INTEGRAREA SOCIALĂ A MIGRANŢILOR – FACTOR

AL STABILITĂŢII ȘI SECURITĂŢII STATELOR EUROPENE

În contextul globalizării, migrația devine tot mai relevantă și impactul său asupra
societăților gazdă devine o temă crucială pe agenda politică. Integrarea socială a migranților
reprezintă un aspect esențial în discuțiile actuale, în special în Uniunea Europeană, având în
vedere consecințele acesteia asupra securității statelor membre. Această temă este justificată
deoarece migranții aduc schimbări semnificative în cadrul social, economic și cultural al țărilor
în care se stabilesc. În ceea ce privește UE, acest studiu este deosebit de important deoarece
impactul integrării sociale a migranților poate avea implicații pe termen lung asupra coeziunii
sociale și a securității. Integrarea socială a migranților nu se rezumă doar la aspecte economice
sau legate de ocuparea forței de muncă. Include și aspecte culturale, educaționale, lingvistice
și legate de accesul la servicii și drepturi sociale. Abordarea acestei probleme este importanta
pentru a promova coeziunea și pentru a evita posibilele tensiuni sociale sau conflicte care ar
putea să aparea.

Gestionarea migraţiei nu începe odată cu primul migrant, nu se limitează doar la

regularizarea şi controlul fluxurilor de migranţi, ci presupune considerarea implicaţiilor
societale ale integrării noilor veniţi în comunitate şi crearea şi dezvoltarea de mecanisme
efective de gestionare a diversităţii în comunităţile de inserţie. În acest sens, managementul
diversităţii are în ve- dere, cu precădere, crearea şi dezvoltarea unor instrumente adecvate care
să faciliteze protejarea şi exprimarea valorilor, tradiţiilor şi culturii grupurilor de migranţi.
Aceste caracteristici se manifestă, de cele mai multe ori, sub forma drepturilor specifice, ca
mecanisme de protecţie individuală şi de promovare a interculturalităţii. În literatura de
specialitate, integrarea socială cuprinde elementele care contribuie la realizarea unei bune
funcţionalităţi într-un grup social. Integrarea socială a migranţilor reprezintă un liant al vieții
unei societăți europene bazat pe o serie de factori care îi determină pe migranţi să conviețuiască.
Presupune responsabilitatea tuturor membrilor unei societăți europene pentru bunăstarea
socială, dezvoltarea relațiilor de încredere și parteneriat bazate pe egalitatea în drepturi,
demnitatea umană, autonomia personală. În general, integrarea socială este un obiectiv major
prezent practic în toate strategiile de dezvoltare.

Consiliul European pentru Refugiaţi şi Exilaţi consideră ca integrarea re- prezintă un

proces de schimbare care este:
 a) dinamic şi în două sensuri: situează cereri atât din partea societăţii gazdă, cât şi din
partea indivizilor şi/sau a comunităţilor vizate. Din perspectiva migrantului, integrarea necesită
o pregătire pentru a se adapta stilului de viaţă al societăţii gazdă fără a-şi pierde propria
identitate culturală.

Din punctul de vedere al societăţii gazdă, integrarea cere dorinţa de a adapta instituţiile
publice schimbărilor în profilul populaţiei, de a accepta refugiaţii ca o parte din comunitatea
naţională, de a acţiona pentru a facilita accesul la resurse şi la procesul de luare a deciziilor.

b) pe termen lung: din perspectivă psihologică, adesea, integrarea începe adesea odată
cu sosirea în ţara de destinaţie finală şi se încheie când un migrant devine un membru activ al
societăţii din perspectivă legală, socială, economică educaţională şi culturală.

c) multi-dimensional: se referă atât la condiţiile pentru integrare şi partici- parea reală

la toate aspectele vieţii economice, sociale, civile şi politice în ţara de azil durabil, ca şi propria
percepţie a migranţilor privind acceptarea în ţara gazdă şi apartenenţa la societatea gazdă.

Implicarea în infracțiuni, fie ca victimă sau ca autor, se bazează pe o combinație

complexă de factori interconectați, adesea individuali, ceea ce subliniază necesitatea de a evita
tragerile de concluzii generalizate despre factorii care ar putea afecta implicarea solicitanților
de azil și a beneficiarilor de protecție internațională în infracțiuni. În plus, în timp ce discuțiile
publice și politica se concentrează în mare măsură pe riscul implicării acestui grup în infracțiuni
ca autori, constatările acestei cercetări indică necesitatea acordării unei atenții cel puțin egale
riscului victimizării lor. Factorii care favorizează integrarea reușită și rapidă joacă de asemenea
un rol considerabil în prevenirea criminalității. Locuințele nesigure sau periculoase, lipsa
accesului la angajare și educație și absența membrilor familiei pot, împreună cu factori
individuali, cum ar fi cei legați de vârstă, sănătate mintală sau gen, să facă tinerii mai predispuși
să devină victime ale violenței, exploatării în muncă, furtului, fraudei sau crimei motivate de
ură. Femeile și fetele în special pot fi afectate de violența sexuală și bazată pe gen, deși băieții
și tinerii bărbați pot de asemenea deveni victime. Nu toți solicitanții de azil și beneficiarii de
protecție internațională simt că sunt tratați corect de poliție.

