Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
STUDI1 51 CIERCETARI
o RUSIA SI POLONIA o
"
N.' IORGA
mEhtnnu AL 'ACADEMIEI RÒMANE
BUCURESTI -
www.dacoromanica.ro
1
N. IORGA
RUSIA SI POLONIA
www.dacoromanica.ro
--
n
STUDII SI CERCETARI
-
Lei
.*I. ,Istoria popoi-ului francez, de N. -Iorga, 1919 . . ; 20.
www.dacoromanica.ro
ACADEMIA ROMANA
STUDII SI CERCETARI
o RUSIA SI POLONIA o
SIMPLE LINII DE ORIENTARE
DE
N. IORGA
ME:MDR-C=5 AL ACADEMIET ROMilIVE
BUCURESTI
www.dacoromanica.ro
AMINTIRII ACELUIA
care
ar fi cetit mai cu iubire aceste pagini :
a lui
IOAN BOGDAN
www.dacoromanica.ro
CARTEA 1-a
INCEPUTURILE.
www.dacoromanica.ro
SLAVII RASARITENI : RUSIA SI POLONIA
I.
www.dacoromanica.ro
la care putem pleca pentru a ne lamuri asuora -principiilor unei
desvoltari anterioare, pornesc, din potriva, de la o stare delucruri
tarzie, de la existenta unor State definitive, cu a-§ezaminte so-
lide, ca un spirit public format, pentra ca, potrivit Cu ce ajunseserd
a fi in present, et se creeze inceputuri coresplinzeitoare, ca Mere si-'
strNucire, ori nvicar ceva vrednic de o- desvolto.re ulterioarci ca aceia.
Din origini obscure, nedeslusite, lipsite de directie fiindca erau
total lipsite si de o constiinta nationala care era imposibila
si de o ,notiune de. Stät care ar fi fast precoce s'au facut:
fundatii nationale bri macar politice, puse ca deplinä socoteala,
Cu o chibzuiala amanunt;ta, Suverani plini de mandrie i urtna- -
falsificatii. - -
www.dacoromanica.ro
7
I
www.dacoromanica.ro
T'
8
' Revista !storied pe 19.17 tra3d a parte .; tpt tit111.0perele lai Gh,eor- i
ghe Brancovici.
2. Cf-. Brancovici, ed. p. 42; Nestor, c. am.
.2 Capitol il despr:: idoli, p ki si urífi., e crtpd" o cr.micd
in Novgorod ;
V. si tradicerea francesd de Louis PariS, 1, p, 152 si urm. Tot asa pentru
desfiintaren idolilor (Brancovicf, p. 53) In editla citatA din Nestor, pp.
'154-5. Casul de la Novgorod, ed. cit.,- pp. '1..i4-5, e la Brancovici, pp.
-- Paris citeazd din manuscript.
www.dacoromanica.ro
9
www.dacoromanica.ro
10
www.dacoromanica.ro
11
cala, fara vre-o pofta de alta intindere decat aceia pasnica, ne-
intrerupta prin colouizarea plugarilor lor, cari Mclean aici Cu
Finii ceia ce cu de la Marea din Nord fdoeau Germanii
ei bash. Traiau supt- un regim care a fost si al nostru In cele
mai vechi vremuri, avand in fruntea lor roevozi si starosti, ca-
rora li corespund bettranii nostri. Ceva asbananator co juzii de
la poi, de v`eche origine poate romana, nu se intalneste la clan-
unde cneazul, de origine -- se zice gerrnanica, are alt sens
de si in documentele noastre slavone i chiar in usagiul
nuit Jude si cneaz, cnez, au ajuns a ti termini corespunzatori.
de-Nord, din aceiasi Anglie, ceva mai tArziu din regatul celor
Doua-Sicilii, de la Nord, cum, s'a pretins, pe *la gura D vinei 1, pe
la lacurile Ladoga si Onega, pe la Novgorod, a earui creatiune
ar fi in legatura cu dansii? Am emis aiurea o alta ipoteza. Garda,
Imparatilor bizantini era compusa din Varegif i acestia joaca
un rol si in rosturile militare ale provinciilor Imperiului,. E ex-
clus oar'e ca ei, cunoscand pe Slavii Niprului prin excusiile Jor
de pirati de la un capat la altul al Mari Negre, sa se fi &Ida
a-i intrebuinta pentru a forma pe teritoriul i cu sprijinul lor o _
fundatiune Politico, de uncle sa-si poata- .exercita in mai multe
direct» actiunea lor pasionata de glorie si lacoma de castig?
Ar fi fost o imitatie, langa fluviul cel mare nordic, a celor savar-
site de Bulgari, o ceata de aventurieri uralo-altaici, In mijlocul
www.dacoromanica.ro
12
www.dacoromanica.ro
pretutindeni aiurea la Franc'', la Bulgari, ciim Vona vedea si
la Poloni legenda face chute° femeie Inainte-mergatoarea ,
'
°
www.dacoromanica.ro
14
-
www.dacoromanica.ro
(
11.
www.dacoromanica.ro
to
'
1075, ca unui rex Ru5sornm" (Scrisoarea la Baronius). Deci o incercare
de regalitate In numele Papei, La Papa .venise flu cneazutui, 5i i s ofe-
rise coroana din partea Sf. Petru".
www.dacoromanica.ro
la Polotc, resedintele posesorilor mostenirii marélui Vladimir'.
Fiul san, Miesgo, iea, cu speranta de mostenire, pe o princesa rusa
Pentru a se face macar unirea politicä, reunirea semintiilor
pe care acum, pe langa hall* atunci MIA valoare, le deosebia
contesiunea, ar fi trebuit insa ca Polonia sa stapâneasca torito-
riul, de legatura, In Carpati, la originea rásrilor ce curg spre
Marea Neagrai Dunare l Apus de Nistru, acea Rusie Résie,
'in care tocmai cnejii din veacul al XII lea aseaza, parasind Chi-
ovni, centrul, cel putin de hegemonie, al vietii rusesti ortodoxo
Vladimirul (de unde: Lodomeria), apoi Haliciul (de unde Galitia),
al carui stapinitor, Iaroslav, avuse, un moment, legaturi cu Ma-
nuil Comnenul, manolo imparat bizantin pornit In expeditie de
recuperare contra Unguritor, in curand Insa o directie catolica
era sa se pronunte. Un singur moment, la 1198, dupa moartea
Halicianului Vladimir, Polonii si-ar fi putut anexa definitiv Ga-
litia, dar ei trebuira sa renunte la dinsa, In profitul fratelui aces-
tuia, Roman, Care ocupa un moinent i Chievul 2
Aici patrund, sprijiniti pe privilegiul particular al Papei,'
In calitatea lor de. regi apostolici, In vesnica lupta contra shis-
maticilor ce sunt pe fatiga ei ducii regali" ,ai Poloniei ?
Arpadienii din Ungaria, cari, dupa temelia plisa, la 1000, de Stefan-
cel-Sfant, au putut scapa, daca nu de omagiul formal fata de
Germani, macar de o Inraurire decisiva a acestora, si cari pe
Incetul se ridica spre independent& si se avanta spre cuceriri:
in.Croatia, in Dalmatia, dincoace de Tisa, la Dunarea sarbeasca,
bulgareasca, spre Carpatii romanesti, cu departate visuri con-
stantinopolitane, imparatesti./
inainte de 1100arara de relatiile lui Ladislau, ruda Sf. Stefan,
si a fiilor lui In Rusia vedem pe Iaroslav mdritandu-si una
din fete, Anastasia, sora cu Ana de Tranta i cu regina Norvegiei,
dup'A, regele Andrei I-iu al Ungurilor 8, si apoi pe ,acel Iaroslav Rusul
- 1 Ditmar face. din Sviatopluc, cneaz rus, ginerSle lui Boleslav, care adu-
sese ca sotia si un episcop german.
