Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Articolul 3 a obligat părțile semnatare să se asigure că persoanele care sunt
acuzate de trafic de femei și copii sunt judecate și, dacă sunt găsite vinovate, să fie
pedepsite. Articolul 4 a obligat părțile semnatare să coopereze pentru a repatria
victimele traficului de femei și copii. Articolul 5 a stabilit că acordul va intra în vigoare
la 1 ianuarie 1905. Articolul 6 a stabilit că acordul poate fi revizuit la fiecare 10 ani.
Articolul 7 a stabilit că acordul poate fi denunciat de orice parte semnatară cu un an
înainte de expirarea fiecărui termen de 10 ani. Articolul 8 a stabilit că acordul va fi
depus la Secretariatul General al Ligii Națiunilor. Articolul 9 a stabilit că acordul va fi
redactat în limbile franceză, engleză, germană, italiană și rusă. Articolul 10 a stabilit
că acordul va fi interpretat în conformitate cu limba franceză.
Deși Acordul Internațional privind traficul de femei din 1904 a fost un instrument
important în lupta împotriva traficului de persoane, acordul a avut o serie de limitări.
În primul rând, acordul se concentra doar pe traficul de femei și copii pentru
prostituție. În al doilea rând, acordul nu a oferit suficiente măsuri de protecție pentru
victimele traficului de persoane.
În ciuda limitărilor sale, Acordul Internațional privind traficul de femei din 1904 a
fost un pas important în recunoașterea traficului de persoane ca o problemă
internațională. Acordul a contribuit la dezvoltarea cadrului juridic internațional pentru
combaterea traficului de persoane.
În 1921, Acordul a fost înlocuit de Convenția Internaţională privind suprimarea
traficului cu femei şi copii. Convenția a extins domeniul de aplicare al Acordului
pentru a include traficul cu copii și pentru a aborda alte scopuri ale traficului, cum ar fi
munca forțată sau sclavie.
Convenția Internaţională privind suprimarea traficului cu femei şi copii 1921 este
un instrument juridic internațional care definește și condamnă traficul de persoane, în
special cel al femeilor și copiilor. Convenția a fost adoptată de Conferința
Internațională pentru Supremul Traficului de Femei și Copii, care a avut loc la
Geneva în perioada 30 iulie-10 august 1921.
Convenția condamnă toate formele de trafic de persoane, inclusiv traficul în
scopuri de prostituție, muncă forțată, sclavie sau alte forme de exploatare. Convenția
obligă statele părți să adopte măsuri legislative și administrative pentru a preveni,
reprima și pedepsi traficul de persoane. Convenția a fost ratificată de 52 de state,
inclusiv România în anul 1923.
2
Principalele dispoziții ale Convenției Internaţională privind suprimarea traficului
cu femei şi copii 1921 au fost următoarele:
Definiția traficului de persoane: Convenția definește traficul de persoane ca
fiind „transportul, transferul, traficul sau mutarea oricărei persoane, prin
amenințări sau folosirea forței, prin înșelăciune sau prin abuz de autoritate sau
de poziție vulnerabilă, sau prin oferirea sau primirea de plăți sau beneficii
pentru a obține consimțământul unei persoane care are controlul asupra unei
alte persoane, în scopul exploatării sale”.
Cerințe privind legislația internă: Convenția obligă statele părți să adopte
legislație internă care să definească și să condamne traficul de persoane.
Această legislație trebuie să prevadă pedepse adecvate pentru traficul de
persoane.
Măsuri de prevenire: Convenția obligă statele părți să adopte măsuri de
prevenire a traficului de persoane, inclusiv educație, sensibilizare a opiniei
publice și sprijin pentru victimele traficului de persoane.
Măsuri de reprimare: Convenția obligă statele părți să adopte măsuri de
reprimare a traficului de persoane, inclusiv investigarea, urmărirea penală și
judecarea traficanților de persoane.
Măsuri de protecție a victimelor: Convenția obligă statele părți să adopte
măsuri de protecție a victimelor traficului de persoane, inclusiv asistență
medicală, psihologică și juridică.
Convenția Internaţională privind suprimarea traficului cu femei şi copii 1921 a
fost un instrument important în lupta împotriva traficului de persoane. Convenția a
contribuit la creșterea gradului de conștientizare a problemei traficului de persoane și
la adoptarea de măsuri de combatere a acestei infracțiuni. Cu toate acestea, traficul
de persoane rămâne o problemă serioasă la nivel mondial.