Metode si tehnici de cercetare

1. O intrebare de pul: viziona emisiuni tv? Cu urmatoarele variante de raspuns: A- foarte des, B-
des, C- rar, D- foarte rar, poarta denumirea de:
a) Intrebare trihotomic precodi cata
b) Alt raspuns
2. Prin intermediul ches onarului “omnibus” se surprinde interac unea si condi onarea faptelor si
fenomenelor sociale.
a) Adevarat
b) Fals
3. Ches onarele postale permit eliminarea efectului de interviu.
a) Adevarat
b) Fals
4. In domeniul social- umanului Ancheta permite u lizarea tehnicilor de codi care, scalare, analiza,
prelucrare a informa ilor.
a) Adevarat
b) Fals
5. Caracteris cile esen ale ale experimentului psihosociologic sunt:
a) Experimentul este observa e provocata
b) Experimental este instrument al anchetei sociologice
c) Presupune situa a experimentala controlata
d) Presupune masurarea efectelor manipularii variabilei independente asupra variabilei
dependente
a) B+ C+ D
b) Alt raspuns
6. Cum deinim “metodologa cercetarii sociologice”?
a) S inta realizarii cercetarii
b) O serie de factori social- poli ci implica in viata sociala
c) Ansamblul demersurior teore ce, tehnico- metodologice si epistemologice intreprinse de
cercetator in vederea cunoasterii s in ce a faptelor sociale
d) S inta metodelor
a) A+ B+ C
b) A+ C+ D
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
fi
ti
 c) B+ C+ D
d) A+ D
7. Ce se desemneaza prin “metoda de cercetare”?
a) Limbajul in care sunt formulate teoriie
b) Program de realizare a cercetarii
c) Mod de a ac ona in efectuarea uni cercetari
d) Nivelul teore c al cercetarii
e) O serie de ipoteze generale
a) B+ C
b) Alt raspuns
8. Ce reprezinta “tehnica de cercetare”?
a) Modalitatea teore ca si axiologica de abordare a realita i socio- umane
b) Modalitatea concreta de abordare a fenomenelor supuse cercetarii
c) S inta realizarii cercetarii
d) Sistem conceptual ce sta la baza cercetarii
9. “empiric” se refera la studierea concreta a realita i sociale u lizand metod si tehnici speci c de
cercetare.
a) Adevarat
b) Fals
10. Ce se intelege prin fenomen de “serendipitate”?
a) Fapt regasit in ipotezele de cercetare
b) Fapt aberrant si neasteptat
c) Fapt neasteptat, aberant si capital
11. Modelul calita v de cercetare sociala presupune u lizarea unor metode si tehnici structurate,
standardizate.
a) Adevarat
b) Fals
12. Cunoasterea comuna se refera la:
a) Credinte, explica i, interpretari ob nute in mod spontan
b) Cunos nte ob nute prin intermediul unor metode si tehnici
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
 c) Cunos nte ob nute fara cercetare sistema ca
a) A+ C
b) Alt raspuns
13. Cunoasterea la nivelul simtului comun este orientata din punct de vedere methodologic
a) Adevarat
b) Fals
14. Cunoasterea comuna are un caracter individual, personal
a) Adevarat
b) Fals
15. Cunoasterea spontana este marcata de subiec vitatea agentului cunoasterii
a) Adevarat
b) Fals
16. Cunoasterea spontana u lizeaza un limbaj riguros, standardizat
a) Adevarat
b) Fals
17. Cum se numeste sociologul care a rma ca la nivelul cunoasterii comune ac oneaza: encultura a
si socializarea, ca factori ce confera acesteia un caracter iluzoriu?
a) S. Freud
b) B. Berelson
c) D. Gus
d) H. H. Stahl
e) P. Lazarsfeld
18. Cunoasterea s in ca porneste de la un set de ipoteze:
a) Adevarat
b) Fals
19. Cunoasterea s in ica are un caracter personal, subiec v (in func e de anumite principii
axiologice, preferinte ale cercetatorului):
a) Adevarat
b) Fals
20. Cunoasterea s in ca est orientata din punct de vedere methodologic.
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
fi
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
 a) Adevarat
b) Fals
21. De ni a nominala presupune procesul de transpunere a unei teme de cercetare intr-o
procedura de inves gare concreta.
a) Adevarat
b) Fals
22. De ni a opera onala consta in prscrierea opera ilor emirice necesare trecerii de la teorie la
cercetarea concreta.
a) Adevarat
b) Fals
23. Opera onalizarea conceptelor reprezinta procedeul prin care se decide daca o calitate poate
atribuita unei uita sociale.
a) Adevarat
b) Fals
24. Paradigma opera onalizarii conceptelor in cercetarea sociologica a fost elaborate de catre:
a) T. Parsons
b) M. Weber
c) P. F. Lazarsfeld
d) E. Durkheim
25. Paradigma opera onalizarii conceptelor cuprinde:
a) Elaborarea ipotezelor de cercetare
b) Reprezentarea imagis ca a conceptului
c) Speci carea conceptului prin stabilirea dimensiunilor
d) Delimitarea popula ei supuse cercetarii
e) Alegerea indicatorior
f) Construc a indicilor empirici
a) B+ C+ E+ F
b) Alt raspuns
26. A stabili dimensiunile unui concept, in procesul opera onalizarii, presupune:
a) A de ni nominal conceptul
fi
fi
fi
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
 b) A nominaliza domeniile sau elementele structurale care compun realitatea desemnata de
conceptul respec v
c) A desemna “caracteris ci” exprimate numeric pentru o anumita unitate sociala
27. In schema opera onala, prin iden carea variabilelor, se vor iden ca:
a) Factorii care men n constan indicatorii empirici ob nu prin opera onalizare
b) Factori care rprezinta caracteris ci, par cularita elementaree ale realita i sociale cercetate
c) Semne direct observabile si masurabile in cercetarea de teren
d) Actorii care in uenteaza sau care determina schimbari pentru acre dimensiune a
conceptului opera onalizat
28. Indicatorii ob nu prin opera onalizarea conceptelor reprezinta:
a) Semne observabile si masurabile cu ajutorul carora pot caracterizate unita le sociale si
calita le acestora
b) Par cularitate elementara a unei teme de cercetare
c) Domenii teore ce ale conceptului opera onalizat
a) A+ B
b) Alt raspuns
29. In metodologia sociologica, totalitatea dimensiunilor, variabilelor si a indicatorilor unui fenomen
poarta denumirea de:
a) Univers sta s c general
b) Spa u de atribute
c) Ancheta- pilot
30. Componentele schemei opera onale reprezinta:
a) Esan oane representa ve
b) Interpretari si re exii teore ce
c) Caracteris cile realita i cercetate
d) Totalitatea informa ilor recoltate in cercetare
31. Indicatorii ob nu prin opera onalizarea conceptelor vor sta a baza construirii instrumentelor
de inves ga e
a) Adevarat
b) Fals
32. Din punct de vedere e mologic ipoteza inseamna:
a) Enuntul unei explica i temeinic veri cate
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fl
ti
fl
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
fi
ti
ti
ti
ti
fi
ti
fi
ti
fi
ti
ti
ti
 b) Observa i intamplatoare dspre evenimente si fenomene sociale
c) Construc a indicilor empirici
d) Ceea ce se pune dedesubt, temelie, baza
33. Din planul cercetarii concrete ipoteza reprezinta o explica e an cipate, plauzibila pentru a
sus ne o construc e teore ca, ce urmeaza sa e ulterior supusa testarii, veri carii empirice.
a) Adevarat
b) Fals
34. Ipotezele de cercetare semni ca:
a) Enunturi direct testabile, veri cabile empiric
b) Enunturi generale, teore ce, indirect testabile
c) Credinte, explica i, interpretari ob nute in mod spontan
d) Enunturi a caror con rmare/ in rmare va redate de datele empirie
e) Realitatea sociala extrioara, obiec va, structurata, ce urmeaza a supusa numararii si
masurarii
a) A+ D
b) Alt raspuns
35. Care dintre urmatoarele enunturi cons tuie ipoteze de carcetare?
a) Daca as locui pe Marte atunci as mai fericit
b) Cu cat ma hranesc mai bine cu atat scade senza a de foame
c) Cu cat nivelul de trai al popula ei scade cu atat rata comportamentelor delincvente creste
d) Daca in familie exista un climat con ictual, atunci tendinta spre devianta comportamentala a
copiilor este mai mare
e) Daca sunt student atunci sunt inmatriculat la o ins tu e de invatamant superior
a) C+ D
b) Alt raspuns
36. De ce in cercetarea socio-umana apare restric a formularii ipotezee de lucru in termenii: “Daca
A atunci B” sau “Cu cat A cu atat B”?
