Sunteți pe pagina 1din 26

VERIGA I-a - ORGANIZAREA COLECTIVULUI DE ELEVI

Printre obiectivele acestei verigi se numără şi captarea atenţiei, stimularea interesului


pentru lecţie şi a ridicării stării emoţionale a copiilor şi care se rezolvă prin contribuţia exerciţiilor
şi a jocurilor dinamice, în special a jocurilor de atenţie alături de alte tehnologii. Începutul
organizat al unei lecţii este foarte important, deoarece asigură un debut ordonat, disciplinat al
acesteia, facilitând chiar formarea unor cunoştinţe şi priceperi de organizare care au aplicaţii
practice mai târziu.

Jocurile de atenţie folosite în primele verigi ale lecţiei sunt cele care asigură şi contribuie
concret la ridicarea stării emoţionale a elevilor pentru a putea face faţă mai apoi la acţiuni din ce în
ce mai solicitante, mai active, mai dificile, mai complexe.

De cele mai multe ori copiii vin la lecţia de educaţie fizică după o serie de ore ca
matematică, fizică etc. într-o stare de oboseală evidentă, apatici sau foarte agitaţi şi în acest caz,
captarea atenţiei este o problemă cu care profesorul se confruntă chiar de la începutul orei şi atunci,
prin orice mijloace trebuie să-i aducă pe elevi într-o stare corespunzătoare de concentrare.
Profesorul trebuie să ia măsuri pentru o mai bună mobilizare a elevilor pentru activitatea care
urmează, să obţină o stare de emulaţie generală, cu alte cuvinte să stârnească şi să ţină treaz
interesul copiilor pentru lecţie, pentru conţinutul acesteia.

Profesorul are la îndemână o serie de tehnologii cu ajutorul cărora poate să intervină în


lecţie, printre acestea enumerându-se şi exerciţiile şi jocurile de atenţie. Pe lângă celelalte
tehnologii de acţionare vom observa că practicarea exerciţiilor şi jocurilor de atenţie sunt nelipsite
din această verigă de lecţie. De obicei, profesorul surprinde pe elevi cu o serie de comenzi surpriză
şi aceştia trebuie să execute corect, în timpul cel mai scurt diferite acţiuni ca: deplasări scurte,
grupări, alinieri, etc. în diferite locuri din sală, teren sau curte şi într-un număr variabil de elevi.

Aceste jocuri şi exerciţii trebuie să dureze puţin şi să fie vesele. Dacă şi după aceste exerciţii
şi jocuri de atenţie elevii rămân în continuare apatici sau insuficient mobilizaţi pentru lecţie atunci
profesorul poate să apeleze şi la jocuri dinamice de scurtă durată care să fie atractive pentru a grăbi
obţinerea unei stări de emulaţie necesară desfăşurării lecţiei în bune condiţii. De regulă, se joacă cu
toată clasa, dar pot fi şi cu împărţire pe echipe.

Oboseala fizică şi psihică care este acumulată pe parcursul unei zile de şcoală, influenţează
negativ participarea elevilor la orele de educaţie fizică, mai ales sub aspectul participării cu întreg
potenţialul psihomotric de care aceştia dispun. Alegerea celor mai bune mijloace care să asigure
condiţii corespunzătoare desfăşurării lecţiei îi revine profesorului de educaţie fizică. Jocurile de

1
scurtă durată sunt cele preferate în această ocazie, cu condiţia să fie cât mai variate, atractive,
distractive, să stârnească interesul copiilor şi dorinţa de a se mişca.

Dispoziţia creată la începutul lecţiei este indispensabilă şi ea depinde chiar şi de profesor


prin felul lui de a fi, prin tonalitatea vocii, prin ”apropierea de elev, aici dispărând distanţa profesor-
elev de la catedră.

Indicaţii metodice. Se vor respecta următoarele cerinţe:

 să fie scurte de aproximativ 1-2 minute;


 să aducă elemente de surpriză;
 să fie vesele, atractive, dinamice.

EXEMPLE DE EXERCIŢII ŞI JOCURI DE ATENŢIE

1. Dialog ritmat

Locul desfăşurării: sală, teren, curte.

Materiale necesare: un ciocănel muzical.

Jucători: colectivul de elevi.

Scop: concentrarea atenţiei, dezvoltarea simţului ritmului (valabil pentru toate clasele).

Descriere: Colectivul se află aşezat în linie pe unu sau două rânduri. Profesorul va executa o serie
de bătăi cu ciocănelul muzical sau bătaia palmelor, în ritmuri diferite iar elevii trebuie să-l imite.
Bătăile pot fi executate şi cu picioarele. Exemplu: - două bătăi din palme - o bătaie cu piciorul drept
- două bătăi rapide din palme.

Indicaţii metodice: combinaţiile alese trebuie să fie scurte şi nu prea complicate la clasele
mici şi mai complicate la clasele mai mari.

2. Atenţie la comenzi

Locul desfăşurării: sală, teren, curte.

Jucători: colectivul de elevi.

Scop: concentrarea atenţiei, dezvoltarea coordonării.

Descriere: Clasa se află aşezată în linie pe unul sau mai multe rânduri. Profesorul sau un elev (la
clasele mai mari), dă diverse comenzi ca:

a) “cine duce mai repede mâna stângă la urechea dreaptă”;


b) “cine duce mai repede mâna dreaptă la piciorul stâng”;

2
c) “cine ridică mai repede mâna stângă şi piciorul drept sus etc;
d) ”cine se aşează mai repede în sprijin ghemuit” etc.
Indicaţii metodice:

 comenzile pot fi executate pe rând, cu o mână sau simultan cu ambele mâini;


 pot fi exerciţii surpriză (în funcţie de fantezia creatoare a profesorului aceste exerciţii ritmice
pot fi mai mult sau mai puţin complicate create pe loc).
3. Comanda inversă

Locul desfăşurării: sală, teren, curte.

Jucători: colectivul de elevi.

Scop: derutarea atenţiei, concentrarea atenţiei.

Descriere: Colectivul clasei se află aşezat în linie pe un rând. Profesorul dă o serie de comenzi
pentru execuţia unor întoarceri în mod corect dar cu braţul indică direcţia inversă execuţie
întoarcerilor. Elevii trebuie să execute întoarcerile în mod corect, la stânga, dreapta la comanda
verbală a profesorului şi nu la indicarea ei cu braţul care indică direcţia, intenţionat greşită.

Indicaţii metodice: se pot imprima diverse viteze de execuţie a exerciţiului.

4. Fă ce se dictează

Locul desfăşurării: sală, teren, curte.

Jucători: colectivul de elevi.

Scop: concentrarea atenţiei, dezvoltarea vitezei de execuţie-promptitudine.

Descriere: Efectivul clasei este aşezat în linie pe unul sau două rânduri. Profesorul alege câteva
culori şi pentru fiecare dintre ele fixează o anumită acţiune, de exemplu, la culoarea roşu - se
execută stând într-un picior; la culoarea alb-stând ghemuit; la culoarea galben – se execută
întoarcere faţă în faţă de mâini apucat. La culoarea indicată de profesor printr-o comandă scurtă şi
fermă elevii trebuie să execute rapid, prompt şi corect acţiunea indicată. Se repetă de 3-4 ori.

