Județul este unitatea administrativă condusă de un consiliu județean și un prefect.

[249] Consiliul
județean este ales pentru a coordona activitatea consiliilor comunale și orășenești, având ca scop
concentrarea interesului asupra serviciilor publice de importanță la nivel județean. Guvernul
numește un prefect în fiecare județ pentru a fi reprezentantul său local.[250] România are 41 de
județe plus municipiul-capitală București,[251] care are un statut similar cu acela de județ. Un județ
are, în medie, o suprafață de 5 800 km2 și o populație de 500 000 de locuitori.[252] București este
considerat și el municipiu,[253] dar este singurul care nu face parte din niciun județ. Nu are consiliu
județean, dar are un prefect.[254] Cetățenii Bucureștiului aleg un primar general și un consiliu
general.[255] Fiecare din cele șase sectoare ale Bucureștiului aleg și ele un primar și un consiliu local.
[256]

În afară de împărțirea pe județe, România este împărțită și în opt regiuni de dezvoltare,

corespondente nivelului NUTS-2 de diviziuni al UE, dar fără a avea capacități administrative.
Regiunile de dezvoltare se referă la subdiviziunile regionale ale României create în 1998[257] și sunt
folosite în special pentru coordonarea proiectelor de dezvoltare regională.[258] Regiunile de
dezvoltare nu sunt unități administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, fiind rezultatul unui
acord liber între consiliile județene și cele locale.[259] Regiunile de dezvoltare ale României, numite
după poziția geografică în țară, sunt: Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Vest, Sud-Est, Sud, Vest, Centru,
București și Ilfov.[260]

Împărțirea României în județe este atestată documentar la 8 ianuarie 1392, când domnitorul Mircea
cel Bătrân printr-un hrisov numește „ținutul Vâlcii” județ. Astfel, județul Vâlcea este primul județ
atestat documentar de pe teritoriul actual al României.[261] Ultima reformă administrativ-teritorială
majoră din România a avut loc în anul 1968[262] când s-a trecut de la împărțirea pe regiuni și
raioane la reîmpărțirea pe județe, desființată de autoritățile comuniste după 1948.[263]

Economie

Articol principal: economia României.

Cu un PIB estimat de 404,7 miliarde de lei și de 18.791 lei pe cap de locuitor în 2007,[264] România
este o țară cu un venit mediu-superior.[265] Produsul intern brut al României a urcat în ultimul
trimestru din 2008 cu 2,9%, temperând creșterea pe întregul an la 7,1%. Valoarea PIB în 2008 a fost
de 503,959 miliarde lei (136,8 miliarde euro).[266]

După căderea regimului comunist, țara a cunoscut un deceniu de instabilitate și profund declin
economic, consecințe provocate de o administrare defectuoasă și coruptă și de lipsa unor reale
reforme structurale. De la începutul mileniului, economia României s-a transformat într-o economie
relativ stabilă, caracterizată de o creștere vizibilă, dublată de reducerea șomajului și a inflației. În
2006, conform Institutului Național de Statistică, PIB-ul a cunoscut o creștere în termeni reali de
7,9%, una dintre cele mai ridicate din Europa și a egalat PIB pe locuitor realizat de România în 1988.
[267] Șomajul în România a fost de 3,9% în septembrie 2007,[268] un procent scăzut dacă se
compară cu cel al altor țări mijlocii și mari din Europa precum Polonia, Franța, Germania și Spania.
Datoria externă a României este relativ mică, reprezentând 20,3% din PIB.[269]
Principalele industrii ale României sunt cea textilă și de încălțăminte, industria metalurgică, de
mașini ușoare și de asamblare de mașini, minieră, de prelucrare a lemnului, a materialelor de
construcții, chimică, alimentară și cea de rafinare a petrolului. O importanță secundară o au
industriile farmaceutică, a mașinilor grele și a aparatelor electrocasnice.[270] În prezent, industria
constructoare de mașini este foarte dinamică, fiind susținuta în principal de producătorul de
autovehicule Dacia. Industria românească de IT cunoaște de asemenea o creștere anuală constantă.
[270] În general, România întreține un comerț intens cu țări din Uniunea Europeană, în special cu
Germania[271] și Italia,[272] care sunt unii dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai
României.