Radiologie – curs 6

Ortopantomografia / radiografia panoramică

ORTO= mișcarea ortoradială a filmului (casetei) și sursei (tubului) în jurul capului
pacientului.
PAN = se obține o imagine panoramică; oferă o privire de ansamblu asupra arcadelor
dentare.
TOMO = principiul tomografiei

Părțile componente ale unui aparat ortopantomograf

1. Stativ
2. Tubul radiogen
3. Caseta cu filmul radiologic
4. Pipa “bite-wing”
5. Piesa de sprijin pentru bărbie
6. Mijloace de contenție ale craniului
7. Sistemul de centrare
8. Mânerele de sprijin
9. Tabloul de comandă
10. Declanșatorul
11. Cefalostat

PRINCIPII TEHNICE
Fascicolul e colimat sub forma unei fante.
Caseta este plasată pe o port-caseta care are aceeași fanta
Există 2 tipuri de mișcări care sunt simultane și sincrone:
 Mișcarea de rotație tub-casetă: tubul se deplasează cu 180 grade de la o articulație
ATM la cealaltă prin spatele pacientului iar caseta se deplasează prin fața pacientului.
Se radiografiază câte o secțiune din extremitatea cefalică pentru că fascicolul e sub
forma unei fante (-> se “taie” felii din extremitatea cefalică în timpul unei rotații)
 Mișscarea de translație a casetei în port-casetă: caseta se deplasează prin spatele
fantei din port-casetă. Secțiunile extremității cefalice radiografiate de tub sunt
înregistrate pe casetă formând astfel
imaginea radiologică.
Concluzie: tubul merge prin spatele
pacientului și face secțiuni care se vor pune pe
secțiuni diferite ale casete deoarece și caseta se
rotește prin fața pacientului

1
Radiologie – curs 6

Plan focal (slide 10 curs ppt)

!! Pe OPT apar doar arcadele dentare deoarece aparatul are
un plan focal.
Definiție: planul focal este o regiune curbă cu aspect
tridimensional determinată de poziția centrilor de rotație dintre tub
și casetă.
Avem nevoie de 3 centrii de rotație: unul frontal și 2 laterali.
Numai structurile plasate în planul focal apar bine conturate
(restul sunt șterse) -> pentru a avea o imagine bună a arcadelor trebuie să punem pacientul
în planul focal al aparatului. Structurile plasate în planul focal corespund arcadelor dentare
(maxilar superior și inferior) acesta fiind motivul pentru care pe OPT apar doar arcadele
dentare.
Cu cât centrul de rotație este mai aproape de structurile dentare cu atât planul focal
este mai îngust. În regiunea frontală planul este mai îngust.
Deoarece nu știm unde este planul focal trebuie să poziționăm pacientul în funcție de
anumite repere.
Planul focal are 3 dimensiuni:
 Antero-posterior
 Buco-lingual
 Vertical

O imagine panoramică va avea netitate și va fi de calitate dacă îndeplinește 3 condiții:

1. Arcadele să fie situate în planul focal al aparatului
2. Planul focal să fie bine constituit când se instalează aparatul
3. Arcadele dentare să fie ideale (forma ideală este de parabolă). În caz contrar
imaginea nu va fi corectă (ex. dacă pacientul are protruzie , dinții nu vor fi în planul
focal al aparatului)

Imaginea panoramică este întotdeauna mărită. Marirea ei depine de aparat (între 20-
40%) .
Cum știm că a fost bine instalat aparatul? Facem o radiografie iar dacă aceasta e
bună, toate vor fi bune.

2
Radiologie – curs 6

Imagini “fantomă”
Sunt imagini date de obiectele metalice, care vor crea opacități. Au următoarele
caracterstici:
 Sunt puse pe radiografia panoramică de partea opusă obiectului
 Sunt situate mai sus
 Au netitate mai slabă
 Sunt mărite
?? caracteristicile sunt valabile pentru
structurile aflate la punctul de plecare și de oprire al
aparatului.
Aceste imagini crează artefacte și împiedică vizualizarea structurilor dentare.