VERIGA A II-A - PREGĂTIREA ORGANISMULUI PENTRU EFORT


Această verigă este nelipsită din lecţiile de educaţie fizică indiferent de clasă, dar diferă de
la una la alta prin conţinutul său în funcţie de temele de lecţie. Obiectivul acestei verigi este să
asigure o angrenare treptată o organismului în efort prin activarea marilor funcţiuni a aparatelor
cardio-vascular şi respirator (respectiv un puls de 120 bătăi/minut şi 24 respiraţii/minut) dar şi a
sistemului musculo-ligamentar, precum şi a obţinerii unei excitabilităţi bune a sistemului nervos

3
central, să educe ritmul şi să stimuleze interesul pentru activitatea care urmează printr-o participare
activă şi conştientă.

Tehnologii de acţionare:

 variante de mers şi de alergare;


 sărituri;
 exerciţii executate din deplasare;
 diferiţi paşi de dans;
 jocuri dinamice care cuprind elemente de bază din alergări, mers, sărituri etc.;
 exerciţii ritmice, însoţite sau nu de bătăi din palme, paşi accentuaţi.
După cum vedem şi în această verigă jocurile dinamice (de mişcare) sunt nelipsite şi sunt
agreate de copii indiferent de clasă. Gradul de solicitare a acestor jocuri este moderat. Ele pot fi cu
sau fără împărţire pe echipe.

EXEMPLE DE EXERCIŢII RITMICE ŞI JOCURI DINAMICE CU ELEMENTE DE


BAZĂ ALERGAREA ŞI SĂRITURILE

Exerciţii ritmice

 trei timpi (trei paşi) mers pe loc, bine marcaţi cu genunchii sus iar la timpul patru se execută o
oprire urmată de o întoarcere la stânga (dreapta); Se repetă de mai multe ori combinându-se şi
cu paşi alergaţi pe loc
 T. 1-2 întoarcere la stânga;
T. 3-4 pas lateral spre dreapta;

T. 5-6 pas lateral spre stânga;

T. 7-8 întoarcere la dreapta.


 T. 1-4 două sărituri ca mingea înainte-înapoi, cu ducerea simultană a braţelor înainte–jos ;
T. 5-8 întoarcere la dreapta prin săritură depărtat-apropiat cu braţele lateral. Se repetă de 4-8 ori
executând întoarcerea şi spre stânga.

Jocuri dinamice

1. Apără cuibul

Locul desfăşurării: sală, teren, curte.

Materiale necesare: cretă.

Jucători: colectivul de elevi.

Scop: concentrarea atenţiei, dezvoltarea vitezei de deplasare în spaţiu.


4
Descriere: Efectivul clasei se află plasat în linie cu faţa spre centrul terenului (sălii) în spatele unei
linii de plecare. Înainte la circa 2-3m se află trasată pe sol o linie care limitează o zonă de pregătire
iar la alţi 10m distanţă de start este desenată pe sol o altă zonă (un cuib) de aceeaşi lăţime ca şi
primul. La primul semnal al profesorului, elevii se deplasează în alergare uşoară în prima zonă cu
paşi scurţi şi elastici. La al doilea semnal se execută o alergare rapidă până în a doua zonă unde vor
sări în “cuib”, lovesc solul cu piciorul de trei ori după care aleargă înapoi spre prima zonă şi sar pe
loc pe ambele picioare bătând din palme.

Indicaţii metodice: Se vor respecta particularităţile de vârstă, sex şi pregătire fizică a


elevilor;

2. Vulpea şi iepuraşii

Locul desfăşurării: sală, teren, curte.

Materiale necesare: cretă.

Jucători: colectivul de copiii.

Scop: dezvoltarea aptitudinii motrice de alergare liberă în cerc.

Descriere: Colectivul grupei este aşezat într-un cerc trasat pe sol şi vor fi “iepuraşi” apoi profesorul
alege un copil care va fi “vulpe”. Jucătorul-vulpe se plimbă încet pe partea exterioară a cercului,
atingând la un moment dat un copil pe umăr, pronunţând cuvântul “iepuraş“. Copilul care este atins
porneşte în alergare şi încearcă să-l prindă, urmărindu-l în jurul cercului. Ca să scape, “vulpea”
aleargă cât poate de repede să ocupe locul rămas liber pe cerc. Dacă nu este prins de “iepuraş” până
acolo, va fi salvat şi se schimbă rolurile. Dacă este prins, drept pedeapsă rămâne ”vulpe” şi aleargă
încă o dată.

Reguli: Copilul atins pe umăr sau altă parte a corpului se consideră prins.

3. Ursul somnoros

Locul desfăşurării: sală, teren, curte.

Materiale necesare: cretă.

Jucători: colectivul de copiii.

Scop: dezvoltarea atenţiei şi a vitezei de reacţie.

Descriere: Colectivul grupei minus un copil care este “urs, este aşezat pe cerc ţinându-se de mâini şi
se învârtesc în cerc recitând sau cântând în cor: “Ursul doarme, ursul doarme / A uitat bietul de
foame, De el poţi scăpa uşor / Dacă eşti prevăzător”. Copilul-urs stă în cerc în poziţia ghemuit cu
capul între mâini şi “doarme”. Copiii, cântând, se învârtesc în jurul lui. După ultima silabă mai
5
accentuată, toţi copiii aleargă şi se răspândesc în sală în timp ce ursul se scoală şi aleargă să-i
prindă.

Reguli:

 copii nu au voie să alerge decât după ultima silabă;


 nu au voie să alerge în afara unui spaţiu delimitat de joc;
 se schimbă “ursul” după 2-3 jocuri.
4. Bucheţelele

Locul desfăşurării: sală, teren, curte.

Jucători: colectivul de elevi.

Scop: formarea obişnuinţei de a se grupa într-un grup închis.

Descriere: Elevii se deplasează în coloană în mers sau alergare câte unul sau doi. La un moment dat,
profesorul strigă “bucheţele câte…3,5,2…etc. iar elevii trebuie să se grupeze imediat în grupe după
numărul indicat. Cine rămâne în afara grupului este penalizat (se consideră că bucheţelul este
incomplet şi primeşte o pedeapsă de exemplu să strige “cucurigu” de trei ori.

5. Zboară-zboară

Locul desfăşurării: sală, teren, curte.

Jucători: colectivul de elevi.

Scop: formarea obişnuinţei de a se orienta în spaţiu delimitat.

Descriere: Elevii se deplasează în coloană câte unul. Profesorul comandă la un moment dat:
”zboară, zboară…rândunica zboară” Atunci toţi elevii părăsesc formaţia şi se deplasează liber
imitând zborul rândunicii. Profesorul poate comanda “zboară, zboară…trenul zboară”. Dacă
obiectul, animalul etc. nu zboară, elevii trebuie să rămână în ghemuit pe sol. Cine este neatent este
penalizat cu un punct. Elevii cu penalizări vor executa un număr egal de sărituri, genuflexiuni etc.
drept pedeapsă.

6. Pisica şi căţelul

Locul desfăşurării: sală, teren, curte.

Materiale necesare: cretă

Jucători: colectivul de elevi.