- Dlugosz Il aratA pe Roman primind la Haliciu pe fugarul bizantin
Laskaris (Archamis"), cand Latinii ieau Constantinopolul : In toate aceste
relatii Moldova a trebuit sA alba un rol. Romau moare In luptA cu Polonii
la Vladimir in acesf timp domneste Vsevolod.
Birwinsici, I. c. Printii Andrei si Leventa in Rusia (p. II), unde pri-
undet
mul se si insurä.
/v. prga : Istoria Rusiei fi a Poloniei.
www.dacoromanica.ro
18
www.dacoromanica.ro
,
19
''.-
jugul -tafiirescI*.f
Stapinirea tatareasca a durat, asupra tuturor cnejiilor In care
se sfa'ramase, pentru motive pul. -dinastice i absolut Intampla-
toare, tä.ra ncio constiinta de Stat;cu nevoile lui, vechea Rusie
unitara de la Chiev, nu un veac si jurnatate, cum vrea sa faca
a se crede o explicabila susceptibilitate nationala, ci tocmai cu
o suta de ani mai mult.
Caci lupta de la Culicovo, In care, la 1380, cneazul Moscoviei
oras non apropiat de resedinta Hanului stapan, despre al
carui rost se va vorbi pe urnaa Dimitrie Ivanovici Donscoi
- (de la Don"), a izbutit, el, care cumparase iarlic" de la Han
pentru Nijni-Novgorod si Murom, cu ajutorul vercinilor si tova-
Barwinski, /. c., pp. 14.5.
www.dacoromanica.ro
20
www.dacoromanica.ro
supuie la aceste rituri care erau o .parte din etiCheta ia Curte,
si a fost executat. Si aIii, pentru pari ale concurentilor i don-
torilor de mostenirea ion, au suferit acolo aceleasi osande : unul
din ei; loot cu lanturi grele, timp Indelungat, kite= bordeiu,
e batut prin inelele acestor catuSe de paretele bordeiului, care
cade asupra-i si, incercand el sä scape din daramaturi, e din nou
chinuit si ucis. Cu oribilele rafinari de cruzime pe care i pang
azi le obisnuesc Chinezii, .actul Insusi al strapungerii mortale cu
sabia e o gratie, care adesea nu intervine curand. lar pang, unde
putea sa ajunga strivirea moralä o aratA, Indatorirea pentru acesti.
principi de a linge, pe coama calului sau jos -pe pamint, pi,catu-
rile ce ar fi cazut din cupa cu lapte Intinsa, dupa dating., trinue-
sului Imparatesc.
Mai poate fi o mirare 4poi daca din toate aceste plecari de
grumazuri si linchiri a' ternei Insesi inaintea tiranului a iesit o
umilinta si o pasiurie de a umili care vor deosebi secole intregi
istoria ruseasda! Nici pe departe n'am rabdat ca nici n'amfi
putut atata de la suzerani, de la stapánii nostri turci In cele
troj secole de vasalitate, de-a lungul cärora Domnii nostri au ramas
continuatorii respectati, nu numai de supusii lor, dar de toata
populatia cresting din Imperiu, ai vechilor Cezari bizantini, ca
dansii ,binecuvIntati de Patriarhi, aclamati de multimea asupra
carora fac sá cada o burg de Nei monede de argint, de accèle
sau aspri, petrecuti de un alaiu stralucit si primiti ca niste Im-
parati In resedintIle ion dunarene.
Poporul rusesc nu suferia de pe urma unei politice In care
n'avea niciun . amestec, de voie sau de nevoie, afarä de un oare-
care numar de renegati, si din cler chiar. Datoria lui, Inteun
sistem de Stat pur fiscal, era sa:, platea8ca, pe baza celei mai/
neIndurate i mai precise din statisticele de model chines, era
sá suporte toate greutatile legalé" si toate adausurile, ilegale",
caro veniau de la Indeplinitorii poruncilor. Plata birul sau, cules
de bascacii" -Hanului contra carora insa nu odatä, si mai
ales In liberul, zgornotosul Novgorod al negustorilor, se ridiCau
mulimiIe -i ucideau, once ar ti sa se Intample pe urma, ca
pedeapsa; platia podurile, drumurile, vamile, care se intindeau
'Ana la Cetatea.-Alba basarabeana, , al carii nume, oficial, de
,
www.dacoromanica.ro
22
www.dacoromanica.ro
23
www.dacoromanica.ro
24
www.dacoromanica.ro
va inp.tura de la 'succesiune pe nepotul de fill al lui Ivan, Di-
mitrie-, a carui mama, si ea prigonitä, e Elena, fiica lui Stefan-
cel-Mare cu o princesa din Chiev, ruso-litvana, va substitui
pe fiul ei propriu, Vasile. Dar ea va ispravl mai mult.
Introducand eiemente bizantine in viata politica, Sofia va face
din vechea sterna a cavalerului luptator, in care mai tarziu numai
S'a vazut un Sfäntul Gheorghe, numai scutul ce se prinde pe
pieptul vulturului cu douä capete al Imperiului, mutat acum la
Moscova. Grecii sai vor framInta cuget'area inceata a cartura-
rilor moscoviti, cari incremenisera In acele discutii zadarnice
asupra Bihliei, intru toate asemenea cu argutiile turcesti asupra
Coranului. Acestui nou curent ar trebui sa i se atribuie si alca-
tuireá pe baza vechilor Anale a lui Nestor", asa cum e fastazi,
cu extrasele din Bizantini, arätändu-se anume izvorul, cu trata-
tele, poate plazmuite ori culese de aiurea Cu notele geografice
in care se ppmenestè Apusul 2, pänä la Englezi, cu cari in acest
monient se incep : de altfel marele cronicar polon loan
Dlugosz are in opera sa scrisa la 1480 pentru partea veche tra-
ducen i din letopisiti a. Iar, ca una ce venise din Italia, imperiala
femeie va face sa patrunda si in acest depärtat Räsärit ceva din acel
spirit al Renasterii de care e insufletit In lucrarile sale, de alt
stil, un gristide de Bologna.
,
Cf. traducerea francesä de Louis Paris, I, Paris 1834, p. 50,: Les his-
toires grecs ne font pas mention de la victoire d'Oleg, ,ni de l'avanta-
geux traité que les Russes firent avec l'empereur". Si alt comentator,
Bayer, gAse$te explicatia in lipsa de istorie n4ai bogatä a Bizantului de
la 813 la 959 si in oierderea multor izvoare bizantine (ibid,). Acelasi, p. 71:
II est rare de trouver dans les annales du X-e siècle des traités aussi
, détaillés que ceux d'Oleg 'et d'Igor avec les Grecs". Caramzin obiecta cu-
noasterea ImprejurArilor, :care e In adevär impresionantA, färd a fi dovedi-
toare.
S'au observat neverosimilitätile cu privire la botezul Olgäi i lipsa
aproape complectä a pomenirii lui la Bizantini (ibid., p. 87). Stirile croni-
carálni german Regino sunt altele. Tpt a$a pentru Sviatoslav (ibid., p. 105).
2 Explicatia despre originea Adrianopolei este, intocrnai, la Zonaras,
Pásagiul despre cruzimea Ru$ilor se aflä la Cedren (ibid., p. 68). Po-
vestea despre rostul crestinismului e copiatä (ibid. p. 449).