Tehnica OPT
Pregătirea pacientului
- Îndepărtăm obiectele metalice
- Se pune șorțul de radio protecție
- Nu se pune gulerul pentru că produce artefacte
Poziționarea pacientului
Pacientul se poziționează cu spatele drept și coloana cervicală în prelungirea coloanei
dorsale.
Pentru ca arcadele să fie în planul focal craniul trebuie poziționat:
 în plan medio-sagital: spotul luminos vertical se va suprapune
peste linia medio-sagitală a pacientului adică peste linia ce unește
mijlocul frunții, vârful nasului și mijlocul mentonului
 în plan orizontal: spoturile orizontale se vor suprapune peste
planul Frankfurt (planul Frankfurt este planul ce unește rebordul
infero-extern al orbitei și extremitatea superioară a conductului
auditiv extern).
 în plan ocluzal
- ocluzie “cap la cap”
- fixarea prin pipa “bite-wing”
- ? linia caninilor se ajustează când pacientul mușcă pe un șanț de pe bitewing
Pacientul se va ține cu mâinile de mânerele aparatului.
Tehnica efectuării OPT presupune:
 Utilizarea unui material de protecție pentru pipă
 Îndepărtarea obiectelor metalice

3
Radiologie – curs 6

 Șorț și guler de protecție? (se pune la 4 cm sub marginea bazilară)

 Pregătirea psihologică
 Mâinile pe mânerele de sprijin
 Spatele drept, coloana dorsală și cervicală vor fi verticale
 Umerii coborâți
 Poziționarea craniului
 Închiderea pieselor parietale de susținere
 Limba pe palat: pacientul trebuie să înghită și să rămână cu limba lipită de palat
pentru că altfel aerul din faringe se va suprapune peste dinți
 Expunerea
 Păstrarea imobilității în timpul expunerii
 Piesele parietale se deschid automat la sfârșitul expunerii
 Repoziționarea tubului

Posibilități de radiografiere cu ortopantomograful

Examinările posibile cu aparatul ortopantomograf sunt:
1. Radiografia panoramică cu mărire uniformă
2. Tomografia liniară cu secțiuni transversale la nivelul arcadei dentare
3. Tomografia ATM în secvența postero-anterioară (PA) și laterală
4. Tomografia sinusurilor maxilare
5. Tomografia laterala a ATM cu gura închisă și deschisă – corecție de unghi
6. Radiografia panoramică
7. Radiografia panoramică la copii

Radiografia panoramică la copii

- Pune mai sus opacitatea palatului osos să nu se suprapună cu mugurii dinților
permanenți
- Reduce doza
Tomografia sinusurilor maxilare
- Tomografia sinusurilor maxilare poate constitui o examinare complementară
de orientare în patologia sinusală
- Necesită completari cu radiografii de craniu , incidență “semiaxială ” și cu
examen computer tomografic
Mucocel al sinusului maxilar drept – opacifiere rotundă, bine conturată, la baza
sinusului maxilar drept și opacifiere parțială la baza sinusului maxilar stâng – sinuzită
cronică maxilară stângă
Rgr craniu incidență semiaxială: aspectul de sinuzită cronică maxilară stângă este mai
bine vizibil în comparație cu examinarea tomografică.

4
Radiologie – curs 6

Tomografia laterala a ATM cu gura închisă și deschisă – corecție de unghi

- Pacientul se poziționează în planul medio-sagital dar aici avem suport pentru
nas care va sprijini spina nazală a pacientului
- Se începe examinarea cu gura închisă și se pune pacientul să deschidă gura
larg și se face radiografie cu gura deschisă
Concluzii
 Prin această metodă sunt bine vizibile modificările de structură osoasă de la
nivelul condilului și gradul de mobilitate al acestuia
 Este o tehnică mai simplă comparativ cu radiografia laterala a ATM în
incidența Schuller
 Pentru evidențierea spațiului articular este absolut necesară achiziționarea
programului opțional ce realizează tomografia laterală a ATM cu corecție de
unghi

Tomografia ATM în secvența postero-anterioară (PA) și laterală

- Ca la tomografia laterală a ATM cu gura închisă și deschisă
Radiografia panoramică cu mărire uniformă
Tomografia liniară transversală și longitudinală a crestelor alveolare - implantologie
-----vezi slideuri-
Indicații
 Implantologie
 Evaluarea extinderii în sens vestibulo oral a proceselor tumorale
 Stabilirea topografiei vestibulo orale în incluzia dentară
 Aprecierea corectitudinii obturațiilor endodontice în sens vestibulo oral

