Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Romanitatea Romanilor
Romanitatea Romanilor
Poporul român este un popor de origine latinã format prin contopirea dacilor cu romanii
si având ca element migrator slavii. Procesul s-a desfäsurat între secolele II i.Hr. - IX
d.Hr.
In evul mediu:
In epoca modernã:
A fost elaboratà teoria imigrationistã de cätre istoricul elvetian Franz Josef Sulzer, in
secolul al XVI-lea, reluatä de Robert Roesler, în secolul al XIX-lea si de alti istorici
maghiari in secolul al XX-lea (ei combateau originea latinã a poporului romãn si locul
formarii acestora la nord de Dunäre).
Teoria avea ca scop descurajarea luptei românilor pentru obtinerea unor libertati in
Transilvania.
In anul 106 romanii au cucerit Dacia si au supus populatia localã la procesul de romanizare:
asimilarea limbii latine, a traditilor, obiceiurilor si a religiei romane.
Romanii au adus în Dacia colonisti, militari si administratia care au contribuit la romanizarea
dacilor.
in anul 271, ìmpàratul Aurelian este nevoit sà mute granita imperiului la sud de Dunare din
cauza invazilor migratoare. El retrage armata si administratia romanã, populatia daco-
romanã râmânând.
in secolul al X-lea o diplomà maghiarã aminteste cã odatà ce maghiarii au intrat in spatiul
intracarpatic auîntâlnit formatiuni politice românesti pe care le vor supune.
Regatul maghiar colonizeaza spatiul acesta cu maghiari, sasi si secui.
Populatia româneasca ramâne majoritarà dar färà drepturi politice, sunt considerati tolerati.
Populatia româneasca este formatã in majoritate din tärani dependenti, religia ortodoxa si
limba româna nu erau recunoscute.
Românii nu aveau elite care să-i conduca.
Dupã anul 1701 a nastere biserica Greco-catolicã, preotii români obtin drepturi politice si pot
crea o elita care va lupta pentru drepturile romanilor.