3 Cu prilejul mortii sotiei lui Vladimir; Nestor ti zice Tar. Tratatul lu,
Igor citeazd legea ruseascd", redactatä numai supt urmasii sAi, Iziaslay $i
laroslav. Tratatele s'A nu fie lente din vre-un adaus la vechiul text,
p'Astrat In cronica Novgorodului?
www.dacoromanica.ro
1'
26
www.dacoromanica.ro
27
www.dacoromanica.ro
28
,
/ 4
www.dacoromanica.ro
29
www.dacoromanica.ro
Inaintea regalitatilor moderne, suzeranul, care avea un rost de
indeplinit, va lua locul vasalului, a carui misiune era indeplinita.
bar, dupa moartea lui loan de Tieffen, batrinul Mare Maestru
care a luptat in oastea regelui loan Albert, falsul cruciat, In Mol-
.
dova, contra lui Stefan-cl-Mare la 1496, un membru al familiei
de Hohenzollern, care era, de la inceputul veacului, stapana in
Electoratul de Brandenburg, iea conducerea Teutonilor. La 1525
el va intrebuinta miscarea religioash a Reformei, cu consecintele
ei de secularisaré, si se va proclama duce, fie si in aceiasi legg-
tura de vasalitate cu Polonia, al Prusiei, pe care un urmas o
va transmite ramurii domnitoare la Berlin.
In tot acest timp grija apargrii de Turci la Dunare, pe
care Ora la moartea sa (1456) o avuse Corvinul, Roman dupa
amandoi parintii si pe care fiul sgu, regele Matias, o parasise
pentru a umbla dupa coroana boema i dupa terile austriece,
ramane, exclusiv, in sama RomInilor Terii-Romanesti i mai ales -
organizatia polong.
Dinastia Jagellonizilor a fost färä indoialg . una din cele mai.
bine inzestrate. Col de-al doilea Vladislav, de la care ea pleacg,
era o personalitate de o energie deosebita, venind dintr'o rassa
noua, lara aptitudini culturale, dar cu atat mai capabilg de 'fill-
tiativa militara i politica. Urrnasii lui, Vladislav al III-lea, cel
ucis in lupta de la Varna, Casimir, cu lunga Domnie corespun-
zand lungii Domnii moldovenesti a lui Stefan-ce!-Mare, i fill aces-
tuia, fratii loan Albert si Alexandru, disparhti rapede (1429-1501
si 1501-6), si Sigismund (1506-48), cu al carui flu, Sigismund,
www.dacoromanica.ro
zis August, ultimul reprezintant al aCestei familii, se incheie di-
nastia, nu se coboarà din frumoasa buna, luminata regina Hed-
viga, care se stinge inca de la 1399, ci din a doua sotie a
Jagellonului, o Rusca, aducand si ea, -- a carii ruda, Marinca,
sotie a lui Ilie, fiul lui Alexandru-cel-Bun, a jucat mi 'mare rol
In istoria Moldovei energie barbara i pornire spre lupta.
intamplator, acesti regi au adaus teritoriul regatului dualist,
fortnat prin unirea dinastica a Poloniei cu Litvania la sfarsitul
veacului al XIV-lea. Une ori au incercat sa iea si acea Moldova,.
in afacerile careia si inainte de 1400 s'au amestecat dregatorii
lituaniéni vecini, din .Podolia si Rusia, si al carii pamant a fost
navalit, dupa aceasta data, in zilele urmasilor lui Alexandru-
Voda, precum a fost pe vremea lui Bogdan, tata! lui Stefan-cel-
Mare, ca si atunci, in 1496, candloan-Albert a venit aici sa cau4
- - un apanagiu pentru singurul fiu al lui Casimir care ramasese fara,
asezare, viitorul rege Sigismund.
Dei aceasta tara de oameni hotariti sa-i jertfeasca once, n'a
putut .fi supusa, desi am vazut ca, s'a ajuns la infrangerea, des-
poiarea i supunerea in legatura de vasalitate a Ordinului Teu-
actul omagial al lui Albert de Hohenzollern, duce al
Prusiei Noua, nefiind mai putin solemn, spre marea glorie a
regelui-suzeran, cleat inchinarea smulsa lui Stefan, urmarit de
gindul revansei contra Turcilor, la 1485. -
Si adaugim ca, daca nu s'au putut pastra legaturile dinastice
cu Ungaria si cu Boemia, invadata prin alegerea lui Vladislav
\ al III-lea ca rege unguresc de cruciata, dupa modeluflui Ludovic-
cel-Mare, daca nici Ioan-Albert n'a putut capatat mostenirea lui
Matias Corvinul si a lui Gheorghe de Podiebrad, regi nationali
ai celor cloud, popoare de la Apusul Poloniei sale, daca fratele sau,
Vladislav, fu inai tericit in aceasta inddita ravnire, dar, fax& a
putea pastra si mostenirea polona, linia de fasbatere la Baltica
se _facu 'mutt mai lunga prin anexarea Livoniei.
Fara legaturi mai stranse intre Ordinul Purtatorilor de Spada,-
ramasi izolati dupa secularizarea, in 1525, a Ordinului Teutonic, si
intre grupa oraselor i soborul episcopilor; i, pe de alta parte, cu
parasirea acestui puternic element german de catre dietele germane,
foarte socotite In cheltuielile lor caci Carol Quintul se multami
asimileze peMarele Maestru de Plettenberg cu printii Imperiului,
Livonia- se gasi de-odata inaintea navalirilor rusesti, care catau
www.dacoromanica.ro
32
www.dacoromanica.ro
33
Ludovic, de Ungaria, fiul surorii sale, noul rege n'are nici guStul,
nici, ragazul, niel autpritatea ce ar fi trebuit ca sa, guverneze
Polonia, In care a calcat, numai rare ori. Mama sa Elisabeta, e
acoja care se Ingrijeste de mostenirea ei, i,. pentru a se men-
tinea; face neaparate concesii. Daca macar acest Ludovic ar, fi
avut un fiu In lipsa acestuia, Hedviga dobandeste regatul,
I .
S :-
www.dacoromanica.ro
34
www.dacoromanica.ro
35
www.dacoromanica.ro
CARTEA a II-a
EPOCA MODERNA
PANA IN VEACUL AL XVIII-lea.
www.dacoromanica.ro
, I.
Civilizatia polona i oriini1e ei. Influenf ele strgine.
Neajunsurile organiza(iei politice a Poloniei contribuird esenOal
la desvoltarea unei civilizaÇii loarte puternice i variate, care se
ridica mult mai presus decat aceia a Ungariei contemporane,
care, pe langa altele, era, Impartita, dupa zdrobirea de catre
Turci, la 1526, in provincia maghiara a Ardealului, In pasalacti-
rile turcesti i In posesiunile Casei de Austria, pe cand nimic -
nu ataca unitatea Statului Jagellonilor, In care, din potriva, re-
lativ iutea desnationalizare a marilor familii ruso-litvane con-
tribuia sa afirme acest caracter de unitate cu mult inaintea
actului formal de contopire constitutionala din 1568.
Ni se yorbeste de vechi masuri din veacul al XIII Lea luate
-
www.dacoromanica.ro
40
www.dacoromanica.ro
41
-
Reformatorii patrunsera si in Polonia, unde incepu, ,cu elemente
indigene, o puternica miscare, de pe urma careia tara nu-si schimba'
legua, dar care atrase mii de mernbri ai nobilimii, atatia
turari de sama si, mai ales, cazand in mijlocul unei lumi de--
prinse cu necontenita cearta i discutie, produse -1upte care in
decenii intregi si se pastreaza pe paginile pline de viata ale unei
bogate literaturi în amandoua limbile. Cand lesuitii lui Warsze-
wicki i Solikowski samestecarä, din indemnul Sfantului Scaun,
ei nu facura decat sa creasca energia atacurilor i defensivelor,
asa de prielnice unei literaturi pline de insufletire.