Scop: orientarea în spaţiu, alergare cu schimbări de direcţie.


6
Descriere: Se aleg doi copii: unul ”pisica” şi unul “căţelul”. Ceilalţi elevi se află aşezaţi în cerc, de
mâini apucat, cu faţa spre interior. “Căţelul” aleargă în jurul cercului ca să prindă “pisica”, care se
află în interiorul cercului şi aleargă să scape. Jucătorii uşurează ieşirea şi intrarea “pisicii” în cerc
prin ridicarea braţelor şi obţinerea unei “ferestre” în timp ce “căţelul” este blocat prin lăsarea
braţelor în jos şi închiderea ferestrei. Căţelul poate intra în cerc doar prin 2 locuri speciale în care
copii nu sunt prinşi de mâini.

Reguli:

 fiecare pereche aleargă circa 30 secunde, timp în care poate sau nu să prindă pisica;
 elevul-căţel mai poate să rămână în joc de 2-3 ori după care este schimbat.
Indicaţii metodice: profesorul va urmări să joace toţi elevii

VERIGA A lV-A - DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR MOTRICE VITEZA SAU


ÎNDEMÂNAREA
După ce prin verigile anterioare am pregătit, “încălzit” în mod corespunzător organismul
elevilor pentru a face faţă efortului, şi i-am adus într-o stare optimă de excitabilitate nervoasă putem
spune că sunt gata să “atace” veriga următoare adică pe cea de dezvoltare a calităţilor motrice.

Obiectivele acestei verigi sunt dezvoltarea calităţilor motrice “viteza” sub toate formele ei
de manifestare (viteza de reacţie, de execuţie, viteza de repetiţie) şi a îndemânării prin influenţarea
componentelor ei de bază (ambidextria, echilibrul, coordonarea) în condiţii de complexitate şi
mereu schimbătoare.

Printre tehnologiile de acţionare se numără jocurile dinamice şi ştafetele. Aceste jocuri pot fi
cu sau fără împărţire pe echipe. Jocurile dinamice şi ştafetele trebuie să aibă un caracter dinamic, să
fie atractive şi să solicite ponderat din punct de vedere psihic şi fizic elevii, deoarece urmează
veriga principală a lecţiei în care se rezolvă sarcinile propriu-zise ale acesteia. Se folosesc de obicei,
jocuri pe care copiii le cunosc pentru a asigura o manifestare deplină a formelor de viteză sau de
îndemânare asigurând o participare activă, conştientă, incitând chiar la autodepăşire pentru a avea
satisfacţia de a fi învingător.

EXEMPLE DE JOCURI DINAMICE ŞI ŞTAFETE APLICATIVE CU ELEMENTE


DE VITEZĂ SAU ÎNDEMÂNARE

1. Capturează numărul

Locul desfăşurării: sală, teren, curte.

Jucători: colectivul de elevi.

7
Scop: dezvoltarea vitezei de reacţie.

Descriere: Jucătorii sunt număraţi, memorându-şi numărul. Ei aleargă liber pe tot terenul cu diverse
acţiuni de braţe sau de picioare. La un moment dat profesorului strigă un număr şi atunci elevul care
poartă numărul strigat, aleargă cu viteza cea mai mare pentru nu a fi prins de ceilalţi jucători.

2. Hingherul şi căţelul

Locul desfăşurării: sală, teren, curte.

Jucători: colectivul de elevi.

Scop: dezvoltarea vitezei.

Descriere: Jucătorii sunt aşezaţi pe un cerc cu picioarele uşor depărtate, câte doi faţă în faţă şi de
mâini apucat reprezentând “cuşca”. Un jucător care este ales de profesor va fi “căţelul” şi se găseşte
în “cuşcă” şi un altul este ”hingherul” şi stă în afară cercului. La semnalul profesorului “căţelul”
iese din “cuşcă” şi aleargă în jurul cercului iar “hingherul încearcă să-l prindă. Ca să scape “căţelul”
intră înapoi în cuşcă de unde poate chiar “lătra”.

Indicaţii metodice:

 după un număr de repetări se schimbă rolurile;


 câştigă “hingherul” care prinde de mai multe ori ‘căţelul”.
3. Expresul şi acceleratul

Locul desfăşurării: sală, teren, curte.

Materiale necesare: cretă.

Jucători: colectivul de elevi.

Scop: dezvoltarea ritmului.

Descriere: Colectivul este împărţit în patru echipe, două sunt “trenuri accelerate” şi două sunt
“trenuri expres”. Trenurile se află într-o zonă de start. La 10-15m. înainte se află trasată pe sol o
linie şi la alţi 10-15m este un reper (jalon). La primul semnal al profesorului, acceleratele pleacă
foarte repede şi aleargă în şir, ocolesc jalonul şi se întorc la loc. Când ultimul “vagon” a
acceleratelor a trecut linia de la 15m. profesorul dă “liber” trenurilor expres care cu o viteză şi mai
mare încearcă să prindă acceleratele şi să le întreacă.

Indicaţii metodice:

 viteza trenurilor este stabilită de primul elev “locomotivă”;


 elevii se ţin de cot şi mişcă braţele ca la locomotivă;

8
 câştigă două puncte trenul care ajunge primul la sosire;
 jocul se repetă de mai multe ori apoi se schimbă rolurile;
 în final câştigă echipa (trenul) care acumulează mai multe puncte.
4. Cursa pe numere

Locul desfăşurării: sală, teren, curte.

Materiale necesare: 2,3,4 sau mai multe jaloane.

Jucători: colectivul de elevi.

Scop: dezvoltarea vitezei de reacţie.

Descriere: Colectivul este împărţit în mai multe grupe care stau aşezate pe sol sub formă de şir şi la
intervale de 2-3m una de cealaltă. Se numără de la primul elev la ultimul din grupă, fiecare elev
memorându-şi numărul. Jocul începe când profesorul strigă un număr şi toţi cei care au acest număr
pornesc şi aleargă până la reper, îl ocolesc fără să-l atingă şi se întorc aşezându-se la loc. Câştigă
trei puncte primul sosit, două puncte al doilea sosit, un punct al treilea sosit şi ultimul nu primeşte
nici un punct.

Câştigă echipa care acumulează mai multe puncte.

5. Mingea călătoare

Locul desfăşurării: sală, teren, curte.

Materiale necesare: mingi de baschet, handbal, bănci de gimnastică.

Jucători: colectivul de elevi.

Scop: dezvoltarea vitezei de execuţie, îndemânare.

Descriere: Clasa de elevi este împărţită în mai multe echipe egale ca număr, care se găsesc plasate
în spatele unei linii de start şi la interval de cel puţin 2m între ele. Primii elevi din fiecare echipă au
câte o minge în mână. Înainte, la circa 5m se află plasate bănci de gimnastică iar la alţi 5m se află
plasaţi câte un jalon ce trebuiesc ocoliţi. La semnal, elevii pornesc 1m alergare driblând mingea cu
o mână până în dreptul băncii unde aşează mingea pe bancă şi o rostogolesc pe ea; driblează cu
cealaltă mână până la jalonul pe care îl ocolesc şi se întorc înapoi la propria echipă predând ştafeta
(mingea) următorului. Câştigă echipa care termină prima.

