Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
CUPRINS
6. Bibliografie
2
1. Dezvoltarea Medicinei Bazată pe Dovezi
În 1536, Ambroise Pare -chirurg și anatomist francez- începe testarea unei serii de ipoteze în
cadrul unor observații clinice planificate. Această abordare avea rolul de a investiga metodic
și obiectiv experiențele, eliminând cât mai mult din factorii subiectivi sau întâmplători ce pot
greva rezultatele. [1]
În 1747, James Lind, chirurg de flotă navală continuă seriile de studii anterior menționate, în
scopul îmbunătățirii resurselor informaționale preexistente.[1]
În 1836, Pierre Luis a condus unul dintre primele trialuri clinice din istorie, ce compara două
grupuri de pacienți bolnavi de pneumonie, dintre care un grup era tratat prin emisii de sânge.
[1], [3]
În aceeași perioadă, medicul Alvan Feinstein (matematician la bază), și-a derulat activitatea
în cadrul unui studiu epidemiologic desfășurat în New York, asociat febrei reumatice.
Implicarea sa a constat exclusiv în analiza de date și a concluzionat în lipsa distingerii între
suflurile benigne și cele patologice în cadrul auscultație, diagnostic fiind grevat de o mare
rată de subiectivism. Acesta a propus MBD ca metodă de educare a generațiilor tinere de
medici, ce consta în îmbinarea epidemiologiei prin statistică medicală și judecata clinică de a
alege o anumită populație de studiu. Feinstein a creat astfel, puntea între epidemiologie și
cercetare, ce au fost timp îndelungat separate. [5]
În 1997, David Sackett definește MBD ca '' utilizarea minuțioasă, explicită și înțeleaptă a
celei mai bune dovezi științifice, existente la un moment dat, în procesul de îngrijire a unui
3
anume pacient''. [1] În baza acestei definiții, MBD devine un proces de integrare a trei
concepte, anume:
1. cea mai bună dovadă actuală rezultată din cercetarea medicală (studiul situat cel mai
sus în ierarhia dovezilor, cu cea mai mare rigurozitate de cercetare);
2. simțul clinic al medicului practician;
3. valorile și preferințele pacientului [1].
Necesitatea utilizării simțului clinic alături de dovezile științifice nu se supune unui sistem
binar, deoarece în lipsa dovezilor științifice actul medical poate deveni depășit sau chiar
periculos, iar utilizarea unei judecăți bazate exclusiv dovezi științifice va înlătura
individualitatea pacientului, integrând practica într-una tip "șablon".
Fig.1. Tabel comparativ între abordarea strict bazată pe dovezi științifice sau experiență clinică
Sursa: Vlădescu C. (2004) "Sănătate publică și management sanitar." Editura Cartea Universitară- pagina 125
POEMs - Patient Oriented Evidence That Matters Studies (schimbă practica curentă
înspre binele pacientului; își propun rezultate ce îl vizează direct pe pacient, de ex.:
reducerea mortalității/ invalidității) [1]
DOE reprezintă un punct de plecare pentru POEMs (de ex.: studii clinice cu privire la
efectul unui tratament hipocolesterolemiant asupra lipidelor serice -DOE- și un studiu
comunitar cu privire la efectul medicației hipocolesterolemiante asupra incidenței
evenimentelor terminale cardiovasculare -POEMs)
Dovezile de tip POEMs se vor combina cu experiența practică și lasă loc celor de tip
DOE doar când acestea nu sunt disponibile. [1]
4
Integrarea în practică a MBD se poate face prin multiple modalități:
- practica individuală a medicinii bazate pe dovezi, prin motivație și spirit autodidact;
- cercetare și implementare de MBD realizate de colegi din aceeași arie de specialitate;
- adoptarea de ghiduri de bună practică, validate de societăți profesionale.
1. Lecturarea articolelor din reviste care publică rezumate structurate, însoțite de practica
clinică. Acestea sunt alcătuite printr-un grup de lectori/ epidemiologi desemnat, ce vor
parcurge zeci de articole de reviste, cercetând în baza unor criterii și a unei metodologii foarte
clar stabilite. Astfel, prin aplicarea de filtre științifice riguroase și la final, prin selectarea
materialelor care au importanță clinică, dintr-un volum vast, aproape 98% din resurse sunt
înlăturate, iar 2% vor apărea sub forma unor rezumate structurate.[6]
2. Clinicienii care folosesc MBD pot ameliora într-o măsură și mai mare acest proces prin
consultarea unui review sistematic, care sintetizează trialurile pentru un anumit tip de
intervenție. Acesta va combina un număr cât mai mare de trialuri randomizate în scopul de a
deservi aceleași problematici sau tratament aplicat. Efectuate corect, aceste tipuri de lucrări
științifice vor furniza cele mai obiective și autorizate ghiduri de practică. [6]
Lipsa de cunoaștere va fi transformată în întrebări, dar care trebuie să posede câteva calități
obligatorii și va face parte din una dintre cele două tipuri de întrebări:
5
Fig.2. Structurarea modelului P.I.C.O. de alcătuire a întrebării de cercetare
Sursa: Vlădescu C. (2004) "Sănătate publică și management sanitar." Editura Cartea Universitară- pagina 132
De asemenea, avantajele pot fi structurate ca deservind fie pacientului, fie medicului curant.
Dezavantajele pot subscrie unor erori frecvente în practica medicală, cu sau fără limitare
strictă la limitele MBD:
6
6. Bibliografie
3. Morabia A. P. C. A. Louis and the birth of clinical epidemiology. J Clin Epidemiol. 1996
Dec;49(12):1327-33. doi: 10.1016/s0895-4356(96)00294-6. PMID: 8970480.
4. Roberts, Helen. "Daly, J, Evidence‐based Medicine and the Search for a Science of
Clinical Care." (2006): 122-123.
6. Luckmann R. Evidence-Based Medicine: How to Practice and Teach EBM, 2nd Edition:
By David L. Sackett, Sharon E. Straus, W. Scott Richardson, William Rosenberg, and R.
Brian Haynes, Churchill Livingstone, 2000. Journal of Intensive Care Medicine.
2001;16(3):155-156. doi:10.1177/088506660101600307