a) Deoarece ipotezee de lucru iau forma unor implica i logice
b) Deoarece ipotezele de lucru sunt formulari axiologice si epistemologice
c) Deoarece ipotezele de lucru cons tuie ipoteze cu nivel maxim de generalitate (sunt ipotezee
teore ce)
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
fi
fi
ti
fi
fi
ti
ti
ti
fl
ti
fi
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
fi
 37. Ipotezele de cercetare sunt explica i plauibile care urmeaza a vri cate prin faptele de
observa e
a) Adevarat
b) Fals
38. Gruparea (stra carea) popula ei in cercetarea sociologica se realizeaza in func e de:
a) Caracteris ci socio- demogra ce
b) Caractersi ci socio- profesionale
c) Caracteris ci este ce
d) Caracteris ci sociale
e) Caracteris ci economice
a) A+ B+ D+ E
b) Alt raspuns
39. Condi a de reprezenta vitate a unui esan on presupune:
a) Opinii, pareri, a tudini ale popula ei in raport cu tema si biec vele cercetarii
b) Capacitatea esan onului de a reproduce cat mai del structurile si caracteris cile popula ei
din care a fost extras
c) Subiec i re nu in esan on difera (sub aspectul caracteris cilor socio-demogra ce) de
universul cercetarii
d) Subiec i re nu in esn on sunt purtatorii tuturor, sau, cel pu n, ale principalelor
caracteris ci a popula ei totale
a) B+ D
b) Alt raspuns
40. Intr-o cercetare sociologica concreta opera a de codi care a informa ilor reprezinta:
a) Opera a de reprezentare imagis ca a informa ilor
b) Opera a de reprezentare teore ca a informa ilor
c) Opera a de reprezentare conven onala (numerica sau alfabe ca) a unei informa i
41. Intr-o cercetare sociologica concreta metodele si thnicile de cercetare sunt alese de catre
cercetator in func e de:
a) Informa ile recoltate de la subiec i presupusi de cercetare
b) Tema cercetarii
c) Concep a general teore ca ce sta la baza cercetarii
d) Obiec vele speci ce temei cercetate
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
fi
ti
ti
ti
fi
ti
fi
ti
ti
fi
ti
ti
ti
 e) Ipotezele de cercetare
a) B+ C+ D+ E
b) Alt raspuns
42. Prin “metodologie” se desemneaza:
a) Acea s inta care ne releva modalita le axiologice de aboradare a socialului
b) Acea s inta care ne releva modalita le de cunoastere sponata a unui eveniment social
c) Acea s inta care ne releva demersurile de efectuare a cercetarii
43. Intr-o cercetare sociologica concreta, instrumental de inves g e semni ca:
a) Mijloc, cale, mod de espunere
b) Unelte, aparatura de care se foloseste cercetatorul pentru inregistrarea informa ilor
c) Modul de a ac ona in efectuarea unei cercetari
44. Termenul de paradigma poate de nit as el:
a) S inta metodelor
b) Mod de cercetare
c) Model, “pa ern”
d) Instrument de inves ga e
45. Cercetarea de teren propriu- zisa vizeaza:
a) Aplicarea instrumentelor de recoltar a informa ilor
b) Analiza conceptelor
c) Contactul direct dintre cercetator si relitatea supusa cercetarii
d) Recoltarea informa ilor
e) Elaborarea ipotezelor de cercetare
f) Etape de proiec e a cercetarii
a) A+ C+ D
b) Alt raspuns
46. Proiectarea cercetarii presupune:
a) Analiza si interpretarea informa ilor
b) Fixarea obiec velor cercetarii
c) Contactul direct dintre cercetator si realitatea supusa cercetarii
d) Elaborarea ipotezelor de cercetare
ti
ti
ti
ti
tt
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
fi
ti
ti
tf
ti
ti
ti
fi
ti
 e) Analiza conceptelor
a) B+ D+ E
b) Alt raspuns
47. De ni a opera onala a conceptelor presupune:
a) Rezultatul nal al cercetarii concrete, descrierea par lor compnente ale proceselor psiho-
sociale care sunt exprimate in conceptele ce fac obiectul cercetarii
b) Deini e lexicala, ce se realizeaza la nivel interlingvis c
c) Alegerea metodelor si tehnicilor de cercetare
d) Prescrierea opera ior empirice necesare trecerii de la teorie la cercetarea concreta
e) Rezultatul nal al cercetarii concrete
a) A+ D
b) Alt raspuns
48. Relevanta indicatorilor in cercetarea socio- umana cocreta se poate es ma prin:
a) Analiza puterii de discriminare
b) Analiza proceselor psihice implicate
c) Analiza sta s ca
d) Analiza teore ca si speci carea semniica ei dateor ce se obtn in cercetarea concreta
a) A+ D
b) Alt raspuns
49. In cercetarea sociologica vom re ne indicatorii care se de nesc prin:
a) Nivel maxim de generalitate
b) Rezistenta la schimbarea sociala
c) Observa i, interpretari si explica i nesistema ce
d) Putere mare de discriminare
50. In metodologia cercetarii socioogice trecerea de la concepte generale la cele apropiate de
concretul social se realizeaza prin:
a) Sistema zarea, ordnarea, analiza si interpretarea informa ilor ob nute in cercetarea de
teren
b) Elaborarea de scheme opera onale de cercetare
c) Elaborarea dimensiunilor, variabilelor si indicatorilor sociologici
fi
ti
ti
ti
ti
fi
fi
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
 d) Delimitarea spa ului de a ribute (calita ) ale conceptului in care este r ectata realitatea
supusa cercetarii
a) B+ C+ D
b) Alt raspuns
51. In cercetarea socio- umana concreta ipotezele indeplinesc urmatorul rol:
a) Metodologic si cogni v- explica v
b) Metodologic si axiologic
c) Subiec v- obiec v, individual- social
d) Psiho- soma c
52. In cercetarea psihosociala stabilirea colec vita i sta s ce generale se face in func e de:
a) Metodele can ta v- calita ve stabilite de catre cercetator
b) Natura problemei studiate
c) Tema si obiec vele cercetarii
d) Popula a supusa cercetarii
a) B+ C
b) Alt raspuns
53. Modelul can ta v de cercetare presupune:
a) Realitatee sociala exterioara, obiec v- structurata
b) Numararea si masurarea
c) Analiza biogra ilor sociale
d) Tehnici nestructurate de cercetare
a) A+ B
b) Alt raspuns
54. Modelul can ta v de cercetare este un model bazat pe descrierea de p posi vist: pe cercetarea
efec va, pe inregistrare, numarare si masurare
a) Adevarat
b) Fals
55. Modelul calita v de cercetare este un model bazat pe descrierea de p posi vist: pe cercetarea
efec va, pe inregistrare, numarare si masurare
a) Adevarat
b) Fals
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
tt
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fl
ti
ti
ti
 56. In cadrul “anchetei pilot” se testeaza:
a) Validitatea ipotezelor de cercetare
b) Validitatea variabilelor explanatorii
c) Validitatea instrumentelor de cercetare
57. In cercetarea sociologica reprezenta vitatea esan onului ne permite generalizarea concluziilor la
colec vitatea sta s ca generala
a) Adevarat
b) Fals
58. In procesul de codi care a informa ilor codul stabileste o corespondenta intre;
a) Natra can ta va a informa ilor si cifrele atribuite
b) Nivelul teore c si cel empiric
c) Natura calita va a informa ilor si cifrele atribuite
d) Procesele psihosociale devenite obiect de cercetare
59. In cercetarea socioogica concreta unei meted ii pot subordonate mai multe tehnici de
cercetare
a) Adevarat
b) Fals
60. Rolul ac vita i teore ce in cercetarea sociologica este:
a) Formularea de idei generale aupra realita i sociale
b) Contact direct cu realitatea sociala
c) Formularea de ipoteze generale
d) Punerea in rela e a faptor empirice cu altele, ipote ce sau deja veri cate (interpretarea)
e) Formularea de concepte complexe care orienteaza cercetatorul spre fapte interesante
a) A+ C+ D+ E
b) Alt raspuns
61. Func ile cercetarii empirice in dezvoltarea teoriei sunt:
a) Ini erea teoriei, prin descoperirea de fapte neasteptate
b) Reprezentarea imagis ca a conceptului in car este re ectata realitatea supusa cercetarii
c) Clari carea conceptelor u lizate in teorie
d) Eviden erea de dimensiuni poli co- econmice ale vie i sociale
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
fl
ti
fi
 e) Reformularea teoriei prin elaborarea de noi scheme explica ve
a) A+ C+ E
b) Alt raspuns
62. In cercetarea socioogica vor I incluse in colec vitatea sta s ca generala:
a) Persoane cu prega re proesionala in domeniu (sociologi)
b) Persoane care sunt implicate prin ac vitatea prac ca in procesele sociale studiate
c) Analis socio- poli ci
d) Persoane care de n informa i referitoare la procesele sociale studiate
e) Persoane cu prega re in domeniul sta s cii sociale
a) B+ D
b) Alt raspuns
63. Cele mai frecvente cracteris ci ale popula ei ce alcatuieste colec vitatea sta s ca generala
devin criterii de grupare in vederea construirii esan onului
a) Adevarat
b) Fals
64. Cercetarea sociologica concreta presupune:
a) Aplicare unor metode si tehnici speci c de recoltare a informa ilor
b) Observarea directa a realita i sociale
c) Aplicarea unor metode speci c de prelucrare si analiza a inorma ilor
a) A+ B+ C
b) Alt raspuns
65. In obiectul de cercetare al unei anchete sociolgice intra;
a) Specula i teore ce
b) Opinii, comportamente ale oamenilor
c) Aspira i, trebuinte, mo va i ale conduitelor oamenilor
d) Enunturi generale, teore ce, indirect testabile
e) Caracteris ci socio-demogra ce
f) Caracteris ci ale mediului social si modului de viata al oamenilor
a) B+ C+ E+ F
b) Alt raspuns
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
fi
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
 66. Metoda anchetei sociologice permite cercetatorului:
a) Descrierea faptelor sociale cercetate
b) Analiza pur specula va
c) Tipologizarea faptelor sociale
d) Cunoasterea spontana a faptelor sociale
e) Veriicarea ipotezelor de cercetare
f) Oferirea de explica i cauzale, teore ce
g) Oferirea de explica i subiec ve
a) A+ C+ E+ F
b) Alt raspuns
67. Ancheta sociologica este o metda de cercetare pur calita ca
a) Adevarat
b) Fals
68. Scopul realizarii unei anchete sociologice este acela de a iden ca fenomenul de seren pitate
a) Adevarat
b) Fals
69. Aplicarea anchetei sociologice presupune:
a) Cunoasterea s in ica a realita i sociale
b) Process de in uentare, instruire a subiec lor inves ga
c) Formularea unor prejudeca asupra realita i studiate
d) Cunoasterea spontana a realita i sociale
a) A+ B
b) Alt raspuns
70. Ancheta sociologica permite u lizarea tehnicilor de codi care, scalare, analiza, prelucrare a
informa ilor
a) Adevarat
b) Fals
71. Informa ile recoltate prin intermediul anchetei nu pot prelucrate sta s c
a) Adevarat
b) Fals
ti
ti
fl
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
fi
ti
ti
fi
ti
ti
ti
 72. Cercetarile bazate pe anchete sociologice permit cercetatorului:
a) Con rmarea ipotezelor de lucru