6. Şarpele prin tunel

Locul desfăşurării: sală, teren, curte.

Materiale necesare: capace de la lada de gimnastică, mingi, jaloane.

9
Jucători: colectivul de elevi.

Scop: dezvoltarea vitezei de execuţie, îndemânare.

Descriere: Clasa de elevi este împărţită în mai multe echipe egale ca număr, plasate în spatele unei
linii de start la interval de cel puţin 2m. între ele în stând depărtat. Înainte la circa 5m se află plasată
o “fereastră” (treaptă de ladă de gimnastică ţinută pe verticală de doi colegi) iar mai înainte, la alţi
5m se află un jalon. La semnalul profesorului ultimii din fiecare echipă pornesc târâş prin tunel
împingând o minge cu mâna, ies din tunel, se ridică, aleargă driblând mingea până în dreptul
“ferestrei” o prinde şi o aruncă peste, trece prin “fereastră”, reprinde mingea, aleargă driblând
mingea, ocoleşte un reper şi transmite mingea prin rostogolire următorului din echipă. Câştigă
echipă care termină prima.

7. Căluţul împiedicat

Locul desfăşurării: sală, teren, curte.

Materiale necesare: corzi, jaloane, cretă.

Jucători: colectivul de elevi.

Scop: dezvoltarea vitezei de execuţie, îndemânare.

Descriere: Colectivul este împărţit în mai multe echipe egale ca număr aşezate în şir în spatele unei
linii de start. Pe linia de start, în dreptul fiecărui echipe se află câte o zonă de schimb cu câte o
coardă. La semnalul profesorului, primii elevi din echipe intră în zonă, se leagă cu coarda de glezne,
apoi sar pe ambele picioare până la un reper pe care îl ocolesc, şi se întorc de unde au plecat, intră
în zona de schimb unde se dezleagă şi predau coarda următorului, etc. Câştigă echipa care termină
prima.

Reguli:

 dacă “piedica” se dezleagă şi cade, se opresc şi o leagă la loc;


 piedica se leagă şi dezleagă numai în sectorul stabilit.

VERIGA A V-A - REALIZAREA TEMELOR LECŢIEI


Această verigă este cea mai importantă deoarece aici se rezolvă sarcinile propriu-zise a
lecţiei. Obiectivele acestei verigi sunt de a învăţa, consolida şi perfecţiona o serie de deprinderi
motrice de bază şi aplicative, de deprinderi specifice unor ramuri sportive. În funcţie de obiectivul
urmărit în lecţie, tehnologiile de acţionare diferă, distingând astfel:

 exerciţii şi jocuri pregătitoare;


 jocuri dinamice, ştafete în care se aplică repetarea elementelor învăţate în condiţii variate;
10
 parcursuri aplicative.
Exerciţiile şi jocurile pregătitoare sunt folosite în lecţie atunci când se cere însuşirea unor
cunoştinţe, priceperi, deprinderi motrice specifice ramurilor sportive şi se pot alterna în funcţie de
conţinutul lecţiei.

EXEMPLE DE ŞTAFETE ŞI JOCURI PREGĂTITOARE

A. PENTRU GIMNASTICĂ

1. Ştafeta nr.1

Locul desfăşurării: sală.

Materiale necesare: 2-3 saltele, jaloane, 2 “capre vii”.

Jucători: colectivul de elevi.

Scop: stabilizarea deprinderii de a se rostogoli în condiţii variate.

Descriere: Colectivul este împărţit 2-3 echipe egale ca număr aşezate în şir în spatele unei linii de
start trasată pe sol. În dreptul fiecărei echipe se află aşezată câte o bancă de gimnastică, la 3-4m se
găsesc “caprele vii” şi la alţi 3-4 câte un reper (jalon). La semnal primii din echipe execută o
rostogolire înainte din ghemuit în ghemuit, ridicare printr-o săritură dreaptă, alergare, săritură peste
capra vie, ocolirea unui reper, alergare înapoi spre echipa proprie şi predarea ştafetei prin atingere
pe umăr. Câştigă echipa care acumulează mai multe puncte.

Regulă: se acordă câte un punct elevului care execută corect rostogolirea.

2. Ştafeta nr. 2

Locul desfăşurării: sală.

Materiale necesare: 2 saltele, 2 bănci de gimnastică, 2 jaloane.

Jucători: colectivul de elevi.

Scop: stabilizarea deprinderii de a se rostogoli în condiţii variate.

Descriere: Colectivul de elevi este împărţit 2 echipe egale ca număr aşezate în şir în spatele unei
linii trasată pe sol. În dreptul fiecărei echipe se află aşezată câte o bancă de gimnastică apoi o saltea
şi la 5-6m mai înainte este plasat un jalon. La semnalul profesorului primii din echipe se urcă prin
păşire pe banca de gimnastică şi se deplasează în mers pe vârfuri (echilibru) cu braţele lateral;
execută apoi o coborâre de pe bancă prin săritură dreaptă cu întoarcere de 180 de grade şi aterizează
11
în sprijin ghemuit pe saltea, execută o rostogolire înapoi din ghemuit în ghemuit, se ridică liber şi
aleargă spre jalon pe care îl ocoleşte şi se întoarce la echipă predând ştafeta prin atingerea colegului
pe umăr. Câştigă echipa care execută cel mai corect elementele propuse.

3. Prinde leopardul

Locul desfăşurării: sală.

Materiale necesare: saltele, corzi.

Jucători: colectivul de elevi.

Scop: dezvoltarea deprinderii de a executa săritura lungă cu rostogolire

Descriere: Colectivul de elevi este împărţit în 2 echipe egale ca număr aşezate în şir în spatele unei
linii trasată pe sol. Înainte la circa 4-5m. în dreptul fiecărei echipe se găsesc câte două saltele
aşezate în prelungire. În dreptul primei saltele se găsesc doi elevi care ţin transversal, de capete,
două corzi. La semnalul profesorului primii elevi – leoparzi din echipe execută succesiv: alergare,
bătaie pe ambele picioare, o săritură lungă şi înaltă prin “fereastră, urmată de încă o rostogolire
înainte pe saltea. Jocul se poate desfăşura şi sub formă de torent. Câştigă echipă care are cele mai
frumoase sărituri.

4. Ursul trece puntea

Locul desfăşurării: sală.

Materiale necesare: saltele, bănci de gimnastică, bârnă joasă.

Jucători: colectivul de elevi.

Scop: educarea simţului echilibrului.

Descriere: Colectivul de elevi este împărţit în 2 echipe egale ca număr aşezate în şir la unul din
capetele bârnei. La semnal, primii elevi din echipă pornesc şi se urcă liber pe “punte”(bârnă) în
sprijin ghemuit şi merg pe punte prin mutarea alternativă a braţelor şi picioarelor. La capătul opus
coboară prin săritură laterală. Jocul se poate executa şi sub formă de torent şi se termină când
ultimul “urs” ajunge la loc şi se reface formaţia de plecare.

Reguli:

 se cronometrează durata execuţiei întregii echipe;


 câştigă echipa cu cel mai bun timp realizat;
 cine cade de pe punte primeşte un punct de penalizare;
5. Variantă: acelaşi, dar se merge pe “punte” în sprijin pe mâini şi pe genunchi.

