Învăţarea prin colaborare

A învăţa să colaborezi reprezintă o competenţă socială indispensabilă în lumea actuală şi

care trebuie iniţiată de la cele mai fragede vârste. Indiferent de sintagma preferată – fie
învăţarea prin cooperare, colaborare, învăţare colaborativă – avem în vedere aceaşi realitate,
adică o situaţie de învăţare în care copiii lucrează împreună, învaţă unii de la alţii şi se ajută
unii pe alţii. În acest fel, prin interacţiunile din interiorul grupului îşi îmbunătăţesc atât
performanţele proprii, cât şi ale celorlalţi membri ai grupului. Rezultatele cercetărilor arată că
acei copii care au avut ocazia să înveţe prin cooperare, învaţă mai repede şi mai bine, reţin
mai uşor şi privesc cu mai multă plăcere învăţarea şcolară. Prin accentul pus deopotrivă pe
competenţe academice şi competenţe sociale, metodele de învăţare prin cooperare îi ajută pe
copii să relaţioneze şi să-şi dezvolte abilităţile de a lucra în echipă. Copiii se familiarizează cu
diferite roluri. În grupurile cooperative, fiecare copil are o responsabilitate specifică, fiecare
copil trebuie să fie antrenat în realizarea proiectului comun şi nici unul nu are voie să stea
deoparte. Succesul grupului depinde de succesul în muncă al fiecăruia.
Rolul învăţării prin colaborare:
Avantaje:Învăţarea colaborativă permite: • socializarea; • schimbul de păreri; • dezbateri; •
dezvoltarea increderii in sine; • autoevaluarea pe baza analizei şi în comparaţie cu colegii.
Cultivă: • toleranta;
• motivatia;
• creativitatea;
• dorinţa de cunoaştere;
• actiunea;
• spirit de competiţie cu echipele rivale;
• responsabilitatea individuală şi de grup.
Dezavantaje: Impunerea lucrului în echipă nu va reuşi întotdeauna să integreze copiii timizi
şi cu deficienţe majore de comunicare. Productivitatea unor copii poate scădea uneori, atunci
când sunt obligaţi să colaboreze cu alţi copii. Educatoarea se confruntă cu necesitatea
realizării unui compromis între eficienţă şi performantă. Unii copii pot domina grupul. Se
poate pierde din vedere obiectivul final, de învaţare, acordând foarte mare atenţie relaţiilor
intragrup.

Învăţarea colaborativă se poate aplica cu succes cu ajutorul metodelor interactive de grup:

Brainstormingul, Harta conceptuală, Pălăriile gânditoare, Metoda bulgărelui de zăpadă,,
Ciorchinele, Predicțiile, Gândiți/lucrați în perechi,/prezentați, Bula dublă, Explozia stelară,
Benzi desenate, Piramida, metoda R.A.I Trierea aserțiunilor, Mozaic cu fișe de experți, Turul
Galeriei, etc.

R.A.I. Este o metodă de fixare şi sistematizare a cunostinţelor, dar şi de verificare. Urmăreşte

realizarea feed-backului printr-un joc de aruncare a unei mingi uşoare. Pentru exemplificare
copilul care aruncă mingea trebuie sa formuleze o întrebare despre animale domestice
copilului, care o prinde. Cel care prinde mingea răspunde la întrebare, apoi o aruncă mai
departe altui coleg punând o noua întrebare.

Gândiţi / lucraţi în perechi, prezentaţi

Se formează perechi după preferinţele copiilor. Această metodă se poate folosi de mai
multe ori în timpul unei activităţi, oral, prin desen sau scris. Educatoarea transmite sarcina,
care este aceeaşi pentru toate perechile. Copiii dezbat subiectul şi după ce cad de acord
rezolvă sarcina. Dacă sarcina se rezolvă oral, fiecare pereche expune concluzia apoi se fac
completări. Dacă sarcina se realizează prin scris sau desen se face ,,Turul galeriei”, perechea
expune lucrarea , celelalte perechi o analizează şi completează dacă este cazul.
TURUL GALERIEI
Turul galeriei este o metodă de învăţare prin cooperare ce îi încurajează pe elevi să-şi
exprime opiniile proprii. Produsele realizate de copii sunt expuse ca într-o galerie, prezentate
şi susţinute de secretarul grupului, urmând să fie evaluate şi discutate de către toţi elevii,
indiferent de grupul din care fac parte. Turul galeriei presupune evaluarea interactivă şi
profund formativă a produselor realizate de grupuri de elevi. Turul galeriei” urmăreşte
exprimarea unor puncte de vedere personale referitoare la tema pusă în discuţie. Elevii trebuie
învăţaţi să asculte, să înţeleagă şi să accepte sau să respingă ideile celorlalţi prin demonstrarea
valabilităţii celor susţinute. Prin utilizarea ei se stimulează creativitatea participanţilor,
gândirea colectivă şi individuală, se dezvoltă capacităţile sociale ale participanţilor, de
intercomunicare şi toleranţă reciprocă, de respect pentru opinia celuilalt.

Brainstorming-ul sau „evaluarea amânată” ori „furtuna de creiere” este o metodă interactivă
de dezvoltare de idei noi ce rezultă din discuţiile purtate între mai mulţi participanţi, în cadrul
căreia fiecare vine cu o mulţime de sugestii. Rezultatul acestor discuţii se soldează cu alegerea
celei mai bune soluţii de rezolvare a situaţiei dezbătute.

Colaborarea a fost şi este utilizată în jocurile de rol, jocurile de creaţie, jocurile didactice,
jocurile de mişcare. În joc copiii îşi asumă sarcini, roluri, fiecare cooperând în felul său cu
colegii pentru finalizarea obiectivului propus şi pentru obţinerea satisfacţiei finale.

În concluzie, învăţarea colaborativă poate fi la îndemâna fiecărei educatoare, cu condiţia

ca, încă din etapa de proiectare a activităţilor, să vizeze tematici adecvate şi să pună la
dispoziţia copiilor materiale corespunzătoare.
Colaborarea înseamnă înainte de toate un câştig în planul interacţiunii dintre preşcolari
generând sentimente de acceptare şi simpatie. Departe de a genera conflicte, ea instaurează
buna înţelegere, armonia şi stimulează comportamentele de facilitare a succesului celorlalţi.