Carte Cu Isbn PDF

Prof.
DOGARU LETIIA NADIA

Prof. ROF CLAUDIA
PARTENERIATUL SCOALĂ-FAMILIE
INDRUMĂTOR PENTRU ORELE DE CONSILIERE ȘI ORIENTARE
ISBN 978-973-0-38286-0
REIA, 2023
1
Prof. DOGARU LETIIA NADIA
Prof. ROF CLAUDIA
PARTENERIATUL SCOALĂ-FAMILIE
INDRUMĂTOR PENTRU ORELE DE CONSILIERE ȘI ORIENTARE
ISBN 978-973-0-38286-0
REIA, 2023
2
Prezenta publicadie condine lucrri prezentate în cadrul Proiectului Interjudeean ,,GÂNDURI PENTRU
MAMA’’, ediia a IV-a, seciunea SIMPOZION PENTRU CADRE DIDACTICE, coordonat de prof.
DOGARU LETIIA NADIA
Proiectul este înscris în Calendarul activitilor educative regionale i interjudeene 2022-2023,
nr. 24954/06.02.2023, aprobat prin nr. ISJ CS 198/21.10.2022, poziia 633, organizat de Centrul _colar
de Educadie Incluziv <Aurora= Reìda.
COLABORATORI:
prof. înv. primar Zsigmond Anca, Colegiul Naional ,,Petru Rare= Beclean-COLABORAREA ÎN
CADRUL PARTENERIATUL COAL – FAMILIE
prof. Pristavu Lavinia-Carina, Inspector colar general adjunct – ISJ C-S - PARTENERIATUL COAL
– FAMILIE, FACTOR ESENIAL ÎN EDUCAIA COPILULUI
prof. înv. precolar Gheorghe Dana, Grdinia cu P.N. Nr. 24, Ploieti, Prahova- PARTENERIATUL
GRDINI- FAMILIE ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV
prof. Korka Aurora, coala Gimnazial Nr.8 Reia- COALA I FAMILIA- PARTENERI ÎN EDUCAIA
COPILULUI
prof. Ghinoiu Nicoleta, Grdinia cu PN nr. 24, Ploieti- IMPORTANA PARTENERIATULUI
GRDINI – FAMILIE ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV
prof.Toma Alina, Grdinia cu Program Normal nr.24 , Ploieti- IMPORTANA PARTENERIATULUI
GRDINI – FAMILIE ÎN PROCESUL INSTRUCTIV – EDUCATIV.
Neacu Iuliana, Gradinita P.N. Nr.1, Cornetu Jud. Ilfov- IMPORTANA PARTENERIATULUI COAL
- FAMILIE ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV
prof.înv. prec. Roca Mihaela Cristina, Grdinia cu Program Prelungit „Licurici= Galai -
PARTENERIATUL GRDINI-FAMILIE ÎN MODELAREA PERSONALITII PRECOLARULUI
prof. Borde Dorin Dnu, Centrul colar de Educaie Incluziv ,, Aurora,, Reìda , Cara`-Severin-
_COALA _I FAMILIA, FACTORI RESPONSABILI ÎN EDUCAcIA _I FORMAREA ELEVILOR
prof. Saec Rodica Daniela Colegiul Naional ,, Mircea Eliade ,, Reìda, Cara`-Severin- FAMILIA _I
_COALA-FACTORI DETERMINANcI ÎN FORMAREA UNUI CARACTER FRUMOS AL COPILULUI
prof. Radu Carmen Ileana/ Prof. Simionescu Diana, G.P.P. ,,C.D. Aricescu=, Câmpulung -
IMPORTANA PARTENERIATULUI COAL-FAMILIE
prof. înv. primar Florea Sofia Nicoleta, coala Gimnazial Nr.1 Dorobanu-IMPORTANA
ACTIVITILOR EDUCATIVE ÎN PARTENERIAT CU PRINII
prof. Ptrcoiu Adriana, Centrul colar pentru Educadie Incluziv Tg – Jiu-IMPORTANcA FAMILIEI
ÎN SUCCESUL TERAPIEI LOGOPEDICE
prof. înv. precolar Blu Cosmina, coala Gimnazial ,, Sorin Leia,, Tometi, Timi- RELAIA
GRDINI-COAL-FAMILIE-SOCIETATE
3
prof. Florentina Muàt- Grdinia Nr. 42, Sector 1, Bucureti-IMPORTANcA ACTIVITcILOR
EDUCATIVE REALIZATE IN COLABORARE CU PRINcII
prof.înv.prec.Ionescu Margareta, Grdinia P P. Nr.4, Structur G.P.Nr.2, Lugoj,Timi- IMPORTANA
PARTENERIATULUI COAL-FAMILIE ÎN PROCESUL INSTRUCTIV EDUCATIV
prof. înv. pre`c. Lazr Mihaela Tatiana, _coala Gimnazial ,,_tefan cel Mare= /Grdinida Nr.10
Dorohoi/Botoàni-ROLUL PARTENERIATULUI GRDINIc–FAMILIE-COMUNITATE ÎN EDUCAREA
COPILULUI
prof. Bucur Maria – Ioana, Centrul colar pentru Educaie Incluziv =Rudolf Steiner= Hunedoara -
IMPORTANA PARTENERIATULUI COAL FAMILIE ÎN PROCESUL INSTRUCTIV EDUCATIV LA
CEI =RUDOLF STEINER= HUNEDOARA
prof.Vieru Valentina Mirela,coala Gimnazial ,,tefan cel Mare= Dorohoi

Grdinia cu P.P. Nr. 10 Dorohoi-STRATEGII, METODE _I DEMERSURI REU_ITE ÎN FORMAREA
PRINcILOR ÎN SPIRITUL COLABORRII _I AL PARTENERIATULUI
prof. Munteanu Elena i prof. Stoiacoviciu Adriana, Colegiul Naional =Mircea Eliade= Reia-
IMPORTANA COOPERRII CU PRINII ÎN REALIZAREA ACTIVITILOR COLARE
prof. Adriana Mladin - coala Gimnazial Nr.1 Moei-FAMILIA I COALA PARTENERI

ÎN PROCESUL INSTRUCTIV – EDUCATIV
prof. Bejan Otilia, Colegiul Naional =Traian Lalescu= Reia-BENEFICIILE PARTENERIATULUI

COAL- FAMILIE ÎN PROCESUL INSTRUCTIV – EDUCATIV
prof. Constantin Ionela, Grdinia P.P. Nr.2 Lugoj, jud. Timi- GRDINIA I FAMILIA – PARTENERI
ÎN EDUCAIE
prof. Sîngiorzan Sorina, GPN Hodo, Timi- PUNI ÎNTRE FAMILIE I GRDINI
prof. înv. primar Seicahmed Farida, _c. Gimnazial Nr. 1, Dorobanu- PARTENERIAT COAL –
FAMILIE – COMUNITATE
profesor învmânt primar, Paleru Rodica, coala Gimnazial Nr. 1 Dorobanu - PARTENERIATUL
EDUCAIONAL ÎN COAL – UN SPRIJIN ÎN DERULAREA ACTIVITILOR CU ELEVII
învtor-educator. Suceveanu Tatiana-Lcrmioara i prof.psihopedagog Viziteu Bogdan-Lucian,

coala Profesional Special,,Ion Pillat=, Localitatea Dorohoi, jud.Botoani-ROLUL
PARTENERIATULUI COAL-FAMILIE
prof. chiop Monica Mariana , coala Gimnazial ,, Martin Suboni,, Jebel-COLABORAREA DINTRE
COAL I FAMILIE
prof.înv.primar Bejerea Maria, coala Gimnazial tiuca, Timi- COLABORAREA COAL-FAMILIE

prof.înv.primar, Drugu Maria Diana, coala Gimnazial Glodeanu Srat, Buzu- ROLUL I
IMPORTANA COLABORRII CU FAMILIA ÎN EDUCAIA COPIILOR
4
prof. înv. primar, Petre Valentina, coala Gimnazial Glodeanu Srat, jud. Buzu- OPTIMIZAREA
IMPLICRII PRINILOR ÎN VIAA COLII
prof.înv.primar Dinu Georgeta, coala Gimnazial Nr.7 Galai-ROLUL FAMILIEI ÎN DEZVOLTAREA

INTELECTUAL A COPILULUI
înv. Aram Florentina, coala Gimnazial Nr. 1 Dorobanu, Jud. Constana-IMPORTANA
PARTENERIATULUI DINTRE _COAL _I FAMILIE ÎN PROCESUL INSTRUCTIV - EDUCATIV
prof. înv. pre`colar Pîrvu Georgica, Grdinida P.P. „Amicii= Constanda- PROGRAMUL DE MUNC CU
PRINcII
prof. înv. primar Vîlcea Maria Adriana, coala Gimnazial Glodeanu Srat, Jud. Buzu-
PARTENERIATUL COAL – FAMILIE
prof. înv. primar: Bârda Maria, coala Profesional Dumbrvia, Loc. Rus, Jud. Maramure-
FAMILIA. ROLUL ACESTEIA ÎN EDUCAIA COPIILOR
prof. Cosma Lavinia Georgiana i prof. Hîncu Mariana,Liceul Tehnologic Special pentru Copii cu
Deficiente Auditive, Buzu-STRATEGII EFICIENTE DE CONECTARE A _COLILOR, FAMILIILOR _I
COMUNITcII
prof. înv. primar Sebesi-Sütö tefan-Mihai, coala Gimnazial „Mihai Viteazul=, Tîrgu-Mure-
PARTENERIATUL COAL – FAMILIE ÎN ECUAIA UNEI EDUCAII DE SUCCES
prof. Iovi Roxana-Cristina, Grdinia PN =Csua povetilor=, -structur a colii Gimnaziale Nr.6
=Nicoale Titulescu= Constana - IMPORTANA COLABORRII GRDINIEI CU FAMILIA
prof. Istrate Isabella Maria, Centrul colar de Educaie Incluziv =Sf. Andrei=, Gura Humorului-
ROLUL FAMILIEI ÎN DEZVOLTAREA PSIHOEMOIONAL A ELEVULUI CU DEFICIEN MINTAL
prof. Sabin Rybanna Elena, Centrul colar de Educaie Incluziv =Sf. Andrei=, Gura Humorului, jud.
Suceava- MAMA FIINA CEA MAI IMPORTANT PENTRU MINE
prof. Coca Elena –i prof. Gu Corina – Grdinia cu Program Prelungit =FLOAREA-SOARELUI=
Reia-IMPORTANA PARTENERIATULUI GRDINI-FAMILIE
prof. înv.primar Anton Ancua Liliana, coala Gimnazial Glodeanu Srat, Judeul Buzu-
DOI PARTENERI, ACELAI SCOP – EDUCAREA COPILULUI
prof. Voina Oana i prof. Cuzma Raluca, Grdinida P.P. „Floarea-Soarelui= Reìda-PARTENERIATUL
EDUCAcIONAL GRDINIc - FAMILIE
prof. înv. pre`c. Osman Constana Carmen, Grd. P.P. „Floarea- Soarelui= Reìda-PARTENERIATELE
CU PRINII ÎN BENEFICIUL COPIILOR
prof. Streianu Anioara i prof. Maruca Petrioara, Grdinia P.P.= Floarea-Soarelui= Reia
BENEFICIILE PARTENERIATULUI GRDINIc - FAMILIE
prof. înv. precolar Irinescu Nicoleta-Alexandra, Grdinia cu Program Prelungit, Nr.7, Lugoj-
BENEFICIILE PARTENERIATULUIGRDINI-FAMILIE
5
prof. Laza Mihaela, c. Gimnazial NR. 25 Timioara- PARTENERIATUL COAL-FAMILIE
prof. Pop Iulia Emanuela de psihopedagogie special ,CSEI =SPERANA=, ZALU
MUNCA ÎN ECHIP -PROFESOR-ELEV-PRINTE- O NECESITATE ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-
EDUCATIV- CORECTIV- COMPENSATOR
prof. înv. primar Mari Anua, coala Gimnazial Nr. 10, Sighetu Marmaiei- PARTENERIATUL
COAL – FAMILIE ÎN ALTERNATIVA STEP BY STEP
prof. Bena Gianina Ionela, C..E.I. "Primvara" Reia- PARTENERIAT _COAL-FAMILIE