b) Explica i cauzale si teore ce
c) Veri carea ipotezelor de carcetare
a) B+ C
b) Alt raspuns
73. Ancheta sociologica semni ca:
a) Sistem conceptual cu care opereaza sociologia
b) Metoda de cercetare
c) Ipoteza (ipotezele) de cercetare
d) Instrument de inves ga e
74. Factorii de distorsiune, in cadrul anchetei sociologice, sunt determina dee:
a) Subiectul anchetat
b) Operatorii de Ancheta
c) Esan onare gresita
d) Instrumente de Ancheta gresit elaborate
e) Formalizarea excesiva a ches onarelor
a) A+ B+ C+ D+ E
b) Alt raspuns
75. In cadrul anchetei sociologice coe cientul de eroare datorat subiec vita i popula ei inves gate
(tolerat in cadrul sandajului de opinie publica) este deposit prin
a) Ponderea crescanda a modalita lor interroga ve de culegere a informa ilor
b) Confruntarea opiiilor cu faptele pe care le re ecta
c) Intermediul intrebarilr de date actuale din ches onar
d) Surse complementare de informare: observa e sau analiza documentara
a) A+ B+ D
b) Alt raspuns
76. Ancheta sociologica foloseste doar ches onarul, ca instrument de inves ga e
a) Adevarat
b) Fals
fi
fi
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
fi
ti
fl
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
 77. Speci cul sandajului de opinie publica este dat de faptul ca;
a) Isi propune confruntarea opiniilor cu fenomenele obiec ve care le determina
b) Se opreste la date de ordin subiec v
c) Vizeaza stadiul opiniior
a) B+ C+ D
b) Alt raspuns
78. Speci cul sondajului de opinie publica este dat de faptul ca:
a) Stra ca opiniile popula ei in raport cu diferite variabile scio- demogra ce
b) Nu se realizeaza pe popula i representa ve din punct de vedere sta s c
c) Tolereaza erori datorate subiec vita i umane
d) Se realizeaza pe popula i representa ve din punct de vedere sta s c
e) Tolereaza erori inevitabile de recoltare si prelucrare a informa ilor
a) A+ D+ E
b) Alt raspuns
79. Ancheta sociologica are un caracter dscrip v, cu nalitate prac ce aplica va
a) Adevarat
b) Fals
80. Ancheta sociologica si sondajul de opinie publica nu se diferen aza sub aspect methodologic
a) Adevarat
b) Fals
81. Cercetarea sociologica concreta reprezinta genul proxim pentru Ancheta sociologica
a) Adevarat
b) Fals
82. O inves ga e care se fundamenteaza pe experiment poate iden cata cu Ancheta sociologica
a) Adevarat
b) Fals
83. Instrumentele de inves ha e speci c sondajului de opinie publica sunt:
a) Interviul nestandardizat, nestructurat
b) Ghidul de interviu
c) Observa a
ti
fi
fi
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
fi
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
fi
ti
 d) Experimental
e) Ches onarul
f) Analiza documentara
a) B+ E
b) Alt raspuns
84. Ancheta sociologca u lizeaza observa a si analiza documentara, ca surse complemetare de
informare
a) Adevarat
b) Fals
85. Ancheta pe baza de ches onar are un caracter standardizat
a) Adevarat
b) Fals
86. Intrebarile din cadrul ches onarului sociologic sunt construite in func e de:
a) Opiniile, a tudinile, comportamentul subiec lor
b) Tema si obiec vele cercetarii
c) Ipotezele cercetarii
d) Inorma ile rezultate din analiza sta s ca
e) Indicatorii ob nu prin analiza opera onala
a) B+ C+ E
b) Alt raspuns
87. In cadrul ches onarului intrebarile au func a de:
a) Paraigme
b) Indicatori cu ajutorul carra au ost de nite opera onal conceptele
c) Principii axiologice
d) Principii metodologice
88. Prin intermediul chs onarului se urmareste:
a) Descoperirea unui fapt neasteptat, aberant si capital
b) Descrierea obiec va a realita i sociale
c) Testarea ipotezelor de cercetare
d) Analiza subiec va a unei realita sociale
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
 a) B+ C
b) Alt raspuns
89. Intrebarile dintr-un ches onar au func a de s muli declansatori de comportamente verbale sau
noverbale
a) Adevarat
b) Fals
90. Ches onarele de date factuale vizeaza:
a) Opnii, mo va i, a tudini, comportamente ale oamenilor
b) Fapte si situa i ce nu pot observate direct
c) Varsta, sexul, locul de nastere, starea civila, domiciliul, profesia, studiile etc
91. In inves garea fenomenelor socioumane nu exista ches onare care sa nu cuprinda intrebari
factuale
a) Adevarat
b) Fals
92. Ches onarele de date factuale sunt:
a) Ches onar de p administra v
b) Ches onare speciale
c) Ches nare de opinie
d) Ches nare omnibus
93. Intrebarile de date factuale pot grupate in intrebari de cunos nte si intrebari de iden care
a) Adevarat
b) Fals
94. Este recomandabil ca, intr-un ches onar, intrebarile de iden icare (sau de clasi care) sa e
plasate:
a) La inceputul ches onarului
b) La mijlocul ches onarului
c) La sfarsitul ches onarului
95. Intrebarile de iden care au o importata deosebita in structura ches onarului deoarece stau la
baza:
a) Analizei si interpretarii informa ilor
b) Etapelor de proiec e a cercetarii
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
fi
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
fi
fi
 c) Stra carii opiniilor in raport de variabilele socio- demogra ce
d) Construirii indicatorior de ni onali si a ipotezelor de cercetare
a) A+ C
b) Alt raspuns
96. Ches onarul de opinie se refera la:
a) Caracteris cile socio- demogra ce ale popula ei cercetate
b) Fapte si situa i obiec ve
c) Fapte care nu pot observate in mod direct
97. In cadrul ches onarului o singura intrebare va permite cercetatorului stabilirea opiniei indivizior
fata de problmele sociale puse in discu e
a) Adevarat
b) Fals
98. Ches onarele speciale reprezinta:
a) Ches onare axate pe mai multe teme de cercetare
b) Ches onare de opinie
c) Ches onare axate pe o singura tema de cercetare
d) Ches onare de p administra ve
99. Ches onarul “omnibus” reprezinta:
a) Ches onare precodi cate
b) Ches onare axate pe mai multe teme de cercetare
c) Ches onare axate pe o singura tema de cercetare
d) Ches onare cu intrebari scalate
100.Superioritatea ches onarelor “omnibus” rezulta din faptul c:
a) Pun n evidenta un fapt sau fenomen social
b) Surprind interac unea faptelor sociale cercetate
101.Ches onarele cu intrebari presupun:
a) Libertatea subiectului intervievat in formularea raspunsului
b) Raspunsul subiectului trebuie sa se incadreze intr-una din categoriile propuse de cercetator
c) Intrebari la care variantele posibile de raspuns sunt dinainte xate
a) B+ C
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
fi
ti
fi
ti
ti
fi
ti
ti
fi
fi
 b) Alt raspuns
102.Intrebarile inchise dintr-un ches onar faciliteaza prelucrarea si analiza sta s ca a informa ilor
a) Adevarat
b) Fals
103.Inconvenientul major al intrebarilor inchise, in cadrul ches onarului, este determinat de:
a) Opera ile de postcodi care a raspunsurilor
b) Consemnarea di cila a raspunsurilor
c) Suges bilitatea pe care o implica prezentarea precodi cata a raspunsurilor
104.Avantajele ches onarelor cu intrebari inchise sunt date de:
a) Usurinta in consemnarea raspunsurilor
b) Boga a informa ior ce se ob n
c) Permit aplicarea unor ches onare cu mai mul itemi
d) Nu exista riscul suges bilita i raspunsurilor
e) Usurinta in alegerea raspunsurilor din partea subiec lor
a) A+ C+ E
b) Alt raspuns
105.Intrebarile deschise din chestonar pun in evidenta opinii bine cristalizate si consolidate
a) Adevarat
b) Fals
106.Intrebarile inchise din ches onar dau un procent mai ridicat de nonraspunsuri decat intrebarle
deschise
a) Adevarat
b) Fals
107.Avantajele ches onarelor cu intrebri deschise, sunt:
a) Saracia informa ior care se ob n prin u lizarea acestor intrebari
b) Usurinta in consemnarea rapunsurilor
c) Evitarea erorilor generated opera ile de postcodi care a raspunsurilor
d) Nu exista riscul suges bilita i raspunsurilor
e) Ob nerea unor informa i bogate asupra temlor abordate
a) D+ E
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
fi
ti
ti
ti
ti
 b) Alt raspuns
108.Intrebarile deschise dintr-un ches onar presupun opera i de opera i de codi care ulterioara a
raspunsurilor
a) Adevarat
b) Fals
109.Avantajele ches onarelor autoadministrate sunt:
a) Asigura spontaneitatea raspunsurilor
b) Se elimina efectul de interviu
c) Asigura nivelul superior de concentrare a subiec lor asupra raspunsurilor
d) Asigura reprezenta vita i esan onuui calculate
a) B+ C
b) Alt raspuns
110.Ches onarele postale permit u lizarea unor ches onare cu mai mul itemi
a) Adevarat
b) Fals
111.Prin u lizarea ches onarelor postale in cercetarea sociologica se garanteaza caracterul personal
si individual al raspunsurilor
a) Adevarat
b) Fals
112.Administrarea ches onarelor prin intermediul operatorilor de Ancheta prsupune:
a) Costuri reduse
b) Posibilitatea apari ei fenomenului de supra- sondare
c) Eliminarea erorilor de generate de personalitatea operatorilor de Ancheta
d) Posibilitatea inregistrarii unor date de obserba e
a) B+ D
b) Alt raspuns
113.Administrarea ches onarului prin intermediul operatorilor presupune:
a) Ob nerea unor rate mari de raspunsuri
b) Se asigura spontaneitatea raspunsurilor
c) Timp redus de desfasurarea a anchetei
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
 a) A+ B
b) Alt raspuns
114.Un bun operator de Ancheta trebuie sa respecte o serie de aspecte:
a) Sa respecte succesiunea intrebarilor
b) Sa ob na cu orice pret raspunsuri
c) Sa inregistreze del raspunsurile
d) Sa nu manifeste empa e
e) Sa intervieveze numai subiec i cuprinsi in esan on
a) A+ C+ E
b) Alt raspuns
115.In cadrul ches onarelor administrate prin intermediul operatorilor de Ancheta, comunicarea
dintre operator si subiectul intevievat este numita “mod nenatural de comunicare” datorita
faptului ca:
a) In cadrul acestei comunicari fed- back- ul este diminuat
b) Mesajul este inregistrat in scris
c) In comunicar nu se manifesta retroac unea
a) A+ B+ C
b) Alt raspuns
116.In structura ches onarului, intrebarile de trecere au func a:
a) De prega re a unui s mul ce urmeaza sa ac oneze in structura ches onarului
b) De a opri trecerea unor categorii de subiec la unele intrebari ulterioare
c) De a provoca explica i in raport cu enele opinii exprimate
117.Intrebarile de trecere, din structura ches onarului, au rolul de a opri trecerea unor categorii de
subiec la unele intrebari ulterioare
a) Adevarat
b) Fals
118.Intrebarea ltru, din structura ches onarului, este o intrebare de contact cu sbiectul intervievat.