12
6. Banda rulantă

Locul desfăşurării: sală.

Materiale necesare: mingi medicinale.

Jucători: colectivul de elevi.

Scop: educarea coordonării, disciplinei, ordinii, a orientării în spaţiu, ridicare de greutăţi

Descriere: Colectivul de elevi este împărţit în echipe egale ca număr aşezate pe sol în şiruri în
spatele unei linii de plecare şi la cel puţin 2 metri una de cealaltă. Primii elevi din fiecare echipă au
câte o minge medicinală pe care o ţin între tălpi. La semnalul profesorului, elevul cu mingea se lasă
pe spate, ridică picioarele peste cap şi aşează mingea la picioarele celuilalt care o prinde între tălpi
şi repetă acţiunea. Când mingea a ajuns la ultimul jucător, acesta se ridică şi vine înaintea primului,
se aşează şi se reîncepe jocul etc. Câştigă echipa care nu scapă mingea şi termină prima.

B. PENTRU ATLETISM

1. Micii pietoni

Locul desfăşurării: sală, teren.

Materiale necesare: cretă.

Jucători: colectivul clasei, grupei.

Scop: formarea deprinderii de a merge în şir, printre spaţii egal delimitate.

Descriere: Colectivul clasei (grupei) este împărţit în mai multe grupe, echipe ca număr de jucători
(pietoni), ţinându-se de mâini şi care se găsesc aşezate în cele patru colţuri ale terenului, marcate
printr-un fanion. Pe fiecare latură sunt trasate la distanţe egale (30 cm.), 8 -10 linii care reprezintă
“zebra” pe care trec pietonii. Din colectiv se alege un “agent de circulaţie” care se află aşezat în
afara terenului şi care va striga culorile semaforului. La semnalul profesorului, copilul – agent de
circulaţie strigă culoarea verde şi atunci toţi pietonii pornesc în şir, ţinându-se de mâini. Când
agentul strigă culoarea galben, pietonii execută mers pe loc, în afara “zebrelor” păstrând distanţa
dintre ei. La strigarea culorii roşu toţi pietonii se opresc şi stau pe loc. Din nou agentul strigă verde
şi pietonii pornesc în mers printre spaţiile trasate pe sol (pe “zebră) cu paşi egali fără să calce liniile
şi aşa mai departe.

Indicaţii metodice:

 se merge în şir, păstrând distanţa egală între pietoni;


 nu se calcă pe liniile “zebrei”;
 se penalizează cu 1 punct echipa care nu execută marş pe loc pe culoarea galbenă şi cu 2 puncte
13
echipa care calcă “zebra” pe culoarea roşie;
 câştigă echipa care acumulează cele mai puţine puncte de penalizare.

Fig. 1

2. De-a trenurile

Locul desfăşurării: sală, teren, curte.

Materiale necesare: jaloane (gări).

Jucători: colectivul clasei.

Scop: însuşirea mersului unul după altul în ritmuri diferite.

Descriere: Colectivul clasei este împărţit în mai multe echipe egale ca număr de jucători, aşezaţi în
şir cu mâinile apucând coatele celui din faţă înapoia unei linii de plecare. Primii elevi din fiecare
echipă au braţele îndoite pe lângă trunchi şi sunt “locomotive” iar ceilalţi sunt “vagoanele”. Într-un
spaţiu de 10/10m., din loc în loc sunt plasate “gările”. La semnalul profesorului, “trenul personal
porneşte”, echipele-trenuri se deplasează în linie dreaptă (cerc sau şerpuit) în ritmul impus de
acesta spre gară. La al doilea semnal trenurile se opresc în gară, marcând oprirea printr-un şuierat al
locomotivei.

Indicaţii metodice:

 toate echipele pornesc şi se opresc odată;


 în timpul deplasării trenurile nu au voie să se “ciocnească”;
 toate trenurile vor fi simultan, la semnal când tren “personal, accelerat sau rapid”;
 se penalizează cu un punct “trenul” care nu respectă ritmul impus de profesor şi cu 2 puncte
trenurile care se ciocnesc;
 câştigă echipa care are cele mai puţine puncte penalizare.
3. Fereşte-te de inamic

Locul desfăşurării: sală, teren.

Materiale necesare: 2-3 corzi sau altceva improvizat.

14
Jucători: colectivul de elevi.

Scop: consolidarea sărituri cu desprindere de pe două picioare

Descriere: Colectivul de elevi este împărţit în 2-3 grupe aşezate în formaţie de cerc cu faţa spre
interior şi la un interval de 1-2 paşi între ei. În mijlocul fiecărui cerc stă un jucător care ţine în mână
o coardă care la celălalt capăt are legată o plasă cu o minge de baschet în ea. Acesta se învârteşte pe
loc trecând mingea (inamicul) pe sub picioarele jucătorilor de pe cerc. Pentru a nu fi atinşi de
minge, jucătorii trebuie să sară cât mai sus.

4. Cine sare mai departe

Locul desfăşurării: sală, teren.

Materiale necesare: cretă.

Jucători: colectivul de elevi.

Scop: consolidarea sărituri cu desprindere de pe două picioare

Descriere: Colectivul de elevi este împărţit în mai multe echipe egale ca număr, aşezate în şir în
spatele unei linii de plecare cu faţa spre interiorul spaţiului de joc şi la un interval de 2-3 metri între
ele. Profesorul alege atâţia arbitri câte echipe sunt. Primii jucători din fiecare echipă execută o
săritură în lungime de pe loc. Elevul arbitru trage o linie la locul de aterizare după ultimul călcâi.
Următorul jucător, avansează şi se aşează cu călcâiele la linia nou trasată şi execută săritura, etc.
până la ultimul jucător. Câştigă echipa care a realizat cea mai mare distanţă.

5. Dărâmă cetatea

Locul desfăşurării: sală, teren.

Materiale necesare: 3 bastoane legate cu o sfoară la mijloc (trepied), reprezentând “cetatea”, mingi
de oină, baschet, handbal.

Jucători: colectivul de elevi.

Scop: însuşirea mişcării de azvârlire şi lansare a mingii de oină.

Descriere: Colectivul de elevi este împărţit în mai multe echipe egale ca număr, aşezate în şir în
spatele unei linii de plecare cu faţa spre interiorul spaţiului de joc şi la un interval de 2-3 metri între
ele. Într-un cerc aflat lângă linia de start se găsesc 3 mingi. Înainte la 10 metri distanţă se află
aşezată o “cetate” păzită de un “păzitor” al cetăţii. Primii jucători din fiecare echipă atacă “cetatea”
cu câte o minge. Păzitorul prinde mingea şi prin rostogolire o trimite spre echipă şi jucătorul care
urmează reaşează mingile în cerc. Dacă cetatea este dărâmată, cel care a aruncat câştigă un punct.
Este câştigătoare echipa care acumulează mai multe puncte.
15
6. Mingea prin fereastră

Locul desfăşurării: sală, teren.

Materiale necesare: 4 cercuri, mingi de oină.

Jucători: colectivul de elevi.

Scop: însuşirea mişcării de azvârlire şi lansare a mingii de oină.

