ANUL UNIVERSITAR 2023-2024

MUNTEANU(SAVIN ) CAMELIA-BEATRICE

ANUL II CONVERSIE EDUCAȚIE FIZICĂ,

SUBGRUPA 1

JOCURI MOTRICE ÎN SPAȚII IMPROVIZATE

Jocurile motrice se caracterizează printr-un conţinut simplu de reguli puţine şi uşor de

înţeles. Ele se desfăşoară în general, pe spaţii reduse necesitând instalaţii simple. Utilizarea lor
urmăreşte formarearea şi consolidarea priceperilor şi deprinderilor motrice de bază şi utilitare
(mers, escaladări, sărituri, aruncări, alergări, tracţiuni, căţărări,echilibru etc), dezvoltarea unor
calităţi motrice ca viteza de deplasare şi de reacţie, rezistenţa, îndemânarea. Infuenţe
însemnate,exercită jocurile de mişcare şi asupra dezvoltării unor deprinderi, obişnuinţe, calităţi
morale şi de voinţă.
Jocurile motrice-jocurile dinamice –fac parte din jocurile cu reguli şi au drept
caracteristică folosirea exerciţiilor corporale, fiind principalul mijloc de dezvoltare şi educaţie
fizică a copiilor. Jocurile de mişcare se bazează pe pe trebuinţa de activitate a fiinţelor vii,
organizarea, conducerea lor de către un adult dirijând atât dezvoltarea motrică, cât şi formarea
volativă şi morală a copiilor. Ele au proprietatea de a creea veselie şi entuziasm în grupul
elevilor, copiilor care se joacă şi se străduiesc să respecte regulile.
Respectarea regulilor contribuie la formarea capacităţii de abţinere,stăpânire de sine,
rezolvarea situaţiilor de joc, educă prezenţa de spirit, isteţimea, viteza, îndemânarea,
corectitudinea iniţiativa şi spiritul de grup de echipă.
Acţiunile motrice din aceste jocuri au un caracter activ, sunt însumate unui subiect
(temă) şi parţial îngrădite de reguli. Jocurile de mişcare nu sunt proprii exclusive vârstelor mici.
O serie de sarcini, pregătiri fizice a elevilor mari , a dulţilor şi chiar a sportivilor de performanţă
se pot realiza într-un mod plăcut şi eficient cu ajutorul jocurilor de mişcare (încălzirea, aspecte
ale pregătirii psihologice, destinderea, revenirea la normal a organismului, recreea etc). În
organizarea jocurilor de mişcare trebuie respectate unele cerinţe metodice care condiţionează în
mare măsură atingerea obiectivelor urmărite. 3 Dintre acestea menţionăm :
a) Conţinutul jocurilor trebuie să corespundă particularităţilor somato-funcţionale şi
psihice ale elevilor cu care se lucrează. Dacă jocul va fi prea uşor sau prea simplu, interesul
elevilor va fi scăzut, ei participând din obligaţie. Când jocul este complicat sau dificil, depăşind
nivelul de înţelegere al elevilor reacţia va fi identică. Regulile jocului trebuie să fie înţelese şi
reţinute de elevi.
b) Regulile jocului vor fi astfel stabilite încăt să-l oblige pe elev să execute acţiunile
cere pot contribui la realizarea obiectivelor instructiv-educative propuse. De exemplu la
jocul ,,De-a prinselea“ se pot stabili reguli care să determine dezvoltarea vitezei de deplasare;
pentru dezvoltarea vitezei de reacţie, jucătorii vor fi lăsaţi să se deplaseze liber, condiţionăm
ferirea, prinzător prin adoptarea poziţiei ghemuit, pentru dezvoltarea atenţiei se vor stabili
semnale precise de începere a şarjei de prindere ca şi pentru încetarea acţiunii
c) Formarea echipelor se face astfel, încât să fie apropiate ca valoare. Neglijarea acestui
aspect poate avea efecte negative în comportarea elevilor. Pentru constituirea echipelor se pot
folosi mai multe procedee : - prin numărătoare ; - prin alegere.
d) Explicarea şi demonstrarea jocului. Explicaţiile cadrului didactic trebuie să fie scurte,
dar complete, prezentând conţinutul jocului, scopul urmărit, acţiunile pe care elevii trebuie să le
realizeze, calităţile de joc, reguliel de desfăşurare.
e) Desfăşurarea jocului reprezintă momentul în care profesorul trebuie să urmărească
cu atenţie : comportarea, manifestarea fiecărui elev, mai ales la jocurile caracterizate de contactul
direct cu ceilalţi. f) Terminarea jocului poate fi hotărâtă şi în afara timpului fixat, acesta
depinzând de gradul de angajare al elevilor.

1. POŞTAŞII
Loc de desfășurare: coridorul școlii
Jucători : 20 elevi
Obiective instructive: dezvoltarea rezistenţei
Descrierea jocului: elevii sunt împărţiţi în patru echipe. Primii din fiecare echipă au
câte o „scrisoare” în mână. Înaintea fiecărei echipe pe distanţă de 6-8 metri se plasează câte 3
obstacole la distanţe egale cu o înălţime de 25-30 metri (jaloane, de exemplu). La un metru de la
ultimul obstacol se marchează pentru fiecare echipă locul de întoarcere. La semnal sonor,
pornesc primii poştaşi din fiecare echipă în alergare, ocolesc locul de întoarcere, revin în
formaţie şi predau „scrisoarea” următorului elev din echipă, apoi trec la coada şirului. Câştigă
echipa care a reuşit să treacă prima traseul şi s-a aliniat mai repede.
Indicaţii metodice: odată cu predarea scrisorii elevii pot să rostească numele unui oraş,
ţări etc.
Dozare: 3-4×.
 2. NAVETIŞTII
Loc de desfășurare: coridorul școlii
Jucători : 20 elevi
Obiective instructive: dezvoltarea rezistenţei.
Descrierea jocului: colectivul clasei este împărţit în mai multe grupe de 4-6 jucători
aşezaţi în spatele unei linii de plecare. Înainte la 40, 60, 100 metri (în funcţie de clasă) este linia
de sosire iar la alţi 3-4 metri se află un jalon. Linia de sosire şi jalonul delimitează un spaţiu de
sosire. Profesorul stabileşte dinainte tempoul şi distanţa de alergare. La semnalul acestuia toate
grupele pornesc în alergare spre linia de sosire, ocolesc jalonul după care pornesc spre linia de
strat. Aici, fără a se opri primul din grupă rămâne mai în urmă, trece la coasa şirului şi al doilea
devine conducător. Câştigă un punct conducătorul care a imprimat tempoul cel mai apropiat de
cel indicat.
Indicaţii metodice: se va insista asupra tempoului de alergare; jucătorii nu au voie să se
depăşească între ei; distanţa de parcurs depinde de nivelul de pregătire al elevilor.
Dozare: 3-4×.

BIBLIOGRAFIE

1. Branga, D., Mujicicov, N., Jocuri de mişcare pentru pionieri, Editura Tineretului,
Bucureşti, 1968
2. Cârstea, Gh., Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului, Editura AN-DA, Bucureşti,
2000
3. Chiriţă, G., Educaţie prin jocuri de mişcare, Editura Sport Turism, Bucureşti, 1983
4. Corneşanu, T., Exerciţii şi jocuri aplicative pentru şcolari, Editura Stadion, Bucureşti,
1970