E epoca In care predica i scriu un Petru Skarga, cel mai
Insernnat dintre toti acesti luptatori ,cu vorba i cu condeiul,
un Sokolowski, un Orzechowski. N'avem a face insa cu simpli
campioni ai unor polemici religioase. In aceasta tara: unde nervii
vibreaza de un necontenit razboiu, care-si gaseste placerea in el
insusi, In aceasta lume de diete la care regele Ins* trebuia sa,
se apere impotriva acelora cari-I ataca public inaintea nobilimii
si clerului, si scenele sunt asa de aprinse, incat acest monarh, In-
pe spada ,
cunjurat de atata neIncredere si supraveghere, e silit sa puie mana
argumentele teologice, silogismele filosofice capata
un ascutis necunoscut aiurea, unde, de altfel, atata inviersunare
:I ar scoate °stile una in fata celeilalte si ar face sa curga san-
gele. E vorba deci, In aceasta revarsare de aprinsa elòcventa,
- de suferintile teranilor robiti, din ce in ce mai mult robiti, dupa
exepplul Germaniei vecino, de stricarea moravurilor, de 'pea-
tele fata de Dumnezeu si de omenire, care pot duce la peire
pe neamul cel mai nobil. Priviti", striga Skarga insui, relele
pierderile care cresc de pe urma galcevilor voastre... Si aceasta
neunire va aduce asupra voastra servitutea in care libertatile
voastre se vor ineca: pamanturi imense, intinse ducate, care
-, s?au unit federativ intr'un corp complect, sé vor desface, i za-
vistia voastra e pricina tuturor acestor nenorociri.... Veti fi ca
.o vaduva indurerata, voi cari.-ati carmuit neamurile lamb, si
www.dacoromanica.ro
' 42
www.dacoromanica.ro
43
www.dacoromanica.ro
.,
44
www.dacoromanica.ro
45
www.dacoromanica.ro
46
Hordei.
Vechea Rusie Inainte de loan al Ill-lea (t 1506) »cuprindea,
l'ata de o Polonie-Litvanie pornind de la Marea Baltica pentru
a se sprijini la Rasarit pe Nipru si a se opri Ia Sud numai In
pustiile tataresti de de-asupra Marii Negre, un teritoriu ceva mai
mic, f ara hotare definite, neavand niciuna din gurile raurilor
ce-i strabateau intinderea. Cuceririle lui loan elé insesi si ale
fiului sau Vasile (1505-33) s'au tntins numal In Nordul nestra-
batut si fara importanta ori in Vest, prin biruintile castigate
www.dacoromanica.ro
47
asupra ginerului lui Ioan, printul litvan si apoi regele polon Ale-
xandru, care nu fu in stare sa Ostreze contra. acestui 6oncurent,
dispunand de toate puterile Statelor sale, Smolenscul si regiunile -
incunjuratoare (1514-22). Daca el si-a supus Novgorodul, in felul
salbatec pe se poate inchipui, inàbusind sangeros o ultima re-
volta desperata a fluor negustori cari erau deprinsi cu o viata
liberal inchinata castigului fara part* in stapanitori, acest
oras, infloritor pana atunci si de atunci menit; unei rapeAi deca-
deri, era si mai inainte in raza de ocrotire si ascultare a Mare-
lui-Cneaz. Tverul lui Mihail Borisovici n'a fost atat de mult o
.anexare pentru Moscovit, cat indispensabila supunere a unui prin-
cipat separatist, care nu avea niciun rost i caruia-i lipsiau si
toate mijlocele de aparare; de altfel o cneghina de Tver, Maria,
era sotia lui Ivan Noul principe, Vasile, se va intinde l Pscov
Riazan, unde stapaneste Inca nn cneaz, loan (1520). Si tot*,
,
In acest serfs s'a rgspuns i reclamatiilor, din 1485; ale regelui Po- ,'
www.dacoromanica.ro
48
www.dacoromanica.ro
-
, , A, .
--;4 49 -
:
% -
www.dacoromanica.ro
I'.
covite , vine din ura Livonienilor amenintati de dansul, precum
icoana lui Vlad Tepes e inraurita de ura, asamanatoare, a Sa-
silor pradatPsi chinuiti, loan .Basidiles", cum se intituleaza e
insusi scriind in APus Latinilor, a fost cu adevarat Groaznicul".
Dar aceasta nu presupune marire, putere, inteligenta poli-
tica si consecventa. In zadar le-am cauta la dansul. Nimic nu
ni ingaduie a le Mimi la acest monstru ipocrit i fals.
Si de ce mijlpace relatiy pu'Vne disPune acela care sé im-
braca in brocardul de aur cel mai fi; in blanile cele mai rare
si intinde ospete de o zi intreaga in care el, pastrand vechiul
taler prost, serveste pe musafirii sai din aur si din argint, ui-
,mindu-i ctt scanteierea pietrelor scumpe pretutindeni. risipite!
Tezaurul lui nu ,e un Tezaur de Stat, strans cu ingrijire pentru
scopuri politice. Armata, pe care nu o cere supusilor sal, e prea
putin potrivita pentru un mare si adevarat razboiu. SPre a
lovi in Poloni, in cavalerii din Livonia, el trebuie sa recurga la
Tatari, luand i nelegiuirile lor pe constiinta. Iar la asediul Ca-
zanului, marea isprava,'mllitara din acest timp, marturisirile din
jurnalul lui Andrei Curbschi arata ca intaiul corp, supt doi cneji
avea abia 8.000 de sold'ati alesi", contra carora iesira doar
5.000 de calareti si 10.000 de infanteristi ai Hanului. Dupa atata
lupta resedinta acestuia poate fi incunjurata, de nu putea ni-
meni nici sa Îi.tre, nici sä iasa". Se pierd totusi septe sapta-
mAni punand' la cale alaiuri bisericesti pentru a birui farme-
- cele" Tatarilor, cari prin mestesugurile lor chiama potopuri de
ploaie. Cand se da ultimul asalt, ajunge o jumatate de coas
peittzu ca aparatorii sa fie goniti de pe ziduri.
Atunci cum .se explica aceasta asa de' rapede intindere peste
'Tinuturi asa de importante ?
De fapt, stapanitorul crestin de la Moscova nu 'inseannna, cu
-toata ortodoxia lui, ceva cu totul nou in viata acestor Tinuturi;
el nu e, ca regele Ungariei, un capilan de cruciata, dator a da
lupta paganilor in numele' unui principtu cu desavarsire protiv-
nic, pe care trebuie sa-1 duca la biruinta. Deosebirile sunt, cand -
te uiti mai bine, mai mult la suprafata. Altfel n'am vedea pe
-cutare fi de printi din Pscov, din Novgorod trecand la legea
Islamului, pe Ostafie Dascovici, de care s'a vorbit mai sus, ser-
vind pe unul din Hanii tataresti contra crestinilor pe cari-i prada
www.dacoromanica.ro
51
www.dacoromanica.ro
52
www.dacoromanica.ro
53
www.dacoromanica.ro
54
www.dacoromanica.ro
55
www.dacoromanica.ro
56
.-
www.dacoromanica.ro
57
nilor sai, Tarul Vasile. Dar la Starodub apare acum un nou Dimi-
trie, care gaseste acelasi sprijin la Cazaci, la Polonii lui Lissowski,
/,-.'- la nobilimea polo* devenita libera dupa tulburarile interne
(1608)1. CtiCazacii au mai venit, de altfel, un Ivan Bolotnicov, apoi
un Ivan sau lije Vasiliev, care se pretindea a fi Tareviciut Petra,
fiul lui Fedor
Polonii se ridicaserä, de fapt, asupra lui Suischi. Ca si Boris,
'care se gandise si la Jmparat, la regele Danemarcei, el alerga
pentru ajutor la alti Apuseni, la Suedezi, cari trimet 5.000 de
oameni, cu Iacob, flul unui mai Vechiu luptator francez In ser-
viciul lar, Pontus de la Gardie, Fiancezi fiind in numg.r de trei
'companii Intre aceste trupe. Ajutorul era firesc-, de oare ce, pen-
,tru mostenirea tatalui sau, regele loan, Sigismund se lupta cu
uzurpatorul tronului Suediei, unchiul san, ducele Carol de Suden-
mania. Dar Suedezii, reluandu-si Ingria i Carelia, ocupara
- Novgorodul.
www.dacoromanica.ro
58
www.dacoromanica.ro
Rusia si Polonia In veacul al XVII-lea: desfacerea
polon6 si Incercgri de Stat popular rusesc.