Descriere: Colectivul de elevi este împărţit în 2 echipe egale ca număr, aşezate în şir în spatele unei
linii de start lângă care se găseşte câte un cerc cu 3 mingi de oină. Înainte la circa 10-15 metri se
află 2 cercuri suspendate în cadrul unei porţi de handbal iar în spatele cercurilor sunt “prinzătorii”.
La semnalul profesorului primii jucători din fiecare echipă aruncă mingea ţintind “fereastra”.
“Prinzătorii” recuperează mingile (le prind sau le culeg de pe jos) şi o transmit prin rostogolire
jucătorului care a aruncat. Câştigă echipa care reuşeşte să treacă mingea prin “fereastră” de mai
multe ori.

C. HANDBAL

1. Culesul şi semănatul cartofilor

Locul desfăşurării: sală, teren, curte.

Materiale necesare: cercuri, mingi de diferite dimensiuni.

Jucători: colectivul de elevi.

Scop: obişnuirea cu mingea de handbal, dezvoltarea vitezei de execuţie, îndemânare

Descriere: Clasa este împărţită în mai multe echipe egale ca număr aşezate în spatele unei linii de
start. Pe linia de start, în dreptul fiecărui echipe se află câtă un “sac” (un cerc) cu “cartofi”(mingi).
Înainte, la distanţe egale se află aşezate pe sol 3-4 cercuri (cuiburi). La semnal, primii elevi iau câte
un cartof din sac, aleargă cu el până la primul cuib, îl seamănă”, se întoarce ia alt cartof, aleargă la
următorul cuib, îl seamănă etc. După ce a semănat toţi cartofii, se întoarce în alergare atinge pe
umăr următorul jucător care culege tot pe rând cartofii punându-i în sac. Câştigă echipa care termină
prima.

Reguli:

 cartofii se seamănă şi se culeg doar câte unul pe rând;


 cartoful care sare din cuib, va fi aşezat mai întâi la loc şi apoi jocul continuă;
 nu se ţine cont de ordinea cuiburilor semănate sau culese.

16
Fig. 3

2. Mingea la căpitan

Locul desfăşurării: sală, teren.

Materiale necesare: mingi de handbal, cretă.

Jucători: colectivul de elevi.

Scop: însuşirea corectă a prinderii şi pasării mingii de handbal.

Descriere: Colectivul de elevi este împărţit în 6 echipe egale ca număr, aşezate în şir în spatele unei
linii de start. Înainte la circa 3-4 metri se află un jucător-căpitan cu o minge în mână. La semnalul
profesorului căpitanul pasează mingea primului jucător care o prinde şi o retransmite căpitanului
după care se ghemuieşte, etc. Câştigă echipa care termină prima şi are mai puţine puncte de
penalizare.

Indicaţii metodice:

 mingea se pasează cu o mână de la umăr;


 se penalizează echipa care scapă mingea cu un punct.
3. Apără cetatea

Locul desfăşurării: sală, teren.

Materiale necesare: mingi de handbal.

Jucători: colectivul de elevi.

Scop: însuşirea deprinderii de a arunca la poartă cu o mână de la umăr.

Descriere: Colectivul de elevi se află pe un cerc cu diametrul de 10-12 metri cu faţa spre interior la
interval de 2-3 metri între ei. Un jucător de pe cerc are în mână o minge de handbal. În mijlocul
cercului se găsesc mai multe obiecte aşezate în echilibru unul peste celălalt în ordine descrescătoare
ca mărime care reprezintă “cetatea” iar lângă fiecare “cetate” se găseşte un “apărător” care stând în

17
poziţie fundamentală o apără prinzând mingea. La semnalul profesorului elevii de pe cerc pasează
între ei şi prin surprindere aruncă mingea şi “atacă cetatea”.

Indicaţii metodice:

 numărul de pase poate fi stabilit în funcţie de colectiv;


 se pot introduce mai multe mingi;
 câştigă apărătorul cu mai multe atacuri respinse.
Variantă: câştigă elevul care a dărâmat de mai multe ori “cetatea”.

4. Ştafetă cu conducerea mingii

Locul desfăşurării: teren de handbal.

Materiale necesare: mingi de handbal, corzi, jaloane.

Jucători: colectivul de elevi.

Scop: însuşirea corectă a conducerii mingii printre obstacole.

Descriere: Colectivul de elevi este împărţit în echipe egale ca număr, aşezate în şir în spatele unei
linii de start (centrul terenului) cu o minge în mână. Înainte, sunt plasate 3 jaloane la distanţă de 1,5
metri între ele. La semnalul profesorului primii din fiecare şir, pornesc în alergare cu conducerea
mingii (dribling) printre jaloane până la semicercul de nouă metri, păşesc în el, execută o întoarcere
de 180 de grade şi se întorc tot în dribling la propria echipă pasând mingea următorului. Câştigă
echipa care termină prima şi are cele mai multe puncte marcate.

Indicaţii metodice:

 nu se ating jaloanele; cine atinge se consideră fault şi se penalizează cu un punct;


 se driblează şi cu mâna neîndemânatică.
5. Ştafetă cu conducerea mingii şi aruncare

Locul desfăşurării: teren de handbal.

Materiale necesare: mingi de handbal.

Jucători: colectivul de elevi.

Scop: însuşirea corectă a conducerii mingii şi a aruncării la poartă din alergare

Descriere: Colectivul de elevi este împărţit 2,3 sau mai multe echipe egale ca număr, aşezate în şir
în spatele liniei de la centrul terenului cu faţa spre poartă. Primii din fiecare echipă au câte o minge
în mână. La semnalul profesorului primii elevi pleacă în alergare cu dribling până la semicercul de

18
nouă metri, aruncă la poartă din alergare, recuperează mingea şi se întorc tot în dribling la propria
echipă predând mingea prin pasare următorului jucător.

Indicaţii metodice:

- la întoarcere se driblează cu cealaltă mână;


- elevul care marchează primeşte un punct bonificaţie;
- caștigă echipa care acumulează mai multe puncte.
6. Cine ţine mingea mai mult

Locul desfăşurării: sală, teren de handbal.

Materiale necesare: mingi de handbal.

Jucători: colectivul de elevi.

Scop: obişnuirea cu mingea, însuşirea prinderii şi pasării mingii de handbal.

Descriere: Colectivul de elevi este împărţit în două sau patru echipe egale ca număr. Una din echipe
are mingea şi la semnalul profesorului începe jocul prin aruncarea mingii într-o direcţie oarecare la
un coechipier. Elevii din cealaltă echipă încearcă să intercepteze mingea şi să intre în posesia ei.
Câştigă echipa care reuşeşte să ţină mai mult timp mingea.

Indicaţii metodice:

 se aplică regulile jocului de handbal;


 se poate efectua cu dribling sau cu interzicerea lui.
7. Huştiuluc

Locul desfăşurării: sală, teren de handbal.

Materiale necesare: câte o minge de handbal, cretă.

Jucători: colectivul de elevi.

Scop: obişnuirea cu mingea, însuşirea prinderii şi pasării mingii de handbal, deplasare în teren.

