MINISTERUL EDUCAŢIEI

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

ALEXANDRIA

DOMENIUL/CALIFICAREA PROFESIONALA
SĂNATĂTE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ
ASISTENT MEDICAL GENERALIST
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ZI

PROIECT
PENTRU ABSOLVIREA ŞCOLII POSTLICEALE SANITARE

SPECIALIZAREA - ASISTENT MEDICAL GENERALIST

TEMA: ȊNGRIJIRI ACORDATE PACIENŢILOR CU

EMBOLIE PULMONARĂ

COORDONATOR, ABSOLVENT,
BRADU EUGENIA DESDEMONA VULPE CRISTINA GRAŢIELA

2021
CUPRINS

Argument…………........................................................................................................ pag. 3
CAPITOLUL I.Aparatul respirator ............................................................................. pag. 5
1.1. Noţiuni de anatomie şi fiziologie ale aparatului respirator ..................................... pag. 5
CAPITOLUL II. Embolia pulmonară ........................................................................ pag. 18
2.1. Definiţie ................................................................................................................ pag. 18
2.2. Clasificare ............................................................................................................. pag. 18
2.3. Etiologie ................................................................................................................ pag. 19
2.4. Diagnostic clinic (simptomatologie) .................................................................... pag. 20
2.5. Diagnostic paraclinic, pozitiv şi diferenţial .......................................................... pag. 21
2.6. Complicaţii ........................................................................................................... pag. 23
2.7. Evoluţie şi prognostic ........................................................................................... pag. 23
2.8. Tratament .............................................................................................................. pag. 24
2.9. Educaţia pentru sănătate ....................................................................................... pag. 25
CAPITOLUL III.Ingrijiri acordate pacientilor cu embolie pulmonara…………..….pag.26
3.1. Punctia venoasa ................................................................................................... pag. 26
3.2. Masurarea TA ................................................................................................... pag. 30
3.3. AdministrareaO2 ................................................................................................... pag. 31
3.4. Scintigrafia................................................................................................... pag. 34
CAPITOLUL IV. Procesul de îngrijire al pacienților cu embolie pulmonară ......... pag. 36
4.1. Caz nr. 1 ................................................................................................................ pag. 36
4.2. Caz nr. 2 ................................................................................................................ pag. 54
4.3. Caz nr. 3 ................................................................................................................ pag. 72
CONCLUZII .............................................................................................................. pag. 89
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................ pag. 90
ANEXE
 ARGUMENT

Mi-am ales ca subiect pentru lucrare Embolia Pulmonară, deoarece este consecinţa
directă a trombozei venoase profunde deşi mai puţin de 35% din bolnavii cu Embolie
Pulmonară prezintă semne clinice de tromboză venoasă profundă. Incidenţa exactă nu se
cunoaşte datorită confuziei frecvente cu infarctul miocardic, cu pneumotoracele, cu
infecţiile pulmonare. Pacienţii cu Embolie Pulmonară prezintă următoarele probleme: tuse,
durere, sete de aer, hemoptizie, anxietate, sincope și pot dezvolta insuficienţă respiratorie
severă sau aritmii cu o rată mult mai mare de mortalitate. Asocierea şoc - insuficienţă
respiratorie acută are un potenţial imediat letal.
În lucrarea de față am reunit cunoștințele teoretice, deprinderile practice, noțiunile
practice, noțiunile de farmacologie, de anatomia și fiziologia omului, de medicină internă
pe care le-am înglobat în tehnicile de îngrijire nursing după modelul conceput de Virginia
Henderson.
Lucrarea de față are ca temă “Îngrijirea bolnavului cu Embolie Pulmonară”. M-am
străduit să pătrund în cele trei dimensiuni: biologică, psihologică și socio-culturală,
raportate la cele paisprezece nevoi fundamentale ale individului.
Lucrarea de față reflectă:
 maturitatea în gândire și modul de expunere al lucrării în termeni medicali;
 deprinderile practice formate de-a lungul celor trei ani de instruire practică și
nursing;
 conștiinciozitatea cu care trebuie să lucreze asistenta medicală la patul
bolnavului.
Astfel spus, nursa trebuie să intre în pielea bolnavului și să reprezinte dorința
bolnavului de a trăi pentru cel ce și-a pierdut speranța să meargă sau să fie glasul pentru cel
care nu poate vorbi; să fie sursa de hrană spirituală pentru cel care nu are posibilitatea să se
documenteze.
Din planul de îngrijire al bolnavului desfășurat în paginile următoare, dar și
practicând meseria la patul bolnavului reiese faptul că nursingul își are rădăcinile în

3
nevoile fundamentale ale individului și am învățat că orice ființă umană sănătoasă sau
bolnavă este amânată de dorința de a trăi.
Scopul lucrării este acela de a sublinia îngrijirile acordate bolnavului indiferent de
boala acestuia.
Din lucrarea de față reiese că funcția îndeplinită de asistenta(nurse), este aceea de a
ajuta omul bolnav să-și recâștige sănătatea pierdută, să o păstreze, să-i redea pacientului
încrederea în propriile-i forțe fizice și verbale.
În spiritul acestei responsabilităţi, în lucrarea de faţă am căutat elucidarea procesului
de nursing în cazul pacientului cu Embolie Pulmonară.

4
CAPITOLUL I.
APARATUL RESPIRATOR

1.1. Noţiuni de anatomie și fiziologie ale aparatului respirator

Aparatul respirator este alcătuit din totalitatea organelor care contribuie la

realizarea schimburilor dintre oxigenul din aerul atmosferic și bioxidul de carbon, rezultat
din procesele metabolice din organism. Aparatul respirator este format din căile respiratorii
și cei doi plămâni, drept și stâng. Căile respiratorii sunt reprezentate de un sistem de
conducte prin care aerul pătrunde în plămâni diferențiindu-se:
 a - căile respiratorii superioare (cavitatea nazală);
 b - căile respiratorii inferioare (faringe, laringe, trahee, bronhii);

Căile respiratorii:
Cavitatea nazală cuprinde două etaje:
- unul superior, olfactiv, învelit de mucoasa olfactivă;
- unul inferior, respirator, învelit de mucoasa nazală de tip respirator;
Faringele, al doilea organ al căilor respiratorii, este un organ cu dublă funcție,
respiratorie și digestivă.

Laringele, este situat în partea anterioară a gâtului, sub osul hioid, deasupra
traheei, predominând sub piele.
Are un schelet cartilaginos, format din trei cartilaje neperechi (cartilajul tiroid,
cricoid, epiglotic) și trei perechi (cartilajele aritonoide, corniculate și cuneiforme).
Traheea, este un organ al căilor respiratorii inferioare și are forma unui conduct
cilindric în lungime de 10-12 cm. Peretele traheei posedă un schelet format din 15-20 inele
cartilaginoase, în formă de potcoavă.

5
 Peretele traheei este format din 2 tunici:
- externă - se află țesutul conjunctiv
- internă - se află mucoasa traheală, formată dintr-un epiteliu pseudostratificat
cilindric ciliat, având și celule care secretă mucus.
Bronhiile principale (primare), sunt ultimele segmente ale căilor respiratorii
inferioare. Sunt reprezentate prin două ramuri care provin din bifurcația traheei și se întind
de la pintenele traheal până la hilul plămânilor, ele fac parte din pediculul pulmonar.
Cele două ramuri, dreaptă și stângă, sunt inegale ca lungime și calibru.
Bronhia principală dreaptă
Se îndreaptă spre hilul plămânului drept, este mai scurtă decât cea stângă, are o
lungime de 2-3 cm, fiind formată din 4-7 inele cartilaginoase și un calibru mai mare, iar
traiectul ei spre plămân este mai apropiat de verticală.
Corpii străini pătrunși accidental în căile respiratorii intră mai frecvent în bronhia
dreaptă.
Bronhia principală stângă
Se îndreaptă spre hilul plămânului stâng și este mai lungă, având o lungime de 4-5
cm, cu un număr de 7-13 inele, calibrul său este mai mic, iar traiectul ei spre plămân este
mai apropiat de orizontală.
Bronhiile principale intră în componența pediculului pulmonar:
Bronhiile au raporturi cu vasele mari de la baza inimii.
La nivelul pediculului pulmonar ele vin în raport cu artera pulmonară, cu venele
pulmonare, cu vasele bronșice și cu nervii care formează plexul pulmonar.
Ținând seama de faptul că bronhiile fac parte din pediculul pulmonar, vom deosebi
două feluri de raporturi:
 comune cu pediculul;
 proprii fiecărei bronhii.
1. - Raporturile comune: vor fi urmărite în afara hilului și în hil.
- în afara hilului: bronhiile deci și pediculul pulmonar sunt în raport cu artera
pulmonară, venele pulmonare, arterele bronșice.
- în hil: trunchiurile bronșice din plămânul drept sunt însoțite de trei ramuri ale
arterei pulmonare și de venele pulmonare, formând trei perechi de pediculi secundari
(lobari).
2. - Raporturile proprii fiecărei bronhii: se referă numai la organele din vecinătatea
acestora, făcând abstracție de elementele pediculului pulmonar.

6
 Bronhia dreaptă vine în raport:
- în partea anterioară, cu vena cavă superioară;
- posterior, cu marea venă azygos;
- superior, cu cârja mare a venei azygos;
- inferior, cu pericardul și atriul drept.

- în partea anterioară, cu elementele pediculului pulmonar;

- posterior, cu aorta, esofagul și cu nervul vag stâng;
- superior, cu cârja aortei și nervul recurent stâng;
- inferior cu pericardul și atriul stâng.
Vascularizație: Bronhiile sunt vascularizate de arterele bronșice ale aortei toracice.
Venele sunt reprezentate prin venele bronșice, care se varsă în marea și mica venă azygos.
Limfaticele merg la ganglionii traheobronșici.
Inervaţia: este realizată de firișoare nervoase, provenite din plexul pulmonar
posterior.
Fibrele excitatoare (bronhoconstrictoare) ale mușchilor de la acest nivel provin de
la nervul vag 10, iar cele inhibitoare (bronhodilatatoare) de la simpatic.

Arborele bronșic reprezintă totalitatea bronhiilor pulmonare care rezultă din

ramificarea bronhiilor principale.

Bronhiile principale se ramifică în:

• Bronhii lobare - care se distribuie la lobii pulmonari
• Bronhii segmentare - care se distribuie la segmentele pulmonare;
• Bronhiolele terminale;
• Bronhiolele respiratorii;
• Ductele alveolare terminate cu alveole;
Bronhiolele respiratorii împreună cu formațiuni derivate din ele formează acini
pulmonari.
Acinul pulmonar este unitatea morfofuncțională a plămânului.
Arborele bronșic drept
Bronhia principală dreaptă (de gradul I) se împarte în două ramuri (reprezintă
bronhii de gradul II):

7
 Bronhia lobară superioară – pătrunde în lobul superior și se distribuie celor 3
segmente pulmonare, alcătuind trei bronhii segmentare (bronhii de gradul III).
Trunchiul bronhic intermediar - dă naștere la două bronhii lobare.
Bronhia lobară mijlocie, care se împarte în două bronhii segmentare, repartizate
segmentelor corespunzătoare ale lobului mijlociu;
Bronhia lobară inferioară – care se împarte în cinci bronhii segmentare,
repartizate segmentelor pulmonare ale lobului inferior.
Arborele bronșic stâng
Bronhia principală stângă se împarte în două ramuri lobare (gradul II):
Bronhia lobară inferioară;
Bronhia lobară superioară;
Bronhia lobară superioară se împarte în:
1. Trunchiul superior (culminal), care se termină prin trei bronhii în segmentele:
apical, posterior și anterior.
2. Trunchiul anterior, care se termină cu două bronhii în segmentele: lingual,
superior și inferior.
Fiecare bronhie segmentară (de gradul III), dă ramificații din ce în ce mai subțiri
(gradul IV), ajungând la dimensiuni foarte reduse, 1/10 mm în ultimă instanță, se formează
bronhiile intralobulare, bronhiile terminale și bronhiile respiratorii, care se termină cu acini
pulmonari.
Ramurile terminale ale arborelui bronșic au pereți alcătuiți de la exterior la interior
din următoarele formațiuni:
• O teacă fibroconjunctivă, ce acoperă o pătură de fibre musculare netede, așezate
oblic; sub acestea se află un strat subțire de fibre conjunctive.
• În interior se găsește un epiteliu unistratificat (tunica mucoasă) formată din celule
ciliare; la acest nivel nu mai există glande secretorii bronșice.
Această structură dă posibilitatea bronhiilor să se dilate mai mult și să primească
aerul inspirator.
Spre deosebire de ramurile bronhiale (terminale), celelalte ramuri ale arborelui
bronșic, bronhiile lobare segmentare și ramificațiile acestora până la bronhiile
intralobulare, au în structura peretelui și un țesut cartilaginos cuprins în prima teacă,
formând teaca fibrocartilaginoasă.

8
 Ramificațiile arborelui bronșic se pot grupa din punct de vedere structural în
bronhii cu țesut cartilaginos, în pereții lor și în bronhia fără țesut cartilaginos, numite și
bronhiole.
Plămânii
Alcătuiesc organele respiratorii propriu-zise, unde au loc schimburile de gaze dintre
organism și aerul atmosferic. Ei sunt în număr de doi, unul stâng și altul drept, așezați în
cavitatea toracică, având fiecare o cavitate pleurală proprie.
Ocupă aproape întreaga cavitate toracică, cu excepția părții mijlocii, numită
mediastin.
Mediastinul, este o regiune a toracelui, cuprinsă între stern (anterior), coloana
vertebrală toracală posterior și pleurele mediastinale.
Pleura prezintă o foiță parietală, care aderă la pereții viscerului și o foiță viscerală
care aderă la plămân. Ele delimitează o cavitate pleurală, în care se găsește lichid pleural,
secretat de celulele epiteliului pleural. Acest lichid are rol în mecanica inspirației.
Greutatea plămânului reprezintă, indiferent de vârstă, a cincizecea parte din greutatea
corpului, plămânul drept fiind mai greu decât cel stâng.
La adulți, plămânul drept are medie 700 g iar cel stâng 600 g. Forma plămânilor
este asemănătoare unui trunchi de con cu baza spre diafragmă.
Capacitatea totală, exprimată prin volumul de aer pe care îl conțin cei doi plămâni,
3
este de aproximativ, 4500-5000 cm . Culoarea plămânului diferă cu vârsta.
Ea este roz-pal, la copii iar la adulți, din cauza depunerii în spațiul periilor lobulari
a particulelor de praf și cărbune din aerul inspirat, culoarea devine albă-cenușie, cu mici
pete negricioase.
Configurația externă: unui plămân i se descriu:
 un vârf
 baza
 trei fețe
 trei muchii
Vârful plămânului: se găsește la limita superioară a cutiei toracice, depășind cu 5
cm coasta I și cu 2,5 cm clavicula.
Baza plămânului: este mai largă și mai concavă, sprijinindu-se pe burta
diafragmului, după care se mulează.
Prin aceasta vine în raport indirect cu organele abdominale:

9
 - ficatul la dreapta, stomacul și splina la stânga și rinichiul în partea posterioară.
• Fața costală: este în raport cu coastele.
• Fața medială (mediastinală): privește spre celălalt plămân, spre mediastin.
• Fața diafragmatică: corespunde bazei și se găsește în raport cu fața superioară a
diafragmului.
• Marginea anterioară: este mai ascuțită și cuprinde, la plămânul stâng, incizura
cardiacă (patul inimii), sub care se găsește o prelungire ca o limbă, lingura.
• Marginea posterioară: este mai rotunjită și vine în raport cu lanțul toracal.
• Marginea inferioară: reprezintă circumferința bazei plămânului.
Constituția anatomică a plămânului, pe fețele costale sunt niște șanțuri profunde,
scizuri, care împart plămânul în lobi.
Plămânul drept are două scizuri: una oblică și alta orizontală, care determină trei
lobi: superior, mijlociu și inferior;
Plămânul stâng are numai o scizură, scizura oblică, care îl împarte în doi lobi,
superior și inferior.
Fiecare lob are un pedicul format din bronhia lobară, ramura lobară a arterei
pulmonare, ramurile lobare ale venelor pulmonare, vasele bronșice, limfatice și nervii
proprii.
Împărțirea în lobi a plămânului nu mai dă astăzi satisfacție în clinică și de aceea s-a
introdus alături de noțiunea de lob, ca și la ficat și noţiunea de segment sau zonă
pulmonară, care se bazează pe autonomie anatomică, bronșică, vasculară și nervoasă.
Segmentele pulmonare, reprezintă unitatea anatomică și funcțională clinică
(patologică și chirurgical) care formează lobul pulmonar.
Fiecare segment are un pedicul segmentar, format din bronhia segmentară, vase și
nervi ai segmentului respectiv.
Structura plămânului drept:
• Lobul superior, are cinci segmente: apical, posterior sau apico-posterior, căci au
un trunchi bronșic de origine comun; anterior; lingular–superior; lingular–inferior.
Ultimele două segmente corespund lobului mijlociu al plămânului drept.
• Lobul inferior are patru segmente: apical al lobului inferior; antero-bazal; latero-
bazal, postero-bazal.
La acest lob, comparativ cu plămânul stâng, lipsește în peste 60% din cazuri,
segmentul medio-bazal, care corespunde, pe fața mediastinală, impresiunii cardiace, care
este mai adâncă la plămânul stâng, din cauza poziției inimii.

10
 Lobul pulmonar este unitatea anatomică și funcţională a plămânului care intră în
constituția segmentelor pulmonare. Lobulii pulmonari sunt saci plini cu aer, care spațial au
și ei ca și segmentele, o formă piramidală, cu vârful către bronhia lobulară și baza spre
suprafața plămânului. Baza lor are formă poligonală.
Lobulii pulmonari sunt separați incomplet între ei prin septuri, formați din țesut
conjunctiv lax, denumite septuri intracelulare. În aceste septuri, pe lângă celulele
conjunctive, fibrele colagene și fibrele elastice se găsesc vase limfatice mari și reţeaua de
vene colectoare, care, în traiectul lor spre hil vor forma venele pulmonare.
Dintre celulele conjunctive, unele denumite macrofage sunt cele care înglobează
particulele de praf și cărbune din aerul inspirat. Lobul pulmonar este format la rândul său
din acini pulmonari, iar acinii din alveole pulmonare, după cum urmează:
Bronhia intralobulară, numită și bronhiolă, ea mai posedă un perete sau țesut
cartilaginos și glande, cu un diametru de 0,200-1 mm, se ramifică, în lob încă de 3-4 ori,
dând naștere, ca ultime ramificații, bronhiolelor terminale. Ele se numesc bronhiole
terminale pentru că sunt considerate ultimele ramificații ale arborelui bronșic, cu rol de
conducere a aerului. De la nivelul lor pleacă componenta respiratorie a arborelui bronșic.
Bronhiolele terminale dau naștere în lobul bronhiolelor respiratorii sau acinoase,
care prezintă din loc în loc, la nivelul peretelui lor, alveole pulmonare.

Un acin pulmonar este format din totalitatea bronhiolelor respiratorii și a canalelor

alveolare, care provin dintr-o bronhiolă terminală, plus alveolele corespunzătoare. Peretele
sacilor alveolari este perforat de orificii microscopice, ostiolele alveolare.
În număr de trei sute de milioane, alveolele reprezintă o suprafață totală evaluată în
2
medie la 70 m , corespunzând unui volum de aproximativ 4 l.
Vascularizația și inervația plămânului
Plămânul are o dublă vascularizație:
- una funcțională;
- alta nutritivă.
Vascularizația funcțională: pusă în slujba schimburilor gazoase dintre aer și sânge,
formează ceea ce se numește mica circulație a organismului. Acesta începe cu artera
pulmonară, care pleacă din ventriculul drept al inimii. Artera pulmonară aduce de la inimă
sânge venos, încărcat cu oxigen.
După realizarea schimbului gazos, sângele oxigenat pleacă din rețeaua capilară a
alveolei prin vene, care în drumul lor spre hilul pulmonar, formează trunchiuri tot mai mari

11
și în ultimă instanță câte două vene pulmonare (superioară și inferioară) pentru fiecare
plămân. Acestea după ce străbat pediculul pulmonar, ajung la baza inimii unde se deschid
în atriul stâng.