a) Adevarat
b) Fals
119.Intrebarile ltru, din structura ches onarului au urmatoarea func e:
a) De a des nde subiectul
ti
ti
ti
ti
fi
fi
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
 b) De a marca in structura ches onarului apari a unei noi grupe de intrebari referitoare la o
alta problema
c) De a opri trecerea unor categorii de subiec la intrebarile successive
d) De a provoca explica i in raport cu diferitele opinii exprimate
120.Efectul “halo”, din structura ches onarului, presupune:
a) Trecerea de la general, la par cular (se realizeaza o trecere reasca pentru punerea unei
intrebari personale)
b) Contaminarea raspunsurilor datorate, in special, asezarii intrebarilor
c) Subiectul anchetat este ajutatsa dea raspunsul la o intrebare care vizeaza generalul
121.In cadrul ches onarului regasim atat intrebari de p induc ve (de la par cular la general), cat si
de p deduc ve (de la general la par cular)
a) Adevarat
b) Fals
122.Lungimea ches onarului trebuie masurata in:
a) Timpul necesar completarii ches onarului
b) Numarul de intrebari
c) Capacitatea de a alege in indicatorii relevan cercetarii
a) A+ B+ C
b) Alt raspuns
123.Ancheta pe baza de interviu presupune
a) Comunicarea verbala obisnuita
b) Ob nerea de informa i verbale
c) Testarea ipotezelor de cercetare
a) B+ C
b) Alt raspus
124.Scopul in care este u lizat interviul in s intele socio- umane, este:
a) De recoltare a unor inorma i suplimentare celor ob nute prin alte metode si tehnici
b) De recoltare a informa ilor in vederea testarii ipotezelor
c) De recoltare a unor informa i ce vor permite formularea unor ipoteze (scop exlorator)
a) A+ B+ C
b) Alt raspuns
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
 125.In cadrul interviului sociologic, elementul fundamental il reprezinta:
a) Principiile axiologice ale cercetatorului
b) Convorbirea
c) Fenomenul de serendipitate
126.Interviul nondirec ve este:
a) Interviu in profunzime
b) Interviu structurat, standardizat
c) Interviu pe baza de ghid de interviu
d) Interviu nedirec onat de catre operator
a) A+ D
b) Alt raspuns
127.Interviul focalizat presupune inves ga a unor teme si ipotez de cercetare stabilite de catre
cercetator
a) Adevarat
b) Fals
128.In scop explorator, in prima faza a cercetarii, poate u lizat interviul standardizat, structurat
a) Adevarat
b) Fals
129.In cadrul interviului sociologic rela a dintre operatorul de interviu si subiectul intervievat nu
este simetrica dearece
a) Subiectul intervievat ac oneaza asupra operatorului de interviu prin intrebari care
determina raspunsuri
b) Rolurile dintre operatorul de interviu si subiectul intervievat nu sunt intersanjabil
c) Sensul transmiterii in rma ilor nu poate schimbat
a) B+ C
b) Alt raspuns
130.Interviul sociologic este un p de interac une sociala
a) Adevarat
b) Fals
131.Interviul sociologic de p direc ve presupune:
a) Se cer inorma i in legatura cu problemele de cercetare
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
fi
ti
 b) Volum mare de informa i centrate pe persoana intervievata
c) Volum mare de informa i centrate pe problema de studiu
d) Abordeaza teme si ipoteze de cercetare dinainte stabilite
e) Convorbirea este focalizata pe experienta subiec lor intervieva in situa a analizata
a) A+ C+ D+ E
b) Alt raspuns
132.Interviul de grup presupune formularea unui raspuns care exprima opinia de grup
a) Adevarat
b) Fals
133.Analiza documentelor sociale cons tuie o metoda complementara de inves ga e sociologica
a) Adevarat
b) Fals
134.Recensamantul popula ei reprezinta:
a) Forma de observare sta s ca
b) Document cifric public o cial
c) Document cifric personal o cial
a) A+ B
b) Alt raspuns
135.U lizarea documentelor necifrice personale neo cila in cercetarea sociologica surprinde
a) Ambivalenta subiec v- obiec v, individual- social
b) Ambivalenta comprehensiune- explica e
c) Date de ordin sta s c
136.In cercetarea sociologica axata pe studiul documentelor personale trebuie sa se respecte
urmatoarele cerinte metodologice:
a) Adaptarea la tema cercetarii
b) Adaptare la ches onar
c) Fidelitate si validitate
d) Reprezenta vitate
e) Numar necesar si su cient pentru a ngerea obiec velr cercetarii
a) A+ C+ D+ E
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ffi
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
 b) Alt raspuns
137.Scopul in care sunt u lizate biogra ile sociale in cercetarea sociologica
a) Ca bza intui ve, pentru elaborarea ipotezelor in faza ini ala a acercetarii
b) Ca sursa principala de informa i
c) Ca material ilustra v, pentru veri carea ipotezelor
d) Ca instrument fundamental al tehnicii interviului
e) Ca metoda complementara, alaturi de alte metode si tehnici
a) A+ B+ C+ E
b) Alt raspuns
138.In cercetarea socio-umana biogra a sociala este u lizata ca alterna va metodologica, nu doar ca
sursa de informare
a) Adevarat
b) Fals
139.Analiza con nutului comunicarii apare ca reac e la;
a) U lizarea ches onarului si interviului
b) Modul subiec v de analiza al documentelor personale
c) Modul subiec v de analiza al cri cii literare
140.Analiza con nutului comunicarii se opreste la descrierea comunicarii fara sa-si propuna testarea
ipotezelor
a) Adevarat
b) Fals
141.Analiza con nutului comunicarii ofera posibilitatea de cuan care a documentelor scrise
a) Adevarat
b) Fals
142.Analiza con utului comunicarii presupune doar analiza con nutului manifest al comunicarii
a) Adevarat
b) Fals
143.Analiza con nutului comunicarii reprezinta:
a) Descrierea obiec va si sistema ca a comunicarii
b) Comunicarea directa, face- to- face dintre operator si subiect
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
fi
fi
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
 c) O serie de thnici de cercetare can ta v- calita va a comunicarii
d) Analiza comunicarii verbale si nonverbale
a) A+ C+ D
b) Alt raspuns
144.Scopul analizei con nutului comunicarii este iden carea, descrierea obiec va si sistema ca a
con nutului manifest si/ sau latent al comunicarii
a) Adevarat
b) Fals
145.Diferenta speci ca dintre analiza con nutului comunicarii si alte metode si tehnici o cons tuie
faptul ca;
a) Sunt analizate diferite documente sociale
b) Se ajunge la interpretari si explica i dierite
c) Intregul con nut al comunicarii se clasi ca in categorii de analize
146.Unitatea de inregistrare, din cadrul analizei con nutului comunicarii reprezinta:
a) Parte din comunicare ce ne permite a stabili orientarea categoriilor de analiza
b) Parte din comunicare ce urmeaza a caracterizata si introdusa intr-una din categoriile
schemei de analiza
c) Un element al analizei con nutului care are func e de cuan care
147.Unitatea de context in cadrul analizei con nutului comunicarii este mai mica sau cel mult egala
cu unitatea de inregistrare
a) Adevarat
b) Fals
148.Unitatea de context din cadrul analiei con nutului comunicarii reprezinta
a) O serie de “categorii standard” de analiza
b) Tema si obiec vele cercetarii
c) Partea din comunicare ce ne permite a stabili orientarea uita i de inregistrare
d) Parte din comunicare ce ne permite alegerea unita lor de analiza si a schemei de categorii
149.Unitatea de numarare din cadrul analizei con nutului comunicarii are urmatoarele func i;
a) De cuan care
b) De a stabili orientarea pozi va/ nega ve/ neutra a unita i de inrgistrare
c) De a exprima can ta v unita le de inregistrare si de context
ti
ti
fi
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
 d) De a transforma “datele brute” ale unui text in categorii de analiza
a) A+ C
b) Alt raspuns
150.Caracteris cile pe care trebuie sa le indeplineasca categoriile de analiza u lizate in cadrul
analizei con nutului comunicarii sunt;
a) Sa e per nente
b) Sa e cuan cabile
c) Sa exclusive
d) Sa e exhaus ve
e) Sa e complementare
f) Sa e obiec ve
a) A+ C+ D+ F
b) Alt raspuns
151.Catgoriile de analize elaborate in cadrul analizei con nutului comunicarii sunt stabilite in func e
de:
a) Rezultatele cercetarii
b) Materialul analizat
c) Metodele si tehnicile de cercetare
d) Ipotezele de cercetare
a) B+ D
b) Alt raspuns
152.Analiza con nutului comunicarii impune esan onarea atunci cand se realizeaza analizza
documentelor personale sau con nutul unui ar col de ziar
a) Adevarat
b) Fals
153.In cadrul analizei con nutului comunicarii, analiza frecventelor presupune:
a) Determinarea can ta va a unita lor de inregistrare
b) Determinarea calita va a unita lor de inregistrare
c) Frecventa de apar e a unita lor de numarare in cadrul comunicarii
d) Frecventa de apari e a unita lor de inregistrare in categoriile de analiza
a) A+ D
fi
fi
fi
fi
fi
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
 b) Alt raspuns
154.In cadrul analizei con nutului comuicarii analiza tenditei eviden aza orientarea pozi va,
nega va sau neutral, in raport cu o anumita tema, a celui ce transmite mesajul
a) Adevarat
b) Fals
155.Prin validitatea analizei con nutului comunicarii se urmareste:
a) Relevanta caracteris cilor textului pentru veri carea ipotezelor cercetarii
b) Elaborarea corecta a categoriilor de analiza
c) Elaborarea corecta a ghidului de interviu
d) Iden carea corecta a unita lor de analiza
a) A+ B+ D
b) Alt raspuns
156.Cercetari sociologice concrete, care sa se fundamenteze pe metoda observa ei sociologice si sa
e valori cate sub forma de “monogra i sociologice” in Romania au fost realizate
a) Spiru Haret
b) Petre Andrei
c) Anton Golopen a
d) Dimitrie Gus
e) Constan n Radulescu Motru
157.Observa a s in ca trebie sa u lizeze ipoteze explicite de cercetare, chiar daca prin seredipitate
se pot formula ipoteze noi
a) Adevarat
b) Fals
158.Cercetarea sociologica concreta bazata pe metoda observa ei se caracterizeaza prin:
a) Se limiteaza la esan oane mici
b) Interpretarile sta s ce si cuan carea se pot realiza intr-o mica masura
c) Nu necesita cali care profesionala a celui care o aplica
a) A+ B
b) Alt raspuns
159.Observa a s in ca prezinta urmatoarele caracteris ci:
a) Este fundamentata teore c
fi
ti
ti
fi
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
fi
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
fi
fi
ti
ti
ti
ti
ti
 b) Nu este sistema ca
c) Este anali ca
d) Este metodica
a) A+ C+ D
b) Alt raspuns
160.Observa a nestructurata presupune existenta unei grile de categorii si ipoteze dinainte stabilite
a) Adevarat
b) Fals
161.Metoda observa ei prezinta avantajul analizei longitudinale a fenomenelor si proceselor sociale
a) Adevarat
b) Fals
162.Metoda cauta sa raspunda la intrebari de pul “unde?” sau “ce este?”
