Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. VERBUL 动词 DÒNGCÍ I
1. Definiția verbului
1.1. = cuvinte care exprimă acțiuni ( 动 作 dòngzuò), comportamente ( 行 为 xíngwéi),
schimbări ( 变 化 biànhuà), stări ( 静 态 jìngtài), judecăți ( 判 断 pànduàn), posibilitatea sau
voința (能愿 néngyuàn)
- „cuvânt dinamic” 动 词 dòngcí – structura evenimențială = cea mai reprezentativă
caracteristică gramaticală – capacitatea de a realiza singur predicația în frază - néng dúlì zuò
wèiyǔ 能独立作谓语
- funcția predicativă – opusă celei de argument; compatibilitatea verbului cu adverbul de
negație bù 不 – delimitează verbele de substantive (+V, -N), nu însă și de adjectivele
predicative cu care împărtășesc principalele trăsături categoriale
- definiția completă - a verbelor include și alte mărci categoriale care-l disting de adjectiv:
a) marcarea aspectuală cu sufixele le 了, guo 过, zhe 着; negația aspectuală 没有
b) capacitatea de a avea un obiect cu predilecție de natură nominală în sintagma
specifică V+O (dòngbīn duǎnyǔ 动宾短语)
ex: 学生学习汉语。
- verbele se delimitează de adjective și prin faptul că în funcția de predicat (predilectă,
reprezentativă) pot avea nu doar un singur argument (poate să apară postpus), ci mai multe;
adjectivele (funcție predilectă – det. nominal) – când sunt predicate, au neapărat un argument
antepus:
他买了一本书。
来了客人。 Kèrén = oaspete, musafir
这个人很高。
c) determinarea cu un adverb de grad – adverbele de grad nu determină (în general)
verbele, dar determină marea majoritate a adjectivelor
NU se poate spune 很去
d) verbele pot forma imperativul, NU și adjectivele
ex: 走!Pleacă!
1.2.
= forme invariabile, nemarcate morfologic; doar un număr foarte redus de verbe bisilabice
prezintă serii de morfeme specifice
a) verbele cu silaba a doua realizată de morfemul 得 (din vb „a obține”)
rèndé 认得 (a cunoaște, a ști), juédé 觉得 (a simți, a i se părea), huòdé 获得 (a
obține), zhídé 值得 (a valora, a merita)
b) verbe cu silaba a doua 以 (din prep. „cu” - instrument)
jiāyǐ 加以 (a efectua, a face), yǔyǐ 予以 (a oferi), gěiyǐ 给以 (a acorda)
c) verbe cu silaba a doua 于 (din prep.)
gǎnyú 敢于 (a îndrăzni), guànyú 惯于 (a fi obițnuit să)
- forme compuse cu grad de lexicalizare relativ – păstrează urmele valorii gramaticale ale
sufixului – anumite caracteristici gramaticale: grad slab de independență în realizarea
2
- negatați a verbelor reduplicate - posibilă doar în fraze ipotetice (adv. 不) sau interogative
retorice (没有)
这个问题不调查调查就弄不清楚。Zhège wèntí bù tiáo chá diàochá jiù nòng bù qīngchǔ.
Dacă problema asta nu mai este cercetată puțin, nu va putea fi clarificată.
你怎么没等等我?Nǐ zěnme méi děng děng wǒ?
De ce nu m-ai așteptat puțin?
- exemplele de mai sus - nuanța de nemulțumire a vorbitorului
- reduplicarea verbală poate fi substituită, cu aceeași valoare de sens (scurtime), printr-o
structură în care verbul este urmat de cuantificatorii yīxià er 一下儿 „o dată” sau yīhuǐ'er 一
会儿 „o clipă”
kàn yīxià 看一下 privește o clipă
- echivalarea valori reduplicării cu o structură de cuantificare + sensul redat de reduplicare -
procedeul reduplicării considerat uneori drept o marcă a unei categorii gramaticale a
cuantificării (liàng 量) - exprimă unitatea, partea, delimitativul față de valoarea de totalitate,
de perspectivă a procesului ca un întreg
- procedeul reduplicării = amalgam de valori de tip cuantificare + aspect + modalitate
Aspectul și alte mărci morfoloigice
- valori multiple prezintă și categoria aspectului, ≠ categorie pură, ce implică și timpul și
modalitatea
- aspectul = singura categorie pertinent marcată morfologic și de consistența unei paradigme
- celelalte categorii gramaticale ale verbului - exprimate cu mijloace lexicale printr-un
complex de marker la nivelul structurii sintactice sau al enunțării frazei
- unii gramaticieni identifică și categoria diatezei: activă (prep. be 把 ), reflexivă, pasivă -
marcată (prep. bèi 被) – prep. ba și bei - mai degrabă mărci ale orientării relației predicative