Vascularizația nutritivă: aparține marii circulații a organismului și este formată de

arterele și venele bronșice. Arterele bronșice pleacă din partea superioară a aortei
descendente toracice și obișnuit, sunt două pentru plămânul stâng și una pentru cel drept.
Ele se capilarizează în pereții bronhiilor până la nivelul bronhiolelor respiratorii,
cărora le aduc sânge oxigenat și substanțe nutritive, creând ramuri pentru pereții vaselor
pulmonare.
Limfaticele plămânului încep printr-o rețea de capilare limfatice care însoțesc
bronhiolele respiratorii și ramurile arterei pulmonare.
Spre hil (locul unde bronhiile pătrund în plămân), limfa este adunată de trunchiuri
colectoare, care merg la ganglionii bronhopulmonari, ai hilului și ai bifurcației
traheobronșice iar de aici la ganglionii paratraheală.
De la acest nivel, limfa este drenată de la ganglionii mediastinali anteriori și vărsată
în canalul toracic în stânga, iar prin ganglionii bronho-mediastinali, în trunchiul limfatic
drept.
Inervația plămânului
Este realizată de sistemul nervos vegetativ printr-un plex pulmonar anterior și altul
posterior.
Ramurile vegetative parasimpatice ale acestora provin din nervul vag iar cele
simpatice din ganglioni simpatico-toracali și din nervii cardiaci.
Plămânul este alcătuit din două formațiuni anatomice distinse: arborele bronșic și
alveolele pulmonare.
Alveolele pulmonare: au forma unor săculeți cu pereții subțiri adaptați schimburilor
gazoase. Epiteliul alveolar are dublă funcție, fagocitară și respiratorie. Suprafața totală a
2
acestora este de 20 m .
În jurul alveolelor se găsește o bogată rețea de capilare.
Pleura
Fiecare plămân este învelit la suprafaţă de o seroasă, numită pleură.
Ea are două foiţe, una parietală, care căptuşeşte suprafaţa internă a peretelui toracic
şi alta viscerală, care acoperă intim suprafaţa lobilor pulmonari. Aceste două foiţe pleurale
se continuă una cu alta delimitând între ele un spaţiu virtual, numit cavitatea pleurală, în

12
care se găseşte un strat subţire de lichid pleural, cu rol de a umezi cele două foiţe,
permiţându-le astfel alunecarea fără frecare. Pleura viscerală este aproape insensibilă, ca şi
plămânul, în schimb cea parietală are o sensibilitate marcată, fiind o zonă reflexogenă
importantă. Iritaţia ei în timpul unei manevre, puncţia pleurală, poate determina şoc pleural
cu moarte prin acţiune reflexă asupra centrilor respiratori şi circulatori.

Fiziologia aparatului respirator

Funcțiile plămânului sunt:

 Funcţia antitoxică
Prin inspiratie sunt inhalate particule care pot dăuna organismului: pulberi, bacterii,
gaze toxice. Particulele cu un diametru mai mare sunt reţinute în mucusul de pe trahee sau
bronhii, dar cele cu un diametru mic – sub 3 micrometri, ajung în alveolele pulmonare.
Toate particulele oprite de mucus sunt eliminate odată cu acesta prin mişcările cililor. Pe
lângă transportul ciliar mai intervine reflexul de tuse şi strănut, ce contribuie la eliminarea
secreţiilor contaminate cu particule.
Particulele ajunse în alveole sunt fagocitate de către macrofage. Cele care scapă de
macrofage iau contact cu surfactantul din alveole. Acesta conţine enzime (lizozim,
esteraze), interferon sau anticorpi Ig A ce distrug bacteriile şi previn colonizarea alveolelor
(zone sterile în mod normal).
Pe lângă protecţia organismului de bacterii, plămânii pot elimina unele toxine din
corp. Acestea sunt substanţe volatile ce trec uşor prin membrana alveolo-capilară – se
produce halena respiratorie. Se poate elimina prin acest mod alcoolul, ureea, oxidul de
azot.
 Funcţia metabolică
Plămânul este implicat în metabolismul glucidic, lipidic, proteic şi în metabolizarea
unor hormoni sau mediatori chimici. Plămânul determină conversia angiotensinei I în
angiotensină II – o substanţă cu efecte puternice de vasoconstricţie. Plămânii sintetizează o
gamă largă de substanţe cu diferite efecte în organism – prostacicline, tromboxani sau
leucotriene.
 Funcţii accesorii
Plămânii pot depozita până la 12% din volumul de sânge din organism, în condiţii
de repaus – funcţia de rezervor sangvin, pe care îl trimit în circulaţie la nevoie. Pe lângă

13
funcţia de depozit, plămânii sunt implicaţi şi în menţinerea echilibrului hidroelectrolitic.
Aceştia pot elimina cantităţi mari de apă, căldură şi dioxid de carbon.
Fiziologia respiraţiei
Ventilaţia pulmonară
Aerul atmosferic este introdus în plămâni prin procesul de ventilaţie pulmonară,
prin care se menţine constantă compoziţia aerului alveolar.

Mecanica respiraţiei:
Schimburile gazoase la nivelul plămânilor se realizează datorită succesiunii ritmice
a două procese: inspiraţia şi expiraţia.
Inspiraţia este un proces activ care datorită contracţiei muşchilor inspiratori, duc la
mărirea tuturor diametrelor cutiei toracice. În mod normal durează o secundă. Expiraţia
normală este un proces pasiv, care urmează fără pauză după inspiraţie. Durează
aproximativ două secunde la adult, timp în care cutia toracică revine la diametrele avute
anterior. În inspiraţie, prin creşterea volumului pulmonar, alveolele se destind şi volumul
lor creşte, iar drept urmare presiunea aerului în regiunea alveolară scade. Se creează astfel
o diferenţă de presiune între aerul atmosferic şi presiunea intrapulmonară, în felul acesta
aerul pătrunzând în căile respiratorii până la alveole, pe baza forţei fizice.
În expiraţie, prin retracţia plămânilor şi revenirea la forma iniţială a cutiei toracice,
se întâlnesc două faze:
a. prima în care revenirea cutiei toracice se face pe baza elasticităţii cartilajelor şi
ligamentelor ei.
b. a II-a, în care plămânul elastic, în tendinţa de a se retracta spre hil, exercită o
presiune de aspiraţie asupra cutiei toracice. Presiunea aerului intra-alveolar creşte peste cea
atmosferică, apărând astfel o diferenţă care face ca aerul din plămâni să fie expulzat în
exterior.
Ciclul respirator are o durată de 3 secunde, ceea ce revine la 20 de mişcări
respiratorii pe minut. În efort fizic, însă, frecvenţa respiratorie poate ajunge însă la 40-60
respiraţii pe minut, de asemeni şi în condiţii patologice: febră, hipertiroidism, hipercapnee.
Schimbul alveolar de gaze:
Aerul atmosferic ajuns în plămâni prin ventilaţia pulmonară este condus în alveole,
unde are loc schimbul de gaze între aerul alveolar şi sânge, la nivelul membranei alveolo-
capilare. Schimbul de gaze se face prin difuziune, în funcţie de presiunea parţială a gazelor

14
respiratorii - oxigen şi dioxid de carbon – de o parte şi de alta a membranei alveolo-
capilare.
Reglarea respiraţiei
Respiraţia este adaptată în orice moment la necesităţile aportului de oxigen şi al
eliberării de dioxid de carbon, mecanismul de reglare fiind foarte prompt. Centrul
respirator, localizat la nivelul bulbului este format dintr-un centru inspirator şi unul
expirator, permiţând astfel reglarea automată a ventilaţiei pulmonare. Acest mecanism este
influenţat mai ales de proprietăţile chimice ale sângelui; rolul principal în reglarea
respiraţiei revenind concentraţiei de dioxid de carbon din sânge, care acţionează direct
asupra centrului respirator stimulându-i activitatea.
Totalitatea organelor prin care circulă sângele formează sistemul circulator.
Sistemul circulator sanguin este format din: inimă, organul central, care propulsează
sângele datorită activităţii sale permanente de pompă aspiro-respingătoare, şi „arborele
vascular” format din vasele sangvine (artere, capilare şi vene). Sistemului circulator
sangvin i se adaugă sistemul limfatic, derivat al acestuia, prin care circulă limfa.
Totalitatea fenomenelor de transport (sangvin şi limfatic), care se petrec la nivelul
sistemului circulator, constituie circulaţia.
Sângele
Principalul lichid circulant este sângele, considerat de către unii ca o varietate de
ţesut conjunctiv cu substanţă fundamentală lichidă. Sângele reprezintă 8% din greutatea
corpului, ceea ce înseamnă cca. 5 litri de sânge pentru un individ de 70 de kg greutate. Se
deosebeşte un volum de sânge stagnant (în ficat, splină, ţesutului subcutanat), cca. 2 litri, şi
un volum de sânge circulant, de cca. 3 litri.
Proprietăţile sângelui
Culoarea este roşie datorită hemoglobinei din eritrocite, roşu deschis pentru sângele
oxigenat şi roşu închis pentru cel neoxigenat. Când cantitatea de hemoglobină scade,
sângele devine roşu-palid.
Densitatea sângelui este de 1055 faţă de cea a apei (1000).
Reacţia este slab alcalină (pH = 7,35).
o o
Temperatura variază între 36 C (între plămâni) şi 40 C (în ficat).
Compoziţia sângelui
Sângele este alcătuit din plasmă şi elementele figurate.
a) – Plasma – este un lichid gălbui, vâscos, compus din apă şi reziduu uscat.
b) – Elemente figurate – reprezintă 45% din volumul sanguin (hematocritul).

15
 Hematocritul variază fiziologic cu sexul (mai mic la femei), cu vârsta (scade cu
vârsta) sau patologic. Ele sunt: globulele roşii (eritrocitele sau hematiile), globulele albe
(leucocitele) şi plachetele sangvine (trombocitele).
Eritrocitele sunt celule anucleate de formă discoidală, biconcavă, ce conţin
hemoglobină. Sediul producerii lor (eritropoieza) este măduva osoasă roşie, iar sediul
distrugerii lor (hemoliza) este splina, dar şi ficatul, ganglionii limfatici etc. Numărul lor
rămâne constant în sânge datorită echilibrului existent între eritropoieză şi hemoliză.
Hemoglobina, este pigmentul respirator localizat în hematii, este o substanţă
proteică complexă formată dintr-o proteină, globină, şi o grupare neoproteică numită hem,
care conţine fier bivalent.
Eritropoieza – Hematiile circulante reprezintă doar o etapă din viaţa acestor
elemente. Din momentul pătrunderii în circulaţie şi până la distrugerea lor trec aproximativ
120 de zile (durata medie de viaţă a eritrocitelor). Deşi trăiesc relativ puţină vreme,
numărul lor rămâne constant. Există un echilibru între procesul de distrugere şi cel de
formare de noi hematii.
Funcţiile sângelui
1. Transportul apei şi substanţelor nutritive se realizează la nivelul intestinului
subţire unde acestea sunt absorbite, la ţesuturi, prin intermediul plasmei sangvine.
2. Transportul substanţelor de excreţie – substanţele rezultate în urma
catabolismului (uree, acid uric, amoniac etc.) sunt transportate de către plasmă de la
ţesuturi la organele de excreţie.
3. Transportul gazelor respiratorii se realizează atât în nivelul plasmei sangvine
sub formă dizolvată (1-3% din O2 şi 7% din CO2) şi sub formă de bicarbonaţi (70% din
CO2) cât şi la nivelul hematiilor, prin combinaţiile labile ale hemoglobinei cu aceste gaze.
Arborele vascular
Arborele vascular este format din:
 artere, vase prin care sângele circulă de la inimă la ţesuturi şi organe;
 vene, vase prin care sângele vine la inimă;
 capilare, vase de calibru foarte mic, aşezate între artere şi vene, la nivelul
cărora se realizează schimburile gazoase şi nutritive dintre sânge şi ţesuturi.
Structura pereţilor vaselor mari cuprinde trei tunici: externă, mijlocie şi
internă.

16
 Structura arterelor

Tunica externă (adventicea) este formată din ţesut conjunctiv cu fibre de colagen şi elastină,
fibre nervoase vegetative şi vase de sânge proprii, care hrănesc peretele vascular (vasa
vasorum).
Tunica mijlocie la arterele mari (de tip elastic) este formată preponderent din lame
elastice concentrice şi puţine fibre musculare netede, iar la arterele mijlocii şi mici (de tip
muscular) predomină fibrele musculare netede şi sunt puţine fibre elastice.
Tunica internă (intimă) este un endoteliu unistratificat pe o membrană bazală, care
continuă endocardul ventricular în interiorul arterelor.
Arterele sunt vasele prin care sângele pleacă de la inimă cu O 2 (în circulaţia
sistemică) sau cu CO2 (în circulaţia pulmonară). Proprietăţile lor sunt elasticitatea şi
contractilitatea.
Elasticitatea se manifestă la nivelul arterelor mari, care amortizează "unda de șoc"
provocată de sistola ventriculară şi înmagazinează o parte a energiei sub formă de tensiune
elastică a pereţilor. Arterele mari, considerate "cisterne de presiune", transformă curgerea
sacadată a sângelui, determinată de ritmicitatea sistolelor, în curgere continuă.
Contractilitatea este caracteristică arterelor mici şi arteriolelor, care îşi modifică
activ calibrul, prin activitatea fibrelor musculare netede din tunica lor medie. Sunt
considerate "ecluze de irigație".
Circulaţia sistemică (Ventriculul stâng ţesuturi atriul drept)
Circulaţia pulmonară (Ventriculul drept plămâni atriul stâng)
Circulaţia mică sau pulmonară are rolul de a transporta sângele neoxigenat de la
nivelul inimii la nivel pulmonar, unde are loc schimbul de gaze cu aerul atmosferic:
• dioxidul de carbon adus de la nivelul ţesuturilor este eliminat în exterior.
• sângele se încarcă cu oxigen.
Mica circulaţie are următorul traseu: porneşte din ventriculul drept, urmează
trunchiul pulmonar şi ramificaţiile acestuia, care se distribuie la nivelul plămânilor, reţeaua
alveolo-capilară la nivel pulmonar, venele pulmonare care se întorc în atriul stâng.

17
 CAPITOLUL II.

EMBOLIA PULMONARĂ

2.1. Definiţie

Embolia pulmonară constă în ocluzia acută a uneia sau mai multor ramuri ale
arterelor pulmonare. Reprezintă o condiţie clinică cu potenţial letal în faza acută, în special
în primele ore de la producere. Originea trombului este cel mai adesea la nivelul sistemului
venos profund al membrelor inferioare sau bazinului. Embolii pot fi însă și non-trombotici:
grăsoşi, gazoşi, cu lichid amniotic, tumorali, septici, corpi străini. Este cea mai severă
formă de prezentare a trombozei venoase profunde.

2.2. Clasificare

Tromboembolismul pulmonar poate fi acut, când embolul este situate central, în

lumenul vascular şi vasul ocluzat apare amputat sau poate fi cronic, dacă embolul este
excentric, tapetează peretele vascular, reduce diametrul arterial cu mai mult de 50% sau
trombul este recanalizat.
Din punct de vedere anatomo-patologic există trei tipuri de embolii pulmonare:
 embolia pulmonară masivă, care se caracterizează prin obstruarea completă a
arterei pulmonare și decesul persoanei în cauză;
 embolia pulmonară medie constă în obstruarea arterei lobare sau segmentare
și apariția infarctului pulmonar; la examenul macroscopic zona de infarctizare pulmonară
este triunghiulară, netedă, slab delimitată; în fazele mai avansate zona de infarctizare
devine aspră, consistentă; la efectuarea examenului microscopic imediat după producerea
infarctului pulmonar poate fi identificată prezența sângelui la nivelul alveolelor; la câteva
zile de la apariția infarctului poate fi observată prezența leucocitelor și a macrofagelor la
nivelul zonei de infarctizare;

18
  embolia pulmonară mică se caracterizează prin obstruarea arterei
subsegmentare; la efectuarea examenului histopatologic pot fi identificate zone ischemice
de dimensiuni reduse, fibrozate.

2.3. Etiologie

Embolia pulmonară este cel mai adesea cauzată de un cheag de sânge. Cea mai
frecventă cauză este un cheag de sânge într-una din venele profunde ale membrelor
inferioare. Acest tip de cheag se numeşte tromboză venoasă profundă.
Cauzele mai puţin comune includ bulele de aer, picăturile de grăsime, lichid
amniotic sau aglomerări de paraziţi sau de celule tumorale care pot duce toate la embolie
pulmonară.
Prezenţa unui tromb la nivelul unei vene profunde a membrelor inferioare şi
existenţa în antecedente a unui episod de embolism pulmonar, sunt cei mai importanţi
factori de risc pentru embolismul pulmonar.
Factorii de risc pentru dezvoltarea trombilor (cheagului de sânge) sunt: staza
venoasă (fluxul sangvin încetinit), trombogeneza anormală şi traumatismele de la nivelul
pereţilor vaselor.
Staza venoasă
Trombii se dezvoltă mai ales atunci când circulaţia sangvină nu este normală.
Scăderea vitezei de circulaţie a sângelui se poate datora:
 repausului prelungit la pat: după operaţii, traumatisme sau în cazul bolilor grave
 şederii pe scaun pentru o perioadă lungă de timp, ca în cazul călătoriilor lungi cu
avionul
 paraliziei membrelor inferioare, deoarece picioarele nu mai pot fi mişcate fără
ajutor.
Trombogeneza anormală
Anumite persoane prezintă o stare în care sângele se coagulează prea repede sau
prea uşor. Aceste persoane sunt predispuse să dezvolte trombi mari care se rup şi circulă
spre plămâni. Condiţiile care pot accentua formarea trombilor sunt:
- factorii ereditari (moşteniţi): unele persoane moştenesc această tendinţă la
hipercoagulabilitate care poate duce la embolism pulmonar:
 cancerul

19
  insuficienţa cardiacă
 arsuri grave
 infecţii severe
 folosirea de contraceptive orale sau alte medicamente care conţin estrogen sau
hormoni estrogen-like (asemănători ca structură şi funcţie cu estrogenul)
 fumatul.
Traumatismele la nivelul pereţilor vaselor de sânge
Sângele coagulează la nivelul arterelor sau venelor mai probabil după ce acestea au
fost rănite. Afectarea venelor poate fi cauzată de:
- intervenţii chirurgicale mari la nivelul membrelor inferioare, abdomenului sau
pelvisului
- introducerea unui cateter venos central (introducerea unui tub într-o venă de
calibru mare).

Alţi factori de risc includ:

- graviditatea: riscul de a dezvolta trombi la o femeie este crescut în timpul sarcinii
şi imediat după naştere
- vârsta: odată cu înaintarea în vârstă creşte probabilitatea de a dezvolta trombi (mai
ales peste 70 de ani)
- greutatea: persoanele supraponderale au risc mai mare de a dezvolta trombi
- nerespectarea tratamentului anticoagulant prescris de către medic.