a) Adevarat
b) Fals
163.Metoda este legata de xplica e si reprezinta un mijloc de descoperire a unui aspect al adevarului
a) Adevarat
b) Fals
164.Metoda este u lizata in func e de o metodologie si presupune inlantuirea ordonata a mai
multor tehnici care, la randul lor, vor opera onalizate in moduri de u lizare sau procedee
aplicate instrumentelor concrete de inves gare.
a) Adevarat
b) Fals
165.Prin metoda de cercetare se intelege calea, i nerarul, sau programul dupa care se regleaza
ac unile individuale si prac ce in vederea a ngerii unui scop
a) Adevarat
b) Fals
166.Se considera ca in s intele socio- umane termenul de metoda se foloseste in accep uni foarte
variate, asociindu-i-se cand un sens prea larg (metoda sta stca, metoda experimentala), cand
unul prea ingust
a) Adevarat
b) Fals
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
 167.Metoda reprezinta sistemul de reguli si principii de cunoastere si de transformare a realita i
obiec ve
a) Adevarat
b) Fals
168.Metodele sunt ghidate de concep a generala a cercetatorului si de principii teore ce de la care
porneste si pe care-si fundamenteaza demersul de cercetare
a) Adevarat
b) Fals
169.Dupa criteriul temporal Sep miu Chelcea dis nge intre metodele transversal si metode
longitudinale. Metodele transversale sunt cele care studiaza evolu a fenomenele in mp:
biogra a, studiul de caz, anchete Panel.
a) Adevarat
b) Fals
170.M. Grawitz remarca faptul ca I s intele umane no unea de metda este clara si deloc ambigua,
u lizandu-se e la singular (metoda compara ve, etc), e la plural (metode de culegere a
datelor, etc)
a) Adevarat
b) Fals
171.Drumul de la teore c la empiric sau traseul opera onalizarii este lamurit de S. Chelcea in
urmatorul exemplu:”daca Ancheta reprezinta o metoda, ches onarul apare ca tehnica, modul de
aplicare…prin autadministrare, ca un procedeu, iar lista ppropriu-zisa de intrebari (ches onarul
parit) ca instrument de inves gare”.
a) Adevarat
b) Fals
172.Conform criteriului credibilita i dateor metdelor secundare (interviul, ches onarul, sondajul
scalelor, tehnica testelor, tehnica sociometrica) ofera informa i cu valoare de opinie si permit o
cunoastere predominant psihosociologica
a) Adevarat
b) Fals
173.Pretestarea instrumentelor de cercetare (Ancheta- pilot) nu este etapa standardizarii
instrumentelor de inves gare (stabilirea lor exacta), ind necesara doar pentru a stabili
con nutul de adevar al unor itemi sau intrebari
a) Adevarat
b) Fals
ti
ti
ti
ti
fi
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
 174.Preancheta are ca scop xarea obiec velor si consta in analiza logica amanun ta a ipotezelor
posibile, selectandu-se ipotezele veri cabile
a) Adevarat
b) Fals
175.Se poate spune ca unei metode ii este subordonata o singura tehnica de cercetare, iar ecare
tehnica poate aplicata intr-o singura modalitate si numai una.
a) Adevarat
b) Fals
176.Tehnica este de nite drept ansamblu de prescrip i metodologice (reguli, procedee) pentru o
ac une e cienta, atat in sfera produc ei materiale, cat si in sfera produc ei spirituale ( tehnici
de cunoastere, de calcul, de crea e), precum si in cadrul altor ac uni umane (tehnica de lupta,
spor ve, etc.)”
a) Adevarat
b) Fals
177.Stabilirea universului anchetei reprezinta stabilirea popula ei de referinta sau a persoanelor
care vor inves gate si asupra carora vor ex nse rezultatele inves ga ei socioumane
a) Adevarat
b) Fals
178.Conform criteriului credibilita i datelor metodelor principale (observa a, experimental,
documentarea) ofera informa i cu valoare de fapte si inlesnesc o cunoastere predominant
sociologica
a) Adevarat
b) Fals
179.A. Giddens schema zeaza etapele procesului de cercetare as el:
a) De nirea problemei
b) Revizuirea dovezilor sau trecerea in revista a bibliogra ei
c) Clasi carea problemei prin formularea ipotezei
d) Selectarea planului de cercetare prin alegerea uneia sau a mai multor metode de cercetare
e) Efectuarea cercetarii
f) Interpretarea rezultatelor
g) Raportarea descoperirilor prin redactarea raportului de cercetare
a) Adevarat
b) Fals
ti
fi
ti
fi
fi
fi
fi
fi
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
fi
ti
fi
ti
ti
fi
ti
tf
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
 180.Cu privire la etapele procesului de cercetare si citandu-l pe R. Mucchieli, S. Chelcea consdera ca
intr-o inves ga e de p sociouman trebuie urmate urmatoarele etape:
a) Determinarea obiec vului inves ga ei
b) Preancheta
c) Stabilirea obiec velor si formularea explicita a ipotezelor cercetarii
d) Stabilirea universului anchetei
e) Alcatuirea esan onului sau a lotului
f) Alegerea tehnicilor de cercetare in func e de metodologia cercetarii
g) Pretestarea instrumentelor de cercetare (Ancheta- pilot)
h) De ni varea instrumentelor de cercetare
i) Prelucrarea datelor si a informa ilor ob nute
j) Analiza rezultatelor ob nute din etapele anterioare
k) Redactarea raportului de cercetare
a) Adevarat
b) Fals
181.Determinarea obiectului de cercetare se face nand cont totodata si de factrii tehnici (nivelul de
cali care al personalului de cercetare si al personalului auxiliar, precum si de termenul
calendaris c al inves ga ei- acordam o tremie din mp muncii de teren, iar doua treimi munci
de prelucrare)
a) Adevarat
b) Fals
182.Instrumentele de cercetare sunt considerate unelte materiale de care se foloseste cercetatorul
pentru cunoasterea s in ca a fenomenelor
a) Adevarat
b) Fals
183.Deinirea opera onala a conceptelor sociologice reprezinta traducerea conceptelor in
“evenimente observabile”
a) Adevarat
b) Fals
184.Prin ar cularea indicatorilor intr-un sistem print-o selec e atenta sunt re nu dooar indicatorii
necesari si su cien , stabilindu-se puterea lor de respingere, puterea lor de con nere si,
respec ve, puterea lor de discriminare.
a) Adevarat
fi
fi
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
 b) Fals
185.Determinarea obiectului de cercetare se face in raport cu ideea si scopul declarant al ini atrilo
inves ga ei si cu metodologia ceercetarii
a) Adevarat
b) Fals
186.Dupa criteriul temporal Sep miu Chelcea dis nge intre metodele transversale si metode
longitudinale. Metodele longitudinale sunt cel care urmaresc descoperirea rela ilor intre
laturile, aspeectele, fenomenele si procesele social- umane la un moment dat, cum ar , de
exemplu, observa a, Ancheta socioogica, etc
a) Adevarat
b) Fals
187.Atunci cand se stabilesc obiec vele si se formuleaza explicit ipotezele cercetarii trebuie explicat
scopul cercetarii precum si rezultatele ce se prevad a ob nute
a) Adevarat
b) Fals
188.Metoda de inves gare este determinate atat de adevcarea tehnicilor la scopul propus (tehnicile
trebuie corelate pentru ca ecare dintre el are limite), cat si de accesibilitate si costuri
a) Adevarat
b) Fals
189.Codi carea datelor reprezinta opera a de atribuire ecarei categorii de informa i a unui numar
sau litera
a) Adevarat
b) Fals
190.In cadrul codi carii, informa ile se condenseaza, se sistema zeaza si se normalizeaza iar
codiicatorul face analiza si interpretarea informa ilor cu scopul incadrarii lor in categorii
exclusive
a) Adevarat
b) Fals
191.Procedeul este de nit drept “maniera de ac une”, de u lizare a instrumentelor de inves gare
a) Adevarat
b) Fals
192.In cadrul preanchetei se es meaza costul intregii inves ga i; se stabileste termenul
calendaris cde incheiere a cercetarii; se prevad di culta le din teren legate de desfasurarea
inves ga ei si, nu in ul mul rand, se studiaza bibliogra a aferenta problemei de cercetat
fi
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
fi
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
fi
fi
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
 a) Adevarat
b) Fals
193.Chelcea sus ne ca intr-un ches onar “combinarea si succesiunea s mulilor trebuie sa e logica,
dar si psihologica”
a) Adevarat
b) Fals
194.Un raport de cercetare, correct intocmit, trebuie sa cuprinda:
a) O introducere in problema studiata
b) Un scurt istoric al proiectului de cercetare
c) Un rezumat al cercetarilor anterioare
d) O reformulare clara a problemei
e) Redarea completa a procedeelor u izate pentru culegere si prelucrarea informa ilor
f) Prezentarea detaliata a rezultatelor
g) Un rezumat al interprtarii rezultatelor
a) Adevarat
b) Fals
195.P. pichot spune despre ches nare ca “sunt teste compuse dintr-un numar mai mar sau mai mic
de intrebari prezentate in scris subiec lor si se refera la opiniile, preferintele, sen mentele,
interesele si comportamentele lor in circumstante precise”
a) Adevarat
b) Fals
196.De ni varea instrumentelor de cercetare reprzinta etapa d inceput a instrumentelor de
cercetare ( nalizarea elementelor de con nut, punerea in pagina, mul plicarea lor etc)
a) Adevarat
b) Fals
197.Chelcea de neste tehnicile de cercetare ca iind subsumat metodelor si referindu-se strict la
demersul opera onal al abordarii fenomenelor de studio
a) Adevarat
b) Fals
198.Roger Mucchielli, spunea despre ches onar ca “nu poate considerat decat o lista de intrebari”
a) Adevarat
b) Fals
fi
ti
fi
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
fi
 199.Chelcea de neste ches onarul ca ind “o tehnica si, corespunzatr, un instrument de inves gare
constand dintr-un ansamblu de intrebari scrise si, eventual, imagini gra ce , ordonate logic si
psihologic, care, prin administrarea de catre operatorii de Ancheta sau prin autoadministrare,
determina din partea persoanelor anghetate raspunsuri ce urmeaza a inregistrate in scris”
a) Adevarat
b) Fals
200.Partea introduc va este denumita si scrisoare de explica e si are rolul de a oferi explica i:
a) Cu privire la rolul anchetei
b) Cu privire la scopuriele si ovbiec vele sale
c) Cu privire la ce vor folosite rezultatele studiului
d) Referitoare la valentele sale pragma ce
e) Referitoare la faptul ca raspunsurile persoanei in cauza sunt foarte importante pentru reusita
anchetei
a) Adevarat
b) Fals
201.In partea introduc ve trebuie sa s precizeze datele de contact ale operatorului de Ancheta, ale
ins tu ei care a comandat sau car realizeaza studiul, precum si ale coordonatorului proiectului,
e pentru detalii suplimentare, e pentru solicitarea modiicarii datelor personale din bazele de
date.