prof. Gavra Viorel, C.S.E.I. Primvara Reia - IMPORTANcA PARTENERIATELOR _COAL –
FAMILIE
Consilier colar, prof. Tucaciuc Maria, coala Gimnazial Nr. 7 Reia- FAMILIA-LOCUL ÎN CARE
SUNTEM RNII, DAR I VINDECAI
prof. înv. primar Pârvu Ileana, Colegiul Naional ,,Mircea Eliade= Reia- PARTENERIAT COAL
– COMUNITATE – FAMILIE
prof. Ghiescu Alina-Maria, Grdinia cu Program Nomal Ileana, Glodeanu Srat- IMPORTANA
PARTENERIATULUI FAMILIE-GRDINI
prof. Andronie Sorina-Livia, Colegiul Naional = Mircea Eliade =, Reia- PARTENERIAT COAL-
FAMILIE-COMUNITATE
prof. înv. primar: Ana-Gabriela Nichitovici, _coala Gimnazial Nr. 7 Galadi- _COALA _I FAMILIA
ing. prof. Pau Violeta, Liceul Teoretic, Comuna Mciuca, Judeul Vâlcea-CHESTIONAR PENTRU
PRINcI,IMPLICAREA FAMILIEI ÎN EDUCAcIA COPILULUI
prof. Mezin Daniela-Mrioara, C.S.E.I. =Aurora= Reia -IMPORTANA PARTENERIATULUI