2.4. Diagnostic clinic (simptomatologie)

Simptomele embolismului pulmonar pot include:

 dispnee (senzaţia lipsei de aer) apărută subit (brusc)
 junghi toracic apărut subit care se accentuează la inspir adânc sau la tuse
 creşterea frecvenţei cardiace
 creşterea frecvenţei respiratorii
 transpiraţii
 durere pleuritica(junghi toracic submamelonar, în punct fix, care se
accentuează la mişcările respiratorii şi tuse)

20
  anxietate
 tuse cuspută sangvinolentă (secreţie cu sânge care provine din căile
respiratorii)
 Wheezing
 leşin
 cianoza
 revărsat pleural
 palpitaţii
 semne de şoc
 turgescenţa jugularei
 galop protodiastolic drept
 hipotensiune arteriala
 durere la nivelul unui membru inferior sau mărirea de volum a acestuia
Embolismul pulmonar poate fi dificil de diagnosticat, deoarece simptomele sale pot
fi identice sau similare cu acelea ale altor afecţiuni, cum ar fi infarctul miocardic, atacul de
panică sau pneumonia. De asemenea, unii pacienţi cu tromboembolism pulmonar nu
prezintă nici un simptom. Există multe alte cauze care pot determina simptome identice cu
cele din tromboembolismul pulmonar.

2.5. Diagnostic paraclinic, pozitiv și diferenţial

Diagnosticul unei embolii pulmonare întâmpină dificultăţi mai ales la cardiacii

decompensaţi. Agravarea decompensării, persistenţa dispneei şi tahicardiei după un
tratament cardiotonic corect, apariţia tulburărilor de ritm (mai ales a fibrilaţiei atriale),
uneori subfebrilităţi neexplicabile, atrag atenţia asupra microemboliilor pulmonare. Adesea
numai eficienţa promptă a tratamentului anticoagulant elucidează diagnosticul.
Investigaţii utilizate în diagnosticul emboliei pulmonare
Teste de laborator: leucocitoză, creşterea VSH, a LDH, a AST şi a bilirubinei,
creatinina serică crescută și filtrarea glomerulară scăzută.
Testele care se efectuează dacă bolnavul acuză lipsă de aer (dispnee) sau junghi
toracic sunt:
 radiografia pulmonară: rezultatul acesteia elimină suspiciunea de cardiopatie
dilatativă sau traumatism pulmonar, conducând la efectuarea altor examinări Semne

21
radiologice: atelectazii sau anomalii ale parenchimului pulmonar, revărsate pleurale,
cardiomegalie, semnul Westermark (întreruperea bruscă a vascularizaţiei pulmonare cu
hipoperfuzie distală) şi cocoaşa Hampton (opacitate în periferie cu vârful rotunjit şi baza la
pleură).
 electrocardiograma (EKG): urmăreşte activitatea electrică a inimii şi poate
exclude un posibil infarct miocardic
 măsurarea gazelor sangvine: scăderea rapidă a nivelului de oxigen poate sugera
un embolism pulmonar.

 Rezultatele acestor analize iniţiale pot exclude alte cauze cum ar fi infarctul
miocardic şi pneumonia.
Următoarele teste care se fac sunt:
 măsurarea D-dimerului: acesta este un test care măsoară o substanţă care se
eliberează când trombul se desprinde; de obicei la pacienţii cu embolism pulmonar nivelul

 tomografia computerizată: se foloseşte adesea pentru diagnosticarea

embolismului pulmonar
 scintigrafia pulmonară de perfuzie: acest test detectează un flux sangvin
anormal la nivelul plămânilor după injectarea intravenoasă a unui trasor şi inspirul unui
gaz radioactiv.
 angiograma pulmonară: este cea mai sigură modalitate de diagnosticare a unui
embolism pulmonar; ea nu este disponibilă în spitalele mai mici şi este mai invazivă decât
alte metode de diagnosticare
 ecocardiograma: acest test detectează anormalităţile de mărime şi funcţie ale
ventriculului drept, care se pot datora embolismului pulmonar
 ultrasonografia Doppler: foloseşte reflectarea undelor pentru a determina
prezenţa unui tromb la nivelul unei vene a membrului inferior
 rezonanţa magnetică nucleară (RMN): poate fi utilă în detectarea trombilor de
la nivelul venelor profunde şi a plămânilor.

Diagnosticul diferenţial
Următoarele afecţiuni cardiace pot fi confundate de multe ori cu embolismul
pulmonar:
- infarctul miocardic

22
 - insuficienţa cardiacă sau edemul pulmonar
- aritmia cardiacă (bătăi neregulate ale inimii)
- pericardita.

Alte boli pulmonare pot fi confundate cu embolismul pulmonar:

- pneumonia
- cancerul pulmonar
- pleurezia (colecţie de lichid între cele două foiţe pleurale)
- astmul
- bronhopneumopatia cronică obstructivă
- pneumotoraxul (acumularea de aer în cavitatea pleurală cu colabarea parţială sau
totală a plămânului).
Şi alte afecţiuni pot fi confundate cu tromboembolismul:
- anevrismul disecant de aortă
- hiperventilaţia (ventilaţia excesivă)
- atacul de panică.
Embolismul pulmonar poate fi suspectat ori de câte ori apare o sincopă (leşin) fără
o cauză evidentă.

2.6. Complicaţii

Complicaţiile EP pot fi:

- hemoragia pulmonară
- hipertensiunea pulmonară
- trombocitopenia indusă de heparină
- insuficiența respiratorie

2.7. Evoluţie și prognostic

Nediagnosticată la timp și netratată, embolia pulmonară poate duce în cele din urmă
la moarte subită.

23
 2.8. Tratament

Tratamentul emboliei pulmonare necesită o spitalizare de urgenţă; aceasta constă

atât în tratarea simptomelor şi consecinţelor emboliei îndeosebi prin administrarea de
oxigen, cât şi în împiedicarea extinderii cheagurilor existente şi a formării de noi cheaguri
cu ajutorul unui anticoagulant, heparină, administrată pe cale venoasă apoi înlocuită prin
luarea de antivitamina K pe cale orală timp de 3 până la 6 luni. În formele cele mai grave,
tromboliticele ca streptokinaza sau urokinaza permit dizolvarea cheagurilor existente.
Principii generale de tratament:
*Repausul la pat este necesar în toate cazurile.
*Calmarea durerii.
*Medicaţia spasmolitică vizează combaterea hipertensiunii pulmonare şi a
bronhoconstricţiei.
*Oxigenoterapia se indică în stări de şoc, dispnee, cianoză.
*Anticoagulantele se aplică în toate cazurile, dacă nu sunt contraindicaţii, sub
control de laborator.
*Combaterea şocului cardiogen.
*Antibioticele sunt utile în caz de infarct pulmonar, pentru prevenirea şi
tratamentul infecţiilor supraadăugate.
*Combaterea insuficienţei cardiace se face cu cardiotonice, în doze
corespunzătoare şi cu diuretice cu acţiune rapidă.
*Tratamentul tulburărilor de ritm.
*Tratament chirurgical.
În cazul emboliei gazoase bolnavul se aşează într-o poziţie care să favorizeze
ieşirea bulelor de gaz din teritoriul afectat. În emboliile inimii drepte în decubit lateral
stâng, în emboliile cerebrale cu capul în jos. Deasemenea, în emboliile gazoase se va
asigura ventilaţia pulmonară, în cazuri grave se face intubaţie sau traheotomie cu respiraţie
asistată. Toracotomia şi extragerea aerului prin puncţia ventriculului drept, în caz de
embolie pulmonară blocată în ventriculul drept.
Tratamentul preventiv al emboliei pulmonare consecutive unei flebotromboze a
unui membru inferior sau al regiunii abdomenopelvine constă din mobilizarea precoce,
după naştere sau după intervenţie chirurgicală sau din contenţia membrului în caz de

24
intervenţie ortopedică pe un membru inferior, cu prescrierea de heparină pe cale
subcutanată.

2.9. Educaţia pentru sănătate

În perioada de spitalizare, pacientul cu embolie pulmonară trebuie să fie educat şi

deprins cu noul ritm de viaţă şi activitate, pe care va trebui să-l continue cu mici modificări
şi acasă, pentru că odată cu părăsirea spitalului el să fie înarmat cu cunoştinţele necesare
pentru a preveni complicaţiile.
Ultima perioadă a spitalizării este momentul de maximă activitate educaţională.
Procesul de educare şi informare se adresează atât pacientului cât şi familiei sale.
Instrucţiunile cu privire la activitatea fizică trebuie să se refere concret la repaus,
muncă, activităţi recreative, antrenament fizic, activităţi din viaţa zilnică, contactul sexual
şi călătoriile. Trebuie precizat modul în care se intercalează repausul cu efortul fizic.
Asistenta va explica pacientului şi necesitatea regimului dietetic, precum şi a
restricţiilor prescrise ca: alimentaţia hiposodată, abandonarea fumatului, evitarea
consumului de alcool şi a cafelei în exces.
Li se va explica pacienţilor motivele pentru care trebuie să ia uneori timp
îndelungat medicamente, trebuie să se precizeze dozele posibile, efectele adverse, iar dacă
apar modificări în evoluţia sa să se adreseze medicului curant.

25
 CAPITOLUL III.
INGRIJIRI ACORDATE PACIENTILOR CU EMBOLIE
PULMONARĂ

3.1. - Puncţia venoasă

OBIECTIVELE PROCEDURII
Crearea accesului la o venă pentru:
• recoltare de sânge în siguranţă pentru examene de laborator
• extragerea unei cantităţi de sânge
• introducerea medicamentelor în circulaţia venoasă
PREGĂTIREA MATERIALELOR
- Garou
- Mănuşi de unică folosinţă
- Seringi; ace; o canulă Butterfly (fluturaş); sistem vacutainer (după scop)
- Tampon
- Alcool
- Muşama, aleză
- Etichetă
- Eprubete
- Bandă adezivă non alergică
- Formulare pentru laborator
- Alte materiale în funcţie de obiectivul urmărit, tăviţa renală.
- Recipient pentru colectarea materialelor.
PREGĂTIREA PACIENTULUI
Verificaţi indicaţia medicului privind scopul puncţiei venoase.

26
 PSIHICĂ:
- Informaţi şi explicaţi pacientului necesitatea procedurii.
- Explicaţi pacientului cum poate participa la procedură, anunţaţi-l că e puţin
dureroasă.
- Explicaţi-i pacientului că îi veţi recolta sânge sau veţi introduce medicamente.
- Încurajaţi pacientul pentru a reduce anxietatea.
- Întrebaţi-l dacă i s-a mai recoltat sânge altă dată; dacă a simţit leşin, transpiraţie,
stare de greaţă, vărsătură.
- Obţineţi consimţământul (informativ).

- Asiguraţi poziţia corespunzătoare în conformitate cu starea pacientului, cu scopul

şi locul puncţiei (decubit dorsal sau mai rar şezând).
- Examinaţi calitatea şi starea venelor şi alegeţi locul.
-Identificaţi pacientul.
- Spălaţi mâinile şi puneţi mănuşile pentru a preveni contaminarea.
- Selectaţi locul potrivit (venele distale sau proximale), venele de la plica cotului,
mai rar cele de pe faţa dorsală a mâinii.
- Puneţi muşamaua sub braţul pacientului.
- Aplicaţi garoul la 5-8 cm deasupra locului de puncţie; capetele garoului fiind
direcţionate departe de zona de puncţie.
- Palpaţi vena.
- Verificaţi prezenţa pulsului distal, radial.
- Montaţi seringa şi ataşaţi acul.
- Recomandaţi pacientului să strângă pumnul.
- Dacă venele nu sunt vizibile şi nu se pot simţi la palpare încercaţi următoarea
tehnică:
a) Rugaţi pacientul să închidă şi să deschidă pumnul.
b) Daţi drumul la garou şi rugaţi pacientul să-şi coboare mâna sub nivelul inimii
pentru a i se umple venele, apoi reaplicaţi garoul şi bateţi încet pe venă pentru a deveni mai
vizibilă.
c) Înlăturaţi garoul şi puneţi o compresă caldă şi umedă pe venă timp de 10-15'.

27
 - Dezinfectaţi tegumentul (cu un tampon cu alcool), 60" folosind mişcări circulare
de la centru în afară cu câţiva cm, pentru a evita introducerea potenţialei flore de pe piele
în interiorul vaselor pe perioada efectuării procedurii.
- Poziţionaţi mâna nedominantă la 4-5 cm sub locul de puncţie şi cu policele se
întinde pielea dreaptă pe venă.
- Ţineţi acul cu bizoul în sus în mâna dominantă şi introduceţi-l la un unghi de 10-
30°, de deasupra venei sau dintr-o parte a venei, în poziţie oblică.
- Urmăriţi cursul venei şi când sângele se întoarce prin lumenul acului avansaţi cu
acul în venă 1-2 cm.
- În cazul recoltării continuaţi puncţia conform obiectivului.
- Aspiraţi sângele în seringă (cantitatea necesară pentru efectuarea analizelor
indicate de medic).
- Dacă curgerea sângelui este rapidă dezlegaţi garoul pentru a preveni staza şi
hemoconcentraţia care pot modifica rezultatele testelor de laborator.
- Dacă curgerea sângelui este lentă, nu dezlegaţi garoul decât înainte de a retrage
acul cu seringa cu sânge (dacă tehnica nu impune altfel).
- Plasaţi un tampon cu alcool pe locul puncţiei venoase şi uşor retrageţi acul cu
Seringa.
- Aplicaţi o presiune blândă pe tamponul cu alcool, pe locul puncţiei 2-3' sau până
se opreşte sângerarea; aceasta previne extravazarea în ţesuturile din jur, cu cauzarea
Hematomului.
- După oprirea sângerării aplicaţi o bandă adezivă peste tampon
- Transferaţi sângele din seringă în eprubete, după ce aţi detaşat acul de la seringă
- Aplicaţi etichetele pe eprubete, indicând numele şi prenumele bolnavului, proba
recoltată, secţia care trimite proba de sânge la laborator
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
- Aşezaţi pacientul în poziţie comodă.
- Observaţi faciesul pacientului, culoarea tegumentelor şi măsuraţi pulsul
- Întrebaţi pacientul dacă are stare de greaţă sau vomă.
- Verificaţi locul puncţiei venoase pentru a fi siguri că nu s-a dezvoltat un hematom
- Sfătuiţi pacientul să nu flecteze antebraţul pe braţ.

- Colectaţi deşeurile conform P.U. în recipiente speciale.

- Îndepărtaţi mănuşile.

28
 - Spălaţi mâinile.

-Notaţi procedura în fişa de proceduri şi în dosarul/planul de îngrijire.

- Notaţi data, ora, locul puncţiei venoase, timpul când proba a fost trimisă la
Laborator.
- Notaţi orice observaţie legat de starea şi reacţia pacientului.
- Notaţi dacă puncţia a fost făcută pentru recoltarea analizelor şi specificaţi ce probe
aţi recoltat, când au fost trimise la laborator.
EVALUAREA EFICACITĂŢII PROCEDURII
Rezultate aşteptate/dorite:
- Pacientul are tegumente şi mucoase normal colorate
- Semnele vitale sunt normale
- Pacientul a înţeles scopul puncţiei venoase
- Pacientul nu a prezentat leşin, stare de greaţa, vomă, hematom

- Leşinul, starea de greaţă sau voma - anunţaţi medicul

- Anxietatea - discutaţi cu pacientul şi încurajaţi-l
- Refuzul pacientului privind puncţia venoasă - anunţaţi medicul
- Extravazarea sângelui în ţesuturile din jur
- Hematomul - comprimaţi locul cu un tampon steril, nu repetaţi înţepătura în
aceeaşi zonă, aplicaţi compresă rece, aplicaţi unguente care favorizează resorbţia
- Hemoliza sângelui recoltat - repetaţi recoltarea cu acordul pacientului:
- Recoltarea nu s-a făcut în condiţii corespunzătoare
- Infecţia - evitarea prin efectuarea procedurii în siguranţă

- Niciodată nu efectuaţi puncţia venoasă pentru recoltarea sângelui dintr-un braţ, o

venă deja utilizată pentru terapia i.v. sau opriţi perfuzia şi aşteptaţi 5 min.
- Nu recoltaţi din locuri aflate deasupra liniei intravenoase, risc de hemodiluţie.
- Nu efectuaţi puncţia venoasă pe un loc deja infectat.
- Evitaţi vena care este dureroasă la palpare.
- Nu efectuaţi puncţia venoasă, nu recoltaţi sânge dintr-o arie edematoasă, şunt
arterio-venos, locuri ale hematomului anterior, sau răniri.

29
 - Dacă pacientul are tulburări de coagulare sau primeşte terapie anticoagulantă, se
menţine o presiune fermă pe locul puncţiei venoase, minim 5' după retragerea acului din
venă pentru a preveni formarea unui hematom.
- Evitarea folosirii venelor de la picioare pentru puncţia venoasă, deoarece aceasta
creşte riscul de tromboflebită.

3.2. - Măsurarea și notarea tensiunii arteriale

TA reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant asupra pereţilor arteriali.

Scop: evaluarea funcţiei cardiovasculare (forţa de contracţie a inimii, rezistenţa
determinată de elasticitatea şi calibrul vaselor).
Elemente de evaluat - se măsoară tensiunea arterială sistolică (maximă) şi cea
diastolică (minimă); loc de măsurare: artera humerală, a. radială (electronic)
Materiale tensiometru (cu manometru, electronice) stetoscop biauricular, tampon
de vată, alcool, pix de culoare roşie.
Metode
- auscultatorie
- palpatorie
- oscilometrică

Tehnică - metoda ascultatorie

Pregătire psihică a pacientului - repaus timp de 5 minute în poziţie de decubit
dorsal, se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului, braţul fiind în extensie se
fixează membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale sub marginea inferioară a
manșetei se introduc olivele stetoscopului în urechi, se pompează aer în manşeta
pneumatică cu ajutorul perei de cauciuc până la dispariţia zgomotelor pulsatile se
decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei până când se aude
primul zgomot (acesta reprezintă valoarea tensiunii arteriale maxime). Se reţine valoarea
indicată continuându-se decomprimarea până când zgomotele dispar (tensiunea arterială
minimă).
Valori normale
• Adulţi: 115-140/70-80 mmHg

30
 • Copii: 91-110/60-65 mmHg
• Valori peste cele normale - hipertensiune. HTA
• Valori sub cele normale - hipotensiune. hTA
Notare
- se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontală de
culoare roşie, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloană de mercur se unesc
liniile orizontale cu linii verticale şi se haşurează spaţiul rezultat, în alte documente
medicale se notează cifric.