Ceeace dadea navalirilor polone in Moscovia, pentru uzurpa-
tori si pretendenti sau pentru fiul de rege polon, puterea lor
li ingaduia sa se repete asa de des, In mijlocul unor societati
care nu arata ca e In stare sa le raspinga, era intaiu exis-
tenta, unor numeroase elemente militare, care nu asteptau decat
un prilej pentru a relua razboiul in aceastkdirectie, unde se puteau.
gasi mai mari folöase cleat in aceia spre Apus, uncle Moldova Mo-
vilestilor fusese ihdelung si fundamental pradata.
Erau Cazacii poloni, cari, data aceasta, se unira cu tovarasii
lor de actiVitate, In cea mai mare parte si frat,,i de sane, din
aceasta Moscovie. In toate aceste expeditii, ei joaca un rol de
capetenie, si tara neastamparul lor ele n'ar fi fost macar incer-
cate. Era insa si acea nobilime polona. care, precurn, In acest
nou secol, a dat culturii natiei lor o -rasa care se chiama dile-
tantismuluiTh da o faza de diletantism, de adevarat diletan-
tism, rapezit, stralucitor, viteaz, dar fail, temeiu i tara urmari,
si vietii politice si activitatii militare a Poloniei.
In adevar asupra ei nu mai este acuma un rege in vechiul
si seriosul inteles al cuvantului.- Sigismund al III-lea a cautat in
acest regat numai baza si mijloace pentru a se putea impune
si intari ca stapanitor al Suediei, leaganul familiei sale, unde,
cum vazuram, drepturile lui fusesera. calcate In picioare de un
uzurpator pe care nu era de loc dispus sa-1 retunoasca. Nu e
exclus sa-i fi licarit inaintea ochilor planul, marele plan, ale
unei domina0i suedeze care, stapanind toate provinciile battice,,
www.dacoromanica.ro
60
www.dacoromanica.ro
61
www.dacoromanica.ro
62
La 1648 Vladislav dispare si, pe. Una fratii sai, Ioan Casimir
www.dacoromanica.ro
63
rtatea lui i pe seama lui, ca unul care a venit prea tarZiu ca set'
joace un rol pe Care, cu un secol inainte, ar fi trebuit sa cuteze a-1 -
www.dacoromanica.ro
64
www.dacoromanica.ro
65
-
ramasesera "dec'at oameni prea storSi si pea compromisi, prea
mult lipsiti de constiinta interesului comun si a solidaritatii
'rationale pentru ca sa se poata incerca din nou marile fapte
de arme din trecut.
-
S'ar fi par& un 'moment ca, vechea orientare bizantina a fost
reluata, de si nu prin voia insasi a Rusilor din Moscova, ci de
pe urma unei Intoarceri ofensivo a Biseriçii constantinopolitane,
a grecitatii bisericesti contra propa.gandei de Unire" a cato-
licismuhli intre Rusii de APUS, atarnand de Coroa,na Polopiei.
Tarile noastre, si mai ales Moldova, au jucat un rol de cape-
tenie In aceasta opera de restaurare a ortodoxieilsi de readucere
a Bisericii rusesti in tregi la' o forma de b indiscutabila autenti-
,N. lorga : Istória Rusiei 0 a Pak/alai. 5
www.dacoromanica.ro
66
www.dacoromanica.ro
sla Selimber, pentru cucerirea acelui Ardeal, supt ordinele lui
_
ihai. Dar cu Boris Godunov marele luptator 'crestin n'a'vu
cleat legaturi Intamplatoare; MA, urmari. Daca, pe vrremea lui
Dimitrie se vorbi de cruciata, planul, Intru cat a fost serios, dis-
patruse cu dariSul. Si, totusi, -nu mai era, acum acea, putere, gata,
oricand, de razboiu pentru lege, a Domnilor nostri la cari, la Petru
Rareel insusi se adresase, In .cea d'intaiu jumatate a veacnlui
al XVI-lea. cutare agitator contra Turcilor care traia in Mos.cova
i Tarului.
Atacul Sultanulni Osman contra Polorriei nu trezi nicio dorinta
ajutor din partea Moscoviei, 'din 'potriva bucuroasa,ca se slabeste.,
vecinul slay, rivalul dh. Apus. Dupa jignirile aduse de atacurile
catolicismului pe vremea, rascoalelor i ustirpatiilor, ortodoxia,
devenind intrarisigenta, banuind once actiune, cumpanind- price -
cuvant, nu vede niciun alt dusman decat In papistas". Pa-
ganul n'o intereseaza asa de Inuit. In t4ita, lunga serie a lup-
telor, où Tatarii niciodata un sentiment de urä religioasa, un ele-
ment )de fanatism iasbunator nu s'a adaus la simple antagonisme
-
dinastice si la ciocniri cu un caracter exclusiv politic.
In ultirnii ani ai domniei lui Mihail, Cazacii dela Don ocupara
Azovul, Insemnatul port dela Marea cu acest,nume, pe locul
Tame. L-au luat ei singuri, cu' -prOpriile lor mijloace; fara niciun
Ifidemn al Tarului si fara niciun ajutor dela dansul. Cane' doua
expeditii turcesti s'au Indreptat contra cetatii, indispensabila
péntru dominatia asa de dese ori, totu-si, tulburata de alti
Cazaci a flotei otoniane in Marearlleagra, niciun concurs n'a
venit dlii. partea Tarului, care s'a grabit, dupa un mai vechiu
exemplu polón, sa asigure pe Sultan ca el fi'are niciun amestec,
In zburdaciunea, si lui neplacuta, a unei simple cete de briganzi.
Astfel; daca armele Imparatesti nu putura redobandi acest Azac,
cum II ziceau Turcii, Vasile Lupu avu toata voia sa faca a lucra,
()data cu argumente In legatura Cu primejdia ce ar putea
de aici pentru crestinatatea Intreiaga auxrul 4.11 ca sa sileasca pe
niste biruitori incapabili de a-si pastra cucerirea s'o paraseasca
vechiului st-aPan.
Si totusi aceasta era vremea cand Tatarii din Crimeia pareau
ca se apropie. de sfarsitul lo! si, mai ales, Imparatia otomana
era retinutä prin grelele lupte pe care Sultanul Murad al IV-lea
www.dacoromanica.ro
68
www.dacoromanica.ro
69
www.dacoromanica.ro
70
- X
www.dacoromanica.ro
71
www.dacoromanica.ro
72
' Operele lui Ghcorghe Brancovici. p. 53.Inclo din 1633 se faclse, prin.
soli. la Moscova. oferte de snpinere:
www.dacoromanica.ro
73
-
polon. Dar la Hadiaci. in 1659, Vihovschi ...supunea aceleasi te-
ritorii regelui polon, In schimbul unei vaste autonomii.
t
de dragul marei aliante contra Turciei, Polonia renunta definitiv
la dânsul..