a) Adevarat
b) Fals
202.Earl Babbie, spune ca prin ches onar se intelege “o metoda de colectare a datelor prin
intrebarile puse persoanelor sau prin intrebarea acestora daca sunt de acord sau in dezacord cu
enunturile care reprezinta diferite puncta de vedere”
a) Adevarat
b) Fals
203.Dupa forma intrebarilor si a s mulilor se pot dis nge ches onare cu intrebari rotunde, cu
intrebari ascu te si cu intrebari de p palnie
a) Adevarat
b) Fals
204.Metodele au in principal un caracter:
a) Instrumental si de ac une
b) De opera onalizare si localizare
fi
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
fi
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
fi
fi
ti
ti
 c) De informare si interpretare
a) A+ C
b) A+ B
c) A+ B+ C
205.Daca se cerceteaza performantele academice ale unui grup de stude se poate reurge la metoda
longitudinala, ceea ce ar presupune:
a) Cercetarea la sfarsitul faculta i pentru ca rezultatele demersuluui sunt importante
b) Cercetarea aceluiasi grup pe toata durata colegiului sau faculta i
c) Cercetarea din cand in cand pe o prioada limitata din mpul faculta i
206.Dupa criteriul credibilita i datelor ob nute in cercetare se poate face dis nc a intre:
a) Metode principale
b) Metode ter are
c) Metode secundare
a) A+ B
b) A+ C
c) A+ B+ C
207.Faptul ca in construc a ches onarului limbaul trebuie sa e inteles de catre persoanele supuse
anchetei de neste criteriul:
a) Relevantei
b) Adaptarea limbajului
c) Simetriei
208.Dupa criteriul reac vita i (respec ve al gradului de implicare al cercetatorului asupra obiectului
de studiu), Sep miu Chelcea dis nge intre:
a) Metodele experimentale
b) Metode cvasiexperimentale
c) Metode de observa e
d) Metode nonexperimentale
a) A+ C+ D
b) A+ b+ C
c) A+ B+ C+D
209.Dupa numarul unita lor social eluate in studio, S. Chelcea dis nge intre:
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
 a) Metodele sta s ce ce presupun inves garea unui numar mare de unita sociale
b) Metodele cazuis ce ce se refera la studiul integral al catorva unita sau fenomene socio-
umane
c) Metodele reproduc bile care se reera la studiul par al al unor persoane
a) A+ B
b) B+ C
c) A+ B+ C
210.Dupa criteriul func ei indeplinite in procesul cercetarii putem vorbi de;
a) Metode de proiectare a cercetarii
b) Mtode de recoltare a datelor
c) Metode de reproducere a realita i
d) Metode de analiza si interpretare
a) A+ B
b) B+C
c) A+ B+ C
d) A+ B+ D
211.Dupa locul ocupat in procesul ives ga ei empirice S. Chelcea dis nge intre:
a) Metodele de culegere a informa ilor
b) Metodele de prelucrare a informa ilor
c) Metodele d interpretare a datelor cercetarii
d) Metodele de veri care a informa ilor
a) A+ B
b) A+ B +C
c) A+ B+ C+ D
212.Dupa scopul lor, cercetarile socioumane concrete pot de mai multe puri. Din aceasta
perpec va putem spune ca etnogra a este o s inta preponderant
a) Descrip va
b) Explora va
c) Explica va
213.Dupa criteriul temporal J. C. Plano vorbeste de:
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
 a) Metode longitudinale
b) Metode transversal
c) Metode inguste
a) A+ C
b) B+ C
c) A+ B
214.Dupa scopul lor, cercetarile socioumane concrete pot de mai multe puri. Din aceasta
perspec va putem spune ca sociologia este o s inta preponderant:
a) Descrip va
b) Explora va
c) Explica va
215.Metoda s in ce presupune (conform lui J. Plano) urmatoarele momente:
a) Ide carea clara a problemei ce trebuie cercetata
b) Verifcarea problemei prin a area parerii celorlal despre aceasta ches une
c) Formularea unei ipoteze cee exprima o rela e intre variabile
d) Ra onare deduc va atenta in ceea ce priveste ipoteza pentru a inves ga implica ile
problemei: stabilirea tehnicilor si procedeelor aferente
e) Culegerea de date pentru testarea empirica a ipotezei
f) analiza can ta va si calita va a datelor
g) acceptarea, respingerea sau reformularea ipotezei
a) A+ B+ C+ D+ E
b) A+ B+ D+ E+ F
c) A+ C+ D+ E+ F+ G
216.Dupa scopul lor, cercetarile socioumane concrete pot de mai multe puri: cercetari descrip ve
si cercetari explica ve. Cercetarile explica ve isi propun:
a) Sa testeze ipotezele
b) Sa ofere informa i pentru formularea ipotezelor
217.In func e de nivelul de acces la instantele sistemului psihic putem vorbi de:
a) Meted care vizeaza planul cons ent si care se adreseaza cu precadere instantei Egoului
b) Metode care vizeaza nivelul incons entului (personal sau colec v) si care se adreseaza cu
precadere instantei Sinelui personal si colec v
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
fl
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
 c) Metode care vizeaza planul transpersonal si prin care se urmareste ob nerea de informa i e
la nivelul Sinlui integral
a) A+ B+ C
b) A+ B
c) B+ C
d) A+ C
218.In schema lui Giddens referitoare la etapele procesului de cercetare efectuarea cercetarii se
refera la:
a) Strangerea datelor si inregistrarea informa ilor
b) Alegerea temei de cercetare
219.Cum se numeste sec unea dintr-un ches onar in care se or face precizarile concrete referitoare
la mp si la modalita le concrete de raspuns la intrebarile din ches onar
a) Intrducere
b) Instruc uni de aplicare
c) Con nut propriu- zis
220.Ches onarele care pornesc cu intrebari simple a caror complexitate creste pe masur ace se
avanseaza in derularea lor se numesc:
a) Ches onare p “palnie”
b) Ches onare p “sacosa”
c) Ches onar p “palnie intoarsa”
221.Prelucrarea datelor si a informa ilor ob nute se refera la:
a) Informa ile ob nute din aplicarea instrumentelor de cercetare sunt clasi cate,inseriate si
prega te pentru prelucrarea matema ca
b) Prelucrarea datelor prin codi care si tabulare
222.Dupa scopul lor, cercetarile socioumane concrete pot de mai multe puri: cercetari descrip ve
si cercetari explica ve. Cercetarile explica ve isi propun:
a) Sa testze ipotezele
b) Sa ofere informa i pentru formularea ipotezelor
223.Ches onarele care pornesc cu intrebari complexe cre se simpli ca pe masur ace se avanseaza in
derularea lor se numesc:
a) Ches onare p “palnie”
b) ches onare p “sacosa”
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
fi
ti
ti
ti
fi
ti
ti
 c) ches onare p “palnie intoarsa”
224.in debutul ches onrului se recomanda folosirea uneia sau mai multor intrebari:
a) care sa e usoare si la care oamenii raspund cu placer, cu scopul de a antrena subiectul in
dialog
b) care sa e mai di cile pentru a mo va subiectul
225.dimensiunea ches onarului se refera la:
a) Numarul de opera onalizari
b) Numarul de intrebari
c) Numarul de ipoteze
226.Cum se numeste sec unea dintr-un ches onar care con ne intrebari sau itemi;
a) Instruc uni de aplicare
b) Con nutul propriu- zis al ches onarului
c) Introducere
227.Daca se cerceteaza performantele academice al unui grup de student se poate folosi metoda
transversala ceea ce inseamna:
a) Cercetarea secven ala pe toata durata studiilor
b) Cercetarea simultana a mai multor gupuri- cate unul pentru ecare an de studio
c) Cercetarea intregului grup pe toata durata faculta i
228.In schema lui Giddens referitoare la etapele prcesului de cercetare de nirea problemei se refera
la:
a) Alegerea temei de cercetare
b) A area si strangerea de informa i
229.In general, se considera ca un ches onar trebuie sa aiba:
a) Un numar cat mai mic de intrebari
b) Un numar cat mai mare de intrebari