3.3 - Administrarea oxigenului

Administrarea de oxigen trebuie să fie monitorizată prin pulsoximetrie pentru

evitarea accidentelor.
Scop
Se efectuează cu scopul de a ameliora concentraţia de oxigen din sânge.
Indicații
 Hipoxii circulatorii: insuficiență cardiacă, edem pulmonar acut,
infarctmiocardic acut.
 Insuficiență respiratorie acută şi cronică
 Afecţiunile respiratorii: astm bronșic , pneumonii, boli obstructive cronice
 Leziuni toracice
 Stări de șoc
 În anestezia generală
 Complicații post operatorii
 Pneumotorax
 Stări febrile

 Sursa de oxigen – care poate sa fie un tub de oxigen medical sau un tub de la o
reţea de distribuire a oxigenului medical din spital (stație centrală, microstație sau butelie
de oxigen). Pentru racordare, se va folosi un debitmetru şi un umidificator.
 Materiale sterile pentru administrare: sondă nazală de unică folosință, mască
de oxigen (când necesarul de oxigen este mare), ochelari de oxigen, sau cort de oxigen

31
sau izoletă pentru copii (nu se mai utilizează din cauza riscului crescut de incendiu).
Pentru nou-născuții hipoxici se utilizează incubatorul.
 Barbotor steril
 Apă distilată sterilă
 Leucoplast
 Foarfecă
 Tăviţă renală
 Materiale pentru spălarea mâinilor
 Recipienți pentru colectarea deșeurilor
Precauții în utilizarea surselor de oxigen
 Deoarece oxigenul favorizează combustia prezența sa trebuie atenționată.
 Pacienții și aparținătorii vor fi atenționați asupra pericolului fumatului sau al
unei flăcări în preajma sursei de oxigen.
 Se vor verifica echipamentele electrice din încăperea respective.
 Se vor evita utilizarea materialelor generatoare de electricitate statică
(materiale sintetice) și a materialelor inflamabile (uleiuri, alcool).
 Aparatele de monitorizare sau aspirare vor fi plasate în partea opusă sursei de
oxigen.
 Transportul buteliilor cu oxigen se va face pe cărucioare, evitându-se lovirea
lor în timpul transportului.
 Buteliile de oxigen vor fi așezate în poziție verticală, pe un suport și fixate de
perete cu inele metalice, departe de calorifer sau altă sursă de căldură.
 Cunoașterea de către personalul care manevrează oxigenul a locului de
amplasare a extinctoarelor și a modului de utilizare a acestora.
Pregătirea mediului
 Salon cu instalaţie de oxigen şi barbotor.
 Se vor lua toate măsurile de asepsie.

 Pregătirea psihică: se informează pacientul cu privire la efectuarea

procedurii: necesitate, importanță, durată.
 Se obține consimțământul informat al pacientului.
 Se creează pacientului un climat de siguranță, pentru a asigura cooperarea la
tehnică și a diminua anxietatea.

32
  Pregătirea fizică: Înaintea efectuării tehnicii se verifică permeabilitatea căilor
respiratorii, la nevoie se dezobstruează căile respiratorii ale pacientului.
 Se verifică sursa de oxigen.
 Se pune apă distilată sterilă în barbotor.

 Se spală pe mâini.
 Îmbracă mănuși sterile.
Tehnica
Administrarea oxigenului pe sondă nazală
 Se dezobstruează căile aeriene şi se asigură o ventilație eficientă
 Oxigenul se umidifică în barbotor, deoarece neumidificat este iritant pentru
căile respiratorii
 Se măsoară lungimea sondei pe obraz de la narină la tragus.
 Se umectează sondă cu apă sterilă pentru facilitarea inserției și prevenirea
lezării mucoasei.
 Se introduce sonda de unică folosință, cu mișcări blânde, până în nazofaringe.
 Se fixează sondă cu o bandă subţire de leucoplast la nivelul feței pacientului.
 Se fixează debitul de 4-6 litri/minut (la indicația medicului).
 Se va administra cu intermitență.
 Se va supraveghea debitul şi pacientul.
 Se va mobiliza periodic sonda nazală.
Îngrijirea pacientului după tehnică
 Pacientul va fi așezat confortabil în pat, într-o poziție care să-i favorizeze
respirația.
 Se monitorizează respiraţia.
 Se monitorizează concentrația de oxigen din sânge prin pulsoximetrie la
aproximativ 30 de minute după administrare.
 Se administrează medicaţia indicată de medic
Notarea tehnicii
Se notează în foaia de observație sau dosarul de îngrijire al pacientului data, numele
celei care a efectuat tehnica și rezultatele obținute.

 Pătrunderea oxigenului prin esofag duce la distensia abdominală.

 Se poate produce emfizem subcutanat.

33
  Pericol de asfixie dacă recipientul pentru barbotare se răstoarnă, lichidul poate
fi împins de oxigen în căile respiratorii ale pacientului.
 Iritarea locală a mucoasei.
 Uscarea mucoaselor.
 Traheobronșită - în condiții de administrare prelungită.
 Agravarea unei insuficienţe respiratorii cornice.

3.4. Scintigrafia

Tehnica de imagerie medicală bazată pe detectarea radiaţiilor emise de o substanţă

radioactivă (radioelement) introdusă în organism, prezentând o afinitate deosebită pentru
un organ sau un ţesut.
Indicaţii - scintigrafia permite să se deceleze numeroase afecţiuni care ating atât
structura, cât şi funcţionarea organelor, şi unele procese patologice: inflamaţie, infecţie,
sângerare, tumoră.
Tehnica - Principiul scintigrafiei constă în a administra pacientului o substanţă
activă care se fixează electiv pe organul sau pe ţesutul respectiv ce trebuie explorat. O
cameră specială (camera cu scintilaţie sau gamma-camera) înregistrează în continuare
radiaţia emisă de organul sau de ţesutul respectiv. Imaginea regiunii explorate este atunci
obţinută pe ecranul ordinatorului cu care este dotată gamma-camera, înregistrând
succesiunea în timp a mai multor imagini, este posibil să se vizualizeze o transformare, o
evoluţie, o mişcare.
Pregătire şi desfăşurare - În general, nu este necesară nici o pregătire. Examenele
care trebuie efectuate a jeun (pe nemâncate) sunt rare. Produsele sunt injectate în cantitate
foarte mică, de cele mai multe ori într-o venă a braţului. Anumite examene sunt realizate
după inhalarea sau după ingestia unui trasor radioactiv. Pacientul stă aşezat sau lungit pe
un pat de examinare; gamma-camera este plasată în faţa regiunii de studiat sau se roteşte în
jurul pacientului ca un scaner (tomoscintigrafie).
Contraindicaţii - Doza de radiaţii primită de pacient este foarte mică, comparabilă
cu cea a unei radiografii a plămânilor, şi nu creşte cu numărul de clişee realizate.
Cantităţile de radioelement injectate sunt întotdeauna minime şi adaptate fiecărui pacient;
în plus, radioelementele alese au o durată de viaţă foarte scurtă. Sarcina şi perioada de
alăptare sunt în mod obişnuit singurele împrejurări în care se iau precauţii deosebite.

34
 Efecte secundare - Produsul nu antrenează nici o alergie, somnolenţă sau stare de
rău. Pacientul poate să-şi reia toate activităţile imediat după efectuarea examenului.

35
CAPITOLUL IV.

PROCESUL DE INGRIJIRE AL PACIENTILOR CU

EMBOLIE PULMONARĂ

4.1. Caz nr. 1

Interviul (culegerea datelor)

1. Date stabile și variabile
a. Nume şi prenume: S.A.
b. Vârsta: 55 de ani
c. Stare civilă: căsătorit
d. Copii - 2 copii majori
e. Profesia - sudor
f. Localitatea de domiciliu: Urban
g. Diagnostic de internare: Embolie pulmonară acută
h. Data internării: 15.01.2021
2. Obişnuinţe de viaţă:
a. Consumator de: Alcool – ocazional, Cafea - 1 pe zi, Tutun – nu
b. Dietă/regim alimentar - hiposodat
c. Alergii cunoscute – neagă

3. Probleme de sănătate:
a. Antecedente medicale personale: apendicectomie la 13 ani
b, Antecedente heredocolaterale: neagă
d. Istoricul bolii: Pacientul S.A. declară că de 2 zile are o durere retrosternală,
manifesta dispnee la efort, iar seara prezintă tuse seacă, disconfort şi oboseală. Pacientul
vine pentru investigaţii şi tratament.
4. Examenul clinic general:
a. Tegumente şi mucoase: palide şi calde

36
 b. Greutate 58Kg
c. Înălţime 166cm
d. Ţesut celular subcutanat: bine reprezentat
e. Sistem ganglionar şi limfatic: nepalpabil
f. Aparat locomotor: normal
g. Aparat respirator: respiraţie de tip costal cu mişcări ale ambilor hemitorace R-
25r/min, tuse uscată
h. Aparat cardiovascular - tahicardie
i. Aparat digestiv – normal, nedureros la
palpare
j. Aparat urogenital – normal
k. Sistem nervos şi organele de simţ: normale
5. Investigaţii:
a. Examene de sânge
VSH - 27mm/h
3
Leucocite - 15.000 celule/mm
LDH - 534 UI/L
Bilirubina – 6 mg/dL
AST - 23U/L
Creatinina serică - 1,9 mg/dl
INR -> 2
Troponina - 35%
Saturaţia de oxigen - 73%
b. Examen urină
Proprietăţi fizice:
- culoarea: normală (galben-pai);
- transparenţa: normală (transparentă);
- mirosul: normal (slab aromatic datorită acizilor volatili);

- pH-ul - normal este 5-7.

- densitate urinară – normală
- corpi cetonici, hematii, albumină, glucoză, proteine - absent
c. Alte examene de specialitate
Rx pulmonar – normal

37
 Scintigrafia pulmonară – fluxul încetinit al substanţei de contrast, hipoperfuzia
regională și fluxul venos diminuat sau încetinit
ECG - supraîncărcare presională și disfuncţie de
VD 6. Tratament medicamentos
- HNF 5000UI/zi timp de 5 zile cu verificarea INR + Vit. K 1fix3/zi
- Streptokinază 250 000 U.I. la 8 ore
- Nitromint 2,6 1cpx2/zi
- Ciocolax 2cpx2/zi
- No-spa 1fix2/zi
- Algifen 1fix2/zi

38
 Nevoia Manifestări Manifestări
Sursa de Diagnostic de Intervenţii
fundamen Data de de Obiective Intervenţii autonome Evaluare
tală independenţă dependenţă dificultate nursing delegate
1.Nevoia
de 15.01 - tegumente - dispnee - Alterarea - pacientul - îi asigur condiţii de - - pacientul
a respira . calde - hipoxie obstrucţii perfuziei tisulare să aibă căi microclimat, pozitie administrarea prezintă
şi a avea o 2021 - mucoasa - tahicardie venoase legată de respiratorii - monitorizarea functiilor medicaţiei dispnee
bună respiratorie sinusală obstrucţii libere vitale recoltarea şi stare de
circulaţie umedă, venoase - să nu - pregătesc fizic şi psihic probelor de disconfort,
secreţii manifestată prin prezinte pacientul pentru sânge, R-25r/min,
reduse dispnee şi raluri intervenţiile clinice si TA-140/70
transparente hipoxie, paraclinice mmHg
tahicardie
16.01 - mucoasa dispnee- stresul Dificultate de a - pacientul - determin SpO2 prin administrez - pacientul
. respiratorie ventilaţie respira din cauza să nu pulsoximetrie O2 endonazal este cooperat
2021- umedă, pulmonară stării de stres prezinte monitorizez valorile (low flux şi înţelege
secreţii inadecvată manifestată prin complicaţii funcţiilor vitale 6l/min) necesitatea
reduse dispnee respiratorii - învăţ pacientul să facă administrarea administrării
transparente gimnastică respiratorie medicaţiei tratamentului
zgomote prescrise pe
cardiace bine cale
bătute endovenoasă
17.01 - mucoasa - stare de - Scăderea - - fac masaj la gambe pentru - continuarea - pacientul
. respiratorie oboseală neputinţă toleranţei la combatere îmbunătăţirea întoarcerii tratamentului prezintă valori
2021 umedă, efort legat de a cauzei venoase prescris de ale funcţiilor
secreţii dezechilibru - execut cu pacientul medic vitale în limite
reduse între cererea şi exerciţii de respiraţie normale
transparente aportul de - asigur cameră aerisită şi
oxigen temperatură optimă

39
 Manifest
Nevoia
Manifestări de ări de Sursa de Diagnostic de Intervenţii
fundamen Data Obiective Intervenţii autonome Evaluare
independenţă depende dificultate nursing delegate
tală
nţă
2.Nevoia de 15.01 - reflex de - - cefalee Dificultate de a se - pacientul să - implementez măsuri - continuarea - pacientul nu
a bea și a . deglutiţie inapetenţ alimenta şi hidrata se alimenteze care cresc apetitul tratamentulu prezintă
mânca 2021 prezent ă, aport dată de cefalee, şi hidrateze - aleg un regim cu i prescris de complianţă în a
- masticaţie insuficien manifestat prin corespunzător pacientul din alimentele medic respecta regimul
uşoară t de inapetenţă, aport în funcţie de permise şi care îi plac alimentar
- dentiţie bună - lichide insuficient de vârstă
fără proteze lichide
dentare
16.01 - reflex de - - Alterarea - pacientul să - verific dacă alimentele - continuarea - pacientul nu
. deglutiţie hidratare anxietat hidratării din fie hidratat trimise de la bucătărie tratamentulu prezintă semne
2021 prezent necoresp e cauza anxietăţii corespunzător corespund cu indicaţiile i prescris de ale deshidratării
- masticaţie unzătoar manifestată prin date de medic medic (buze uscate)
uşoară e consum redus de - ajut pacientul să-şi facă
- dentiţie bună lichide şi săruri toaleta bucală după
- fără proteze minerale fiecare masă
dentare - ajut pacientul să se
alimenteze la nevoie
- hidratez zilnic pacientul
17.01 - pofta de - - Dificultate de a - pacientul să - prezint meniul atractiv - continuarea respectă regimul
. mâncare alimentaţ anxietat bea şi a mânca din recunoască pe o tavă protejată cu un tratamentulu alimentar
2021 ie şi e cauza valoarea şervet curat i prescris de - pacientul nu
hidratare necunoaşterii calorică a - cântăresc zilnic medic prezintă scădere
conform valorilor calorice a alimentelor ce pacientul în greutate
vârstei şi alimentelor, alcătuiesc - fac zilnic bilanţul
bolii manifestat prin regimul ingesta excreta
lipsă de informare alimentar

40
 Nevoia Manifestări Sursa de
fundamen Data Manifestări de de dificultate Diagnostic de
tală independenţă dependenţă nursing Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate Evaluare

3.Nevoia
de 15.01. - eliminări - constipaţie - mişcări Dificultate de a - pacienta să - evaluez factorii cauzali - administrez medicaţia - pacienta
a elimina 2021 urinare normale habituală peristaltice elimina din nu prezinte (hemoroizi, abces prescrisă de către medicul prezintă durere
fiziologice încetinite cauza încetinirii eliminări perianal) curant la defecaţie şi
- 4 micţiuni pe peristaltismului deficitare - hidratez corespunzător fecalom
zi intestinal pacienta
- urina de manifestat prin - sfătui pacienta să aplice
culoare normală constipație lubrefiant la nivelul
şi miros habituală, durere anusului pentru reducerea
caracteristic durerii
16.01. - eliminări - constipaţie - lipsa Alterarea - pacienta să - introduc în alimentaţia - administrez medicaţia - pacienta
2021 urinare normale fibrelor din eliminării consume pacientei alimente ce prescrisă de către medicul prezintă durere
fiziologice alimentaţie intestinale fibre conţin fibre curant la defecaţie şi
- 4 micţiuni pe (constipaţie) - alcătuiesc cu pacienta - efectuez clismă fecalom
zi legată de un program al evacuatoare la indicaţia
- urina de scăderea de eliminărilor medicului
culoare normală fibre vegetale
şi miros din alimentaţie
caracteristic
17.01. - eliminări - constipaţie - Alterarea - pacienta să - execut masaj abdominal - administrez medicaţia - pacienta
2021 urinare normale sedentarism eliminării facă mişcare în sensul acelor de prescrisă de către medicul prezintă
fiziologice intestinale ceasornic curant eliminări
- 4 micţiuni pe (constipaţie) - sfătui pacienta să facă normale, 1
zi legată de plimbări şi să evite scaun pe zi de
- urina de sedentarism sedentarismul consistență
culoare normală - fac cu pacienta exerciţii normală şi miros
şi miros fizice zilnice fecaloid

41
 Nevoia Manifestări
Manifestări de Sursa de Diagnostic de Intervenţii
fundamen Data de Obiective Intervenţii autonome Evaluare
independenţă dificultate nursing delegate
tală dependenţă
4.Nevoia de 15.01 - postura - cefalee - scăderea Potenţial de - pacientul
- efectuez tapotajul în - - pacientul se
a se mişca . adecvată în funcţiei alterare a să se poziţie declivă, administrarea deplasează
și a avea o 2021 şezând şi respiratorii mobilităţii din mobilizeze- mobilizez pacientul tratamentului încet şi cu
bună clinostatism cauza în funcţieprin schimbare şi medicamento ajutor
postură - tonus muscular cefaleei, de forţelealternare de poziţie s indicat de calificat
păstrat manifestată sale (decubit dorsal cu medicul
prin neputință semișezând) curant
- exerciţii de respiraţie
(suflă în paharul cu
apă cu un pai)
16.01 - postura - teamă - cefaleea Potenţial de - pacientul - mobilizez pasiv - - pacientul se
. adecvată în alterare a să se membrele inferioare administrarea plimbă prin
2021 şezând şi mobilităţii din mobilizeze pentru evitarea tratamentului salon
clinostatism cauza în funcţie trombozei venoase medicamento
- tonus muscular cefaleei, de forţele - schimb poziţia s indicat de
păstrat manifestată sale pacientului din 2 în 2 medicul
prin neputință ore curant
17.01 - sistem - stres - scăderea Lipsa de - să - ajut pacientul să se - - pacientul îşi
. osteoarticular amplitudinii putere legată participe deplaseze în salon administrarea satisface
2021 integru mişcărilor de scăderea la - implic pacientul în tratamentului singur nevoia
- mobilitate respiratorii amplitudinii activităţi satisfacerea celorlalte medicamento - obiectiv
adecvată vârstei mişcărilor zilnice nevoi s indicat de realizat
şi afecţiunii respiratorii fără a - observ nivelul de medicul
apărea toleranţă la efort curant
oboseala - măsor şi notez
valorile funcţiilor
vitale

42
 Nevoia
Manifestări de Manifestări de Sursa de Diagnostic de Intervenţii Intervenţii
fundamen Data Obiective Evaluare
independenţă dependenţă dificultate nursing autonome delegate
tală
5.Nevoia de 15.01 - nevoile de - adoarme - mediu Alterarea - pacientul - urmăresc somnul - administrarea - pacientul
a dormi și . somn diferă greu spitalicesc somnului din să pacientului tratamentului prezintă
odihni 2021 după activităţile - ochii cauza adoarmă - discut cu pacientul medicamentos somn
şi starea lui de încercănaţi spitalizării în 30 de asigur condiţii bune indicat de întrerupt şi
sănătate manifestată minute de microclimat medicul curant neodihnitor
prin somn - diminuez sursele
neodihnitor, de iritaţie fizică,
ochi
încercănaţi
16.01 - nevoile de - somn - situaţie Dificultate de - - asigur condiţii de - administrarea - pacientul
. somn diferă întrerupt, de criză a dormi din reducerea favorizare a tratamentului adoarme în
2021 după activităţile neodihnitor cauza situaţiei la minim a somnului, medicamentos 30 de min.
şi starea lui de de criză cauzei - rog ceilalţi membri indicat de dar are somn
sănătate manifestat ai echipei de îngrijire medicul curant agitat şi
prin somn să procedeze neodihnitor
neodihnitor asemănător
17.01 - nevoile de - somn - situaţie Dificultate de - - sfătui pacientul să- - administrarea - pacientul
. somn diferă neodihnitor de criză a dormi combater şi golească vezica tratamentului prezintă
2021 după activităţile numărul de ea cauzei înainte de culcare medicamentos somn
şi starea lui de ore dorite din - încurajez pacientul indicat de odihnitor de
sănătate cauza situaţiei în tehnici de medicul curant 7 ore pe
de criză relaxare noapte
(meloterapia, - obiectiv
imaginaţia ghidată) realizat