FAMILIE-COALA INCLUZIV PENTRU INTEGRAREA ELEVILOR CU CERINE EDUCATIVE
SPECIALE
prof. Oberterescu Sebastian, C.S.E.I. <Christiana= Boca-PARTENERIATUL FAMILIE-COAL
prof. Drghi Rodica, Centrul colar de Educaie Incluziv „Aurora= Reia- RELAcIA _COAL –
FAMILIE – SOCIETATE ÎNTRE TEORIE _I PRACTIC
prof. Mariescu Alina Mioara, C..E.I. ,,Aurora,, Reia- RELAIA _COAL- FAMILIE
prof. Petanec Bogdan Claudiu, C..E.I. =Aurora= Reia- ASPECTE I BENEFICII ALE
6
COLABORAREA ÎN CADRUL
prof. înv. primar Zsigmond Anca
Colegiul Naional ,,Petru Rare= Beclean
„Spune-mi i o s uit. Arat-mi i poate n-o s-mi amintesc. Implic-m i o s îneleg.= -proverb
american
În ultimii ani se pune accent i pe un angajament mutual clar stabilit între prindi ì coal, în baza
unui contract educaional individual privind educadia copilului. Scopul contractului este asigurarea
condidiilor optime de derulare a procesului de învdmânt prin implicarea ì responsabilizarea prdilor în
educadia beneficiarilor direcdi ai educadiei elevilor.
Prin activitatea de parteneriat cu prinii ne asigurm un sprijin în propria activitate. Învându-i pe
prini s se implice în dezvoltarea copiilor lor, întrim interaciunile i relaiile dintre prini i copii. Prin
cooperarea reala i comunicarea cu prinii, coala pune bazele unei uniti de decizie i de aciune între cei
doi factori. De asemenea, activitile cu prinii duc la rezolvarea situaiilor- problem ,a conflictelor posibile
i a situaiilor de risc în dezvoltarea copilului.Orice printe se întreab: „Sunt un printe bun pentru copilul
meu?= sau „Ce înseamn s fii un printe bun?=. Din dorina de a încerca s gsesc rspunsuri la asemenea
întrebri s-a nscut proiectul educaional „Cu prinii alturi, succesul colar este garantat’’, proiect care li
se adreseaz în egal msur prinilor, copiilor i învtorilor. Cercetrile au artat c rata învrii crete
i se menine ridicat în situaiile în care prinii se implic în sprijinirea copiilor prin diverse activiti acas.
Prinii vor aprecia mai bine abilitile i aptitudinile copiilor, problemele i posibilitile de rezolvare a
acestora în procesul învrii.Învtorul desfoar activiti de cunoatere a copiilor si a familiilor acestora-
începe cu studierea dosarelor personale, a fielor de caracterizare psihologic. Organizeaz colectivul de
prini: alege comitetul de prini, repartizeaz atribuiile acestora, selecteaz prinii disponibili de a
participa la viaa clasei. Stabilete un program de activiti cu familia: proiecteaz întâlniri individuale i
colective, consultaii, adunri ale prinilor, mese rotunde, activiti extracurriculare. Pregtete i conduce
edinele cu prinii, invit diferii specialiti, înva prinii cum s creeze i s completeze un portofoliu
pe o tem dat. Menine permanent relaii cu toi prinii prin intermediul telefonului, invitaiilor, întocmete
orarul edinelor cu prinii. Realizeaz consilierea copiilor i a prinilor aflai în situaii dificile. Elaboreaz
comunicri, referate, selecteaz informaii i materiale pentru portofoliul familiei. Elevii i prinii vor fi
plasai în situaii de problem, de cercetare i de descoperire, contientizare a valorilor familiale în corelaie
7
cu cele general-umane.În activitatea noastr didactic am contientizat faptul c pentru o reladie optim de
colaborare a colii cu prindii pot fi utilizate o multitudine de forme ì metode de colaborare. Pentru gsirea
unor soludii la problemele educative ale familiei, printele trebuie vzut ca un colaborator, ca un partener
care se implic activ în aceste forme de intervendie socio-educadional. Edificarea ì mendinerea unui
parteneriat intre `coal ì familie depinde de asumarea responsabilitdilor de ctre todi actorii educadionali.
În momentul actual, copilul este asaltat de influendele exercitate de o multitudine de factori educativi
formali, informali i nonformali. Pe lâng instituiile consfinite (familia, `coala, clubul copiilor, biblioteca,
biserica, muzeul, casa de cultur, internetul, radioul, televiziunea, presa scris), sunt diverse organizadii (ale
copiilor, tinerilor, prindilor, etc.) fundadii, grupuri de similitudine (de vârst, de sex, de categorie social
etc.) speciali`ti în intervendia socio-educativ.
Familia ì `coala sunt agendii educativi cu o influend deosebit asupra formrii ì dezvoltrii
personalitdii copilului. Un factor important îl constituie raporturile dintre cei doi factori educativi, relaiile
reciproce pe care le dezvolt, pozidia pe care o adopt fiecare în reladia `coal - familie.
Mult timp, concepdia potrivit creia `colii îi revine sarcina instrucdiei, iar familiei, cea a educadiei, a
persistat, separând astfel rolurile celor doi agendi educativi. _coala ì familia trebuie s colaboreze real,
bazându-se pe încredere ì respect reciproc, pe grija fad de elev, fcând loc unei reladii deschise.
Prindilor le revine totui rolul primordial în cre`terea copiilor, asigurându-le acestora condiiile
materiale, cât ì un climat afectiv ì moral.
coala, ca institudie de educadie, formare i orientare, are rolul de a crea premise favorabile pentru
elevi pentru a le facilita integrarea social, spiritual i economic. _coala trebuie s fac tot ce-i st în putind
pentru valorizarea maxim a fiecrui individ prin stimularea elevilor în ce privete aptitudinile, atitudinile
i a trsturile lor de personalitate
Este tiut faptul c metodele educative din cadrul familiei, mai mult sau mai pudin planificate i
coordonate benefic, determin în bun msur dezvoltarea personalitdii, precum ì randamentul la coal ale
tinerilor, precum i manifestrile lor socio-morale.
Pân nu demult educaia elevilor a fost considerat responsabilitatea `colii. Noile orientri în educaie
aduc schimbri în sensul c familia trebuie implicat un numai sub aspect financiar, cii sub aspect
educaional i cultural.
Factorul hotrâtor pentru succesul `colar este colaborarea direct i activ în cadrul ecuaiei `coal -
familie. Efectul colaborrii cu prindii asigur reuita scopului educadional. Pornind de la necesitatea
cunoa`terii sociopsihopedagogice a adolescentului, `coala stabilete colaborarea cu familia sub diverse
forme. Urmrind formele comune, distincte ì diferendiate pe care viada de elev o prezint, prindii pot
completa, susine ì dezvolta personalitatea viitorului adult cu o singur condidie – colaborarea cu `coala.
8
O bun colaborare între familie i coal se poare realiza prin parteneriate. Parteneriatele trebuie
vzute ca o component esendial în organizarea colii ì a clasei de elevi.
Parteneriatul nu mai este considerat doar o simpl activitate cu caracter facultativ sau o problem de
natura reladiilor publice. Parteneriatul determin i orientarea pentru o abordare flexibil ì deschis spre
soludionarea problemelor educative, dar ì o form de comunicare ì colaborare în sprijinul copilului la
nivelul procesului educativ.
Parteneriatul `coal - familie este o formul pedagogic, nodiune relativ nou înserat în domeniul
educadiei. Pedagogul Sorin Cristea (2000) consider c acest parteneriat este de fapt un segment care
„reflect mutadiile înregistrate la nivelul reladiilor existente între institudiile implicate direct ì/sau indirect în
proiectarea ì realizarea obiectivelor sistemului de învdmânt: `coala, familia, comunitatea local, agendii
sociali (economici, culturali, politici, religioì etc.), factori de asistend social etc.=.
Parteneriatul cu familia insist pe formarea anumitor competende ì deprinderi de pregtire a copiilor
pentru viada `colar ì cea social, iar prindilor pentru asigurarea unei educadii de calitate copiilor. În general,
majoritatea familiilor sunt interesate s întrein o colaborare strâns cu `coala.
Prin parteneriatul coal – familie se urmrete realizarea unei comunicri eficiente între cei doi
factori i punerea de comun acord a sistemelor de valori ì a cerindelor de la copil. Mircea Agabrian (2005)
consider c din acest parteneriat cei câtigai sunt elevii. Acestea acdioneaz în urmtoarele direcdii: ajut
profesorii în munca lor, genereaz i perfecioneaz competenele `colare ale elevilor, îmbuntdesc
programele de studiu ì climatul `colar, dezvolt abilitdile educadionale ale prindilor, creeaz un mediu de
siguran sporit în `coli.
Ca parteneri, atât `coala cât ì familia au anumite cerinde una fad de cealalt. Prin urmare, profesorii
doresc din partea prindilor:
o s ofere copiilor lor condidii optime ca acetia s se dezvolte,
o s le ofere un mediu sigur, lini`tit ì prielnic pentru a înva,
o s sugereze copiilor importanda educadiei pentru viada de adult,
o s-i îndrume pe copii s realizeze un echilibru între activitdile `colare ì cele casnice,
o s comunice des ì deschis cu profesorii,
o s-i învede pe copii auto-disciplina ì respectul fad de aldii,
o s-i determine pe copii cum s reziste influenelor nefaste,
o s-ì accepte responsabilitatea de printe fiind un bun exemplu,
o s susdin aciunile `colii.
De asemenea, prindii au ì ei expectane privitoare la activitatea cadrelor didactice cum ar fi:
o s fie receptivi la nevoile, interesele ì abilitile copiilor,
9
o s comunice des ì deschis cu prindii,
o s stabileasc cerinde `colare neprtinitoare pentru todi elevii.
o s manifeste druire în educarea copiilor,
o s trateze pe todi elevii corect,
o s intensifice disciplina pozitiv a copiilor,
o s ofere indicadii cu privire la modul în care prindii îi pot ajuta pe copii s învede.
Mai mult, reprezentandii prindilor au acces în Consiliul de administradie al `colii, se constituie în
asociadii de prindi, dându-le un statut legal suplimentar de autoritate. Participarea democratic în luarea
deciziilor în cadrul `colii const în stabilirea prin lege a consiliului de administradie `colar, în care prindii
au reprezentani cu rol decizional ì de control.
unui contract educaional individual privind educadia copilului. Scopul contractului are ca principiu
asigurarea condidiilor optime de derulare a procesului de învdmânt prin implicarea ì responsabilizarea
prdilor în educadia beneficiarilor direcdi ai educadiei elevilor. Astfel:
 _coala are responsabilitatea cea mai important în procesul instructiv-educativ.
 Printele este o persoan responsabil pentru educarea ì comportamentul copilului
ì pentru colaborarea cu `coala spre beneficiul copilului.
 Elevul este i el responsabil pentru propria educadie.
Din momentul semnrii acestuia, contractul educaional dintre familie ì `coal se consider ca un
sistem de îndatoriri reciproce în colaborarea prindilor cu `coala pentru a educa ì forma copilul.
Experienda acumulat pe parcursul timpului la catedr a artat c o reladie de susdinere reciproc ì o
atmosfer binevoitoare a factorilor educadionali favorizeaz educadia de calitate ì sprijin formarea ì
completarea culturii pedagogice a familiei.
Analizând activitatea noastr în aceti ani cu familia (mai ales în calitate de diriginte), am
concluzionat c pentru o reladie optim cu prindii este nevoie de a îmbina variate forme ì metode de
colaborare a `colii cu familia ì comunitatea. Unele dintre acestea sunt:
- èdindele cu prindii - ofer acestora ocazia de a se cunoa`te între ei, de a acdiona ca o echip, de a se
cunoa`te reciproc cu cadrele didactice, de a discuta aspecte ale programului `colar, de a afla despre
progresele/regresele copiilor, schimbrile intervenite în evoludia lor .a;
- lectoratele cu prindii - cu teme diverse, prin care prindii sunt informadi privitor la importanda cunoa`terii
personalitdii propriului copil, aprecierea corect a comportamentelor copiilor, msuri ì soludii pentru
ignorarea sau limitarea comportamentelor negative, tehnici ì metode prin care-ì pot ajuta copilul la lecdii
etc.;
10
- consultadiile individuale (convorbirile) - ofer prilejul abordrii individualizate a problemelor cu care se
confrunt copilul sau printele, se pot oferi sfaturi, prindii pot furniza informadii mai intime pe care nu doresc
s le fac publice, dar sunt relevante pentru educadia ì instrucdia copilului;
- convorbiri telefonice – care au luat amploare datorit telefoniei mobile, dar i timpului limitat al prinilor
i cadrelor didactice;
- chestionarul – permite obdinerea unor informaii privind organizarea colectivelor de elevi, subiecte abordate
pe viitor la edine, doleane ale prinilor .a.;
- participarea prindilor la activitdi organizate în `coal - lecdii deschise pentru prindi, astfel prindii au
posibilitatea s cunoasc nivelul de pregtire al copilului, deprinderile însuìte, prietenii acestuia, s se
familiarizeze cu metodele ì procedeele folosite în predare, pot face analize comparative privitoare la copiii
lor;
- consiliere psihopedagogic - const în rezolvarea unor situadii – problem cu copiii lor, presteaz servicii
de consiliere ì distribuie materiale informative;
- vizitele ale cadrelor didactice la prindii copiilor - specificul acesteia const în aflarea direct a condidiilor
concrete de viad ì educadie ale copilului în familie;
- vizite la locul de munc al prindilor - contribuie la cunoa`terea specificului unor profesii i competendele
necesare practicrii acestora; printele poate fi ghidul acestor acdiuni;
- excursii, drumeii - prindii pot contribui la organizarea ì sponsorizarea acestor acdiuni, asigur
supravegherea copiilor, triesc emodii pozitive alturi de copilul lor, le ofer modele de comportare;
- expozidii cu lucrri ale copiilor - prilej de a-i familiariza cu date importante despre evoludia copiilor, atât pe
plan artistic, cât ì al bagajului de cuno`tinde;
- srbtorirea zilei de na`tere a copiilor în clas - copiii învad comportamentul civilizat, unele convendii
sociale ì se creeaz legturi afective cu membrii familiilor, deoarece invitadii srbtoritului pot fi prindi i
alte rude;
- serbrile `colare - prin care prindii pot descoperi aptitudini speciale ale copiilor, nivelul dezvoltrii
acestora, pot s le evalueze performandele, s se implice în organizarea acestor activitdi;
- implicarea prinilor în proiecte i parteneriate `colare;
- ziua uìlor deschise - în cadrul crora prindii asist la orele de curs ì la alte activitdi;
- jurnalul clasei - cuprinzând fotografii, impresii ale copiilor, altor persoane implicate în activitdile clasei,
descrieri de acdiuni, diplome obdinute, desene create de copii etc;
- scrisorile ì însemnrile - necesare ca mijloc operativ, comod, în condidiile când cadrele didactice nu au
posibilitatea unor întâlniri directe cu prindii elevilor;
11
- lecdii deschise - prinii pot participa la lecii ì cunoa`te modalitdi, metode, mijloace didactice, pe care le
pot folosi acas pentru completarea educaiei copiilor;
- avizierul `colii - condine informadii de interes comun pentru elevi ì prindi privind activitdi ce se desfòar
în `coal, rezultate de la concursuri, anunduri importante, programe în derulare etc;
- ateliere de lucru cu prindii - în cadrul crora ace`tia sunt familiarizadi cu standardele de eficiend a
învdrii/finalitdile educaiei, condinuturile, strategiile aplicate, programul de activitate a `colii;
- mese rotunde - la care prindii ì profesorii fac schimb de experiend educadional;
- conferinde `tiindifice - în cadrul crora cadrele didactice, dar ì prindii din comunicri cu privire la educadia
copiilor în `coal ì în familie;
- revista i sait-ul web al colii - ce condine informadii despre activitdile institudiei; prezentarea unor
evenimente; anunduri despre activitdile ce urmeaz a fi desfùrate; articole diverse la care pot s-i aduc
aportul i unii prini;
- acordul de colaborare `coal-familie - sunt stipulate responsabilitdile `colii ì ale prindilor în procesul
educadional;
- coala prindilor - se organizeaz cursuri psihopedagogice pentru prindi;
- =biblioteca vie= (vorbitor, invitat, vizitator) - aceasta este o tehnic prin intermediul creia un printe
prezint copiilor, profesorilor, altor prindi informadii importante privind profesia sa;
- activitdi pentru copii organizate în comun de ctre învdtori ì prindi.
Dezavantajul cel mai evident const în faptul c acdiunile parteneriatului educadional nu se planific
în baza unor analize profunde, nu se consider obligatorii ì nu se monitorizeaz continuu pentru a lichida la
timp lacunele ì greèlile comise.
Bibliografie:
Agabrian, M., Milea V., Parteneriate `coal-familie-comunitate, Ed. Institutul European, Iaì, 2005
Batrânu, E., Educaia în familie, Ed. Politic, Bucuresti, 2005
Cosma, T., _edindele cu prindii în gimnaziu, Ed. Polirom, Iaì, 2001
Cristea S., Fundamentele pedagogiei, Ed. Polirom, Iai, 2010
Jigu M., coord., Curriculum clasele V-VIII Consiliere i orientare, Institutul de _tiinde ale Educadiei,
Consiliul Nadional pentru Curriculum, Bucure`ti, 2005
Jinga, I., Negre, I., Învarea eficient, Ed. Aldin, Bucureti, 1999
Vindanu, N., Educadia aduldilor. Idei pedagogice contemporane, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucure`ti, 1998
Vrasma`, Ecaterina, Intervendia socio-educadional ca sprijin pentru prindi, Ed. Aramis, Bucureti, 2008
12
PARTENERIATUL COAL – FAMILIE,
FACTOR ESENIAL ÎN EDUCAIA COPILULUI
prof. Pristavu Lavinia-Carina

Inspector colar general adjunct – ISJ C-S
_coala este una din institudiile centrale ale comunitdii, are roluri specifice dar nu poate funcdiona ì
nu se poate dezvolta fr a dine cont de specificul comunitdii în care funcdioneaz.
Dac `coala are inidiativa organizrii unor forme de parteneriat relevante pentru comunitate atunci,
este posibil ca diverì parteneri s se alture activitdilor inidiate de ctre `coal.
Parteneriatul `coal – familie reprezint o problem actual important.
Factorii de baz care ajut copilul în desvârirea propriei educadii sunt `coala ì familia. Funcdia
educativ a familiei const în formarea priceperilor, deprinderilor de viad, sentimente. Rolul familiei este
important în dezvoltarea copilului din punct de vedere fizic, intelectual, moral si estetic. _coala, alturi de
familie, influendeaz, prin condidiile concrete în care se desfòar procesul de învmânt, personalitatea
copilului.
_coala eficient realizeaz un parteneriat cu elevul, prin valorizarea si respectarea identitdii sale cu
familia, prin recunoa`terea importandei acesteia ì atragerea în procesul didactic ì cu toate resursele
educative ale societadii pe care le identific ì le folose`te activ. Este nevoie a se dezvolta un nou concept
care s întreasc schimbarea în reladiile `coal-familie. Acest concept este parteneriatul educadional.
Parteneriatul educadional este forma de comunicare, cooperare ì colaborare în sprijinul copilului la
nivelul procesului educadional. Acesta presupune o unitate de cerinde, opdiuni, decizii ì acdiuni educative
între factorii educadionali.
Prinii, copiii ì comunitdile se influenteaz puternic unii pe aldii. Mediul în care triesc prindii
poate sprijini sau devia viedile lor, poate determina multe dintre valorile lor. De asemenea, prindii pot
influenda comunitatea ì pot contribui la dezvoltarea valorilor comunitdii. Activitatea educativ ce se
realizeaz în `coal nu poate fi separat, izolat de alte influende educative ce se exercit asupra copilului.
Educadia este cea care desvârè`te fiinda uman, educadia pe care copilul o prime`te în familie, în `coal ì
de la comunitate. Implicarea prindilor joac un rol important în cadrul intervendiei `colare. Acdiunile care
implic prindii produc o schimbare în ambientul familiei ì cresc aspiradiile, atât ale prindilor pentru copiii
lor, cât ì ale copiilor înìì. Ca prim factor educativ, familia ofer copilului aproximativ 90% din cuno`tindele
uzuale (despre plante, animale, ocupadiile oamenilor, obiecte casnice), familia este cea care ar trebui s
13
dezvolte spiritul de observadie, memoria ì gândirea copiilor. Copilul obdine rezultatele `colare în funcdie de
modul în care prindii se implic în procesul de învdare, asigurându-i copilului cele necesare studiului.
Tot în familie se formeaz cele mai importante deprinderi de comportament : respectul, politedea,
cinstea, sinceritatea, decenda în vorbire ì atitudine, adic ,, cei àpte ani de acas ’’. Uneori prindii uit c
trebuie s fac front comun cu profesorii, deoarece ì unii ì aldii nu doresc decât dezvoltarea armonioas a
elevului, educarea ì îmbogdirea cuno`tindelor acestuia. Se întâmpl totuì ca ceea ce consider prindii a fi
o msur corect pentru copilul lor într-o anumit situadie, s nu fie tocmai ceea ce are nevoie copilul în acel
moment. De aici apar conflictele, rupturile dintre membrii familiei, renundarea la intervendii din partea
prindilor care sunt depìdi de situadie. Între familie ì `coal trebuie s existe o permanent colaborare care
se poate realiza prin vizite reciproce, èdinde ì lectorate cu prindii.
Prinii ofer atmosfera unei prime societi pe care copilul o experimenteaz. Conceptele lui fa de
oameni i viaa social vin din relaiile cu prinii. Îi dezvolt atitudinile fa de conveniile sociale în familia
sa. Parinii îi aduc influenele comunitii. De la ei inva cum se comport oamenii. Familiile competitive,
stimuleaz competitivitatea în copiii si; familiile cooperante, promoveaz un patren diferit pentru fiecare
copil. Oricum, paternul familiei nu este determinant pentru comportamentul familiei. De fapt, paternul
familial poate permite chiar un comportament total opus pentru unii copii.
Prinii au un rol determinant în dezvoltarea copilului. Copilul decide ce s ia i cum s interpreteze
ceea ce priniii îi ofer ca model. Ei ii decid percepiile. Sunt fiine creative care îi fac singuri traducerile
lor a ceea ce vd, aud sau experimeteaz. Fiecare copil percepe familia i fraii într-un mod diferit, i pentru
fiecare acela este adevrul.
Un parteneriat familie – `coal este reladia cea mai profitabil pentru toti cei ce particip la acest
demers. Parteneriatul va fi eficient dac fiecare parte va redine c acelaì subiect este copilul nostru ì `colarul
nostru. Cadrele didactice afl cum este fiecare copil, în ce mod ajunge mai repede la succes, ce îl intereseaz
ì-l pasioneaz, iar prindii vor cunoa`te în ce momente s-l susdin pe `colar, în ce fel s-l motiveze ì s-l
ajute . _coala este institudia social în care se realizeaz educadia organizat a tinerei generadii. Ea este factorul
decisive ì pentru formarea unui om apt s contribuie la dezvoltarea societadii, s ia parte activ la viada, s
fie pregtit pentru munc. Procesul de învdmânt este cel care confer `colii rolul decisiv în formarea
omului. Menirea `colii nu este numai de a înzestra elevii cu un bagaj de cuno`tinde cât mai mare, ci ì de a
stimula calitatea de om.
Parteneriatul educadional se aplic la nivelul tuturor acestor reladii. Colaborarea dintre `coal ì
familie presupune o comunicare efectiv ì eficient, o unitate de cerinde ì o unitate de acdiune când este
vorba de interesul copilului.
14
Implicarea prindilor în rezolvarea problemelor `colare ì în sprijinirea procesului instructiv-educativ
are o serie de motivadii, dintre care enumerm : prindii îì cunosc copiii ì doresc s îi descopere ca elevi,
prindii au nevoie de informadii referitoare la îndeplinirea rolului de elev de ctre copilul lor.
Forme de colaborare a prindilor cu `coala:
- prezenda la èdinde ì lectorate;
- asistarea elevilor în efectuarea temelor;
- participarea la activitdi cultural- artistice ì sportive;
- organizarea unor expozidii, serbri, excursii;
- organizarea unui cold verde în `coal;
- atragerea unor fonduri pentru `coal;
- susdinerea bibliotecii prin donadii de crdi.
O comunicare optim profesor/familie are rolul de a acdiona în mod pozitiv asupra copilului ì de a
stopa comportamentele negative. De multe ori apar dificultdi de comunicare ì de dezvoltare a reladiei `coal-
familie. De aceea trebuie cunoscudi factorii care favorizeaza, dar ì blocheaz o comunicare eficient. Lipsa
de comunicare din partea uneia dintre ele afecteaz evoludia elevului, rezultatele `colare ì natura
comportamentului.
Factori care favorizeaz comunicarea:
- transmiterea informadiilor de ctre învdtor/ diriginte într-o form accesibil prindilor;
- evitarea analizrii critice sau blamrii printelui ;
- mediul ambiant de discudie s fie plcut;
- capacitatea învdtorului de a mobiliza prindii s comunice ì s le asculte problemele;
- evitarea subiectelor care privesc elevii problem, se fac discudii individuale cu ace`tia;
- rezolvarea problemelor copiilor, implicarea în gsirea unor soludii ;
- sprijinirea, încurajarea prindilor pentru a schimba atitudinea negativ a elevului.
Exist dou teorii importante privind reladia `coal- familie: teoria profesionalismului ì teoria
schimbului.
Teoria profesionalismului consider ca un element esendial serviciul fcut altora, fr a se gândi la
avantaje personale, având drept criterii competenda, un cod de etic profesional.
Teoria schimbului consider acdiunea uman în funcdie de un câ`tig personal, un salariu asigurat, o
competidie restrâns. Cooperarea cu familia poate fi un test profesional ì poate fi considerat ca fcând parte
din datoria profesional a profesorului deoarece: prindii sunt parteneri ai `colii, eficacitatea învdmântului
poate fi ameliorat prin cooperarea între `coal ì familie, prindii sunt responsabili legali de educadia
copiilor. Atât prindii, cât ì cadrele didactice beneficiaz de avantajele unei astfel de colaborri. Influendele
15
pe care familia le exercit asupra copilului sunt directe sau indirecte, determinând în mare msur dezvoltarea
personalitdii acestuia. Modelul moral-civic propus de `coal (comportament civilizat, demn, tolerant, bazat
pe cinste , corectitudine) gse`te un rspuns pozitiv în familiile unde aceste valori sunt puse la loc de cinste.
Prindii trebuie s vad în `coal un prieten, un colaborator, un om adevrat care-i poate ajuta prin
atitudinea neprtinitoare pe care trebuie s o afi`m.
Familia este cea care modeleaz personalitatea copilului, contribuie la formarea unei atitudini pozitive
fa de munc, via i valorile sociale i cultiv responsabilitatea fa de actele proprii în raport cu
imperativele participrii la viaa social. Copii cresc ì se formeaz în viad într-un univers pe care-l creeaz
familia.
Dac `coala are inidiativa organizrii unor forme de parteneriat relevante pentru comunitate atunci,
este posibil ca diverì parteneri s se alture activitdilor inidiate de ctre `coal.
Bibliografie:
1. Bunescu Ghe., Alecu G. , Badea D. – Educadia prindilor. Strategii ì programe, E.D.P., Bucure`ti,
1997;
2. Ciofu, Carmen: Interaciunea prini- copii, Bucureti, Editura Amaltea, reeditat 2000
3. Ecaterina Adina Vrasmas – Consilierea ì educadia prindilor, Editura Aramis, 2002;
4. Stoian M. – Abecedarul prindilor, E.D.P., Bucure`ti, 1972.
16
PARTENERIATUL GRDINI- FAMILIE
ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV
prof. înv. precolar: Gheorghe Dana

Grdinia cu P.N. Nr. 24, Ploieti, Prahova
Parteneriatul grdinid - familie se refer la construirea unor reladii positive între familie ì grdinid,
la o unificare a sistemului de valori care poate avea un efect benefic asupra copiilor atunci când ace`tia vd
educatoarea sftuindu-se cu prindii. Activitatea cu prindii, ca parteneri, pentru a asigura dezvoltarea
copilului în programul educativ din grdinid, poate deveni un start bun pentru a crea prindilor respect de
sine, încredere în competendele lor, fcându-i mai buni. Copiii caut modele în prindii lor, iar ace`tia, la
rândul lor vor s creasc mici genii. Pentru fiecare printe copilul su este un bulgre de aur. El îl vedefrumos,
bun, de`tept, pentru c l-a urmrit cum a crescut, cunoa`te detalii referitoare la perioadele copilriei mici ì
`tie câte moment dificile a trecut împreun cu acesta. Pentru ei, având în vedere vârsta fraged, acesta este
începutul unei continue învdri.
Printre problemele importante ale învmântului aflat în aceast etap de schimbare i modernizare
rapid se gsete i cea vizând parteneriatul cu ali factori educaionali, printre care familia ocup un loc
privilegiat. Familia, prima coal a vieii, este cea care ofer copiilor primele cunotine, primele deprinderi,
dar i primele modele comportamentale, suportul psiho-afectiv-stimulativ necesar debutului socio-familial.
Modelele de conduit oferite de prini pe care copiii le preiau prin imitaie, precum i climatul socioafectiv
din familie constituie primul model social al copilului.
Fr îndoial c dezvoltarea intelectual i conturarea personalitii este un proces de lung durat,
care începe de la natere i continu pân la adolescen. Dar la vârsta mic se pun bazele (fundamentul)
acestui lung proces de formare intelectual i de definire a caracterului. Dezvoltarea intelectual i
maturizarea comportamentului depind atât de motenirea genetic, cât i de mediul în care triete copilul.
Mediul de familie poate s exercite o influen pozitiv sau negativ, care s persiste tot restul vieii.
Factori cu o influen negativ asupra dezvoltrii copilului pot fi: alimentaia insuficient sau dezechilibrat,
îmbolnvirile repetate, somnul insuficient, lipsa stimulrii intelectuale, lipsa afeciunii, a exprimrii,
problemele familiale etc.
17
În primii 5 ani de via, copiii pot s învee mai mult decât în oricare alt perioad. Învarea este mai
uoar când copilul este motivat, adic simte plcere i interes pentru ceea ce înva, simte simpatie i
afeciune pentru persoana de la care înva, simte c este iubit, preuit, respectat i protejat.
Grdinia este primul mediu organizat cu care copilul vine în contact. Sfera relaiilor interpersonale
se extinde, copilul vine în contact cu ali copii, cu ali aduli. Copilul va fi obiectul unor variate influene,
mai complexe i mai bine organizate. Dac în familie cerinele sunt mai puin exigente, apare grdinia, unde
sistemul este mai organizat, mai explicit, cu reguli clare, bazat pe atingerea unor finaliti, pe adaptarea
copilului la grup.
Programa precolar accentueaz ideea integrrii copilului în spaiul socio-cultural din care provine,
motiv pentru care sunt încurajate parteneriatele cu familiile precolarilor, dar i cu insitituiile comunitare (
biseric, poliie, pompieri etc.) . Curriculum-ul precolar recunoate valenele formative ale mediului i
diversific strategiile de învare, extinde experienele de învare din cadrul formal, din cel nonformal,
respectiv informal.
Chiar dac educadia începe în familie, mediul organizat al grdiniei o îmbuntete, de aceea
legtura dintre grdinid ì mediul familial va trebui s se întreptrund. Societatea în care trim este într-o
permanent schimbare ì presupune ca atât prindii, cât ì educatoarele s aib în vedere mijloacele pe care
le folosesc pentru a putea colabora cât mai eficient cu copiii, ei fiind foarte vulnerabili la aceast vârst,
existând pretutindeni influende negative.
Parteneriatul dintre grdinid ì familie va duce la o educadie solid a copilului, iar prezenda familiei
în cadrul grdinidei va fi liantul între copil ì mediul înc necunoscut al grdinidei. De asemenea, parteneriatul
presupune construirea unei reladii pozitive între familie ì grdinit, o unificare de valori cu efect benefic
asupra copiilor.
Dac familia va fi implicat de la început în programe educative, ea va percepe corect importanda
colaborrii cu grdinida, beneficiile acestei colaborri, iar implicarea sa în activitatea grdinidei va fi
con`tient, intersant ì reciproc avantajoas.
Parteneriatul grdinid-familie, acdiunile ce se desfòar de comun acord cuprinse în planul de acdiune,
continuarea de ctre familie a activitdilor desfùrate în grdinid, nu fac decât s duc la o mai bun formare
a copilului, s se pun bazele omului modern de mai târziu. Parteneriatul dintre grdini i familie are ca
scop colaborarea celor dou instituii pentru dezvoltarea personalitii copilului.
Pentru atingerea obiectivului trebuie ca cei doi parteneri s se cunoasc reciproc, iar fiecare partener
trebuie s se informeze. Educatoarea trebuie s obin informaii despre unele preferine ale copilului, unele
probleme medicale, unele manifestri comportamentale. Familia trebuie s obin informaii cu privire la
activitile desfurate în grdini, la dificultile întâmpinate de copil, ce tehnici de ameliorare pot fi
18
utilizate pentru unele probleme întâmpinate de copii. Aceste ocazii pot fi dimineaa sau seara când
prinii aduc, respectiv duc copii la grdini sau cu prilejul diferitelor evenimente (vizite la domiciliu,
edine cu prinii, lectorate) sau prin intermediul unor activiti efectuate împreun cu prinii ce pot fi
numite i strategii de colaborare ( serbri, activiti ecologice, activiti practice, voluntariate etc.). În cadrul
proiectelor tematice, ei pot procura diferite materiale, pot favoriza efectuarea unor vizite, a unor concursuri
sau participarea la unele spectacole, ceea ce duce la implicarea direct a copiilor în cadrul activitilor.
Dup prerea mea, cultivarea unor reladii de parteneriat între grdinid ì familie, în sprijinul educadiei
ì cre`terii copilului constituie cheia succesului viitor în adaptarea ì integrarea `colar. Reladiile de
colaborare dintre prindi ì unitatea de învdmânt pe care o frecventeaz copilul lor constituie primul pas
ctre o educadie deschis, flexibil ì dinamic a personalitdii copilului. Procesul de colaborare cu prindii
asigur atingerea scopului educadional, cel de a obdine dezvoltarea global a copilului. Prin colaborarea
prindilor cu grdinida, ace`tia pot completa, sprijini ì dezvolta personalitatea copilului. O educadie adevrat
ì real se fundamenteaz în familie ì se continu în grdinid ì `coal.
Bibliografie:
1. Cuco`, C. (coord.) (2009),, Psihopedagogie pentru examenele de definitivare ì grade
didactice. Edidia a III-a revzut ì adugit=, Editura ,,Polirom=, Iaì.
2. Dumitrana, M., (2000), ,, Copilul, familia ì grdinida=, Editura ,,Compania=, Iaì.
3. Glava, A., (2002), ,,Introducere în pedagogia pre`colar=, Editura ,,Dacia=, Cluj-Napoca.
19
COALA I FAMILIA- PARTENERI ÎN EDUCAIA COPILULUI
prof. Korka Aurora

coala Gimnazial Nr.8, Reia
Procesul de integrare în societate începe în familie din timpul copilriei mici, când intervin
primele contacte sociale i experiene de via (socializarea primar sau socializare de baz), i continu
de-a lungul vieii omului, odat cu dobândirea unor statusuri i roluri succesive(socializare continu sau
secundar).
Alturi de funcia de socializare, familia îndeplinete i alte funcii educative. Acestea au fost
sintetizate de N. Mitrofan dup cum urmeaz:
• funcia instituional formativ realizat prin influene directe (rspunsuri la întrebri ale
copilului, explicaii i informaii despre lumea înconjurtoare), dar i în mod indirect, prin mediul
informaional din familie (copierea de ctre copil a rolurilor pe care le regsete în familie,asumarea unor
tipuri de relaii între mam i tat, între frai etc.);
• funcia psiho-moral, realizat prin modelele de conduit oferite de prini, prin discuiile i
intervenii pe marginea unor comportamente curente pozitive sau problematice ale copiilor;
• funcia socio-integrativ, prin implicarea copiilor în activitatea familial, prin acordarea
autonomiei de aciune, dar i printr-un climat familial dominat de relaii de încredere isprijin reciproc, în
care maturitatea de gândire a adulilor se îmbin cu entuziasmul, energia i curiozitatea copiilor;
• funcia cultural-integrativ, prin implicarea copiilor în viaa cultural i prin mediul cultural
al familiei.
Rezultatele unor cercetri recente au demonstrat c dezvoltarea copilului este influenat în
proporie de peste 70% de ctre familie. Responsabilitatea creterii copilului revine cu prioritate prinilor,
care ofer copilului îngrijirile de baz, siguran, cldur emoional, îndrumare, înelegere.Volumul,
calitatea vocabularului, corectitudinea exprimrii depinde de modelele oferite de prini, de felul în care
acetia interacioneaz i îi solicit pe copii. În familie se formeaz cele mai importante deprinderi de
comportament: respectul, politeea, cinstea, sinceritatea, ordinea, rbdarea etc. În realizarea acestor sarcini,
modelul parental ajut cel mai mult, prinii oferind copilului exemple de comportamente în diferite
contexte. De la prini, cei mici vor înva s aprecieze ce e bine i ce e ru, ce e drept i ce e nedrept, ce e
frumos i ce e urât în comportamente. Aceste noiuni îl ajut pe copil s se orienteze în evaluarea
20
comportamentului su i a celor din jur. Tot în sens moral, familia îl îndrum s fie sociabil, tolerant, s
colaboreze, s fie un bun coleg i prieten.
Familia reprezint primul mediu în care copilul înva i exerseaz comportamentele sociale,s
se descopere pe sine i pe cei din jur, se familiarizeaz cu sistemul valorilor sociale i culturale. Mediul
familial ocup un loc central în multitudinea factorilor determinani ai evoluiei copilului.Copilul nu este
un adult în miniatur, ci este un „candidat la maturizare< (H. Pierot), deosebit de receptiv la influenele
pozitive sau negative care se exercit asupra lui. De aceea, copilul trebuie socializat i modelat, iar
fundamentarea personalitii se realizeaz, în mare msur, în interiorul familiei care concentreaz primul
su univers afectiv, social i cultural. Trsturile i coordonatelepersonalitii copilului se construiesc în
relaie cu mediul social, cu situaiile pe care trebuie s le triasc în familie, atitudinile prinilor având o
influen important asupra personalitii copiluluiîn devenirea sa ca adult.
Educaia din familie a copilului se va continua cu cea din coal. Uneori, între cele dou medii
educative, exist diferene majore de reguli, valori, cultur etc. În aceast situaie, copilul este supus
adaptrilor i readaptrilor repetate, care îl marcheaz profund: se instaleaz o stare de confuzie intern,
copilul netiind ce reguli s-i asume, care valori sunt acceptate social. Mai multchiar, putem vorbi i despre
o traum emoional, copilul simindu-se vinovat dac va adera la valorile colii, în defavoarea valorilor
familie (sau invers).
Prevenirea unor dezacorduri nu se poate asigura fr o relaie corespunztoare dintre coal i
familie. Profesorul joac un rol important în cunoaterea familiei, a caracteristicilor ipotenialul ei educativ.
Cei doi factori implicai în educarea copiilor cu vârste cuprinse între 10-15ani, familia i coala, trebuie s
armonizeze modelele educative promovate, s-i transmit reciproc informaii privind particularitile de
dezvoltare ale copilului, valorile promovate, climatul educaional, ateptri în ceea ce privete educarea
acestuia.
Parteneriatul coal-familie este esenial în activitatea educativ din coal nu poate fi izolat, separat de
alte influene educative ce se exercit asupra copilului i mai ales, de cea din familie. Educaia trebuie s se
manifeste permanent ca o aciune coerent, complex i unitar a colii i familiei.
Dup cum am amintit, parteneriatul presupune existena unui obiectiv comun. Acesta este, în
cazul parteneriatului familie–coal, dezvoltarea global a elevului în raport cu particularitile sale
individuale. El se poate realiza doar printr-o micare de apropiere în dublu sens, în vederea unei suficiente
cunoateri de ambele pri.
edinele cu prinii sunt întâlniri stabilite de cadrele didactice, în care se discut individual (sau
cu familia) despre copil, despre situaii speciale (probleme comportamentale, probleme de sntate, situaii
conflictuale cu colegii, tehnici de lucru cu copiii cu CES etc.) Aceast form de colaborare este important,
21
individualizat, în relaia colii cu familia i privete global elevul, iar procesul educaional ca pe un
continuum pe care copilul îl parcurge, în egal msur, la grdini i acas. Aceste întâlniri au un rol
important pentru cunoaterea elevului,comunicare, susinerea învrii i soluionarea de conflicte.
Vizitele periodice la domiciliu efectuate de profesorul diriginte, permit comunicarea dintre
acesta i prini într-un cadru mai puin formal, care-l poate face pe printe s se simt mai în largul su.
Scopul acestor vizite este întrirea legturii cu familia, cunoaterea particularitilor acesteia (cultura,
modul de interacionare dintre membrii familiei, aptitudinile acestora etc.
Activiti cu prinii se realizeaz pe teme de interes diverse i se desfoar la iniiativa colii,
a personalului medical al colii sau a consilierului colar. Atelierele presupun implicarea activ i direct a
adulilor i au ca scop formarea i dezvoltarea competenelor parentale ale acestora. Ele pot fi organizate sub
form de jocuri, joc de rol, activiti pe centre, etc. Alturi de prini, pot participa i copiii. Este important
ca grupurile constituite s nu depeasc douzeci de persoane i participarea s fie la libera alegere a
adulilor, întrucât astfel de activiti necesit mult disponibilitate.
Voluntariatul este un alt tip de activitate în care prinii îi pot folosi cunotinele i abilitile
pentru sprijinirea colii în asigurarea condiiilor optime de desfurare a activitilor educative precum i
în elaborarea unor direcii de organizare i sprijin. Câteva dintre sarcinile pe care le pot avea prinii
voluntari sunt:
Prin crearea parteneriatului coal–familie elevii câtig un mediu de dezvoltare mai bogat, iar între
participani se creeaz relaii pozitive i fiecare îi va dezvolta sentimentul coeziunii sociale.
Bibliografie:
Bran- Pescaru, A., ,,Parteneriat în educaie=, Bucureti, Editura Aramis Print, 2004;
Vrma, E., A., ,,Consilierea i educaia prinilor=, Bucureti, Editura Aramis 2002.
Mitrofan, I., Mitrofan N.,, Familia de la A…la Z=, Editura Çtiinific, Bucureti, 1991
22
IMPORTANA PARTENERIATULUI GRDINI – FAMILIE
prof. Ghinoiu Nicoleta

Grdinia cu PN nr. 24, Ploieti
Cheia succesului implicrii prindilor în procesul instructiv-educativ este comunicarea, proces care nu
trebuie s fie limitat niciodat i care poate fi practicat în diverse forme. Important este, ca fiecare copil s
aib în familie cel puin un adult interesat de progresul su educadional.
Implicarea prindilor în viaa grdiniei este un prilej de transformare a acestei instituii întro
adevrat comunitate. Are loc un schimb reciproc privind realizarea unor proiecte interesante ì utile pentru
copil. Problemele dificile sunt mult mai uòr rezolvate cînd exist o comunicare trilateral: copil printe
educator. Con`tientizînd importanda acestei colaborri, este necesar si implicm pe prindi în activitatea
educativ ca parteneri activi, egali în drepturi ì responsabili.
Implicarea prindilor în activitatea educativ evideniaz o serie de avantaje:
- pentru prini: descoper potendialul copilului de învdare; îì formeaz imaginea despre procesul
educadional din institudie; îì pot ajuta copiii s învede prin contribuii proprii;
- pentru copii: sunt mai bine îndeleì ì ajutadi de ambele prdi – grdini i familie; obdin mai mult
încredere în forele proprii, mai mult autonomie;
- pentru educatori: informadiile furnizate de prindi ofer posibilitatea de a cunoa`te mai bine fiecare copil
în parte; este o ocazie de a vedea cum motiveaz printele copilul s învede, s rezolve conflictele ce apar
între el ì colegi; este un prilej de a fi apreciai i înelei mai mult de prini pentru eforturile depuse.
Din practica educaional se pot evidenia tipurile de activitâi în care se pot implica prinii pentru o
bun colaborare cu grdinia:
- propunerea, organizarea ì coordonarea serbrilor, excursiilor, concursurilor, vizitelor, drumeiilor,
proiectelor educaionale;
- propunerea unor idei de amenajare a mediului educadional (a locului de studii ì joac în grup, pe teren);
- asigurarea i pregtirea costumelor pentru serbri, srbtori, diverse activiti din proiectele educaionale ì
a decorului slii în astfel de situaii;
- participarea la seminarii i cursuri destinate prinilor, cu condinut educaional, în scopul sprijinirii activitdii
de învdare a copiilor;
23
- oferirea/ donarea/ sponsorizarea unor resurse ì mijloace didactice pentru desfùrarea optim a procesului
instructiv-educativ;
- asumarea i exercitarea rolului de expert într-un anumit domeniu în cadrul orelor de studiu i/sau
activitilor extracolare i extracurriculare;
- propunerea disciplinelor la decizia colii;
- implicarea în proiecte de voluntariat i umanitare pentru sprijinirea persoanelor din medii defavorizate aflate
în dificultate;
- sprijinirea procesului de incluziune colar;
- implicarea în amenajarea spaiilor educaionale i în supravegherea copiilor cu CES în timpul programului
educaional.
Ca umare a analizei rezultatelor activitilor concrete comune grdini-familie desfurate la nivelul
grupei, dar i al unitii, se pot reliefa unele concluzii pe care le consider relevante pentru otimizarea acestui
tip de parteneriat:
- prinii au îneles: s ajute educatorul, cu ce pot, în activitatea didactic; s susdin ì s dezvolte motivadia
copilului pentru învdare; s fie un factor important în educarea copilului; s acorde sprijin grdinidei atunci
cînd este nevoie; c exist aspecte despre copii, pe care le pot afla numai de la grdinid; c uneori îndeleg
greìt ì judec superficial unele aspecte educadionale; c din colaborarea grdinidfamilie, ambele prdi au
de cî`tigat;
- exist puncte tari: cre`terea încrederii prindilor în institudiile pre`colare; existenda personalului didactic
calificat care permite realizarea unui proces educadional de calitate; nivelul bun de cultur ì instruire al unor
prindi ajut la o mai bun îndelegere a activitdii desfùrate de educator; prinii pot beneficia de consiliere
i îndrumare din partea educatorului în ceea ce privete dezvoltarea i progresul copilului în plan psiho-
educaional; reladiile interpersonale (copil – educatoare - printe) favorizeaz un climat deschis ì stimulativ;
- exist puncte slabe: nu toate familiile se implic suficient în educadia copiilor; nu toate familiile recunosc
importana grdiniei pentru dezvoltarea copilului; este în cretere numrul familiilor monoparientale, a
familiilor cu prindi plecadi în strintate, copiii fiind lsadi în grija bunicilor sau a unor rude; unele familii
cu nivel sczut de cultur ì instruire practic agresivitatea i neglijena fa de copii; unele familii aparin
unor medii defavorizate; absentarea nemotivat a prindilor la èdindele cu prindii cît ì de la activitdile
extra`colare organizate în grdinid; neimplicarea unor prindi în activitdi desfùrate la nivelul grdinidei,
comunitii; neacordarea de ctre prini a timpului de calitate propriilor copii; încurajarea lipsei de
autonomie a copilului prin susinerea pân la aproape 4 ani a folosirii scutecelor, suzetei, biberonului;
expunerea copilului, în mod exagerat, în faa mijloacelor IT, având ca efecte imediate nonverbalitatea,
24
negativismul, opziionisnul i comportamentul agresiv; nerecunoaterea de ctre prini a existenei unor
dificulti în comportamentul copilului.
Stabilirea unui program comun de educadie în grdinid ì în familie, fixarea unor sarcini ale educadiei
în familie care s susdin, s întreasc ì s întregeasc munca educativ din grdinid sunt condidii de
asigurare a unei unitdi de vederi a grdinidei ì familiei.
Bibliografie
1. Dumitrana, Magdalena,2000, Copilul, familia ì grdinida, Editura Compania, Bucure`ti;

2. Mateia`, Alexandra, 2003, Copiii pre`colari, educatoarele ì prindii, Ghid de parteneriat ì consiliere,
Editura Didactic ì Pedagogic, Bucure`ti
25
IMPORTANA PARTENERIATULUI GRDINI – FAMILIE
prof. Toma Alina,
Grdinia cu Program Normal Nr.24 , Ploiet
i
Educaia de calitate este reprezentat de relaia dintre grdini i familie, iar dac aceste medii
educaionale se completeaz i se susin, ele asigur integrarea cu succes a copilului în activitatea colar cât
i pe plan general în viaa social.
Comunicarea în mediul familial este esenial în demersul educaional, ea trebuie s fie bazat pe
încredere reciproc i respect. Cu toate acestea, fiecare printe are stilul propriu de educaie, convingeri i
valori personale, mai mult sau mai puin contientizate, care etermin în mare msur dezvoltarea
personalitii copilului, dar care nu sunt întotdeauna în concordan cu cerinele grdiniei.
Pentru un copil, printele este primul exemplu i cel mai important. Felul în care membrii familiei se
comport , se îmbrac , felul în care se bucur sau se întristeaz – toate au o însemntate deosebit.
Prinii sunt primii educatori din viaa copilului, fapt recunoscut în pedagogie înc de la Comrnius,
care, în prima sa carte de educaie a copilului, consider c educaia primit pân la ase ani, în primul rând
de la mama, este determinant pentru dezvoltarea sa ulterioar.
În primii ani de via, copilul preia din familie gesturi, atitudini, limbaj i exemple de comportament.
Familia îi ofer copilului primele informaii despre mediul înconjurtor, primele norme i regului de
comportament, dar i climatul socio-afectiv. Modelele de conduit oferite de prini precum i climatul socio-
afectiv în care se exercit influenele educaionale constituie primul model social cu o influen hotrâtoare
asupra copiilor privind formarea concepiei despre via.
O colaborare real, permanent a educatoarei cu familia presupune crearea unei relaii bazate pe
respect reciproc între cei doi parteneri educaionali, în scopul realizrii unei uiti de cerine în munca de
educare a copiilor. Prin urmare, cunoatrea de ctre educatori a structurii familiei copiilor are o importan
deosebit, deoarece fiecare este unic. Sunt situaii în care din nucleul familiei nu fac parte numai prinii i
fraii, ci i bunicii sau rudele apropiate care se implic activ în educaia i formarea copilului.
Rolul pe care îl are educaia precolar, sub forma sa organizat i condus tiinific, urmrete
dezvoltarea personalitii copilului dup caracteristicile i nevoile personale, pregtirea pentru activitatea
colar i învtur, respectând nevoia de a se juca. Toate influenele educaionale se manifest prin
intermediul familiei, învmântului i societii în ansamblu.
26
IMPORTANA PARTENERIATULUI COAL - FAMILIE
Neacu Iuliana, Gradinita P.N. Nr.1,