230.Referitor la tehnicile de construire a ches narului se cunoaste ca, de cele mai multe ori din
dorinta de a “acoperi” cat mai bine con nutul conceptelor prin indicatori, tendinta
cercetatorului este:
a) De a formula mai multe intrebari decat ar recomanda-o condi ile concrete de desfasurare
a anghetei
b) De a formula mai pu ne intrebari decat ar trebui
fl
ti
ti
ti
fi
fi
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
fi
 231.Becker considera ca in construc a intrebarilor trebuie sa se na cont de o serie de criterii cum ar
:
a) Relevanta
b) Simetria
c) Claritatea si simplitatea
d) Adaptarea limbajului
e) Gradul de ocupare gra ca a instrumentelor de cercetare
a) B+ C+ D
b) A+ B+ C+ D
c) C+ D+ E
232.Faptul ca in cnstruc a ches onarului ecare intrebare trebuie sa se refere la un anumit aspect
par cular si unic al cercetarii de neste criteriul
a) Simetriei
b) Relevantei
c) Clarita i
233.Printre factorii principali care fac sa intalnim, in prac ca, ches onare de dimensiuni foarte
diverse, de la cele compuse doar din cateva intrebari pana la altele ce cuprind sute de intrebari
se a a si urmatorii:
a) Speci cul temei studiate si obiec vele cercetarii
b) Finalitatea acesteia si bene ciarul rezultatelor
c) Tehnica de Ancheta si felul intrebarilor
d) Timpul de care se dispune
a) A+ B+ C
b) B+ C+ D
c) A+ B+ C+ D
234.Intrebarile care permit “introducerea” persoanei ches onate in subiectul anchetei si care nu
trebuie sa e nici foarte di cile si nici prea speci ce poarta denumirea de intrebari:
a) Introduc ve
b) De trecere
c) Filtru
d) Bifurcate
235.Intrebarile care au scopul de a “sparge gheata” si de a da incredere repondentului:
fi
ti
fl
fi
ti
ti
fi
ti
fi
fi
fi
ti
ti
fi
ti
fi
fi
ti
ti
ti
ti
 a) Introduc ve
b) De trecere
c) Filtru
d) Bifurcate
a) A+ B
b) B+ C
c) C+ D
d) A
236.Intrebarile care marcheaza trecerea sau saltul de la o categorie de intrebari la alta sau de la o
dimensiune a ches onarului la alta si care au scopul de a “semnaliza” si de a facilita aceasta
schimbare poarta denumirea de:
a) Introduc ve
b) De trecere
c) Filtru
d) Bifurcate
237.Intr-un ches onar atunci cand formulam intrebarile si pentru protejarea s mei de sine se
folosesc:
a) Intrebari indirecte
b) Eufemisme
c) Termeni cu incarcatura emo onala mai redusa
d) Cuvinte din limbajul s in c al cercetatorului
a) A+ B+ C
b) B+ C
c) C+ D
d) A+ B
238.Intrebarile menite sa permita trecerea anumitor categorii de reponden si sa blocheze accesul
altora la itemii ches onarului poarta denumirea de:
a) Introduc ve
b) De trecere
c) Filtru
d) Bifurcate
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
 239.Regula referitoare la un numar cat mai mic intr-un ches onar denumita si ‘regula de aur” nu
trebuie sa impieteze asupra:
a) Calita i cercetarii
b) Capacita i de acoperire a temei cercetate
c) Gradului de stres al cercetatorului
a) A+ B
b) B+ C
c) A+ B+ C
240.Intrebarile repreentate de itemii cu valoare sta s ca sau de datele personale de pul sex, varsta,
nivel de venituri, nivel de scolarizare, stare civila, numar de copii etc. se numesc:
a) Introduc ve
b) De trecere
c) De iden care
d) De impunere
241.Intrebarile care sunt asemanatoare celor iltru doar ca nu blocheaza accesul niciunei persoane
sau categorii de reponden , ci le redirec oneaza catre sec uni diferite ale instrumentului
a) Introduc ve
b) De trecere
c) Filtru
d) Bifurcate
242.Intrebarile care sunt menite de a “veri ca” aten a si corec tudinea raspunsurilor date de
persoanele ches onate, cu scopul de a creste gradul de incredere in raspunsurile ob nute se
numesc:
a) Introduc ve
b) De trecere
c) Filtru
d) De control
243.Faptul ca in construc a ches onarului cn nutului intrebarilor trebuie sa ie corelat cu tema si sa
aiba relevanta pentru obiec vele cercetarii de neste criteriul:
a) Relevantei
b) Simetriei
c) Clarita i
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
 244.Intr-un ches onar trebuie sa nem cont in formularea intrebarilor:
a) De evitarea reac ei de pres giu a repondentului
b) De protejarea s mei de sine a subiectului
c) De nivelul de experienta al coordonatorului de proiect
a) a+ b
b) b+ c
c) a+ b+ c
245.Tehnica de nite de Sep miu Chelcea ca ind cea de ob nere prin intrebari si raspunsuri a
informa ilor verbale de la indivizi si grupuri umane in vederea veri carii ipotezelor sau pentru
descrierea s in ca a fenomenelor socioumane se numeste:
a) Observa a
b) Interviul
c) Experimental
246.Intrebarile intr-un ches onar trebuie sa e formulate:
a) Intr-o maniera clara, simpla, fara in orituri s lis ce
b) Respectand regulile grama cale si topica frazei sau a propozi ei
c) Intr-o maniera complicate si metaforica pentru a exprima cat mai complet cee ace vor sa
exprime
a) A+ b+ c
b) B+ c
c) A+ b
247.In formularea intrebarilor dintr-un ches onar exista o regula rferitoare la memoria celor
ancheta care trebuie sa nu e:
a) Subes mata
b) Supraes mata
c) Neglijata
248.Kenneth D. Bailey considera ca in clasi carea purilor de observa e intervin doua puri de
criterii:
a) Structura environmentului, care prin dihotomizare da nastere cadrului natural (studio de
teren) si cadrului ar cial (experimentul de laborator)
b) Gradul de structurare a observa ei, care poate la limita in observa e nestructurata, de o
parte, si observa e structurata, de cealalta parte
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
fl
fi
ti
fi
fi
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
 c) Gradul de libertate a operatorului de observa e, care da nastere unor criterii de observa e
speci ce
a) A+ b
b) A+ c
c) A+ b+ c
249.Intr-un ches onar sunt complet interzise:
a) Dublele nega i
b) Opera onalizarile exaggerate
c) Interoga ile
250.Intr-un ches onar gradul de abstrac zare si con nutul in termeni de specialitate al intrebarilor,
ca si numarul nelologismeor, regionalismelor, termenilor argo ci trebuie sa e adaptat:
a) Operatorilor de Ancheta sau de interviu
b) Categoriei de public sau persoanelor anchetate
c) Coordonatorului de proiect sau cercetatorului
251.Faptul ca in construc a ches onarului intrebarile trebuie sa e clare, simple, precise si sa
re ecte intr-o maniera consistenta sensului itemului la care se face referire de nste criteriul:
a) Relevantei
b) Simetriei
c) Clarita i si simpliita i
252.Printre avantajele interviului ca tehnica de cercetare se numara si:
a) Asigurarea standardizarii condi ilor de raspuns, lucru imposibil de realizat in cazul
ches onarelor postale
b) Neasigurarea controlului itemilor supusi opera onalizarii
c) Asigurarea controlului asupra succesiunii intrebarilor, fapt ce are consecinte pozi ve asupra
acuratetei raspunsurilor
d) Colectarea unor raspunsuri spontane, s ut ind ca primele reac i sunt mai semni ca ve
decat cele realizate sub controlul norma ve
a) A+ c+ d
b) A+ b
c) C+ d
d) A+ b+ c
fl
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
fi
ti
ti
fi
fi
ti
fi
ti
ti
 253.Intrebarile care au rolul de a provoca explica i si care de obicei au e multe variante de raspuns
prestabilite, e sunt intrebari deschise cu raspunsuri libere se numesc:
a) Introduc ve
b) De trecere
c) Tip “de ce”
d) Filtru
254.In Tratatul de psihologie sociala, Roger Daval si colaboratorii fac o serie de dis nc i intre situa a
de interviu si alte fenomene psihosociologice. Care dintre acestea sunt adevarate?