Descriere: Colectivul de elevi este împărţit în două echipe egale ca număr aşezate pe liniile de fund
ale terenului. Tot aici, pe liniile de fund ale terenului se trasează pe sol două cercuri. Profesorul
aşează mingea de handbal la mijlocul terenului şi la semnal toţii jucătorii celor două echipe aleargă
pentru a intra în posesia mingii. Elevul care reuşeşte să ia mingea începe jocul efectuând pase cu
jucătorii din echipă încercând să se apropie de cercul trasat pe sol şi să aşeze mingea în el marcând
astfel un punct. După fiecare punct care se marchează mingea se repune în joc ca la început.

19
Reguli:

 mingea nu se aruncă în cercul desenat ci se aşează;


 câştigă echipa care marchează mai multe puncte.

VERIGA A Vl-A - DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR MOTRICE REZISTENŢA


SAU FORŢA
Obiectivele acestei verigi vizează creşterea indicilor de rezistenţă şi de forţă a organismului.
În privinţa forţei şi rezistenţei pregătirea copiilor lasă de dorit, aceasta având un nivel destul de
scăzut pe plan naţional. De aceea se impune o atenţie deosebită şi mult tact pedagogic din partea
profesorului în alegerea tehnologiilor de acţionare asupra acestor calităţi motrice. Ele trebuie să fie
interesante, plăcute, stimulente, incitante pentru a nu primi opoziţie din partea elevilor deoarece,
când elevii au ajuns în această parte a lecţiei deja sunt obosiţi şi se manifestă zgomotos refuzând de
cele mai multe ori să mai execute acea alergare de rezistenţă de la sfârşitul lecţiei.

Dintre tehnologiile de acţionare a acestei verigi fac parte şi jocurile dinamice, ştafetele şi
parcursurile aplicative cu elemente din deprinderile motrice de bază şi utilitar - aplicative (mersul,
alergarea, săriturile, aruncările şi prinderile, căţărările, escaladările, ridicarea şi transportul de
greutăţi, etc.) combinate între ele şi care au drept scop dezvoltarea rezistenţei şi forţei generale şi
specifice a organismului copiilor.

EXEMPLE DE JOCURI DINAMICE PENTRU REZISTENŢĂ

1. Şarpele îşi prinde coada

Locul desfăşurării: sală, teren.

Materiale necesare: jaloane.

Jucători: colectivul de elevi.

Scop: însuşirea ritmului de alergare – moderat.

Descriere: Efectivul de elevi este împărţit în mai multe echipe egale ca număr, aşezate în şir şi se ţin
de mâini formând “şarpele”. Primul jucător din fiecare echipă este “capul şarpelui” iar ultimul este
“coada” lui. În faţă la 10-15 metri se află aşezate câte patru jaloane în formă de pătrat (între jaloane,
10-15 metri). La semnal “şarpele” porneşte în alergare printre jaloane ocolindu-le.

Indicaţii metodice:

 capul şarpelui imprimă tempoul de alergare – moderat;


 fiecare “şarpe” trece de trei ori printre jaloane încercând să-şi ajungă coada;

20
 fiecare atingere a cozii se notează cu un punct;
 câştigă şarpele cu mai multe atingeri (cozi prinse).
2. Năvodul

Locul desfăşurării: sală, teren.

Materiale necesare: jaloane.

Jucători: colectivul de elevi.

Scop: însuşirea ritmului de alergare – moderat, impus de coleg.

Descriere: Colectivul de elevi în afară de unul se află împrăştiat pe jumătate de teren (sală) şi
aleargă liber. La semnalul profesorului jucătorul ales alergă să prindă “peştişorii” care încearcă să
scape trecând dintr-o parte în alta a terenului. Primul jucător care este “atins” se consideră prins şi
împreună, formează un “năvod mic” care la rândul lui încearcă să prindă în plasă pe ceilalţi elevi -
peştişori. Pe măsură ce sunt prinşi mai mulţi “peştişori” se măreşte năvodul ş.a.m.d.

3. Vulpea şi vânătorii

Locul desfăşurării: sală, teren.

Materiale necesare: corzi, bastoane, crengi de copac, eşarfe, etc.

Jucători: colectivul de elevi.

Scop: însuşirea ritmului de alergare – moderat, impus de coleg.

Descriere: Colectivul clasei este împărţit în două grupe egale ca număr şi aşezate liber în spatele
unei linii de start. Toţi elevii dintr-o grupă sunt “vulpi” care au o “coadă” (coardă, eşarfă, etc.) pe
care în alergare trebuie să o târâie după ea iar cealaltă grupă formează ceata “vânătorilor”. La
semnalul profesorului “vânătorii la pândă”, “elevii-vulpi” aleargă şi-şi flutură coada. La al doilea
semnal “vânaţi” vulpile aleargă ferindu-şi cozile de vânători. Când aceştia reuşesc se le atingă se
schimbă rolurile.

4. Călătorul şi umbra

Locul desfăşurării: sală, teren.

Materiale necesare: cercuri.

Jucători: colectivul de elevi.

Scop: însuşirea ritmului de alergare – moderat, impus de un coleg.

Descriere: Colectivul clasei este împărţit în două echipe, una este ”călătorul” şi cealaltă ”umbra”.
Fiecărui elev-“călător” îi corespunde un elev-“umbră” şi se află răspândiţi pe tot terenul. La
21
semnalul profesorului, călătorul aleargă şi umbra după el fără să-l depăşească. După două minute se
schimbă rolurile.

5. Acceleratul şi personalul

Locul desfăşurării: sală, teren.

Jucători: colectivul de elevi.

Scop: însuşirea ritmului de alergare – impus.

Descriere: Colectivul clasei este împărţit în mai multe grupe -“trenuri” cu mai multe “vagoane”-
elevi. Fiecare “tren” primeşte un nume ca de exemplu: “acceleratul Iaşi-Bucureşti”, “personalul
Iaşi- Bucureşti”. La semnalul profesorului fiecare “tren” aleargă cu viteze diferite, acceleratul mai
repede, personalul mai încet timp de un minut după care se schimbă rolurile. Câştigă trenul care
respectă şi menţine viteza de alergare impusă şi nu pierde “vagoanele”.

Indicaţii metodice: nu se depăşeşte viteza impusă.

6. Arcanul (Ţară, ţară vrem ostaşi)

Locul desfăşurării: sală, teren.

Jucători: colectivul de elevi.

Scop: însuşirea ritmului de alergare – impus.

Descriere: Colectivul clasei se află liber şi aleargă pe tot terenul. Doi dintre elevi stau faţă în faţă, de
mâini apucat şi formează un “arcan”. În această poziţie aleargă pe tot terenul şi strigă: ”Ţară, ţară
vrem ostaşi”; restul clasei întreabă în cor “pe cine” iar “arcanul “răspunde: “pe…tine” şi aleargă să
prindă în “arcan” pe cel mai apropiat elev. Elevul prins se va prinde de mâini cu ceilalţi mărind
“arcanul” şi jocul începe din nou.

Reguli:

 tempoul de alergare este impus de profesor;


 când arcanul are 5-6 elevi se mai formează unul;
 câştigă elevii care nu se lasă prinşi.
EXEMPLE DE JOCURI DINAMICE PENTRU FORŢĂ

1. Leapşa la genunchi

Locul desfăşurării: sală, teren.