43
 Nevoia Manifestări Manifestări
Sursa de Diagnostic Intervenţii
fundamenta Data de de Obiective Intervenţii autonome Evaluare
dificultate de nursing delegate
lă independenţă dependenţă
Potenţial de -ajutarea
- veşminte
alterare a -notez zilnic interesul pacientului în
curate, -dificultate de mobilităţii persoanei pentru a se efectuarea tehnicii
-pacientul se
îngrijite a se îmbrăca şi -neputință din cauza - pacientul să îmbrăca şi dezbrăca sau efectuarea
6.Nevoia de a 15.01. dezbrăca -durere, cefaleei, se mobilizeze -supraveghez cu ce se integrală a tehnicii. îmbracă/dez
se imbrăca si - veşminte -dezinteres slăbire, îmbracă -încurajarea bracă încet si
dezbrăca 2021 adecvate fatigabilitat manifestată în funcţie de - explic legăturile dintre pacientului să cu ajutor
pentru ţinuta prin forţele sale
climatului și e ţinuta vestimentară, participe, pe cât calificat
vestimentară neputință
adaptate imagine şi stima de sine posibil, în funcţie
vârstei sale - încurajez pacientul de capacitatea şi
limitele sale fizice
Potenţial de
- veşminte -pregătirea
-dezinteres alterare a - implic pacientul în lenjeriei la -pacientul se
adecvate pentru ţinuta -durere, mobilităţii - pacientul să satisfacerea celorlalte îndemâna
îmbracă si
16.01. climatului și vestimentară - slăbire, din cauza se mobilizeze nevoi pacientului dezbracă
2021 neîndemânare fatigabilitat cefaleei, în funcţie de - observ nivelul de -explicarea tuturor
adaptate în a-şi alege e manifestată forţele sale toleranţă la efort gesturilor ce
incet fara
vârstei sale prin ajutor
haine potrivite urmează a fi
neputință efectuate
Lipsa de -explicarea tuturor
-sa se acorde o
putere legată gesturilor ce
urmează a fi -pacientul își
importanță -durere, de scăderea - pacientul să - explic legăturile dintre
-dificultate de efectuate satisfice
17.01. îmbrăcamintei slăbire, amplitudinii se mobilizeze ţinuta vestimentară,
a se îmbrăca si -pregătirea singur nevoia
2021 fatigabilitat mişcărilor în funcţie de imagine şi stima de sine
si ținutei dezbrăca lenjeriei la –obiectiv
e respiratorii forţele sale - încurajez pacientul
îndemâna realizat
personale pacientului

44
 Nevoia Manifestări de Manifestări Diagnostic
Sursa de Intervenţii
fundamenta Data de de nursing Obiective Intervenţii autonome Evaluare
independenţă dificultate delegate
lă dependenţă

Alterarea
somnului din
7.Nevoia de a -pacientul sa-
cauza - administrarea
mentine - temperatura si mențina -pacientul
-somn spitalizării -aerisește incăperea tratamentului
temperature 15.01. mediului între intrerupt -anxietate manifestată temperature -asigură îmbrăcaminte medicamentos prezinta
corpului in 2021 o -manie corpuilui in febra ridicată
limite 18-25 C ,neodihnitor prin somn limite lejeră indicat de (39-40°C)
neodihnitor, medicul curant
normale fiziologice
ochi
încercănaţi
Dificultate de
a dormi din - pacientul
- administrarea
- temperatura cauza -pacientul sa adoarme în
-nevoie -aerisește incăperea tratamentului
16.01. mediului între crescuta de -mediu situaţiei de fie echilibrat -aplica comprese medicamentos 30 de min.
2021 o spitalicesc criză hidroelectrolit dar are somn
18-25 C somn reci,împachetari reci indicat de
manifestat ic medicul curant agitat şi
prin somn neodihnitor
neodihnitor
Dificultate de - pacientul
- urmăresc somnul
a dormi -pacientul sa- prezintă
pacientului - administrarea
- temperatura numărul de si mențina somn
-somnolență - discut cu pacientul tratamentului
17.01. mediului între -oboseală -situatie de ore dorite din temperature asigur condiţii bune medicamentos odihnitor de
2021 o criză cauza corpuilui in 7 ore pe
18-25 C -durere situaţiei de limite de microclimat indicat de noapte
- diminuez sursele de medicul curant
criză fiziologice - obiectiv
iritaţie fizică,
realizat

45
 Nevoia Manifestări de Manifestări Diagnostic
Sursa de Intervenţii
fundamenta Data independenţă de dificultate de nursing Obiective Intervenţii autonome delegate Evaluare
lă dependenţă
8.Nevoia de a 15.01. - prezintă - potenţial - circulaţie Potenţial de - pacientul să - ajut pacientul în -administrarea - pacientul
fi curat, 2021 deprinderi infecţios inadecvat infecţie prezinte efectuarea toaletei tratamentului nu este sursă
îingrijit, de a igienice ă legată de tegumente prin efectuarea băii pe medicamentos de infecţie
proteja - prezintă alterarea curate și regiuni indicat de nosocomială
tegumentele tegumente de circulaţiei integre - se piaptănă şi se taie medicul curant
si mucoasele culoare palidă periferice unghiile
cu elasticitate - asigur lenjerie de
diminuată corp şi pat curată şi
uscată
16.01. - prezintă - igiena - stare de Dificultate de -îngrijiri - hidratez - administrarea - pacientul
2021 tegumente de precară oboseală a păstra igienice corespunzător tratamentului prezintă
culoare palidă igiena din necesare pacientul medicamentos tegumente
cu elasticitate cauza stării pentru a - asigur condiţii de indicat de curate şi
diminuată de oboseală menţine microclimat medicul curant integre
manifestată integritatea - ajut pacientul la
prin igienă tegumentară efectuarea igienei
precară generale
17.01. - prezintă - igiena orală - lipsa de Deficit de - mucoasa - îi arăt pacientului - administrarea - pacientul
2021 deprinderi precară cunoaşter cunoştinţe orală să fie cum se face corect tratamentului prezintă
igienice e (igiena orală hidratată, igiena bucală, medicamentos tegumente
corectă) legat intactă şi conştientizez indicat de curate fără
de lipsa netedă pacientul asupra medicul curant leziuni
expunerii de - să nu apară importanţei - obiectiv
informaţii inflamaţii ale menţinerii curate a realizat
despre igiena mucoasei tegumentelor şi
orală corectă orale mucoaselor

46
Nevoia
fundamenta Data Manifestări Manifestări Sursa de Diagnostic de
lă de de dependenţă dificultate nursing Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate Evaluare
independenţă
9.Nevoia de
a 15.01. - teama de a nu se - situaţie de Risc de - pacienta să - respect circuitele din - administrez medicaţia - pacientul are
evita 2021 vindeca criză complicaţii nu prezinte spital prescrisă de către medicul încredere în sine
pericolele din cauza risc de - explic pacientei că curant și în forțele
bolii, complicaţii trebuie să urmeze proprii
manifestată tratamentul prescris
prin teama de
a nu se
vindeca
16.01. - pacienta se - teama de a nu se - situaţie de Risc de - pacienta să am respectat regulile de - administrez medicaţia - pacientul
2021 simte în vindeca criză complicaţii identifice asepsie si antisepsie in prescrisă de către medicul respectă regulile
siguranţă din cauza măsurile care executarea tehnicilor de curant de igienă şi
bolii, reduc sau ingrijire cunoaşte
manifestată previn riscul - am educat pacienta regulamentul de
prin teama de de infecţie pentru prevenirea ordine interioară
a nu se riscurilor infectioase si
vindeca de alta natura
17.01. - pacienta se - lipsa de - izolare Potenţial de - pacienta să - monitorizez funcţiile - administrez medicaţia - pacientul este
2021 simte în informare socială izolare beneficieze de vitale care pot indica prescrisă de către medicul echilibrată
siguranţă socială legat mediu prezenţa infecţiei curant psihic, este în
de informaţii securizat (creşterea temperaturii, siguranţă
greşite despre pulsului şi/sau a
afecţiune numărului de respiraţii,
scăderea tensiunii
arteriale)
- încurajez pacienta să-şi
exprime sentimentele
- îi răspund cu calm la
întrebări

47
 Nevoia Manifestări Manifestări Sursa de
Diagnostic Intervenţii
fundamenta Data de de dificultat Obiective Intervenţii autonome Evaluare
de nursing delegate
lă independenţă dependenţă e
- debit verbal
Neparticipa
normal rea la
- ordin activități
- pacientul - administrez
- din cauza
biologic, să prezinte -pacientul sa fie orientat in medicaţia -pacientul are
10.Nevoia de a 15.01. tulburări dificultății
-confuzie stare de timp,spațiu și la propria prescrisă de dificultati in a
comunica 2021 funcţionare de de
bine fizic și persoana către medicul comunica
adecvată a gandire concentrare psihic curant
, manifestat
organelor de prin
simţ anxietate

- ordin
Dificultate - pacientul - încurajez relaţia cu - administrez
- pacientul
sociologic: de a să simtă familia permiţând acesteia medicaţia
16.01. participă la
-singuratate -stres comunica stare de să fie cât mai mult posibil prescrisă de
2021 relaţii activităţile
din cauza confort şi alături de pacient către medicul
zilnice
armonioase oboselii relaxare curant
- ordin
psihologic: Dificultate -pacientul este
- administrez
de a -pacientul capabil sa-și
exprimare medicaţia
17.01. -izolare -stare de comunica sa fie -sugereaza pacientului sa exprime
prescrisă de
2021 uşoară sociala criza din cauza echilibrat țina un jurnal dorințele,
către medicul
izolarii psihic curant nevoile și
sociale parerile

Manifestări Manifestări Sursa de

48
 Nevoia Data de de dificultat Diagnostic Obiective Intervenţii autonome Intervenţii Evaluare
fundamenta independenţă dependenţă e de nursing delegate
lă
11.Nevoia de
a 15.01. - folosirea -mișcari lente -- -acţiune - pacientul - încurajez pacientul să-şi - pacientul şi-a
actiona 2021 obiectelor anxietate inadecvată să aibă exprime sentimentele şi recăpătat
conform -stres încredere în
propriilor religioase asupra sine și să nevoile încrederea în
primească
convingeri si -posibilitatea propriei - comunic des cu pacientul sine
valori, de a suport
practica de a actiona credințe şi religios arătându-i-se implicare din - - citește cărți de
religia conform valori partea asistentei rugăciuni
propiilor cauzată de - obiectiv atins
credințe tristețe

16.01. - credincios -imsomnie -situatii -manifestată -pacientul - la dorinţa pacientului se - pacientul sa

2021 de criza sa-și
- participă la prin cheamă un preot pentru a- aibă o stare
pastreze
slujbe -eșecuri -
neliniște, imaginea şi exprima neliniştea şi psihica buna
religioase
pozitiva de
teamă tristeţea
sine
17.01. - timp de -tristețe -conflicte -manifestată -pacientul - planifică, îimpreuna cu - pacientul
2021 sociale sa fie
rugaciune si prin pacientul, activitați citește cărți de
echilibrat -
meditatie neliniște, psihic religioase rugăciuni
teamă

49
 Nevoia Data Manifestări Manifestări Sursa de Diagnostic Obiective Intervenţii autonome Intervenţii Evaluare
fundamenta de de dificultat de nursing delegate
lă independenţă dependenţă e
12.Nevoia de 15.01. -tulburarea -neputință - Dificultate - - ajut pacientul să-şi facă - pacientul
afi 2021 tulburari de a se prezintă stare de
concepţiei ameliorarea un plan zilnic
preocupat in de concentra bună dispoziție
vederea despre sine: gandire din cauza concepţiei - îl orientez spre acele
realizarii autoapreciere, oboselii despre sine activităţi corespunzătoare
manifestată
independență/ prin tristeţe capacităţii sale şi care-i -
dependență, permit să se realizeze
rol,
performanțe.

16.01. -posibilă lipsă - - Potenţial de - - observ și notez orice - pacientul şi-a

2021 de complianţă devalorizarea anxietate alterare a complianţă schimbare în
recăpătat
la regimul -stres stării de la tratament comportamentul
terapeutic relaxare din pacientului - încrederea în
cauza sine
mediului
spitalicesc
17.01. -ambitia -dificultatea -lipsa de Manifestată -sa-si - ofer pacientului feed- - obiectiv realizat
2021 de ase realiza cunoștinț neliniște și recapete
back pozitiv pentru
e teamă interesul -
față de sine progresele făcute
si de alții

50
 Nevoia Data Manifestări Manifestări Sursa de Diagnostic Obiective Intervenţii autonome Intervenţii Evaluare
fundamenta de de dificultat de nursing delegate
lă independenţă dependenţă e

13.Nevoia de
a 15.01. - dificultate - Neparticipa - pacientul - favorizez adaptarea - administrarea - pacientul este
se recrea 2021 de anxietate rea la să prezinte pacientului la noul mediu tratamentului trist
concentrare activități stare de - identific cu pacientul medicamentos
din cauza bine fizic și cauzele anxietăţii indicat de
dificultății psihic - asigur un climat de calm medicul curant
de şi securitate, creez un
concentrare climat de înţelegere
, manifestat empatică
prin - încurajez pacientul
anxietate pentru a-i înlătura
anxietatea cauzată de
spitalizare
16.01. - tristeţe - Dificultate - pacientul - încurajez relaţia cu - administrarea - pacientul
2021 oboseală de a se să simtă familia permiţând acesteia tratamentului participă la
recrea din stare de să fie cât mai mult posibil medicamentos activităţile
cauza confort şi alături de pacient indicat de zilnice
oboselii relaxare medicul curant
manifestată
prin tristeţe
17.01. - amuzament - relaxare - mediu Potenţial de - pacientul - explorez gusturile şi - administrarea - pacientul
2021 spitalices alterare a să prezinte interesul pacientului tratamentului prezintă stare de
c stării de stare de pentru activităţi recreative medicamentos bună dispoziție
relaxare din bine fizic și pentru petrecerea indicat de - obiectiv realizat
cauza psihic timpului liber medicul curant
mediului - antrenez şi stimulez
spitalicesc pacientul în aceste

51
 activităţi
Nevoia Data Manifestări Manifestări Sursa de Diagnostic Obiective Intervenţii autonome Intervenţii Evaluare
fundamenta de de dificultat de nursing delegate
lă independenţă dependenţă e
14.Nevoia de
a 15.01. -acumularea -cunoștințe -lezarea Lipsa de - stabilirea - implic pacientul în - pacientul este
învăța cum 2021 de cunoștințe insuficiente intergrita cunoştinţe criteriilor de
activităţile zilnice informat despre
să-ți pastrezi ții fizice legată de evaluare
sănătatea înţelegerea - îi explic procedurile - perioada
greşită a
medicale spitalizării şi
prognosticul
ui ceea ce trebuie
să facă pentru a
menţine
sănătatea
16.01. -învațarea si -lipsa de -durere Lipsa de -pacientul - ghidez şi sfătui pacientul - pacientul
2021 deprinderea informații cunoştinţe sa furnizându-i informaţii prezintă stare de
acumuleze
noi pertinente despre boală sau - bună dispoziție
cunoștințe manoperele făcute pentru
sănătatea sa

- asistenta practică educaţia

17.01. -modificarea -nesiguranța -stres Lipsa de -pacientul în - obiectiv
grup – permite
2021 comportamen si frica de cunoştinţe să participanţilor să realizat
tului față de necunoscut dobandeasc facă schimb de idei şi să
sănătate ă atitudini și vorbească deschis despre -
obiceiuri atitudinea lor, să înveţe unii
de
noi
la alţii, să-şi rezolve
problemele

52
 Epicriza
Pacientul S.A. în vârstă de 55 de ani, declară că de 2 zile are o durere retrosternală,
prezinta dispnee la efort ,iar seara prezintă tuse seacă, disconfort şi oboseală. Pacientul
vine pentru investigaţii şi tratament.
În urma intervenţiilor acordate cu rol autonom şi delegat, pacientul se externează în
stare ameliorată cu următoarele recomandări:
 să respecte regimul igieno-dietetic
 să revină la control după 30 de zile
 să urmeze tratamentul medicamentos
 să evite efortul fizic şi oboseala

53
 4.2. Caz nr. 2

1.Interviul (culegerea datelor)

a. Nume şi prenume: L.L.
b. Vârsta: 41 de ani
c. Stare civilă: căsătorită
d. Copii - 2 copii minori
e. Profesia – coafeză
f. Localitatea de domiciliu: Rural
g. Diagnostic de internare: Embolie pulmonară, DZ insulino-necesitant
h. Data internării 13.01.2021
2. Obişnuinţe de viaţă:
a. Consumator de: Alcool – nu, Cafea - 2 pe zi, Tutun – da
b. Dietă/regim alimentar – nu respectă regimul alimentar
c. Alergii cunoscute – neagă
3. Probleme de sănătate:
a. Antecedente medicale personale: ultima menstruaţie pe 25.12.2019,
apendicectomie la 13 ani, colecistectomie la 34 de ani, frecvente infecţii urinare
b, Antecedente heredocolaterale: neagă
d. Istoricul bolii: Pacienta L.L. declară că de 2 zile are o dispnee brusc instalată în
repaus sau la efort, Wheezing, durere la nivelul unui membru inferior, cianoză periferică,
turgescența jugularelor.
4. Examenul clinic general:
a. Tegumente şi mucoase: palide şi calde
b. Greutate 55 Kg
c. Înălţime 168 cm
d. Ţesut celular subcutanat: bine reprezentat
e. Sistem ganglionar şi limfatic: nepalpabil
f, Aparat locomotor: normal
g. Aparat respirator: respiraţie de tip costal cu mişcări ale ambilor hemitorace, R-
25r/min, cianoză periferică
h. Aparat cardiovascular: tahicardie
i. Aparat digestiv: normal, nedureros la palpare

54
j. Aparat urogenital: normal
k. Sistem nervos şi organele de simţ: normale
5. Investigaţii:
a. Examene de sânge
VSH - 27mm/h
3
Leucocite - 15.000 celule/mm
LUD - 534 UI/L
Bilirubina – 6 mg/dL
AST - 23U/L
Creatinina serică - 1,9 mg/dl
INR -> 2
Troponina - 35%
Saturaţia de oxigen - 73%
Uree 25 mg/dl
T.A. = 90/60 mm/Hg
Hg = 11,2g%
3
L = 4500/mm
Tr = 127000
Glicemie = 205 mg/dl
Calcemie 9,5 mg%
Uree 25 mg/dl
Fibrinogen 220 mg/dl
Rezervă alcalină 18 mEq/l
Hb glicozurată 5,6
b. Examen urină
Proprietăţi fizice:
- culoarea: normală (galben-pai);
- transparenţa: normală (transparentă);
- mirosul: normal (slab aromatic datorită acizilor volatili);

- pH-ul - normal, este 5-7.