a) Interviul reprezinta mai mult decat un dialog pentru ca nu totdeauna dialogul are drept scop
ob nerea de informa i
b) Interviul nu poate confundat cu interogatoriul, desi si intr-un caz si in celalalt exista o
persoana care pune intrebari, care dirijeaza discu a
c) Interviul este similar interogatoriului
a) A+ c
b) A+ b
c) A+ b+ c
255.Printer avantajele interviului ca tehnica de cercetare se Numara si:
a) Flexibilitatea, posibilitatea de a ob ne raspunsuri speci ce la ecare intrebare
b) Reproduc vitatea, capacitatea de a reproduce intrebari pe masur ace se expun
c) Rata mai ridicata a raspunsurilor, asigurata de ob nerea raspunsurilor si de la persoanele
care nu s u sa citeasca si sa scrie, ca si de la persoanele care se simt mai protejate cand
vorbesc decat cand scriu
d) Observarea comportamentelor nonverbale, fapt ce sporeste can tatea si calitatea
informa ilor
a) A+ b
b) A+ b+ c
c) A+ c+ d
d) C+ d
256.Tehnica propusa de psihologul American Carl Rogers si care a inocuit as el “modalitatea clasica”
de desfasurare a sedintelor de psihanaliza descries de Sigmund Freud se numeste:
a) Interviu clinic
b) Interviu rigid
c) Interviu spontan
ti
ti
ti
ti
ti
fi
fi
ti
ti
ti
ti
ti
fi
fi
ti
fi
tf
ti
ti
ti
 257.Din punct de vedere al con nutului comunicarii se poate face dis nc a intre:
a) Interviul de opinie si interviul documentar
b) Interviul gazetar si interviul de opinie
258.Printre avantajele interviului ca tehnica de cercetare se Numara si:
a) Asigurarea unor raspunsuri personale, fara interven a altora
b) Asigurarea unor raspunsuri mijlocite, prin intervn a amicior subiec lor
c) Asigurarea raspunsului la toate intrebarile si prin aceasta furnizarea informa ilor pentru
testarea tuturor ipotezor cercetarii
d) Precizarea datei si locului convorbirii , fapt ce asigura comparabilitatea informa ilor
e) Studierea unor probleme mai complexe prin u lizarea unor formulare, ches onare sau
ghiduri de interviu mai amanun te, cu mai multe intrebari, de o mai mare sub litate
a) A+ c+ d+ e
b) A+ c+ d
c) C+ d+ e
d) A+ b+ c+ d+ e
259.Printer dezavantajele interviului ca tehnica de carcetare se Numara si:
a) Costul ridicat, nu numai al orelor de intervievare, dar si al celorlalte etape si mmente al
proiectarii si realizarii cercetarilor pe baza de interviu
b) Timpul indelungat necesar pentru iden icarea persoanelor incluse in esan on, pentru
ob nerea acordului si desfasurarea convorbirii, uneori iind necesare mai multe vizite la
aceeasi adresa
c) Erorile datorate operatorilor de intervu in cee ace priveste punerea intrebarilor si
inregistrarea raspunsurilor, asa- numitul “efect de operator”
d) Costul foarte scazut in compara ve cu observa a par cipa ve
a) A +b+ c
b) A+ b+d
c) A+ b+ d
d) B+ c+ d
260.Printre dezavantajele interviului ca tehnica de cercetare se Numara si:
a) Imposibilitatea consultarii unor documnete in vederea formularii unor raspunsuri precise
b) Inconveniente legate de faptul ca se cere indivizilor sa raspunda, indiferent de dispozi a lor
psihica, de starea de oboseala etc
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
 c) Neasigurarea anonimatului, ind cunoscute adresa si numarul de telefon ale persoanelor
care urmaeaza sa e intervievate
d) Lipsa de standardizare in formularea intrebarilor, cee ace limiteaza comparabilitatea
informa ilor
e) Di culta in accesul la cei care sunt inclusi in esan on
a) A+ b+ c+ d+ e
b) A+ b+ c+ d
c) B+ d
d) A+ d+ e
261.Printre avantajele u lizarii focus grupului putem vorbi de faptul ca:
a) Este o tehnica exibila
b) Are o inalta validitate
c) Produce rezultate destul de rapid
d) Prezinta csturi foarte ridicate
a) A+ b+ c
b) B+ c+ d
c) C+ d
262.Dupa gradul de libertate a cercetatorului in alegerea temelor de inves gare si in ceea ce priveste
formularea, numarul si succesiunea intrebarilor, interviurile se inscriu pe un con nuum intre:
a) Interviul individual si cel de grup
b) Interviul comprehensiv si cel repe ve
c) Interviul direc ve si cel nondirec ve
263.Interviurile direc ve se considera ca:
a) Au intrebari prestabilite, structurate intr-o ordie rigida
b) Se desfasoara intr-un interval de mp limitat
c) Se centreaza pe problema de studiu
d) Au numar ridicat de intrebari spontane
a) A+ b+ d
b) A+ b+ c
c) C+ d
fi
ti
ti
ti
fl
ti
fi
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
 264.Metoda care consta in “colectarea datelor despre comportamentul nonverbal” implicand
sensibilitatea vizuala, dar si Acus ca, tac le, termica, olfac ve poarta denumirea de:
a) Metoda experimentului
b) Metoda observa ei
c) Metoda anchetei
265.Referitor la regulile de observare exista o serie de condi i prealabile observarii. Printer acestea
se a a:
a) Inainte de inceperea cercetarii cel ce face observa a trebuie sa se familiarizeze cu
obiec vele cercetarii
b) Tehnicile de observare si procedeele de notare a faptelor de observa e trebuie precis
formulate si su cient de mult repetate pentru ca observa a sa ie valida
c) Inainte de a observa, cercetatorul trebuie sa memorize lista unita lor de observare
(secventele comportamentale)
d) Cercetatorul trebuie sa-si evalueze nivelul de stres inainte de a realiza opera onalizarea
conceptelot
a) A+ b+ d
b) A+ b+ c
c) C+ d
266.Rolul cercetatorului in observa a par cipa ve poate :
a) Totalmente par cipant
b) Par ciparea ca observator
c) Observator ca par cipant
d) Totalmente observator
e) Observator general si neimplicat
a) A+ b+ c+ d+ e
b) A+ b+ c+ d
c) D +e
267.In cadrul exeperimentului, variabilele ale caror valori, discrete sau con nue, pot ordonate de-
a lungul unei singure dimensiuni (de exemplu, cooperarea, con ictul etc.) se numesc variabile:
a) Calita ve
b) Can ta ve
c) Mixte
ti
ti
fl
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
fl
ti
ti
ti
ti
fi
 268.Mtoda de cercetare concreta empirica care consta in iden carea, colectarea, analizarea si
interpretarea datelor cu ajutorul simturilor (vaz, auz, miros etc) in vederea efectuarii de inferente
psihologice si sociologice pentru a veri ca ipotezele sau pentru a descrie sistema c si obiec v
mediul inconjurator, oamenii si rela ile interpersonale, comportamentele individuale si
collec ve, ac unile, comportamentul verbal, obiec vele zice, produsele ac vita lor crea ve ale
persoanelor si grupurilor umane se refera la metoda;
a) experimentului
b) observa ei
c) studiului de caz
269.cercetatorul care ascunde rolul sau de observator si se integreaza in viata colec vita i studiate
cat mai mult posibil, interac onand cat mai natural ce cei pe care ii studiaza, prin incorporarea
rolurilor sociale impuse de grup, dar Ramanand totusi observator- acesta ind rolul sau primar-
se refera la rolul de:
a) totalmente observator
b) par cipant ca observator
c) observator ca par cipant
d) tatalmente par cipant
e) obserbator general
270.experimentul prin care se masoara in uenta variabilei independente asupra variabilei
dependnte se numeste:
a) explora v
b) metodic
c) cri c
d) propriu- zis s in c
271.observa a care se refera la situa a in care observatorul se a a I afara sistemului observant,
aceasta tehnica ind recomandata in cazurile in care incadrarea cercetatorului in sistemul rol-
status- urilor grupului sau colec vita i nta este di cila sau chiar imposibila se refera la
observa a:
a) interna
b) par cipa va
c) externa
272.interviurile nondirec ve se caracterizeaza prin:
a) numar redus de intrebari
b) numar foarte ridicat de intrebari
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fl
fi
ti
ti
fi
fi
ti
fi
fl
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
 c) formularea spontana a intrebarilor
d) raspunsuri comlexe
e) raspunsuri simle
a) a+ b+ c
b) a+ c+ d
c) a+ b+ c+ d
273.Cercetatorul care isi dezvaluie rolul de cercetator, dar isi consacra buna parte din mp
ac vita lor comune ale grupului studiat se refera la rolul de:
a) Totalmente par cipant
b) Par cipant ca observator
c) Observator ca par cipant
d) Tatalmente observator
e) Observator general
274.Factorii introdusi in experiment de cercetator sau de alte instante (natura, societatea) si al caror
parametri de pul valoare, intensitate, durata, frecventa etc. se modi ca in mp se numesc:
a) Variabile dependente
b) Variabile independente
c) Variabile indiferente
275.In metoda observa ei se cunosc o serie de regulile referitoare la con nutul notelor de
observa e. Printre acestea se a a:
a) Notele de observa e trebuie sa includa: data, ora, durata observa ei, locul desfasurarii
evenimentelor,circumstantele observarii, aparatele u lizate in observa e, factorii de mediu
care pot in uenta comportamentele, precum si modi carile care au survenit in mpul
observarii
b) In notele de observa e nu-si au locul opiniile, ipotezele, remarcile cercetatorului, ind gresit
sa notam ca persoana observata era, d exemplu, emo onata, trebuind sa notam doar
expresia faciala, paloarea, contrac a musculara etc. fara a face interpretari sau fara sa
acordam semni ca i faptelor sau actelor de conduita observate
c) Notele de observare trebuie sa con na rezultatele examinarilor la testele de personalitate
efectuate in prealabil ca probe de admitere in sistemul de observare
a) a+ b+ c
b) b+ c
c) a+ c
ti
ti
ti
ti
fl
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
fl
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
fi
 d) a+ b
276.Cercetatorul care nu se implica in viata grupului si nu intervine in desfasurarea fenomenelor
studiate se refera la rolul de:
a) Totalmente par cipant
b) Par cipant ca observator
c) Observator ca par cipant
d) Totalmente observator
277.Observa a descrisa in 1934 de catre Tippe care se bazeaza pe tehnica sondajului, ind numita
uneori “esan onaj al muncii” sau “inspec e instantanee” se refera la:
a) Esan onata
b) Con nua
278.Metoda care consta in observarea si masurarea efectelor manipularii unor variabile
independente asupra variabilelor dependente intr-o situa e in care ac unea altor factori
(prezen efec v, dar straini studiului) este redusa la minimum poarta denumirea de:
a) Metoda observa ei
b) Metoda experimentului
c) Metoda studiului de caz
279.Intr-un experiment, in afara factorilor care isi modi ca parametrii, exista o serie de al factori,
exteriori rela ei presupuse intre variabilele explanatorii, care sunt men nu constan s sunt
controla . Aces factori poarta denumirea de:
a) Variabile interioare controlate
b) Variabile interioare necontrolate
c) Variabile exterioare controlate
280.Intr-un ches onar se recomanda sa nu e folosite;
a) A rma ile retorice
b) Nega ile
c) Interoga ile
281.Experimentul care are o func e de sondare a situa ilor psihosociale mai pu n cunoscute, fara a
porni de la ipoteze foarte exacte si are un rol de precizare a problemelor ce urmeaza a
clari cate in cercetarile s in ce ulterioare se numeste experiment:
a) Explora v
b) Metodic
c) Cri c
fi
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
fi
ti
tt
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
fi
 282.Observarea care se refera la perioade limitate din viata unei colec vita sau la secvente
comportamentale bine precizate ale unui numar mic de indivizi si prsonalita se refera la
observa a:
a) Esan onata
b) Con nua
283.Intr-un experiment, data ind mul tudinea factorilor exteriori, cercetatorul lasa cu buna s inta
necontrolate unele variabile mai greu de men nut la acelasi nivel datorita complexita i lor, a
mijloacelor tehnice, uneori rudimentare, din considerente materiale sau deontologice etc. aceste
variabile sunt denumite;
a) Variabile interioare necontrolate
b) Variabile exterioare necontrolate
c) Variabile exterioare controlate
284.Grupul cons tuit din ansamblul persoanelor asupra carora ac oneaza variabila independenta
itrodusa de cercetator se numeste:
a) Grup general de studio
b) Lot sau esan on
c) Grup experimental
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti