Teoria lui Robert Roesler

Dupa realizarea dualismului austro-ungar (1867), imigrationismul este readus cu si mai multa tarie in
dezbaterile istoricilor. Teoria lui Sulzer este reluata si imbogatita intr-o lucrare ce va deveni fundamentala pentru
adversarii continuitatii, iar teoria imigrationista va fi denumita roesleriana. Formularea categorica a teoriei
imigrationiste - baza ideologica a dominatiei maghiare asupra Transilvaniei - s-a datorat geografului si istoricului
austriac din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, Robert Roesler. Folosind izvoare istorice latine tarzii si
nesigure, el afirma, in lucrarea sa Studii romanesti, aparuta la Viena (1871) ca:

- dacii ar fi fost exterminati in razboaiele cu romanii (este invocata o afirmatie a scriitorului roman
Eutropius - ,,[ ] caci Dacia fusese secatuita de barbati in urma lungului razboi al lui Decibalus");

- toponimia dacica ar fi disparut ca urmare a acestei exterminari;

- perioada de 165 de ani (foarte scurta la scara istorica), cat a durat administratia imperiala in Dacia, nu
ar fi fost suficienta pentru romanizarea provinciei;

- imparatul Aurelian ar fi retras intreaga populatie romanizata din provincia Dacia la sud de Dunare,
unde s-ar fi format limba romana si poporul roman;

- deoarece dacii ramasi in viata traiau izolati, la retragerea aureliana Dacia a ramas pustie;

- poporul roman si limba romana s-au format in sudul Dunarii, in centrul sau vestul Peninsulei Balcanice,
de unde au trecut in stanga fluviului;

- romanii ar fi un popor de pastori nomazi;

- nu exista stiri care sa ateste prezenta romanilor la nord de Dunare in "mileniul intunecat";

- la venirea maghiarilor in Europa, Transilvania ar fi fost un tinut pustiu, pe care coroana ungara I-ar fi
anexat si populat, instaland apoi si colonisti germani pentru a-i apara granitele. Abia dupa marea ciuma din secolul
al XIV-lea, tinuturile de dincolo de Carpati, pustiite de molima, ar fi fost colonizate cu pastori vlahi de la sud de
Carpati si de Dunare.

In asa-zisa argumentare a faptului ca romanii s-ar fi format ca popor la sud de fluviu, Robert Roesler se
refera la existenta unor elemente lexicale comune in limbile romana si albaneza, la lipsa elementelor germanice
din limba romana, la asemanarea dintre dialectul daco-roman si macedo-roman. Varietatea izvoarelor istorice
demonstreaza netemeinicia teoriei imigrationiste.