Cornetu jud. Ilfov
”Pentru fiecare familie, bijuteria cea mai de pred trebuie s fie copilul… Calitatea de om se na`te din
iubire, a crei unic msur este con`tiinda moral= ( I. VULVNESCU)
coala este lcaul unde se pun bazele cldirii fiinei oemeneti. Este mediul instituionalizat care, într-un
mod organizat, pregtete elevul, tânrul, adultul pentru integrarea în societate.
Dup integrarea în Uniunea European, relaia scoal - familie nu s-a mai dezvoltat unilateral, ci pe baza
documentelor emise de consiliu Europei, acesta s-a modificat i, relaia colaborrii coal- familie s-a
concretizat într-un contract parental. Acest contract reprezint un sistem de obligaii , de ambele pri, o
colaborare reciproc a colii cu famlia elevului.
Plecându-se de la premisa c succesul elevului este influenat de mai muli factori, iar educaia se realizeaz
atât în cadrul formal, dar i nonformal i informal, scopul este acela de a valorifica, a valoriza capacitatea
intelectual a fiecrui educat.
Se dorete dezvoltarea indivizilor într-un mediu organizat, competitiv, diversificat.
Familia este primul factor educativ , primul model social, moral, educaional al copilului. Având în vedere
relaia, atât de profund, a familiei cu copilul, colii îi revine dificila misiune de a consilia prinii, de a-i
determina s devin parteneri la educaia propriului copil.
Astfel, un învmânt care se dorete de calitate trebuie s se construiasc pe o colaborare eficient,
contructiv, util , concretizat într-un contract mutual, numit parteneriat.
Din punct de vedere educaional, acest parteneriat este considerat un act, un document de baz între cele
dou pri implicate familie / coal, dar care îi asum drepturile, obligaiile între parile implicate în luarea
deciziilor.
Cea mai mare parte din viaa sa, elevul o petrece la coal. Aici, se dezvolt intelectual, moral, emoional i
se pregtete pentru integrarea în societate. coala este instituia capabil care contribuie la dezvoltarea
societii. Numai un om educat poate fi considerat apt pentru a se integra în societate i a face fa tuturor
provocrilor vieii.
27
Pentru a transforma familia într-un partener educaional, fiecare instituie de învmânt trebuie s elaborez
diverse stategii, care s aib în vedere o îmbuntire a relaiilor cu prinii.
Este lesne de îneles c, putem întâlni familii care refuz colaborarea cu coala, educatorul, care
influeneaz în mod negativ atitudinea fa de coal, a elevului, ceea ce conduce la absenteim i abadon .
Inainte de a fi printe , este necesar s fii educator. Meseria de printe este destul de dificil. Un
comportament frumos se modeleaz în familie.
Un mediu în care se dezvolt încrederea, respectul, o atitudine pozitiv fa de coal i profesori, trasarea
unor direcii care s îmbine totul în mod armonios, conduce la o educaie eficient, de calitate i durabil.
Colaborarea cu familia este un dintre verigile importante ale procesului educativ care are la baz desvâirea,
ca om , a elevului.
Implicarea prinilor în educaie aduce benficii atât colii, comunitii, dar mai ales elevului.
Orice tip de aciune educativ constituie o direcie în care trebuie s proiectm i s derulm procesul
instructiv educativ , în colaboare cu familia, având în vedere principiile predrii, învrii, evalurii,
interactivitii.
Este benefic, pentru toi factorii implicati, o colaborare bazat pe un dialog real, care are ca principal obiectiv
formarea i dezvoltarea elevului, comportamental i profesional.
PUTEM SPUNE CA COALA ÎNCEPE ÎN FAMILIE!
Bibliografie
Cristea, S., Dictionar de pedagogie, Editura Litera – Litera International, Chiinau, Bucureti.
Cucu, C., 2002, Pedagogie, Editura Polirom, Iai
Vrama, E., 2004, coala i educaia pentru toi, Editura Miniped, Bucureti
Vr`ma`, E., 2018 , Consilierea ì educadia prindilor=, Editura Aramis, Bucure`ti
28
PARTENERIATUL COAL – FAMILIE – SOCIETATE
prof. psihopedagog Dugan Delia prof. Roiban Ionela

CSEI Aurora Reia CSEI Aurora Reia
Motto: „Menirea educadiei este aceea de a înlda pe culmi mai nobile de viad omul,
comunitatea etnic ì umanitatea, prin cultivarea valorilor spiritului=
(G. Gentile, The Reform of Education)
„Prezenda pãrindilor poate transforma cultura `colii.=
( S. L. Lightfoot )
Propunându-ì s dezvolte în om toat perfecdionarea de care este susceptibil, educadia este o
dimensiune constitutiv a fiindei umane: „Omul nu poate deveni om decât prin educadie=, aprecia Kant cu
îndreptdire. Prin urmare, omul nu se na`te om: „tot ceea ce constituie umanitatea: limbajul ì gândirea,
sentimentele, arta, morala – scrie O. Reboul în <La philosophie de l'éducation= – nimic nu trece în
organismul noului nscut= fr educadie.
Problema educadiei tinde s devin o problem prioritar ì todi cei care vd limpede evoludia fiindei
umane, a fiindei radionale ì a umanitdii, în ansamblul ei, situeaz în centru triada `coal – familie - societate.
Educadia, ca proces orientat spre împlinirea spiritual a fiindei ì a societdii, propune o desfùrare concret,
presupune participare, trire, comunicare între indivizi concredi, presupune o cunoa`tere profund a
evoludiilor ce au avut loc în ultima perioad.
Cei doi piloni de rezistend ai educadiei sunt `coala ì familia, iar între ace`tia ì comunitate, mediul
extra`colar ì extrafamilial, activeaz elevul, obiect ì subiect al educadiei. Dac aceste medii educadionale
se completeaz ì se susdin, ele asigur într-o mare msur buna integrare a elevului în activitatea `colar ì
pe plan general în viada social. _coala trebuie s aib contacte cu toate institudiile sociale interesate direct
sau tangendial de domeniul educadiei copilului de vârst `colar ì s stabileasc reladii de cooperare ì
colaborare. Ea contribuie la transmiterea mo`tenirii culturale ì faciliteaz învdarea individual ì colectiv.
Totodat `coala face posibil participarea grupurilor ì colectivitdilor la viada public, elaborarea ì luarea
deciziilor
Schimbul de informadii favorizeaz interacdiunea social ì permite unui numr mare de oameni s
ia parte activ la soludionarea problemelor care îi privesc. Valoarea educadiei cre`te într-o lume în care
schimbrile s-au accelerat simditor, într-o societate a opdiunilor individuale ì sociale multiple, marcat de o
29
multitudine de tranzidii, de naturi diferite. Educadia este solicitat s rspund provocrilor unei lumi a
societdilor ì indivizilor în derut, o lume în care
s-au pierdut ì se pierd repere, sisteme de referind, iar sistemele etice se afl în criz.
_coala este chemat s contribuie la redefinirea unor noi sisteme de valori, la reconstrucdia spiritual
a omului. Dar `coala trebuie s fie sprijinit permanent de familie pentru a-ì putea atinge obiectivele,
deoarece copilul pleac din familie
Societatea contemporan are nevoie de tineri bine pregtidi, competitivi pe piada muncii, dispunând
de abilitdi multiple. Elevul are uneori o atitudine ostil fad de `coal, nu este suficient de motivat pentru a
se integra cerindelor ei. La originea acestei abordri este fie educadia necorespunztoare din familie, fie
greèlile pedagogice ale profesorului. Rezolvarea educativ poate fi eficient ì pozitiv în aceste situadii
numai dac se bazeaz pe tratarea individual a elevilor, dinând cont de trsturile personalitdii elevului, de
reladia dintre el, educator ì prindi, de atitudinea lui fad de procedeul educativ folosit.
Majoritatea prindilor de astzi consider ruptura dintre generadii inevitabil, ì totuì ei recunosc c
temelia pentru o disciplin corespunztoare ì pentru stabilirea unui sistem de valori sntos este
o comunicare corespunztoare. Majoritatea dintre noi consider c, în vederea dezvoltrii caracterului
copilului nostru, trebuie s-i spunem ceea ce nu ne place la el. Ne încrcm discursul cu predici, sfaturi ì
porunci – ì toate acestea transmit neacceptare. În multe familii, comunicarea verbal const doar în critici.
Critica îl face pe copil s se apere; astfel, pentru a evita ì alte complicadii, el se retrage într-o lume tcut
acas ì comunic doar cu colegii ì prietenii bine aleì. Îi este uòr s vorbeasc, pentru c `tie c, orice ar
spune, va fi acceptat.
Prindii care doresc s deschid comunicarea cu copiii lor trebuie s se pregteasc s aud unele
lucruri destul de alarmante. Ce fel de asculttor e`ti dac asculdi numai lucruri bune ì frumoase? Copiii simt
nevoia s-ì împrtèasc bucuriile, dar au, de asemenea, nevoie de cineva cruia s-i împrtèasc
problemele, nelini`tile inimii, temerile, eècurile, cineva care s nu sparg ì s nu frâme, care s nu
învinovdeasc. Atât printele, cât ì copilul au nevoie s transmit, dar este important ca transmiterea s se
fac la momentul potrivit. Dac problema nu se rezolv ascultând, atunci printele trebuie s discute.
Inidiativa de a reface comunicarea deteriorat st în mâinile adultului. Printele a greìt prin faptul c a
permis realizarea unei rupturi fr s fac nimic s o împiedice.
Adevrata comunicare exist, dac se pstreaz legtura cu copilul mrindu-se capacitatea de a-l
accepta ca pe o persoan cu drepturi, nevoi ì valori proprii. Un dialog permanet cu `coala faciliteaz
reladia printe-copil, deoarece printele afl comportamentul ì rezultatele copilului în acest mediu ì poate
lua msuri eficiente în cazul în care este nevoie. Aceast reladie nu este univoc, pentru c ì profesorul poate
afla care este cauza unui eventual eèc, datorat unor probleme în cadrul familiei. Obiectivul principal al
30
acdiunii educative este formarea personalitdii copilului, care este urmrit atât în familie, cât ì în `coal,
astfel încât sarcinile `colii ì ale familiei în materie de educadie ì instrucdie se împletesc ì se sprijin reciproc.
În cadrul abordrilor contemporane ale fenomenului educadional se impune tot mai mult implicarea cadrelor
didactice în reladii de cooperare cu prindii copiilor ì cu aldi factori sociali interesadi de educadie. Rolul
cadrelor didactice nu se mai reduce doar la educadia la catedr sau în clas.
Partener principal al `colii, familia se define`te ca institudie social ì ca grup specific care dispune
de o influend considerabil în raport cu membrii si. Pregtirea elevilor pentru învdare continu, atât la
coal, cât ì în familie, ì extinderea autoeducadiei la întreag viad în cadrul societdii constituie argumente
puternice pentru deschiderea `colii. Prin urmare, modul de dezvoltare al societdii depinde de felul în care
individul a fost pregtit de `coal ì de familie. _coala este sinonim cu educadia ì vine în continuarea celor
àpte ani petrecudi în familie. Familia, celula de baz a societdii, reprezint de fapt o mini-societate, iar
copilul învdat s respecte reguli ì s se comporte responsabil în familie ì la `coal se va integra perfect
societdii când va ajunge la maturitate.
Bibliografie
Bran-Pescaru, Adina, Familia azi. O perspectiv sociopedagogic, Bucure`ti, Editura Aramis,2004
Cuco`, Constanti (coord.), Psihopedagogie, Iaì, Polirom, 1998
Dumitriu, Gheorghe, Comunicare ì învdare, Bucure`ti, Editura didactic ì pedagogic, 1998
https://www.didactic.ro/cautare?search=referat+scoala+familie&x=0&y=0
31
PARTENERIATUL GRDINI-FAMILIE
ÎN MODELAREA PERSONALITII PRECOLARULUI
prof. înv. prec. Roca Mihaela Cristina