,
www.dacoromanica.ro
74
1-
resedinta a bätranului Hmilnitchi, cu paganii ndvalitori, pana ce
la urma, dupa pacea cu Sultanul, la Radzin (1680), de la 1681
la 1683 se vAzu acest lucru nea§teptat: un Domn al Moldovei,
Duea-Vodg, poruncind din mila Sultanului ca Hatm In la Nimirov,
la Ticanovea, defrisand ogoare, pascandu-si turmele si facand
sa se dea acte de stapanire In romaneste.
Ia curand Cazacii aveau sa-si reiea; trecator, rolul de_ àruciata,
dar era vadit ca nu ei se putea sprijini viitorul neamului lor.
Paru-cel-Mare rasan. ca sa zdrobeasca, tatareste, o libertate din
care ei .nu *tau ce sa 'faca.
www.dacoromanica.ro
CARTEA a Ill-a
PREFACERILE POLITICE,
IN SENS APUSEAN.
www.dacoromanica.ro
Influenie culturale ale Apusului 'in Polonia si Ibmia.
.(c. 1670-C. 1760.)
www.dacoromanica.ro
79
www.dacoromanica.ro
80
www.dacoromanica.ro
81
www.dacoromanica.ro
82
www.dacoromanica.ro
- 83
www.dacoromanica.ro
84
www.dacoromanica.ro
85
www.dacoromanica.ro
86
.
absolut originala, care, fireste, rui s'a publicat decat In vremea
noastra ca si Istoria ieroglifled , de satira a Imprejurarilor con-
temporane, a lui Dimitrie Cantemir ; tteranul Pososcov (n. 1673>
.
www.dacoromanica.ro
87
www.dacoromanica.ro
Influenfa politic apuseang asupra Slavilor din Rgsgrif.
.
www.dacoromanica.ro
89
www.dacoromanica.ro
Ana, sa, poatg rgsplati asupra Turcilor intrangerea de la Prut, din
1711, prin succesele din Crimeia si din Moldo va, la 1737-9, ca
fiica, putin preocupata de razboaie si de glorie a marelui Im-
Wat, Elisabeta; sa aiunga a domina cu trupele ei al doilea rgz-
boiu european pentrir-succesiunea austriaca, a lua in trecatoare
stapinire Berlinul jatuit de Cazaci si a spera anexarea definitiva
la Statele ei a Prusiei rgsgritene, pana ce acelasi sist,em va da
Ecaterinei a TI-a marele rol de istorie universala caXe se stie.
www.dacoromanica.ro
91
www.dacoromanica.ro
92
www.dacoromanica.ro
93
2 Ibid., p. 69. ,
www.dacoromanica.ro
94
www.dacoromanica.ro
95
www.dacoromanica.ro
96
www.dacoromanica.ro
97
www.dacoromanica.ro
A vazut °data, Marea Inghetata., cu intinderile ei reci si
a vazut Marea Neagra cu tot farmecul de lumina rasfranta pe
&Lisa. Cea d'intaiu nu-i ajungea; de cealarta, ii pasa mai putin.
Vrea insa Cu once pret acea Mare careia poporul Care ocupa
termul ei sudic Ii zice Marea Germana. O vrea tocmai pentru
ca aceasta e Marc Germana", pentru ca scalda Tinuturi germane,
pentru ca pune in legatura cu lumea germana, spre care-1 mana
pe Tarul inovatiilor dorinta de a capata, supt o forma cat mai
asamanatoare cu cele din Imperial german, paritatea cu popoarele
mai vechi In cultura din aceasta Europa.
La Narva el apare ca un cuceritor care Cu/orice pret cauta
a-si insusl o provincie de care simte neaparata nevoie. Infran-
gerea, care n'a fost un dezastru, nu-I sperie; ba Incearca din nou,
sigur ca va veni vremea cand capitanii lui germani vor ti la ni-
*elul capitanilor suedesi. Si, in adevar, cu tot sprijinul pe care-1
afla Carol al XII-lea la noul Hatman cazacesc Mazeppa, fost
Curtean al lui loan-Casimir si Polon in tot felul lui de a judeca
situatiile si de a resolvi problemele politice care-ii rasar inainte,
el biruie i In marea lupta hotaratoare, din 1709, de la Pultava,
, la capatul careia rivalul sail suedes nu mai e decat un fugar
bucuros ca poate capata un adapost' al nestinsei lui porniri de
rasbunare pe teritoriul otoman, langa cetatea basarabena a Ben-
derului.
www.dacoromanica.ro
99
www.dacoromanica.ro
100
Dar planul lui Petru era mai mare decal atata. Din cele doua
fete ale lui, una, Elisabeta, era Inca foarte tanara la moartea,
tatalui ei; cealalta se manta, la cateva luni dupa moartea Orin-
telui ei, in Holstein, cu un print caruia trebuia ski revie dupa
Carol -al XII-lea daca n'ar fi reusit Statele sa impuie pe Ulrica-
Eleonora, sora raposatului, maritata cu alt print german .Coroana,
suedesa. Neculce pretinde ca Petru ar fi oferit i sprijin ostasesc-
ginerelui sau pentru a pune stapanire pe Suedia si a se face
apoi, cu puteri unite, suedese si rusesti, un mare atac contra
Polonilor si a Turcilor totodata 1. Petru staruie sa capete pentru
acel care trebuie sa fie ginerele sau, de la Danesi, ftesvigul.
Dintre fiicele lui Ivan, fratele sail, una, Ana, lim),4n 1711 pe ducele
de Curlanda, eel, din urma din familia lui Ketteler si, 'nea-
vand copii, ea il mosteni, de si numai ca regenta, pentru
ceda apoi, cand ajunge Tarina, drepturile unchiului ei, Ferdinand ;.
cealalta fu sotia lui Leopold de Mecklenburg, un om teribil, a
carui tiranie trecuta ca tracliOe la succesori ave d nevoie
pentru a se mentinea de sprijinul trupelor moscovite. Intre toate
aceste teri germanice si Rusia era un necontenit schimh de-
trimesi, de sold* de aventurieri, Petersburgul fiind pentru
oamenii intreprinzatori din Holstein, de pilda, un fel de apropiata
America" 2.
Cu dreptate serie istoricul frances Rambaud ea Germania de
Nord parea gata a trece supt jugul moscovit, cum in al XVII-lea
veac traise supt jugul suedes" 3. ,
sa adaught ca pe Indaratnicul sau fiu Alexie, nascut din casa-
toria cu Evdochia Lapuchin, cea trimeasa la manastire, pe acest.
dusman al cartii si al disciplinei, vesnic incunjurat de preoti, de
calugari, de boieri de moda veche, Petru II insura cu o princesa
de Braunschweig, facandu-1 astfel cumnat al Imparatului din
Viena. Se stie ce sfarsit era sa aiba acest nenorocit print, care,
P. 360. -
2 V. Bilbassoff, Gesch. Katharinas I, I, p, 189 i urm. -
O. c., p. 407.
'
www.dacoromanica.ro
101
www.dacoromanica.ro
102
www.dacoromanica.ro
103
www.dacoromanica.ro
,
- 104
www.dacoromanica.ro
O incercare de politica externK ruseascA.
In momentul cand Ecaterina a II-a capata tronul lui Petru-
,cel-Mare printr'o uzurpatie, Polonia apartinea supt mai mult
decat un raport acestei Rusii care era sa inceapa o noua acti-
vitate de politica externa, menita a-i da intinse teritorii si a-i
crea, daca nu acea situatie de arbitra a Europei" pe care, de
la inceput, o visase noria Tarina, cel putin un prestigiu pe care
'nici in epoca marelui Imparat refo-rmator ea n'o avuse.