- densitate urinară – normală
- corpi cetonici, hematii, albumină, glucoză, proteine – absent
- rari oxalaţi de calciu

55
 - glicozurie - urme
c. Alte examene de specialitate
Rx pulmonar – normal
Scintigrafia pulmonară – fluxul încetinit al substanţei de contrast, hipoperfuzia
regională și fluxul venos diminuat sau încetinit
ECG - supraîncărcare presională și disfuncţie de VD
6. Tratament medicamentos
Fondaparină 7,5mg/zi (seringa preumplută) cu verificarea INR + Vit. K 1fix3/zi
Streptokinază 250 000 U.I. la 8 ore
Levemir
Novorapid

56
 Nevoia Manifestări de Manifestări Sursa de Diagnostic de
fundamenta Data de Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate Evaluare
lă independenţă dependenţă dificultate nursing
1.Nevoia de
a 13.01. - ritm cardiac - dispnee, - afecţiunea Deficiența în - pacienta să - asigur pacientei condiţii recoltez probe de sange - pacienta
respira şi a 2021 bine bătut hipoxie, eliberarea şi aibă căi de microclimat (camera pentru examene de prezintă
avea o bună - mişcări wheezing utilizarea respiratorii curată, aerisita, umiditate laborator nelinişte şi
circulaţie simetrice ale oxigenului la libere normală, temperatura de - administrez oxigen la dificultăţi
o
ambilor nivel celular din - să nu 20 C) indicaţia medicului respiratorii
hemitorace cauza prezinte - monitorizez funcţiile - administrez medicaţia
tulburărilor de raluri vitale prescrisă de către medicul
ventilaţie - pregătesc fizic şi psihic curant
manifestat prin pacienta si materialele
nelinişte şi pentru intervenţiile
dificultăţi clinice şi paraclinice şi îi
respiratorii obţin consimţământul
scris
14.01. - ritm cardiac - dispnee, - afecţiunea Dificultate de a - combaterea - supraveghez şi - administrez medicaţia - nu prezintă
2021 bine bătut wheezing respira din cauzei monitorizez valorile prescrisă de către medicul tulburări de
- mişcări cauza situaţiei funcţiilor vitale, SPO2 curant respiraţie în
simetrice ale de criză - facilitez ventilaţia şi timpul
ambilor manifestată prin schimbul de gaze activităţilor
hemitorace dispnee şi zilnice
wheezing
15.01. - respiraţie de - dispnee - situaţia de Dificultate de a - pacienta să - învăţ pacienta să facă - administrez medicaţia TA-
2021 tip costal criză respira din prezinte o exerciţii de mers, prescrisă de către medicul 130/70mmHg,
superior cauza situaţiei respiraţie în relaxare, posturi adecvate curant P-78b/min, R-
de criză limite care să favorizeze 21r/min, T-
o
manifestată prin normale respiraţia şi înlăturarea 36,6 C
dispnee (număr, obiceiurilor dăunătoare - obiectiv atins
amplitudine,
tip)

57
Nevoia Data Manifestări de Manifestări Sursa de Diagnostic de Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate Evaluare
fundamenta independenţă de dificultate nursing
lă dependenţă
2.Nevoia de
a 13.01. - dentiţie integră - surplus - Alimentaţia - pacienta să- am asigurat un regim - administrez medicaţia - pacienta nu
bea şi a 2021 - masticaţie alimentar faţă nerespectar inadecvată prin respecte alimentar hipoglucidic, prescrisă de către medicul respectă regimul
mânca bună de necesităţile ea surplus din regimul hipocaloric, hipolipidic, curant alimentar şi
organismului regimului cauza alimentar hiposodat orele de masă
alimentar nerespectării impus de - am exclus din
regimului boală alimentaţie alimentele
alimentar naturale (ciocolată,
cacao, carne grasă)
- am prezentat pliantele
cu diferite regimuri
alimentare indicate în
obezitate
- am supravegheat
regimul alimentar
14.01. - dentiţie integră - lipsa de - Dificultate de a - pacienta să - am supravegheat pacienta - administrez medicaţia - pacienta a
2021 - masticaţie informare nerespectar se alimenta din respecte orele în timpul meselor prescrisă de către medicul înțeles
bună ea cauza de masă şi - am verificat alimentele curant importanța
regimului nerespectării gramajul care vin de la bucătărie regimului
- am verificat pachetele de
impus de gramajului, alimentar și îl
la aparţinători
boală manifestat prin respectă
- am împărţit mesele în 3
lipsă de mese principale şi 2 gustări
informare
15.01. - dentiţie integră - lipsa de - hidratare Dificultate de a - pacienta să - hidratez pacienta cu 2 l de - administrez medicaţia - pacienta
2021 - masticaţie informare necorespun se hidrata din fie hidratată lichide pe zi (ceai, sucuri prescrisă de către medicul respectă regimul
bună zătoare cauza lipsei de conform naturale, supe, ciorbe) curant alimentar,
- respectă cunoaştere vârstei şi - urmăresc nr. de calorii de glicemia la ora
regimul manifestat prin afecţiunii la fiecare masă pe care o 1300 - 130 mg/dl
alimentar deficit de lichide serveşte

58
Nevoia Data Manifestări de Manifestări Sursa de Diagnostic de Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate Evaluare
fundamenta independenţă de dificultate nursing
lă dependenţă
3.Nevoia de
a 13.01. - eliminări - constipaţie - lipsa Dificultate de a - pacienta să - evaluez factorii cauzali - administrez medicaţia - pacienta
elimina 2021 urinare normale fibrelor din elimina din nu prezinte (hemoroizi, abces prescrisă de către medicul prezintă durere
fiziologice alimentaţie cauza încetinirii eliminări perianal) curant la defecaţie şi
- 4 micţiuni pe peristaltismului deficitare - hidratez corespunzător fecalom
zi intestinal pacienta
- urina de manifestat prin - sfătui pacienta să aplice
culoare normală constipație lubrefiant la nivelul
şi miros habituală, durere anusului pentru reducerea
caracteristic durerii
14.01. - eliminări - constipaţie - Alterarea - pacienta să - introduc în alimentaţia - administrez medicaţia - pacienta
2021 urinare normale sedentarism eliminării consume pacientei alimente ce prescrisă de către medicul prezintă durere
fiziologice intestinale fibre conţin fibre curant la defecaţie şi
- 4 micţiuni pe (constipaţie) - alcătuiesc cu pacienta - efectuez clismă fecalom
zi legată de un program al evacuatoare la indicaţia
- urina de scăderea de eliminărilor medicului
culoare normală fibre vegetale
şi miros din alimentaţie
caracteristic
15.01. - eliminări - constipaţie - mişcări Alterarea - pacienta să - execut masaj abdominal - administrez medicaţia - pacienta
2021 urinare normale habituală peristaltice eliminării facă mişcare în sensul acelor de prescrisă de către medicul prezintă
fiziologice încetinite intestinale ceasornic curant eliminări
- 4 micţiuni pe (constipaţie) - sfătui pacienta să facă normale, 1
zi legată de plimbări şi să evite scaun pe zi de
- urina de sedentarism sedentarismul consistență
culoare normală - fac cu pacienta exerciţii normală şi miros
şi miros fizice zilnice fecaloid
caracteristic

59
Nevoia Data Manifestări de Manifestări Sursa de Diagnostic de Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate Evaluare
fundamenta independenţă de dificultate nursing
lă dependenţă
4.Nevoia de
a 13.01. - postura - cefalee - scăderea Potenţial de - pacientul să - efectuez tapotajul în - administrarea - pacientul se
se mişca și a 2021 adecvată în funcţiei alterare a se mobilizeze poziţie declivă, tratamentului deplasează
avea o bună şezând şi respiratorii mobilităţii din
în funcţie de - mobilizez pacientul prin medicamentos indicat de încet şi cu
postură clinostatism cauza cefaleei,
forţele sale schimbare şi alternare de medicul curant ajutor calificat
- tonus manifestată poziţie (decubit dorsal cu
muscular prin neputință semișezând)
păstrat - exerciţii de respiraţie
(suflă în paharul cu apă
cu un pai)
14.01. - postura - teamă - cefaleea Potenţial de - pacientul să - mobilizez pasiv - administrarea - pacientul se
2021 adecvată în alterare a se mobilizeze membrele inferioare tratamentului plimbă prin
şezând şi mobilităţii din în funcţie de pentru evitarea medicamentos indicat de salon
clinostatism cauza cefaleei, forţele sale trombozei venoase medicul curant
- tonus manifestată - schimb poziţia
muscular prin neputință pacientului din 2 în 2 ore
păstrat
15.01. - sistem - stres - scăderea Lipsa de putere - să participe - ajut pacientul să se - administrarea - pacientul îşi
2021 osteoarticular amplitudini legată de la activităţi deplaseze în salon tratamentului satisface singur
integru i mişcărilor scăderea zilnice fără a - implic pacientul în medicamentos indicat de nevoia
- mobilitate respiratorii amplitudinii apărea satisfacerea celorlalte medicul curant - obiectiv
adecvată vârstei mişcărilor oboseala nevoi realizat
şi afecţiunii respiratorii - observ nivelul de
toleranţă la efort
- măsor şi notez valorile
funcţiilor vitale

60
Nevoia Data Manifestări de Manifestări Sursa de Diagnostic de Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate Evaluare
fundamenta independenţă de dificultate nursing
lă dependenţă
5.Nevoia de
a 13.01. - nevoile de - adoarme - mediu Alterarea - pacientul să - urmăresc somnul - administrarea - pacientul
dormi și a se 2021 somn diferă greu spitalicesc somnului din adoarmă în pacientului tratamentului prezintă somn
odihni după activităţile - ochii cauza spitalizării 30 de minute - discut cu pacientul medicamentos indicat de întrerupt şi
şi starea lui de încercănaţi manifestată asigur condiţii bune de medicul curant neodihnitor
sănătate prin somn microclimat
neodihnitor, - diminuez sursele de
ochi încercănaţi iritaţie fizică,
14.01. - nevoile de - somn - situaţie de Dificultate de a - reducerea - asigur condiţii de - administrarea - pacientul
2021 somn diferă întrerupt, criză dormi din cauza la minim a favorizare a somnului, tratamentului adoarme în 30
după activităţile neodihnitor situaţiei de criză cauzei - rog ceilalţi membri ai medicamentos indicat de de min. dar are
şi starea lui de manifestat prin echipei de îngrijire să medicul curant somn agitat şi
sănătate somn procedeze asemănător neodihnitor
neodihnitor
15.01. - nevoile de - somn - situaţie de Dificultate de a - combaterea - sfătui pacientul să-şi - administrarea - pacientul
2021 somn diferă neodihnitor criză dormi numărul cauzei golească vezica înainte tratamentului prezintă somn
după activităţile de ore dorite de culcare medicamentos indicat de odihnitor de 7
şi starea lui de din cauza - încurajez pacientul în medicul curant ore pe noapte
sănătate situaţiei de criză tehnici de relaxare - obiectiv
(meloterapia, imaginaţia realizat
ghidată)

61
Nevoia Data Manifestări de Manifestări Sursa de Diagnostic de Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate Evaluare
fundamenta independenţă de dificultate nursing
lă dependenţă
6.Nevoia de
a 13.01. Potenţial de -notez zilnic interesul
- veşminte -ajutarea pacientului în
se imbrăca 2021 alterare a persoanei pentru a se efectuarea tehnicii sau
si dezbrăca curate, îngrijite -dificultate de a mobilităţii din - pacientul să îmbrăca şi dezbrăca -pacientul se
se îmbrăca şi -neputință -supraveghez cu ce se efectuarea integrală a
- veşminte -durere, cauza cefaleei, se mobilizeze tehnicii. îmbracă/dezbra
dezbrăca îmbracă
adecvate slăbire, manifestată în funcţie de -încurajarea pacientului să că încet si cu
climatului și -dezinteres fatigabilitate prin neputință forţele sale - explic legăturile dintre participe, pe cât posibil, în ajutor calificat
pentru ţinuta ţinuta vestimentară, funcţie de capacitatea şi
adaptate vârstei vestimentară imagine şi stima de sine -
sale încurajez pacientul limitele sale fizice
14.01. - veşminte Potenţial de
- implic pacientul în
2021 adecvate -dezinteres alterare a
- pacientul să satisfacerea celorlalte -pregătirea lenjeriei la -pacientul se
pentru ţinuta -durere, mobilităţii din
climatului și se mobilizeze nevoi îndemâna pacientului îmbracă si
vestimentară - slăbire, cauza cefaleei, în funcţie de - observ nivelul de -explicarea tuturor gesturilor dezbracă incet
adaptate vârstei neîndemânare fatigabilitate manifestată ce urmează a fi efectuate
în a-şi alege prin neputință forţele sale toleranţă la efort fara ajutor
sale haine potrivite
15.01. Lipsa de putere
2021 legată de
scăderea
-sa se acorde o
amplitudinii -explicarea tuturor gesturilor
- pacientul să - explic legăturile dintre -pacientul își
importanță -durere, mişcărilor ce urmează a fi efectuate
se mobilizeze ţinuta vestimentară, satisfice singur
îmbrăcamintei si -dificultate de a slăbire, respiratorii în funcţie de imagine şi stima de sine - -pregătirea lenjeriei la nevoia –obiectiv
se îmbrăca si fatigabilitate îndemâna pacientului
ținutei personale dezbrăca forţele sale încurajez pacientul realizat

62
Nevoia Data Manifestări de Manifestări Sursa de Diagnostic de Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate Evaluare
fundamenta independenţă de dificultate nursing
lă dependenţă
7.Nevoia de
a 13.01. Alterarea
-pacientul sa-
mentine 2021 somnului din
- temperatura si mențina - administrarea -pacientul
temperatura mediului între -somn intrerupt -anxietate cauza spitalizării temperature -aerisește incăperea tratamentului prezinta febra
corpului in ,neodihnitor -manie manifestată corpuilui in -asigură îmbrăcaminte medicamentos indicat de ridicată (39-
o
limite 18-25 C prin somn limite lejeră medicul curant 40°C)
normale neodihnitor,
ochi încercănaţi fiziologice
14.01. Dificultate de a
- pacientul
2021 - temperatura dormi din cauza -pacientul sa - administrarea
mediului între -nevoie -mediu situaţiei de criză fie echilibrat -aerisește incăperea tratamentului adoarme în 30
crescuta de spitalicesc
manifestat prin hidroelectroli -aplica comprese de min. dar are
o
18-25 C somn reci,împachetari reci medicamentos indicat de somn agitat şi
somn tic medicul curant
neodihnitor
neodihnitor
15.01. Dificultate de a - urmăresc somnul
2021 - temperatura dormi numărul pacientului
mediului între de ore dorite - discut cu pacientul
o
18-25 C din cauza -pacientul sa- asigur condiţii bune de - pacientul
situaţiei de criză si mențina microclimat - administrarea prezintă somn
-somnolență -situatie de temperature - diminuez sursele de tratamentului odihnitor de 7
-oboseală criză corpuilui in iritaţie fizică, medicamentos indicat de ore pe noapte
-durere limite medicul curant - obiectiv
realizat
fiziologice

63
Nevoia Data Manifestări de Manifestări Sursa de Diagnostic de Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate Evaluare
fundamenta independenţă de dificultate nursing
lă dependenţă
8.Nevoia de
a 13.01.- prezintă - potenţial - circulaţie Potenţial de - pacientul să - ajut pacientul în -administrarea - pacientul nu
fi curat, 2021 deprinderi infecţios inadecvată infecţie legată prezinte efectuarea toaletei prin tratamentului este sursă de
îngrijit, de a igienice de alterarea tegumente efectuarea băii pe regiuni medicamentos indicat de infecţie
proteja - prezintă circulaţiei curate și - se piaptănă şi se taie medicul curant nosocomială
tegumentele tegumente de periferice integre unghiile
si mucoasele culoare palidă - asigur lenjerie de corp şi
cu elasticitate pat curată şi uscată
diminuată
14.01. - prezintă - igiena - stare de Dificultate de a -îngrijiri - hidratez corespunzător - administrarea - pacientul
2021 tegumente de precară oboseală păstra igiena igienice pacientul tratamentului prezintă
culoare palidă din cauza stării necesare - asigur condiţii de medicamentos indicat de tegumente
cu elasticitate de oboseală pentru a microclimat medicul curant curate şi integre
diminuată manifestată menţine - ajut pacientul la
prin igienă integritatea efectuarea igienei
precară tegumentară generale
15.01. - prezintă - igiena orală - lipsa de Deficit de - mucoasa - îi arăt pacientului cum - administrarea - pacientul
2021 deprinderi precară cunoaştere cunoştinţe orală să fie se face corect igiena tratamentului prezintă
igienice (igiena orală hidratată, bucală, conştientizez medicamentos indicat de tegumente
corectă) legat intactă şi pacientul asupra medicul curant curate fără
de lipsa netedă importanţei menţinerii leziuni
expunerii de - să nu apară curate a tegumentelor şi - obiectiv
informaţii inflamaţii ale mucoaselor realizat
despre igiena mucoasei
orală corectă orale

64
Nevoia Data Manifestări de Manifestări Sursa de Diagnostic de Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate Evaluare
fundamenta independenţă de dificultate nursing
lă dependenţă
9.Nevoia de
a 13.01. - teama de a - situaţie de Risc de - pacienta să - respect circuitele din - administrez medicaţia - pacienta are
evita 2021 nu se vindeca criză complicaţii din nu prezinte spital prescrisă de către medicul încredere în sine
pericolele cauza bolii, risc de - explic pacientei că curant și în forțele
manifestată prin complicaţii trebuie să urmeze proprii
teama de a nu se tratamentul prescris
vindeca
14.01. - pacienta se - teama de a - situaţie de Risc de - pacienta să am respectat regulile de - administrez medicaţia - pacienta
2021 simte în nu se vindeca criză complicaţii din identifice asepsie si antisepsie in prescrisă de către medicul respectă regulile
siguranţă cauza bolii, măsurile care executarea tehnicilor de curant de igienă şi
manifestată prin reduc sau ingrijire cunoaşte
teama de a nu se previn riscul - am educat pacienta regulamentul de
vindeca de infecţie pentru prevenirea ordine interioară
riscurilor infectioase si de
alta natura
15.01. - pacienta se - lipsa de - izolare Potenţial de - pacienta să - monitorizez funcţiile - administrez medicaţia - pacienta este
2021 simte în informare socială izolare socială beneficieze vitale care pot indica prescrisă de către medicul echilibrată
siguranţă legat de de mediu prezenţa infecţiei curant psihic, este în
informaţii securizat (creşterea temperaturii, siguranţă
greşite despre pulsului şi/sau a
afecţiune numărului de respiraţii,
scăderea tensiunii
arteriale)
- încurajez pacienta să-şi
exprime sentimentele
- îi răspund cu calm la
întrebări

65
Nevoia Data Manifestări de Manifestări Sursa de Diagnostic de Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate Evaluare
fundamenta independenţă de dificultate nursing
lă dependenţă
10.Nevoia
de a 13.01. - debit verbal
comunica 2021 normal
Neparticiparea
- ordin biologic,
la activități din - pacientul să -pacientul sa fie orientat - administrez medicaţia -pacientul are
funcţionare -confuzie -tulburări cauza dificultății prezinte in timp,spațiu și la prescrisă de către medicul dificultati in a
de gandire de concentrare, stare de bine
adecvată a manifestat prin fizic și psihic propria persoana curant comunica
organelor de anxietate
simţ
14.01. - ordin - încurajez relaţia cu
2021
sociologic: Dificultate de a - pacientul să familia permiţând - administrez medicaţia - pacientul
simtă stare acesteia să fie cât mai participă la
-singuratate -stres comunica din prescrisă de către medicul
relaţii cauza oboselii de confort şi mult posibil alături de curant activităţile
armonioase relaxare pacient zilnice

15.01. - ordin -pacientul este

2021 psihologic: capabil sa-și
-pacientul sa exprime
exprimare
Dificultate de a fie echilibrat - administrez medicaţia dorințele,
uşoară -izolare -stare de comunica din psihic -sugereaza pacientului sa nevoile și
sociala criza cauza izolarii țina un jurnal prescrisă de către medicul parerile
sociale curant

66
 Manifestări Manifestări Sursa de
Nevoia Data de de dificultate Diagnostic de Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate Evaluare
fundamenta independenţă dependenţă nursing
lă
11.Nevoia
de a 13.01. - folosirea -mișcari lente --anxietate -acţiune - pacientul să - încurajez pacientul să-şi - pacientul şi-a
actiona 2021 -stres aibă
obiectelor inadecvată exprime sentimentele şi recăpătat
conform încredere în
propriilor religioase asupra propriei sine și să nevoile încrederea în
primească
convingeri si -posibilitatea de credințe şi - comunic des cu sine
valori, de a suport
practica a actiona valori cauzată religios pacientul arătându-i-se - - citește cărți de
religia conform de tristețe implicare din partea rugăciuni
propiilor asistentei - obiectiv atins
credințe

14.01. - credincios -imsomnie -situatii de -manifestată -pacientul sa- - la dorinţa pacientului se - pacientul sa
2021 criza și pastreze
- participă la prin neliniște, cheamă un preot pentru a- aibă o stare
imaginea
slujbe religioase -eșecuri -
teamă pozitiva de şi exprima neliniştea şi psihica buna
sine
tristeţea
15.01. - timp de -tristețe -conflicte -manifestată -pacientul sa - planifică, îimpreuna cu - pacientul
2021 sociale fie echilibrat
rugaciune si prin neliniște, pacientul, activitați citește cărți de
psihic -
meditatie teamă religioase rugăciuni

67
 Nevoia Data Manifestări Manifestări Sursa de Diagnostic de Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate Evaluare
fundamenta de de dificultate nursing
lă independenţă dependenţă
12.Nevoia
de 13.01. -tulburarea -neputință -tulburari Dificultate de a - ameliorarea - ajut pacientul să-şi facă - pacientul
afi 2021 de gandire se concentra prezintă stare de
concepţiei concepţiei un plan zilnic
preocupat in din cauza bună dispoziție
vederea despre sine: oboselii despre sine - îl orientez spre acele
realizarii autoapreciere, manifestată activităţi corespunzătoare
prin tristeţe
independență/ capacităţii sale şi care-i -
dependență, rol, permit să se realizeze
performanțe.