5
Radiologie – curs 6

Cefalostatul
Se pot realiza radiografii de craniu în diverse incidențe.
Tipuri de radiografii ce se pot executa:
 Radiografie postero- anterioară (PA): pt traumatisme mandibulare
 Radiografie semiaxială: pt patologia sinusurilor maxilare
 Radiografie axială: este dificil de efectuat. Evidențiază procese patologice ale bazei
capului.
 Radiografie cefalometrică: pt ortodonție (teleradiografie)

Anatomie radiologică OPT - foi

Erori
Pot fi de:
 Poziționare
 Poziționare incorectă în plan sagital
 Poziționare incorectă în plan vertical
 Poziționare incorectă față de linia medio-sagitală
 Mișcare
 Imagini secundare
Poziționarea incorectă în plan medio-sagital
 Latero-flexia craniului
 Translația laterală a craniului
 Înclinarea ușoară a capului
Dacă pacientul nu e aliniat cu planul medio-sagital, structurile
apropiate de film (de casetă) sunt micșorate iar cele îndepărtate apar
mărite și cu contururi șterse.
Poziționarea incorectă în plan orizontal
Apare când nu se respectă suprapunerea cu planul Frankfurt. Apare la poziționarea
capului în flexie sau în extensie.
 Atitudine cefalică flectată
 Aspect zâmbitor al OPT

6
Radiologie – curs 6

 Caninul și premolarii maxilari sunt suprapuși peste dinții vecini

 Marginea bazilară în regiunea mentonieră e exclusă din imagine
 Condilii mandibulari au poziție supero-externă.
 Coloana cervicală se suprapune peste dinți
 Atitudine cefalică în extensie
 Aspect mohorât al OPT
 Apexurile dinților maxilari se suprapun peste opacitatea transversală a
palatului dur (e coborâtă opacitatea palatului osos)
 Plan ocluzal drept
Poziționarea incorectă față de planul frontal
Înseamnă că pacientul este poziționat prea anterior sau prea posterior, deci linia
caninilor nu e bine aliniată.
 Poziționarea pacientului prea anterior (va fi mai apropiat de casetă)
 Apare opacitatea coloanei cervicale care se va suprapune peste zona incisivă
 Dinții anteriori par mai mici
 Dinții anteriori apar neclari
 Poziționarea pacientului prea posterior (mai depărtat de casetă)
 Dinții anteriori sunt măriți în plan orizontal ( par mai mari)
 O poziționare rotită va duce la asimetria dintre partea stângă și cea dreaptă
Mișcarea
Cauze: pacientul se mișcă în timpul expunerii
Efecte
 Forma distorsionată a mandibulei
 Neclarități localizate sau măriri ale dinților
 Benzi verticale de o densitate mai mult sau mai puțin puternică
 *Avem întreruperi care par a fi linii de fractură
Imagini secundare
Cauze: obiecte metalice păstrate (cercei, prinzătoare de păr, agrafe etc.)
Efecte
 Imagini radio-opace care se suprapun peste dinții posteriori

Indicații OPT
 Pentru evaluarea M3 inclus (când e dificil de realizat o radiografie intraorală)
 Traumatisme
 Anomalii de dezvoltare
 Analiza dentiției mixte (incluzia dentară pt analiza dentiției mixte în jurul vârstei de
10 ani)

7
Radiologie – curs 6

Când se preferă o altă tehnică?

Se preferă radiografia periapicală sau bitewing pentru:
 Carii
 Parodontite cronice
 Modificări inflamatorii incipiente periapical
 Endodontic
Avantajele OPT
 Oferă o imagine de ansamblu a arcadelor dentare
 Redă imagistic structuri anatomice multiple (dinți, parodonțiu, sinusuri maxilare,
ATM)
 Doza de iradiere e redusă = 4 radiografii dentare
 Cost redus
 Tehnică ușoară, nu necesită pregătiri deosebite ale pacientului
Deficiențele OPT
- Floul kinetic: imaginea nu este netă
- Structuri parazite: palatul vine peste apex și aerul din faringe se suprapune peste
dinții superiori .
- Suprapuneri dentare
- Mărirea dimensiunilor
- Aspect deformat