În vederea elaborării unei strategii privind integrarea socială a migranţilor, în statele

europene trebuie, în primul rând, identificaţi factorii de diviziune dintr-o societate europeană
şi să fie create sau perfecţionate mecanismele, pro- cesele şi instituţiile care să diminueze şi să
limiteze influenţa acestor factori asupra liniştii sociale. Societăţile europene au realizat că
diversitatea etnică, religioasă, culturală şi pluralismul ideologic nu reprezintă un obstacol
pentru integrarea socială, ci, mai degrabă, o sursă de bunăstare, dinamism, adaptabi- litate şi
forţă. Acest lucru presupune purtarea unei lupte cu diferite forme de discriminare, precum cele
rasiale, etnice, religioase etc. şi, totodată, necesită politici active de integrare a migranţilor într-
o societate care respectă aceste diferenţe şi le recunoaşte în totalitate drepturile lor. În acest
caz, ar trebui să se țină cont de integrarea socială, iar rolul migrantului nu ar trebui ignorat, dar
nici accentuat, pentru a nu provoca suspiciuni printre nativii populației, dar și, în același timp,
migranții să nu fie stigmatizați pentru toate relele societății. Se poate considera că migrația a
fost și rămâne o provocare cu impact puternic asupra dezvoltării economice și sociale, asupra
sistemului educațional, asupra schimbului cultural. Două dintre cele cinci obiective ale Tratatul
de la Maastricht instituţio- nalizează dezvoltarea dimenisunii sociale şi instituirea unei politici
externe şi de securitate comune [14]. Barry Buzan susține că pericolul reprezentat de migrație
este, în principal, dependent de modul în care numărul relativ de migranți interacționează cu
capacitățile de absorbție și de adaptare ale societății. Integrarea socială exprimă solidaritatea
dintre statele membre şi re- giunile Uniunii Europene. De exemplu în Germania, ca şi cetăţenii
europeni, rezidenţii şi copiii acestora au dreptul de a urma cursurile unei şcoli. Copiii de
migranţi au dreptul la ore gratuite de limba germană, pentru ca integra- rea acestora să fie cît
se poate de uşoară. Estonia oferă tuturor migranților nou-veniți un sprijin obligatoriu, continuu
și standardizat, pentru învățarea limbii estoniene precum și a limbii și culturii proprii. În mod
similar, con- form legislației Republicii Cehe, cursurile de limbă trebuie să fie bazate pe nevoi,
să fie predate în mod profesional și să fie evaluate în mod regulat și, de asemenea, trebuie să
fie disponibile limbii și culturile materne.

La nivelul Uniunii Europene, migraţia legală constituie un factor de favorizare şi

securitate pentru integrarea socială a migranţilor, în condiţiile în care este gestionată eficient şi
canalizată spre sectoarele deficitare. Totodatã, este necesară o mai mare coordonare între
politicile privind dezvoltarea şi efortu- rile întreprinse pentru gestionarea eficientă a
fenomenului migraţiei, cu atât mai mult cu cât îmbătrânirea populaţiei va avea consecinţe
importante asupra pieţei muncii, sistemelor de pensii şi de sănătate, influenţând tot mai mult
mo- dul în care este percepută migraţia. În prezent, statele Uniunii Euroepen sunt destul de
permisive pentru persoanele calificate sau care doresc sã desfãşoare activităţi neatractive pentru
cetăţenii UE.

Solutii pentru integrarea socială a migranţilor şi asigurării stabilității și securității

statelor europene gazdă
• sesiuni de acomodare socio-culturală (instruiri privind valorile și tradițiile euroepene,
sistemul de organizare politico-administrativă a Uniunii Europene);

• cursuri de studiere a limbii statului gazdă;

• informare și consiliere privind modalitățile de acces la piața forței de muncă, la serviciile

medicale și la măsurile de protecție socială;

• servicii de orientare și formare profesională în vederea facilitării integrării economice, în

corelare cu capacitățile și necesitățile forței de muncă a statelor europene

Elocvente sunt și acţiunile desfăşurate de mass-media, prin intermediul cărora se formează

opinia publică vizavi de toleranţa faţă de migranţi. Jurnaliştii îşi asumă obligaţia de a explica
populaţiei că migraţia, inclusiv în căutarea unui loc de muncă, nu prezintă un pericol şi că
trebuie să cultivăm respectul reciproc şi să conştientizăm faptul că între oameni există
asemănări şi diferenţe care trebuie acceptate și tolerate.