E o importanta constatare aceia a rusificarii" adanci a Polo-
niei Inca, din acest moment, si pentru a se putea stabili cu niai
multa dreptate raspunderea" in acel act, tot mai mult reprobat -
www.dacoromanica.ro
106
www.dacoromanica.ro
107
de 25.000 de persoane, intre care multe femei din cea mai buna,
societate pare ca ar fi fost un bat sau alta solemnitate fas-
tuoasa fara nicio opositie, fail ca un singur glas", spune el
sa se fi ridicat impotriva lui 1.
Astfel Rusia n'avea nevoie de nicio sfortare pentru ca Polonia
sa-i apartie, oricare 'ar fi fost Inselatoarea aparenta a unei viett'
de Stat propriu. Ea avea impotriva acolar cari, amintindu-si tot
mai mutt de trecutul ale carui izvoare apaPeau acum, ale carui
traditii literare se inoiau, ale carui taine rasariau din straduinta
neobosita a unui Njemcewicz, ar fi voit sa incerce Opozitia dem-
nationale si cati se gandiau la &salsa
al disidentilor".
!,
Supt
un alt mijloc
acest nume,
de necontenita interventie :
cu totul nepotrivit i Injositor pentru aceia cari consimtiau sa
li se aplico, se cuprindeau numerosii ortodocsi, de natie ruseasca,
din Litvania care fusese imita cu Polonia, dar nu se cufundase
cu dansa, si, pe langa ei, Un numar mai restranS de protestant'.
unii altii mai mult tarani aveau motive sa se planga.
Caci Polonia. tara alte chestii la ordinea, zilei, fara, orientari de
viitor, fara vre-un ideal, cazuse in acest timp, cand si Austria.
apartine jesuitilor, In deplina, atarnare fata de acest Orlin inda-
ratnic, capabil de mari cuceriri In ajunul chiar al disparitiei sale.
Statul lni August al 111-lea si al lui Stanislav al II-lea aparea
astfei ca un fel de Paraguay european. Preotul catolic, singurul
domn in sat, unde seniorul era, retransat in castelul sau, cer-
cetat numai, la petreceri, de alti nobili, de aproape ori' de de-
parte, si unde capitalul era represintat prin Evreul pagan", ,
www.dacoromanica.ro
108
www.dacoromanica.ro
109
www.dacoromanica.ro
110
www.dacoromanica.ro
111
www.dacoromanica.ro
112
www.dacoromanica.ro
11.3
www.dacoromanica.ro
114
www.dacoromanica.ro
115
I Ibid., II, p. 123; X112, p. 585. Cf. F. H. Geffken, Katharina Pforte ...-
.find Europa, Berlin 1878.
www.dacoromanica.ro
116
www.dacoromanica.ro
117
www.dacoromanica.ro
118
www.dacoromanica.ro
119
www.dacoromanica.ro
12C
www.dacoromanica.ro
/
. 121
www.dacoromanica.ro
122
www.dacoromanica.ro
CARTEA A IV-a
www.dacoromanica.ro
I.
Revolutia frances6 fatA de Rusia si Polonia.
Sunt de aceia cari asigura cá vestea despre transtormarea
unei simple adunan i a Statelor" la ,Versailles pentru a da unui
budget imposibil si unor conducatori incapabili solutii pe care
tara" singura le-ar putea descoperl, dupa falimentul succesiv al
tuturor bunavointilor si imaginatiilor oficiale, Intfo Constituanta,
ar fi produs mare impresie la Petersburg. Sarutari pe strada ar fi
dat expresia adancii bucurii pe care ar fi simtit-o macar, o parte
din aceasta imensa societate.
Lasand la o parte faptul ca Petersburgul, cu toata recea si
masiva lui maretie oficiala, nuera nici atunci Rusia, dar In acest
oras Insusi ca tara pe care o stapania, dar nici nu voia,
nici nu putea s'o represinte, lipsiau cu tOtul clasele care se puteau
Incalzi pentru o miscare revolUtionara 'n strainatate, dorind
astfel s'o imite acasa.
Usurateca nobilime din cinuri n'avea nici aceasta dorinta, nici
adeasta grija. Aici nu era, ca In Franta de la 1789, In familiile
de sus un prisos de iritelectualitate si de energie, neIntrebuintate
'ntr'o viata economica mai activa, i deci nu priteau rasari si la
Rusi acei Lafayette, acei Mirabeau, acei Lameth si Barnave, cari
au rasarit de la Inceput, cu ambitiile lor nesatisfacute, In fruntea
multdmilor nemultamite pentru a li arata un drum pe care -ei .
Insii II cunosteau doar din nobile aventuri americane, In lupta -
de libertate a coloniilor Angliei. Va trebui sa treaca mai multe
decenii pentru ca In ofiterime sA tie un curent spre reforme
radicale, spre hotarltoare prefaceri, i acest curent Il vor aduce
tinerii din oaste numai din chiar acel Apus, a carui miscare
venisera s'o opreasca si s'o disciplineze, daca nu s'o si distruga
cu totul.
www.dacoromanica.ro
126
www.dacoromanica.ro
127
www.dacoromanica.ro
128
www.dacoromanica.ro
129
www.dacoromanica.ro
130
www.dacoromanica.ro
131
www.dacoromanica.ro
132
www.dacoromanica.ro
133
nest.
Deocamdata, pana ce exemplul revolutiei din 1762 trezi iaLasi
la anumite persoane interesate sau pal imase ideia uriei izbavi-
toare crime, Pavel Petrovici putu impune, timp de cinci ani, po-
liticei rusesti directia toanelor sale schimbatoare.
www.dacoromanica.ro
134
www.dacoromanica.ro
LOO
www.dacoromanica.ro
136
www.dacoromanica.ro
137
www.dacoromanica.ro
138
www.dacoromanica.ro
139
www.dacoromanica.ro
e
IL
Reactiunea ruseascsa /Aria la Nicolae I-iu.
Schimbarea dc spirit in Rusia,' trezirea acelui curent care era
sa deje un razboiu, un inviersunat razboiu de principii", dar
nu si resultatele obisnuite ale unor asemenea sfortari cand ele
.sunt adevarat nationale, incepe Inca de la sfarsitul veacului al
XVIII-lea, din chiar zilele Ecaterinei a II-a.
Autorul de comedii satirice despre ¿are am vorbit si pana a-
alma, von Vizin, a cercetat Franta, Parisul in zilele sale. Nu i-a
placut, fara sa se intrebe cu ce drept o judeca si fara sa-si dea
'sama cat a vazut dinteinsa si cat s'a crezut ea datoare sa a-
rate unui strain, aceastä societate trances, care era totusi ves-
titä in lume pentru fineta si ospitalitatea ei. Desì recunoaste o
superioritate, de aparenta, ealatorul rus declara formal ea no-
bilimea ruseasca din provinciile noastre e mult superioara celei
de aici... Cea mai' mare parte din nobili sunt si obraznici. Nu
afli pe lume lichele asemenea cu Francesii... Cred ca nu este
pe-lume o natie mai dispusa la cruzare si mai usurateca...
Sunt putini oameni de bun simt, Francesul n'are judecata si
.
www.dacoromanica.ro
141
www.dacoromanica.ro
142
www.dacoromanica.ro
143
www.dacoromanica.ro
144
www.dacoromanica.ro
'n.
145
www.dacoromanica.ro
146
www.dacoromanica.ro
147
www.dacoromanica.ro
148
www.dacoromanica.ro
149
www.dacoromanica.ro
i5o
www.dacoromanica.ro
151
1,
) ,
www.dacoromanica.ro
a.