14.01. -posibilă lipsă -devalorizarea -anxietate Potenţial de - complianţă - observ și notez orice - pacientul şi-a
2021 de complianţă la -stres alterare a stării la tratament schimbare în
recăpătat
regimul de relaxare din comportamentul
terapeutic cauza mediului pacientului - încrederea în
spitalicesc sine

15.01. -ambitia -dificultatea -lipsa de Manifestată -sa-si - ofer pacientului feed- - obiectiv
2021 de ase realiza cunoștințe neliniște și recapete realizat
back pozitiv pentru
teamă interesul față -
de sine si de progresele făcute
alții

68
 Nevoia Data Manifestări Manifestări Sursa de Diagnostic de Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate Evaluare
fundamenta de de dificultate nursing
lă independenţă dependenţă
13.Nevoia
de a 13.01. - dificultate de - anxietate Neparticiparea - pacientul să - favorizez adaptarea - administrarea - pacientul este
se recrea 2021 concentrare la activități din prezinte pacientului la noul mediu tratamentului trist
cauza dificultății stare de bine - identific cu pacientul medicamentos indicat de
de concentrare, fizic și psihic cauzele anxietăţii medicul curant
manifestat prin - asigur un climat de calm
anxietate şi securitate, creez un
climat de înţelegere
empatică
- încurajez pacientul
pentru a-i înlătura
anxietatea cauzată de
spitalizare
14.01. - tristeţe - oboseală Dificultate de a - pacientul să - încurajez relaţia cu - administrarea - pacientul
2021 se recrea din simtă stare familia permiţând tratamentului participă la
cauza oboselii de confort şi acesteia să fie cât mai medicamentos indicat de activităţile
manifestată relaxare mult posibil alături de medicul curant zilnice
prin tristeţe pacient

15.01. - amuzament - relaxare - mediu Potenţial de - pacientul să - explorez gusturile şi - administrarea - pacientul
2021 spitalicesc alterare a stării prezinte interesul pacientului tratamentului prezintă stare
de relaxare din stare de bine pentru activităţi medicamentos indicat de de bună
cauza mediului fizic și psihic recreative pentru medicul curant dispoziție
spitalicesc petrecerea timpului liber - obiectiv
- antrenez şi stimulez realizat
pacientul în aceste
activităţi

69
 Nevoia Data Manifestări Manifestări Sursa de Diagnostic de Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate Evaluare
fundamenta de de dificultate nursing
lă independenţă dependenţă
14.Nevoia
de a 13.01. -acumularea de -cunoștințe -lezarea Lipsa de - stabilirea - implic pacientul în - pacientul este
învăța cum 2021 cunoștințe insuficiente intergritații cunoştinţe criteriilor de
activităţile zilnice informat despre
să-ți pastrezi fizice legată de evaluare
sănătatea înţelegerea - îi explic procedurile - perioada
greşită a
medicale spitalizării şi
prognosticului
ceea ce trebuie
să facă pentru a
menţine
sănătatea
14.01. -învațarea si -lipsa de -durere Lipsa de -pacientul sa - ghidez şi sfătui - pacientul
2021 deprinderea informații cunoştinţe acumuleze pacientul furnizându-i prezintă stare de
noi
cunoștințe informaţii pertinente - bună dispoziție
despre boală sau
manoperele făcute pentru
sănătatea sa
15.01. -modificarea -nesiguranța -stres Lipsa de -pacientul să - asistenta practică educaţia în - obiectiv
2021 comportamentu si frica de cunoştinţe dobandească grup – permite participanţilor să realizat
lui față de necunoscut atitudini și facă schimb de idei şi să
sănătate obiceiuri noi vorbească deschis despre -
atitudinea lor, să înveţe unii de la
alţii, să-şi rezolve problemele

70
 Epicriza
Pacienta L.L., în vârstă de 41 de ani, internată cu următoarele manifestări de
dependență: dispnee brusc instalată în repaus sau la efort, Wheezing, durere la nivelul
unuimembru inferior, cianoză periferică, turgescența jugularelor. Pacienta vine
pentruinvestigaţii şi tratament.
În urma intervenţiilor acordate cu rol autonom şi delegat, pacienta se externează în
stare ameliorată cu următoarele recomandări:
 să respecte regimul igieno-dietetic
 să revină la control după 30 de zile
 să urmeze tratamentul medicamentos
 să evite efortul fizic şi oboseala
 să continue tratamentul pentru diabet şi să-şi măsoare zilnic glicemia

71
 4.3. Caz nr. 3

1.Interviul (culegerea datelor)

a. Nume şi prenume: C.V.
b. Vârsta: 46 de ani
c. Stare civilă: căsătorit
d. Copii - 2 copii majori
e. Profesia - sudor
f. Localitatea de domiciliu: Rural
g. Diagnostic de internare: Embolie pulmonară acută
h. Data internării: 15.01.2021
2. Obişnuinţe de viaţă:
a. Consumator de: Alcool – ocazional, Cafea - 1 pe zi, Tutun – nu
b. Dietă/regim alimentar - hiposodat
c. Alergii cunoscute – neagă

3. Probleme de sănătate:
a. Antecedente medicale personale: apendicectomie la 13 ani
b, Antecedente heredocolaterale: neagă
d. Istoricul bolii: Pacientul C.V. declară că de câteva ore are o durere retrosternală,
dispnee manifestata la effort, iar seara prezintă wheezing, disconfort, insomnie. Pacientul
vine pentru investigaţii şi tratament.
4. Examenul clinic general:
a. Tegumente şi mucoase: palide şi calde
b. Greutate 55Kg
c. Înălţime 170cm
d. Ţesut celular subcutanat: bine reprezentat
e. Sistem ganglionar şi limfatic: nepalpabil
f. Aparat locomotor: normal
g. Aparat respirator: respiraţie de tip costal cu mişcări ale ambilor hemitorace. R-
25r/min, tuse uscată
h. Aparat cardiovascular - tahicardie
i. Aparat digestiv – normal, nedureros la
palpare j. Aparat urogenital – normal

72
 k. Sistem nervos şi organe de simţ: normale
5. Investigaţii:
a. Examene de sânge
VSH - 21 mm/h
3
Leucocite - 13.000 celule/mm
LDH - 255 UI/L
Bilirubina – 6 mg/dL
AST - 23 U/L
Creatinina serică - 1,9 mg/dl
INR -> 2
Troponina - 35%
Saturaţia de oxigen - 73%
b. Examen urină
Proprietăţi fizice:
- culoarea: normală (galben-pai);
- transparenţa: normală (transparentă);
- mirosul: normal (slab aromatic datorită acizilor volatili);

- pH-ul - normal, este 5-7.

- densitate urinară – normală
- corpi cetonici, hematii, albumină, glucoză, proteine - absent
c. Alte examene de specialitate
Rx pulmonar – normal
Scintigrafia pulmonară – fluxul încetinit al substanţei de contrast, hipoperfuzia
regională și fluxul venos diminuat sau încetinit
ECG - supraîncărcare presională și disfuncţie de
VD 6. Tratament medicamentos
- HNF 5000UI/zi timp de 5 zile cu verificarea INR + Vit. K 1fix3/zi
- Streptokinază 250 000 U.I. la 8 ore
- Nitromint 2,6 1cpx2/zi
- Ciocolax 2cpx2/zi
- No-spa 1fix2/zi
- Algifen 1fix2/zi

73
 Nevoia Manifest Sursa de
Manifestări de ări de Diagnostic de
fundamen Data independenţă depende dificultat nursing Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate Evaluare
tală nţă e
1.Nevoia
de 15.01. - tegumente - dispnee - Alterarea perfuziei - pacientul - îi asigur condiţii de - administrarea medicaţiei - pacientul prezintă
a respira şi 2021 calde - hipoxie obstrucţii tisulare legată de aibă căi microclimat prescrise de medic cu dispnee şi stare de
a avea o - mucoasa - venoase obstrucţii venoase, respiratorii - monitorizarea funcţiilor respectarea indicaţiilor disconfort, R-
bună respiratorie tahicardie manifestată prin libere vitale - recoltarea probelor de 25r/min, TA-
circulaţie umedă, secreţii sinusală dispnee şi hipoxie, - să nu - pregătesc fizic şi psihic sange pentru examene de 140/70mmHg
reduse tahicardie prezinte raluripacientul pentru intervenţiile laborator
transparente clinice şi paraclinice şi îi
obţin consimţământul scris
muncă
16.01. - tegumente - dispnee - Dificultate de a - pacientul să - supraveghez şi monitorizez - oxigenoterapie - pacientul este
2021 calde - stres obstrucţii respira din cauza nu prezinte valorile funcţiilor vitale - montez pulsoximetrul la cooperat şi înţelege
- mucoasa - venoase stării de stres complicaţii - învăţ pacientul să facă nivelul degetului arătător necesitatea
respiratorie ventilaţie manifestată prin respiratorii gimnastică respiratorie pentru a măsura saturaţia administrării
umedă, secreţii pulmonar dispnee periferică a sângelui tratamentului
reduse ă - administrarea medicației
transparente inadecvat prescrise pe cale
- zgomote ă endovenoasă (perfuzabil)
cardiace bine - reglez ritmul perfuziei
bătute la 30 pic/min
17.01. - mucoasa - stare de - Scăderea toleranţei - combaterea - fac masaj la gambe pentru - continuarea funcţii vitale în
2021 respiratorie oboseală neputinţă la efort legat de cauzei îmbunătăţirea întoarcerii tratamentului prescris de limite normale:
umedă, secreţii dezechilibru între venoase medic TA-130/70
reduse cererea şi aportul - execut cu pacientul exerciţii mmHg, P-78b/min,
transparente de oxigen de respiraţie R-21r/min, T-
o
- asigur cameră aerisită şi 36,6 C
temperatura optimă - obiectiv atins

74
Nevoia Data Manifestări de Manifest Sursa de Diagnostic de Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate Evaluare
fundamen independenţă ări de dificultat nursing
tală depende e
nţă
2.Nevoia
de 15.01. - reflex de - - cefalee Dificultate de a se - pacientul să - asigur un microclimat - continuarea - pacientul nu
a bea și a 2021 deglutiţie inapetenţ alimenta şi hidrata se alimenteze corespunzător tratamentului prescris de prezintă
mânca prezent ă, aport dată de cefalee, şi hidrateze - implementez măsuri care medic complianţă în a
- mucoasa insuficien manifestat prin corespunzător cresc apetitul respecta regimul
bucală roz şi t de inapetenţă, aport în funcţie de - m-am informat asupra alimentar
umedă lichide insuficient de vârstă preferinţelor alimentare
- masticaţie lichide - aleg un regim cu pacientul
uşoară din alimentele permise şi care
îi plac
16.01. - reflex de - - Alterarea hidratării - pacientul să - verific dacă alimentele - continuarea - pacientul nu
2021 deglutiţie hidratare anxietate din cauza anxietăţii fie hidratat trimise de la bucătărie tratamentului prescris de prezintă semne ale
prezent necorespu manifestată prin corespunzător corespund cu indicaţiile date medic deshidratării (buze
- mucoasa nzătoare consum redus de de medic uscate)
bucală roz şi lichide şi săruri - ajut pacientul să-şi facă
umedă minerale toaleta bucală după fiecare
- masticaţie masă
uşoară - ajut pacientul să se
alimenteze la nevoie
- hidratez zilnic pacientul
17.01. - poftă de - - Dificultate de a bea - pacientul să - prezint meniul atractiv pe o - continuarea - pacientul
2021 mâncare alimentaţi anxietate şi a mânca din cunoască tavă protejată cu un şervet tratamentului prescris de prezintă stare de
e şi cauza valoarea curat medic confort
hidratare necunoaşterii calorică a - cântăresc zilnic pacientul şi respectă regimul
conform valorilor calorice a alimentelor ce - fac zilnic bilanţul ingesta alimentar
vârstei şi alimentelor, alcătuiesc excreta - pacientul nu
bolii manifestat prin regimul prezintă scădere în
lipsă de informare alimentar greutate
- obiectiv realizat

75
Nevoia Data Manifestări de Manifest Sursa de Diagnostic de Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate Evaluare
fundamen independenţă ări de dificultat nursing
tală depende e
nţă
3.Nevoia
de 15.01. - eliminări - - mişcări Dificultate de a - pacienta să - evaluez factorii cauzali - administrez medicaţia - pacienta prezintă
a elimina 2021 urinare constipaţi peristaltic elimina din cauza nu prezinte (hemoroizi, abces perianal) prescrisă de către medicul durere la defecaţie
normale e e încetinirii eliminări - hidratez corespunzător curant şi fecalom
fiziologice habituală încetinite peristaltismului deficitare pacienta
- 4 micţiuni pe intestinal - sfătui pacienta să aplice
zi manifestat prin lubrefiant la nivelul anusului
- urina de constipație pentru reducerea durerii
culoare habituală, durere
normală şi
miros
caracteristic
16.01. - eliminări - - lipsa Alterarea eliminării - pacienta să - introduc în alimentaţia - administrez medicaţia - pacienta prezintă
2021 urinare constipaţi fibrelor intestinale consume fibre pacientei alimente ce conţin prescrisă de către medicul durere la defecaţie
normale e din (constipaţie) legată fibre curant şi fecalom
fiziologice alimentaţi de - alcătuiesc cu pacienta un - efectuez clismă
- 4 micţiuni pe e scăderea de fibre program al eliminărilor evacuatoare la indicaţia
zi vegetale din medicului
- urina de alimentaţie
culoare
normală şi
miros
caracteristic
17.01. - eliminări - - Alterarea eliminării - pacienta să - execut masaj abdominal în - administrez medicaţia - pacienta prezintă
2021 urinare constipaţi sedentaris intestinale facă mişcare sensul acelor de ceasornic prescrisă de către medicul eliminări normale,
normale e m (constipaţie) legată - sfătui pacienta să facă curant 1 scaun pe zi de
fiziologice de plimbări şi să evite consistență
- 4 micţiuni pe sedentarism sedentarismul normală şi miros
zi - fac cu pacienta exerciţii fecaloid
-urina de fizice zilnic

76
4.Nevoia Data Manifestări de Manifest Sursa de Diagnostic de Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate Evaluare
fundamen independenţă ări de dificultat nursing
tală depende e
nţă
Nevoia de 15.01. - postura - cefalee - scăderea Potenţial de - pacientul să - efectuez tapotajul în poziţie - administrarea - pacientul se
a se mişca 2021 adecvată în funcției alterare a se mobilizeze declivă, decubit lateral şi tratamentului deplasează încet şi
și a avea o şezând şi respirator mobilităţii din în funcţie de ventral pentru a mări medicamentos indicat de cu ajutor calificat
bună clinostatism ii cauza cefaleei, forţele sale frecvența respiratorie şi medicul curant
postură - tonus manifestată prin ritmul
muscular neputință - mobilizez pacientul prin
păstrat schimbare şi alternare de
poziţie (decubit dorsal cu
semișezând)
- stimulez capacitatea
pulmonară prin exerciţii de
respiraţie
16.01. - postura - teamă Potenţial de - pacientul să - mobilizez pasiv membrele - administrarea - pacientul se
2021 adecvată în alterare a se mobilizeze inferioare pentru evitarea tratamentului plimbă prin salon
şezând şi mobilităţii din în funcţie de trombozei venoase medicamentos indicat de
clinostatism cauza cefaleei, forţele sale - schimb poziţia pacientului medicul curant
- tonus manifestată prin din 2 în 2 ore
muscular neputință
păstrat
17.01. - sistem - stres - scăderea Lipsa de putere - să participe - ajut pacientul să se - administrarea - pacientul îşi
2021 osteoarticular amplitudi legată de scăderea la activităţi deplaseze în salon tratamentului satisface singur
integru nii amplitudinii zilnice fără a - implic pacientul în medicamentos indicat de nevoia
- mobilitate mişcărilor mişcărilor apărea satisfacerea celorlalte nevoi medicul curant - obiectiv realizat
adecvată respirator respiratorii oboseala - observ nivelul de toleranţă
vârstei şi ii la efort
afecţiunii - măsor şi notez valorile
funcţiilor vitale

77
Nevoia Data Manifestări de Manifest Sursa de Diagnostic de Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate Evaluare
fundamen independenţă ări de dificultat nursing
tală depende e
nţă
5.Nevoia
de 15.01. - nevoile de - adoarme - mediu Alterarea somnului - pacientul să - urmăresc somnul - administrarea - pacientul prezintă
a dormi și 2021 somn diferă greu spitalices din cauza adoarmă în 30 pacientului (somn insuficient, tratamentului somn întrerupt şi
a se odihni după - ochii c spitalizării de minute întrerupt) medicamentos indicat de neodihnitor
activităţile şi încercăna manifestată prin - discut cu pacientul despre medicul curant
starea lui de ţi somn neodihnitor, administrarea tratamentului
sănătate ochi încercănaţi medicamentos indicat de
medicul curant şi asigur
condiţii bune de microclimat
(cameră aerisită, lenjerie de
corp şi pat curată şi fără cute)
- diminuez sursele de iritaţie
fizică, se atenuează durerea,
se asigură o bună igienă
corporală
16.01. - nevoile de - somn - situaţie Dificultate de a - reducerea la - asigur condiţii de favorizare - administrarea - pacientul
2021 somn diferă întrerupt, de criză dormi din cauza minim a a somnului, linişte, salon tratamentului adoarme în 30 de
după neodihnit situaţiei de criză, cauzei aerisit, semiobscuritate medicamentos indicat de min. dar are somn
activităţile şi or manifestat prin - rog ceilalţi membri ai medicul curant agitat şi
starea lui de somn neodihnitor echipei de îngrijire să neodihnitor
sănătate procedeze asemănător pentru
a ajuta pacientul să se
odihnească
17.01. - nevoile de - somn - situaţie Dificultate de a - combaterea - sfătui pacientul să-şi - administrarea - pacientul prezintă
2021 somn diferă neodihnit de criză dormi numărul de cauzei golească vezica înainte de tratamentului somn odihnitor de
după or ore dorite din culcare medicamentos indicat de 7 ore pe noapte
activităţile de cauza situaţiei de - încurajez pacientul în medicul curant - obiectiv realizat
sănătate criză tehnici de relaxare