Jucători: colectivul de elevi.

Scop: dezvoltarea forţei musculaturii membrelor inferioare.


22
Descriere: Colectivul clasei este aşezat în perechi în toată sala (teren) în ghemuit. La semnalul
profesorului elevii încep să execute mai multe sărituri succesive încercând în acelaşi timp să-şi
atingă adversarul la genunchi, care se fereşte. Dacă adversarul a fost atins se schimbă rolurile şi
jocul se repetă încă de 2-3 ori. Câştigă elevul care atinge adversarul de mai multe ori.

2. Lupta cocoşilor

Locul desfăşurării: sală, teren.

Jucători: colectivul de elevi.

Scop: dezvoltarea forţei musculaturii membrelor inferioare şi a braţelor.

Descriere: Colectivul clasei este aşezat în perechi în toată sala (teren) în ghemuit. La semnalul
profesorului elevii încep să se deplaseze în ghemuit executând mai multe sărituri succesive
încercând în acelaşi timp să-şi împingă adversarul cu mâinile. Dacă adversarul împins cade se
schimbă rolurile şi jocul se repetă încă de 2-3 ori. Câştigă elevul care rămâne pe picioare şi doboară
adversarul de mai multe ori.

3. Roaba

Locul desfăşurării: sală, teren.

Jucători: colectivul de elevi.

Scop: dezvoltarea forţei musculaturii membrelor superioare.

Descriere: Efectivul clasei este aşezat câte doi unul după altul în spatele unei linii de plecare. Cel
din faţă se află în sprijin pe mâini iar cel din spate îl apucă de picioare de sub genunchi. Înainte la
circa 4-5 metri se află o linie de sosire şi o zonă de schimb de 2m. lăţime. La semnalul profesorului
prima pereche “roabă” porneşte spre linia de sosire pe care o depăşeşte intrând în zona de schimb,
unde se schimbă rolurile după care se întorc la propria echipă predând ştafeta. Câştigă un punct
perechea care trece prima linia de sosire.

Indicaţii metodice:

 elevul care este “roabă” trebuie să-şi menţină corpul încordat fără extensia coloanei vertebrale;
 picioarele elevului susţinut pot fi sprijinite şi pe şoldurile celui care apucă;
 se penalizează cu un punct echipa a cărui “roabă” se “strică”;
 ştafeta se predă prin atingere;
 în final câştigă echipa care termină prima jocul şi acumulează mai multe puncte.
4. Briceagul

Locul desfăşurării: sală, teren.


23
Jucători: colectivul de elevi.

Scop: dezvoltarea forţei musculaturii abdominale.

Descriere: Colectivul clasei se află în poziţia culcat. La semnalul profesorului care indică un număr.
Elevii ridică (brusc) trunchiul şi picioarele, simultan ca şi lamele unui briceag de atâtea ori cât
indică numărul pronunţat de profesor. Câştigă elevul care execută mai repede şi mai corect.

Indicaţii metodice: numărul de execuţii este conform cu vârsta şi nivelul de dezvoltare


fizică a elevilor.

5. Circuitul nr. 1

Locul desfăşurării: sală, teren.

Materiale: bastoane.

Participanţi: colectivul de elevi.

Scop: dezvoltarea forţei generale.

Descriere: Colectivul clasei se află împărţit în patru grupe (ateliere):

 grupa nr. 1: va executa flotări la perete;


 grupa nr. 2: sărituri peste un baston;
 grupa nr. 3: din culcat va executa ridicarea trunchiului la verticală;
 grupa nr. 4: din culcat facial cu mâinile la ceafă va executa extensia trunchiului.
Indicaţii metodice: se lucrează 20 de secunde şi se face pauză de 40 de secunde. Se lucrează
circuitul de 2-3 ori.

6. Circuitul nr. 2

Locul desfăşurării: sală, teren.

Materiale: bastoane, mingi medicinale, bănci de gimnastică.

Participanţi: colectivul de elevi.

Scop: dezvoltarea forţei generale.

Descriere: Colectivul clasei se află împărţit în patru grupe (ateliere):

 atelierul nr. 1: din stând se vor executa sărituri înainte-înapoi peste 2 linii trasate pe sol (sau
peste 2 bastoane);
 atelierul nr. 2: din stând depărtat cu mingea medicinală în mână se vor executa extensii şi
aplecări de trunchi (sus-jos), extensia trunchiului;
24
 atelierul nr. 3: din aşezat transversal pe banca de gimnastică se vor executa ridicări ale
picioarelor în echer şi revenire;
 atelierul nr. 4: din culcat facial cu mâinile la ceafă va executa extensia trunchiului.
Indicaţii metodice: se lucrează 20 de secunde şi 30 de secunde pauză. Se repetă circuitul de
3-4 ori.

VERIGA A Vll–A - REVENIREA INDICILOR MARILOR FUNCŢIUNI LA


NIVELUL OBIŞNUIT
După ce în verigile anterioare elevii au fost solicitaţi şi toate marile funcţiuni ale
organismului au fost stimulate crescându-le indicii de referinţă acum profesorul trebuie să aibă grijă
ca acestea să revină la cifre apropiate de cele de la începutul lecţiei. Aşadar obiectivele acestei
verigi sunt:

 scăderea nivelului de excitabilitate nervoasă;


 de reducere treptată a nivelului efortului pregătindu-i astfel pe elevi pentru activităţile care
urmează în orarul clasei respective.
Printre sistemele de acţionare se numără: execuţii ritmice, paşi de dans, exerciţii de respiraţie,
precum şi jocurile distractive, hazlii, vesele care să contribuie la deconectare, la bună dispoziţie.

Se pot repeta jocurile de atenţie: ”Bucheţelele”; “Fă aşa şi aşa”; “Maimuţele vesele”; “Rece şi
fierbinte” (la comanda profesorului rece, se execută mers pe vârfuri; la comanda fierbinte se
execută alergare uşoară); “Parada soldaţilor”(la comandă se execută pas de defilare, cadenţat),
“Imită ce se indică”(când profesorul spune vrăbiuţa sare elevii execută sărituri mici pe ambele
picioare; când profesorul spune barza merge într-un picior elevii execută sărituri uşoare într-un
picior etc.), “Mirosim floarea” (elevii imită mirosirea unei flori executând o inspiraţie profundă şi
expiră puternic manifestându-şi plăcerea.

1. Maimuţele vesele

Locul desfăşurării: sală, teren.

Materiale necesare: aparatele de gimnastică din sală, orice obiect din curte.

Jucători: colectivul de elevi.

Scop: crearea bunei dispoziţii.

Descriere: Colectivul clasei maimuţelele se plimbă liber în jurul sălii şi la comanda profesorului
încep să recite:

“Suntem nişte maimuţele / Vesele şi frumuşele,

Sus e bine, jos e bine / Fă şi tu la fel ca mine “


25
La terminarea versurilor maimuţelele se caţără, se rostogolesc sau imită alte gesturi ale maimuţelor.
Profesorul urmăreşte cu atenţie spectacolul şi evidenţiază cea mai hazlie maimuţă.

26

S-ar putea să vă placă și