IlL
www.dacoromanica.ro
153
www.dacoromanica.ro
154
www.dacoromanica.ro
155
ei fara sa Intrevada calea prin care ele s'ar putea Indrepta se-
lecui, ocupatie Intr'o serie de expeditii biruitoare, intr'o necon-
tenita fluturare cu izbanda, a steagului imp aratesc, ajuns unx
adevarat drapel national, la toate hotarele ande se aflau dus--
mani a caror 1nfrangere sa para. asigurata.
Deocamdata,', fara ca aceasta societate sa aiba preparatia mo--
rala pe care o intentiona poate Inca de atunci, el declara dirz
ca de acum inainte In fruntea R,usiei sta un general de bri-
gada". Pe cand trepe rusesti patrundeau, din Caucasul anexat
supt Pavel, In Persia, supt Paschievici, pentru ca, dupa, marea
Erivanului armenesc si a vechiului loe de intalnire al carava-
nelor, Tehriz, sa se indrepte contra Teheranului, ceia ce dadu,
la pacea de la Turcmanciai, doua provincii noua Imperiului, in
acest timp, fata de Turci, silii a iscali conventia, pomenita mai"
sus, de la Acherman, se intrebuintau mijloacele tari, de mult
lasate In parasire. Pentru ca totusi liberarea Greciei sa nu tie o
opera la care el sa se fi Impartasit doar ca o a treia parte,
Nicolae poruncl, fara a fi cerut sfat in dreapta i in stanga, tre-
cerea Prutului (1828). Principatele fiind astfel ocupate, se urna
ca atacul in adancul Peninsulei Balcanice, pang, ?ri apropierea
imediata a Capitalei turcesti, fara ca Diebitsch, comandantul
suprem, sa se preocupe prea mult de cet6.tile dunarene ramase
In "Irma. Tot odata, dupá cucerirea Armeniei persane, se dadea,
lui Paschievici, lasat pe un camp de lupta care-i era perfect
cunoscut, sarcina Oe a pune mama pe Armenia turceasca, luand .
Erzerumul.
Dar interventia staruitoare a regelui Prusiei, printeun trimes
special i poate ca la spatele lui era totusi si gelosia neim-
pacata a Austriei -- sill pe ,;generalul de brigada" sa incheie acel
tratat din Adrianopol care-i dadea relativ prea putine avantagii
si care, In once cas, lasa causa Greciei In manile Europei". Ea
era astfel definitiv instalata, ca interesele ei economice si
ideile ei ap,usene, in acest Orient, smuls de acum intluentei ex-
elusive a Rusiei pentru a ti cuprins si el in acei nou echilibru
pe care-1 fixasera, cu atata greutate, tratatele din Viena.
Nicolae I-iu era s'o aft() de acum necontenit Inaintea sa. Si,
-
www.dacoromanica.ro
156
www.dacoromanica.ro
157
www.dacoromanica.ro
158
-cu folos:
www.dacoromanica.ro
159
www.dacoromanica.ro
160
www.dacoromanica.ro
161
www.dacoromanica.ro
162
www.dacoromanica.ro
163
www.dacoromanica.ro
164
www.dacoromanica.ro
165
www.dacoromanica.ro
IV.
www.dacoromanica.ro
167
www.dacoromanica.ro
169
www.dacoromanica.ro
170
www.dacoromanica.ro
171
www.dacoromanica.ro
172
www.dacoromanica.ro
173
la zidul executiiler sau fufú arun cate -peste granite, Polonia re--
.
veni la situatia el; de odinioara
www.dacoromanica.ro
, bar e'rau Marii-Duci cari Voiau rEluarea firului mai vechii po-
litice" care adusese RuSiei- glorie si provincii.- Nicolae. fratele Ta-
rului, visa un rql isarnanator, cil acela pe care si-1 alesese pa- -
._rintele al carui, nume-1 purta, 'Erau generali doritori de dis-
tinctie. Era o intreaga diplomatie, ale Ori amintiri de' la Panin la
Nesselrode si de la Nesselrode la noul conducatof al politicei
.-externe a Imperiului, Alexandru Gorceacov, erati in acest do-
° mendu oriental, descfirs, prin-slabiciunea apa,rarii sale asaltillui
-tuturor ambitifior. Era si o presa setoasa de alte subiecte decat
-ale mucedei vieti de toate zilele, si in fruntea ei prin influenta
:staeeá,, dupa Chireiev si fratii Acsacov, un Catcov, cu Gazeta
-da, Moscova". Era o literatura care si in- versurile hii Tincev si
Maicov, poeti ai unei ere noua, proclama vechiIe idealuri bizan-
-tine. Era ,un cler care amintia la ocasie ca, once ar crede Gu-
vernul, constiinta Bisericii ortodoxe reclama o interventie armata
nand crestinatatea sufere de sila Musulmanilor. Era o intreaga
opinie publica, acum desgustata de' reforme, care cauta diver,
siuni In alta parte,
Se adause apoi pretextul pe care, douazeci de ani dupa. ve- -
'chile planuri iugoslave, Il daduse Austria, acum o Austro-Ungarie.
Francisc-Iosif 1-iu, in cautar_ea eleenentului national pe care sa,
se sprijine, facu o calatprie dalmatina, cu serbari mari la Cattaro, VI
In presenta printului Muntenegrului si a delegatulul Domnului
roman, dar cu exclusiunea ,cneazului, disgratiat, al Serbiei, si se
Infatisa cu acest prilej ca adevaratul Imparat al Orientului. Nu
,Prea mult dupa aceia izbucni rascoall crestinilor din Bosnia si
Hertegovina, si e sigur ca indonn si arme li veniau de la Gu-
vernul Dalmatdei, in acelasi timp nand Cancelariul Andrássy
Tpresinta planurile de reforme" pacificatoare.,
In carti deT revelatii se denunta ambitia ruseasca, ' gata
trezeasca din nou focul in Balcani. De fapt, nu lipsia la Cons-
tantinopol cine sa, primeasca asa cum trebuia, desfidefëa aus-
triaca. Provòcator, insolent, 'hotarat a duce lucrurile pang, la capat,
mbasadorul Tarului in Turcia, generalul Ignatiev, manevra in
asa fel, 'neat Turcii, cari incercasera a scapa de amestecul strain
eland o Constitutie tUturor lociitorilor Imperiului fara deosebire
de religie si natie, ajunsera la un -desperat refus fata 'de toate
incercarile de ki ferici prin proiecte diplomatice. °stile de mult
stranse in Basarabia trecura, ,astfel, Prutul, in April 1877.. ,
www.dacoromanica.ro
175
www.dacoromanica.ro
176
www.dacoromanica.ro
177
www.dacoromanica.ro
178
www.dacoromanica.ro
TABLA CUPRINSULUI
CARTEA a II-a
Epoca modernä pfirk6 In veacul al XVIII-lea.
I. Civi1iaia polona i originile ei. Influentele straine . .
CARTEA a III-a
Prefacerile politice in sens apusean.
Influente culturale ale Apusului In Polon'a i Rusia
(c. 1670-c. 1760.) . . . . . . . . . 77
Influenta politica apuseana asupra Slavilor din Rasarit . 88
O Incercare de politica externa ruseasca . 105
CARTEA_ a IV.a
- Duhul frances" in Rusia si Polonia.
- I. Revolutia francesa fatá de Rusia si Polonia . . 125
II. Reactiunea ruseasca pana la Nicolae I,iu . . 140
III. Regimul lui Nicolae I-iu . . . . . . . . 152
IV. Solutdi za.darnice supt Alexandru al II-lea. -- Desvoltarea
sufletului polon . - . 165
www.dacoromanica.ro
ACADEMIA ROMANA
STUDH SI CERCETARI
Lei
I. Istoria poporulai francez, de N. lorga, 1919 . . . 20.
Prelul: 10 lei.
www.dacoromanica.ro