78
Nevoia Data Manifestări de Manifest Sursa de Diagnostic de Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate Evaluare
fundamen independenţă ări de dificultat nursing
tală depende e
nţă
-dificultate Potenţial de
- veşminte de a se alterare a -ajutarea pacientului în
6. îmbrăca şi - mobilităţii din -notez zilnic interesul persoanei efectuarea tehnicii sau
Nevoia de curate, îngrijite dezbrăca neputință cauza cefaleei, - pacientul să pentru a se îmbrăca şi dezbrăca efectuarea integrală a -pacientul se
a se 15.01. - veşminte - -durere, manifestată prin se mobilizeze -supraveghez cu ce se îmbracă tehnicii. îmbracă/dezbracă
imbrăca si 2021 adecvate dezinteres slăbire, în funcţie de - explic legăturile dintre ţinuta -încurajarea pacientului să încet si cu ajutor
dezbrăca climatului și pentru fatigabilita neputință forţele sale vestimentară, imagine şi stima participe, pe cât posibil, în calificat
adaptate vârstei ţinuta te de sine - încurajez pacientul funcţie de capacitatea şi
sale vestiment limitele sale fizice
ară
dezinteres Potenţial de
- veşminte pentru alterare a
ţinuta
mobilităţii din - implic pacientul în -pregătirea lenjeriei la
adecvate vestiment -durere, cauza cefaleei, - pacientul să -pacientul se
16.01. climatului și ară - slăbire, se mobilizeze satisfacerea celorlalte nevoi îndemâna pacientului îmbracă si
manifestată prin - observ nivelul de toleranţă -explicarea tuturor
2021 neîndemâ fatigabilita neputință în funcţie de la efort gesturilor ce urmează a fi dezbracă incet fara
adaptate vârstei nare în a- te forţele sale efectuate ajutor
sale şi alege
haine
potrivite
-sa se acorde o Lipsa de putere
importanță legată de scăderea -explicarea tuturor
-dificultate -durere, amplitudinii - pacientul să gesturilor ce urmează a fi -pacientul își
17.01. îmbrăcamintei si de a se slăbire, mişcărilor se mobilizeze - explic legăturile dintre ţinuta efectuate satisfice singur
2021 ținutei îmbrăca si fatigabilita respiratorii în funcţie de vestimentară, imagine şi stima -pregătirea lenjeriei la nevoia –obiectiv
de sine - încurajez pacientul
personale dezbrăca te forţele sale îndemâna pacientului realizat

79
Nevoia Data Manifestări de Manifest Sursa de Diagnostic de Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate Evaluare
fundamen independenţă ări de dificultat nursing
tală depende e
nţă
7.Nevoia
de Alterarea somnului -pacientul sa-
a mentine - temperatura -somn din cauza si mențina - administrarea
-pacientul prezinta
temperatu 15.01. mediului între intrerupt -anxietate spitalizării temperature -aerisește incăperea tratamentului
ra corpului 2021 ,neodihnit -manie manifestată prin corpuilui in -asigură îmbrăcaminte lejeră medicamentos indicat de febra ridicată (39-
o
in limite 18-25 C or somn neodihnitor, limite medicul curant 40°C)
normale ochi încercănaţi fiziologice
Dificultate de a - pacientul
- temperatura -pacientul sa - administrarea
16.01. mediului între -nevoie -mediu dormi din cauza fie echilibrat -aerisește incăperea tratamentului adoarme în 30 de
crescuta situaţiei de criză -aplica comprese min. dar are somn
2021 18-25oC de somn spitalicesc manifestat prin hidroelectrolit reci,împachetari reci medicamentos indicat de agitat şi
somn neodihnitor ic medicul curant neodihnitor
Dificultate de a - urmăresc somnul
dormi numărul de pacientului
ore dorite din - discut cu pacientul
cauza situaţiei de asigur condiţii bune de
criză -pacientul sa- microclimat - pacientul
- temperatura - si mențina - diminuez sursele de iritaţie - administrarea prezintă somn
17.01. mediului între somnolenț -situatie temperature fizică, tratamentului odihnitor de 7 ore
ă
2021 18-25oC -oboseală de criză corpuilui in medicamentos indicat de pe noapte
-durere limite medicul curant - obiectiv realizat
fiziologice

80
Nevoia Data Manifestări de Manifest Sursa de Diagnostic de Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate Evaluare
fundamen independenţă ări de dificultat nursing
tală depende e
nţă
8.Nevoia
de 15.01. - prezintă - - Potenţial de - pacientul să - observ şi evaluez starea - administrarea - pacientul nu este
a fi curat, 2021 deprinderi potenţial circulaţie infecţie legată de prezinte tegumentelor şi mucoaselor tratamentului sursă de infecţie
îngrijit, de igienice infecţios inadecvat alterarea circulaţiei tegumente - ajut pacientul în efectuarea medicamentos indicat de nosocomială
a proteja - prezintă ă periferice curate și toaletei prin efectuarea băii medicul curant
tegument tegumente de integre pe regiuni
ele si culoare palidă - se piaptănă şi își taie
mucoasele cu elasticitate unghiile
diminuată - asigur lenjerie de corp şi pat
curată şi uscată
16.01. - prezintă - igiena - stare de Dificultate de a - îngrijiri - hidratez corespunzător - administrarea - pacientul prezintă
2021 tegumente de precară oboseală păstra igiena din igienice pacientul tratamentului tegumente curate şi
culoare palidă cauza stării de necesare - asigur condiţii de medicamentos indicat de integre
cu elasticitate oboseală pentru a microclimat medicul curant
diminuată manifestată prin menţine - ajut pacientul la efectuarea
igienă precară integritatea igienei generale
tegumentară şi
perfuzia
tisulară
periferică
17.01. - prezintă - igiena - lipsa de Deficit de - mucoasa - îi arăt pacientului cum se - administrarea - pacientul prezintă
2021 deprinderi orală cunoaşter cunoştinţe (igiena orală să fie face corect igiena bucală tratamentului tegumente curate
igienice precară e orală corectă) legat hidratată, - conştientizez pacientul medicamentos indicat de fără leziuni
de lipsa expunerii intactă şi asupra importanţei menţinerii medicul curant - obiectiv realizat
de informaţii netedă curate a tegumentelor şi
despre igiena orală - să nu apară mucoaselor
corectă inflamaţii ale
mucoasei

81
 Manifest Diagnostic de
Nevoia Manifestări de ări de Sursa de nursing
fundamen Data independenţă dificultat Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate Evaluare
tală depende e
nţă
9.Nevoia
de 15.01. - teama - situaţie Risc de complicaţii - pacienta să - respect circuitele din spital - administrez medicaţia - pacientul are
a evita 2021 de a nu se de criză din cauza bolii, nu prezinte - explic pacientei că trebuie prescrisă de către medicul încredere în sine și
pericolele vindeca manifestată prin risc de să urmeze tratamentul curant în forțele proprii
teama de a nu se complicaţii prescris
vindeca
16.01. - pacienta se - teama - situaţie Risc de complicaţii - pacienta să am respectat regulile de - administrez medicaţia - pacientul respectă
2021 simte în de a nu se de criză din cauza bolii, identifice asepsie si antisepsie in prescrisă de către medicul regulile de igienă
siguranţă vindeca manifestată prin măsurile care executarea tehnicilor de curant şi cunoaşte
teama de a nu se reduc sau ingrijire regulamentul de
vindeca previn riscul - am educat pacienta pentru ordine interioară
de infecţie prevenirea riscurilor
infectioase si de alta natura
17.01. - pacienta se - lipsa de - izolare Potenţial de izolare - pacienta să - monitorizez funcţiile vitale - administrez medicaţia - pacientul este
2021 simte în informare socială socială legat de beneficieze de care pot indica prezenţa prescrisă de către medicul echilibrată psihic,
siguranţă informaţii greşite mediu infecţiei (creşterea curant este în siguranţă
despre afecţiune securizat temperaturii, pulsului şi/sau a
numărului de respiraţii,
scăderea tensiunii arteriale)
- încurajez pacienta să-şi
exprime sentimentele
- îi răspund cu calm la
întrebări

82
 Manifest Diagnostic de
Nevoia Manifestări de ări de Sursa de nursing
fundamen Data independenţă dificultat Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate Evaluare
tală depende e
nţă
- debit verbal
normal
10. - ordin Neparticiparea la
Nevoia de biologic, -tulburări activități din cauza - pacientul să -pacientul sa fie orientat in - administrez medicaţia -pacientul are
15.01. dificultății de prezinte stare
a -confuzie de timp,spațiu și la propria prescrisă de către medicul dificultati in a
comunica 2021 funcţionare gandire concentrare, de bine fizic și persoana curant comunica
adecvată a manifestat prin psihic
anxietate
organelor de
simţ
- ordin - încurajez relaţia cu familia
sociologic: - Dificultate de a - pacientul să permiţând acesteia să fie cât - administrez medicaţia - pacientul
16.01. singurata -stres comunica din simtă stare de mai mult posibil alături de prescrisă de către medicul participă la
2021 relaţii te cauza oboselii confort şi pacient curant activităţile zilnice
armonioase relaxare

-pacientul este
- ordin capabil sa-și
psihologic: -pacientul sa exprime dorințele,
exprimare Dificultate de a fie echilibrat - administrez medicaţia nevoile și parerile
17.01. -izolare -stare de comunica din psihic -sugereaza pacientului sa prescrisă de către medicul
2021 uşoară sociala criza cauza izolarii țina un jurnal curant
sociale

83
 Manifest Diagnostic de
Nevoia Manifestări de ări de Sursa de nursing
fundamen Data independenţă dificultat Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate Evaluare
tală depende e
nţă
11.Nevoia
de 15.01. - folosirea -mișcari - -acţiune inadecvată - pacientul să - încurajez pacientul să-şi - pacientul şi-a
a actiona 2021 obiectelor lente anxietate asupra propriei aibă încredere exprime sentimentele şi recăpătat
conform -stres în sine și să
propriilor religioase credințe şi valori primească nevoile încrederea în sine
convingeri -posibilitatea cauzată de tristețe suport religios - comunic des cu pacientul - citește cărți de
si valori,
de a de a actiona arătându-i-se implicare din - rugăciuni
practica conform partea asistentei - obiectiv atins
religia
propiilor
credințe

16.01. - credincios - -situatii -manifestată prin -pacientul sa- - la dorinţa pacientului se - pacientul sa aibă
2021 - participă la imsomnie de criza neliniște, teamă și pastreze cheamă un preot pentru a-şi o stare psihica
imaginea
slujbe -eșecuri -
pozitiva de exprima neliniştea şi tristeţea buna
religioase
sine
17.01. - timp de -tristețe -conflicte -manifestată prin -pacientul sa - planifică, îimpreuna cu - pacientul citește
fie echilibrat
2021 rugaciune si sociale neliniște, teamă pacientul, activitați religioase cărți de rugăciuni
psihic -
meditatie

84
 Manifest Diagnostic de
Nevoia Manifestări de ări de Sursa de nursing
fundamen Data independenţă dificultat Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate Evaluare
tală depende e
nţă
12.Nevoia
de 15.01. -tulburarea - -tulburari Dificultate de a se - ameliorarea - ajut pacientul să-şi facă un - pacientul prezintă
afi 2021 concepţiei neputință de concentra din concepţiei plan zilnic stare de bună
preocupat gandire cauza oboselii dispoziție
in vederea despre sine: manifestată prin despre sine - îl orientez spre acele
realizarii autoapreciere, tristeţe activităţi corespunzătoare
independență/ capacităţii sale şi care-i -
dependență, permit să se realizeze
rol,
performanțe.

16.01. -posibilă lipsă - - Potenţial de - complianţă - observ și notez orice - pacientul şi-a
2021 de complianţă devaloriz anxietate alterare a stării de la tratament schimbare în
recăpătat
la regimul area -stres relaxare din cauza comportamentul pacientului
terapeutic mediului - încrederea în sine
spitalicesc
17.01. -ambitia - -lipsa de Manifestată -sa-si recapete - ofer pacientului feed-back - obiectiv realizat
2021 dificultat cunoștinț neliniște și teamă interesul față pozitiv pentru progresele
ea de ase e de sine si de -
realiza alții făcute

85
 Manifest Diagnostic de
Nevoia Manifestări de ări de Sursa de nursing
fundamen Data independenţă dificultat Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate Evaluare
tală depende e
nţă
13.Nevoia
de 16.01. - - Neparticiparea la - pacientul să - favorizez adaptarea - administrarea - pacientul este
a se recrea 2021 dificultate anxietate activități din cauza prezinte stare pacientului la noul mediu tratamentului trist
de dificultății de de bine fizic și - identific cu pacientul medicamentos indicat de
concentra concentrare, psihic cauzele anxietăţii medicul curant
re manifestat prin - asigur un climat de calm şi
anxietate securitate, creez un climat de
înţelegere empatică
- pregătesc pacientul din
punct de vedere psihic pentru
investigaţiile paraclinice şi
pentru administrarea
tratamentului
- încurajez pacientul pentru
a-i înlătura anxietatea cauzată
de spitalizare
17.01. - tristeţe - Dificultate de a se - pacientul să - încurajez relaţia cu familia - administrarea - pacientul
2021 oboseală recrea din cauza simtă stare de permiţând acesteia să fie cât tratamentului participă la
oboselii confort şi mai mult posibil alături de medicamentos indicat de activităţile zilnice
manifestată prin relaxare pacient medicul curant
tristeţe
18.01. - amuzament - relaxare - mediu Potenţial de - pacientul să - explorez gusturile şi - administrarea - pacientul prezintă
2021 spitalices alterare a stării de prezinte stare interesul pacientului pentru tratamentului stare de bună
c relaxare din cauza de bine fizic și activităţi recreative, pentru medicamentos indicat de dispoziție
mediului psihic petrecerea timpului liber medicul curant - obiectiv realizat
spitalicesc - antrenez şi stimulez
manifestat prin pacientul în aceste activităţi
tristeţe

86
 Manifest Diagnostic de
Nevoia Manifestări de ări de Sursa de nursing
fundamen Data independenţă dificultat Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate Evaluare
tală depende e
nţă
14.Nevoia
de 15.01. -acumularea de - -lezarea Lipsa de cunoştinţe - stabilirea - implic pacientul în - pacientul este
a învăța 2021 cunoștințe cunoștinț intergrita legată de criteriilor de
activităţile zilnice informat despre
cum să-ți e ții fizice înţelegerea greşită evaluare
pastrezi insuficien a prognosticului - îi explic procedurile - perioada
sănătatea te medicale spitalizării şi ceea
ce trebuie să facă
pentru a menţine
sănătatea

16.01. -învațarea si -lipsa de -durere Lipsa de cunoştinţe -pacientul sa - ghidez şi sfătui pacientul - pacientul prezintă
2021 deprinderea informații acumuleze noi furnizându-i informaţii stare de bună
cunoștințe
pertinente despre boală sau - dispoziție
manoperele făcute pentru
sănătatea sa

17.01. -modificarea - -stres Lipsa de cunoştinţe -pacientul să - asistenta practică educaţia în - obiectiv realizat
2021 comportament nesiguran dobandească grup – permite participanţilor să
ului față de ța si frica atitudini și
sănătate de obiceiuri noi facă schimb de idei şi să -
necunosc vorbească deschis despre
ut atitudinea lor, să înveţe unii de
la alţii, să-şi rezolve problemele

87
 Epicriza
Pacientul C.V. în vârstă de 46 de ani, declară că de 2 zile are o durere retrosternală,
manifesta dispnee la effort, iar seara prezintă wheezing, disconfort şi oboseală. Pacientul
vine pentru investigaţii şi tratament.
În urma intervenţiilor acordate cu rol autonom şi delegat, pacientul se externează în
stare ameliorată cu următoarele recomandări:
 să respecte regimul igieno-dietetic
 să revină la control după 30 de zile
 să urmeze tratamentul medicamentos
 să evite efortul fizic şi oboseala

88
 CONCLUZII

La redactarea prezentului proiect m-am documentat conspectând din cărţile pe care

le voi indica în bibliografie, am ţinut seama de sugestiile medicilor la patul bolnavilor şi m-
am străduit să exprim totul clar, organizat în termeni accesibili prin planul de nursing.
Frecvenţa crescută a emboliei pulmonare, problemele grele ale tratamentului şi
îngrijirile acordate acestor pacienţilor, m-au determinat să aleg această temă pentru
proiectul de diplomă.
Am redactat acest proiect pentru a veni în sprijinul colegelor mele pentru a se
informa cu privire la îngrijirea pacienţilor cu embolie pulmonara, deoarece cuprinde în
mare măsură, ceea ce teoretic şi practic este necesar asistentelor medicale în activitatea
zilnică de supraveghere şi îngrijire a bolnavilor.
Ceea ce reiese din toate datele privind fiziopatologia şi biologia acestei localizări
este faptul că indicaţia terapeutică trebuie să fie pluridisciplinară, individualizată şi strict
adoptată fiecărui caz în parte, ţinând seama de parametrii multipli atât de ordin local cât şi
de ordin general, rezultaţi din relaţia conflictuală rumoro-gazdă şi în eventualele stări
patologice asociate, întâlnite adesea la aceşti pacienţi.
Progresele aşteptate în diagnostic şi tratament vor face ca atitudinea adoptată astăzi
în protocoalele prezentate să necesite modificări şi adaptări la viitoarele cuceriri ale
ştiinţei.
Embolia pulmonară reprezintă o problemă deosebit de importantă a tuturor
timpurilor, dar mai ales a civilizaţiei noastre ultratehnicizate.
Se consideră că pe întreaga planetă se află în îngrijire o masă uriaşă de aproximativ
5 milioane de pacienţi cu această afecţiune de diferite etiologii.

89
 BIBLIOGRAFIE

1. Abolnik – IZ; Lossos – IS; Gillis – D; Breurer – R: “Primary Spontaneous

Pneumothorax în Men”, 2008;
2. Anastasatu – C; Niculescu – I: “Pneumotoraxul spontan netuberculos cu evoluţie
benignă”, 2002;
3. Anastasatu – C; Didilescu – C: “Sindroamele respiratorii posttuberculoase”, Ed.
Medicală, Bucureşti, 2015
4. Armaşu – C; Vasilescu – S: “Pneumotoraxul spontan idiopatic”, 2006;
5. Bagnato – VJ: “Treatment of Recurrent Spontaneous Pneumothorax”, 2003;
6. Baumann – MH; Shan – SA: “Tension Pneumothorax: Diagnostic and Therapeutic
Pitfalls”, 2014
7. Bober – J; Valko – M; Harbulak – P; Chymcak – I: “Present views on Spontaneous
Pneumothorax and Hemopneumothorax”, 1992;
8. Baltă Georgeta: “Tehnici de îngrijire generală a bolnavilor”, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2011
9. Borundel, C (sub redacţia) - “Manual de medicină internă pentru cadre medii”, Editura
ALL, București, 2007
10. Kleinerman, L (sub redacţia): “Cardiopatiile ischemice coronariene”, Editura Medicală,
București, 2011
11. Moldovan, T: “Semiologie. Clinica medicală”, Editura Medicală – Bucureşti, 1993;
12. Mozes, C: “Tehnica îngrijirii bolnavului”,-reeditata vol. I şi II, Editura Medicală,
Bucureşti, 2009.

90