Grdinia cu program prelungit „Licurici= Galai
Motto: „Eu sunt copilul. Tu ii în mân destinul meu. Tu determini, în cea mai mare msur, dac voi reui
sau voi eua în via! D-mi, te rog, acele lucruri care s m îndrepte spre fericire. Educ-m, te rog, ca
s pot fi o binecuvântare pentru lume= (Child’s Appeal)
Succesul privind devenirea uman a copilului depinde de colaborarea dintre factorii care stau la baza
educaiei: familia i grdinia.
Într-o societate care se dezvolt continuu, în ciuda schimbrilor ce au loc în toate domeniile, i care
solicit individului abilitatea de a se adapta cu uurin la situaii noi, educaiei îi revine sarcina de a rspunde
nevoilor individuale, i totodat s asigure ansa de integrare i dezvoltare social personal. O modalitate
prin care educaia precolar poate îndeplini aceast cerin, este aceea de a dezvolta o relaie partenerial
grdini-familie, caracterizat printr-un dialog real i constructiv, în beneficiul copilului.
Practica implicrii familiei în educaia copilului precolar, atât în mediul familial, cât i în cel al
grdiniei, demonstreaz focalizarea pe elemente de asigurare a securitii personale, a strii de sntate, pe
satisfacerea trebuinelor de baz, i mai puin pe implicarea în socializare i educarea copilului precolar.
Precolaritatea este cea mai important perioad a formrii personalitii, perioada în care apar
primele relaii i atitudini, ce reprezint un nivel superior de organizare a vieii psihice a copilului. Locul
dependenei copilului, al instabilitii i fluctuaiei emoionale este luat de detaare, desprinderea de câmpul
perceptiv, o organizare mai sistematic a comportamentelor, fapt datorat modificrilor care apar la nivelul
activitii psihice. Intrând în grdini, copilul are parte de prima experien a vieii de colectivitate, cu alte
cuvinte, a vieii sociale, aceasta fiind nevoit s se adapteze la un nou ritm cotidian, la un program i un sistem
de reguli.
Educaia realizat de primii educatori ai copilului- prinii, ca i cea a grdiniei, se rsfrânge asupra
tuturor laturilor personalitii precolarului, în funcie de particularitile de vârst i individuale ale acestuia.
Odat cu dezvoltarea copilului, cresc i trebuinele sale, i dorinele, iar grdinia cluzit de principii
i metode tiinifice, contribuie la formarea i dezvoltarea copilului. Educatoarea grupei trebuie s dein
informaii cu privire la toate stadiile de dezvoltare ale copilului, capacitile intelectuale ale acestuia,
particularitile temperamentale i caracteriale ale acestuia. Educatoarea se preocup de socializarea
32
precolarului, ajutându-l s se integreze în mediul grdiniei, îl sprijin în explorarea mediului înconjurtor
(astfel, observându-l i în afara grdiniei), acioneaz difereniat în funcie de particularitile de vârst i de
temperamentul copilului; folosindu-se de tact pedagogic i rbdare, utilizând jocul i jucria, va participa la
dezvoltarea personalitii copilului.
Familia are rolul de a pregti copilul pentru integrarea în grdini, de a-l îndruma spre lumea
cunoaterii, a activitilor educative, de a-i forma deprinderi fundamentale. Lipsa unei susineri afective, a
unui ansamblu de achiziii i experiene, va face ca întâlnirea cu noul mediu- grdinia, s fie anevoioas,
procesul educativ fiind astfel ineficient. Familia este primul adpost al copilului, este baza de lansare a
acestuia în lume, ceea ce necesit o deschidere foarte mare din partea familiei, deschidere ce-i va pune
amprenta asupra adaptrii i integrrii copilului cu grdinia. În familie se pun bazele iniiale ale dezvoltrii
morale, intelectuale, estetice, fizice i sociale ale copilului, de aceea familia trebuie convins c o educaie
de calitate, depinde de stilul de via al familiei, de climatul afectiv i ambian, toate acestea influenând
personalitatea copilului.
Activitatea cu prinii, în calitate de parteneri, în scopul unei dezvoltri armonioase a copilului,
reprezint un start bun pentru a insufla prinilor sentimentul de respect de sine, încredere în propriile
competene, ajutându-i astfel s i le îmbunteasc.
Fiind prima treapt a învmântului românesc, grdinia trebuie s gseasc modalitile cele mai
eficiente de colaborare cu prinii, implicându-i în viaa grdiniei, înc de la bun început, pentru un
parteneriat real i cu adevrat eficace. Parteneriatul grdini-familie const în construirea unor relaii
pozitive între cei doi parteneri, la unificarea sistemului de valori, în scopul dezvoltrii globale a copilului.
Prin colaborarea prinilor cu grdinia, acetia pot completa, sprijini i dezvolta personalitatea copilului.
Din experiena mea de cadru didactic, am îneles c parteneriatul grdini-familie constituie cheia
succesului viitor, este pasul spre o educaie modern, deschis, flexibil.
Bibliografie:
1. Bucinschi Mihaela, Dulman Anida, Dumitru Gabriela, Fluera` Vasile, Marcinschi-Clineci
Marcela, Popescu Cristina, Stativ Ecaterina, Ulrich Ctlina (2008), Educadia timpurie ì
specificul dezvoltrii copilului pre`colar, 1, Modul general pentru personalul grdinidei, Bucure`ti,
Editura Millenium Design Group
2. Dumitrana Magdalena (2000) Copilul, familia ì grdinida, Bucure`ti, Editura Compania
3. Dumitrana Magdalena (2011), Cum cre`te un pui de om, Bucure`ti, Editura Compania.
4. Istrate Elena, Jinga Ioan, (2008), Manual de Pedagogie, Bucureti ,Editura All.
5. Osterriech Paul (1980), Introducere în psihologia copilului, Bucureti, Editura Didactic i
Pedagogic.
6. chiopu Ursula, Verza Emil (2006), Psihologia vârstelor, Bucureti
33
IMPORTANTA PARTENERIATULUI FAMILIE-COAL.
PROPUNEREA UNUI PROGRAM
NUMIT = ÎNVc ALTURI DE COPILUL MEU=
prof. Iuliana Maria Pomârleanu

Colegiul National Pedagogic Constantin Cantacuzino
Targoviste
Parteneriatele familie-coal sunt relaii de colaborare i activiti care implic personalul colii,
prinii i ali membri ai familiei elevilor dintr-o coal. Parteneriatele eficiente se bazeaz pe încredere i
respect reciproc i pe responsabilitatea comun pentru educaia copiilor i tinerilor din coal.
Familiile sunt primii educatori ai copiilor lor i continu s influeneze învarea i dezvoltarea copiilor
lor în timpul anilor de coal i mult dup aceea. colile au o responsabilitate important în a ajuta la
cultivarea i predarea generaiilor viitoare, iar familiile au încredere în coli pentru a oferi baze educaionale
pentru viitorul copiilor lor. În acelai timp, colile trebuie s recunoasc rolul primordial al familiei în
educaie. Acesta este motivul pentru care este important ca familiile i colile s lucreze împreun în
parteneriat.
Scopul parteneriatului Familie-coal i Comunitate este de a încuraja parteneriate durabile i eficiente
între toi membrii comunitii colare, inclusiv profesori, familii i elevi.
Programul propus de mine se va numi : Învd alturi de copilul meu.
Obiectivul principal al acestui program este s ajute prindii s ì creasc copiii fr disciplina
autoritar, fr a le neglija emodiile ì tririle, fiind permanent n acord cu nevoile specifice vârstei.
Atelierul nr. 1. COMUNICAREA CU COPILUL. Tema se nume`te: Ce înseamna s ascult? Ce
vreau eu ì ce vor ei? Este important pentru participani s obin cunotine i abiliti de comunicare
eficient prin care s poat vorbi cu copilul, s-i citeasc i s se joace cu copilul. La fel s perceap cum
dragostea, atingerile i mângâierile tandre, atenia i înelegerea creeaz relaii trainice între prini-copii i
contribuie dezvoltrii copilului i pregtirii lui ctre coal.
Atelierul de lucru nr.2. Jocuri de concentrare, exprimare ì ascultare a celorlali
Jocul = Eu am secrete=
Mrimea grupului: 30 participandi
Timp: 20-30 minute
Маteriale: hârtie flip-chart, carioci
34
OBIECTIVE
A stimula prezentarea participandilor.
PROCEDUR Fiecare participant îì va alege ca partener copilul. Se formeaz perechi între prini i
copii. Rugai partenerii s formeze un cerc sau un semicerc. De asemenea, ei trebuie s afle 2-3 „secrete= pe
care nu le cunoa`te mai mult nimeni. Rugai participanii s-ì prezinte partenerul ì unul din „secretele= sale.
Fiecare participant dispune de 50 – 60 de secunde pentru prezentare.
Atelierul de lucru nr. 3. Explorare ì interpretare de roluri cât mai diferite
Denumire: Joc interactiv / Emodii
Fiecare participant al jocului trebuie s adune 4 cartonaè cu emoii diferite, dar cu aceeai culoare a
earfei pe care o poart. Se d cu zarul, ì n funcdie de numr, trebuie s desenezi, s mimezi sau s spui o
poveste pentru ca ceilali juctori s ghiceasc ce emoie caui.
Atelierul de lucru nr. 4. Inventare ì construire de pove`ti
Cerin:
Creai o poveste pe tema =Vara cu prinii mei! Sau Cu prinii în vacan, sau < vara de vis cu prinii!
Obiectiv:
-Expunerea emoiilor ambelor pri
-dezvoltarea imaginaiei
-dezvoltarea limbajului
-dezvoltarea creativitii
Bibliografie
1. Agabrian, M., Milea V., Parteneriate `coal-familie-comunitate, Ed. Institutul European, Iaì,
2005
2. Batrânu, E., Educaia în familie,Ed. Politic, Bucuresti, 2005
3. Cosma, T.,_edindele cu prindii în gimnaziu, Ed.Polirom, Iaì, 2001
4. Cristea S., Fundamentele pedagogiei, Ed. Polirom, Iai, 2010
35
_COALA _I FAMILIA, FACTORI RESPONSABILI
ÎN EDUCAcIA _I FORMAREA ELEVILOR
prof. Borde Dorin Dnu

Centrul colar de Educaie Incluziv ,, Aurora ,,
Reìda , Cara`-Severin
Înc de la începutul secolului trecut, Kant, urmrind un proiect de emancipare a condidiei umane,
scria : <Prindii care au primit ei înìì o educadie sunt deja ni`te modele dup care se îndreapta copiii. Dar
pentru a-i face pe ace`tia mai buni, este necesar s facem din pedagogie un studiu; altfel nu este nimic de
sperat de la dânsa, iar educadia este încredindat unor oameni cu pregtire rea= (Kant, Im., 1992, pg.15).
_coala ì familia sunt cei doi piloni de rezistend ai educadiei, iar între ace`tia ì comunitate, mediul
extra`colar ì extrafamiliar, penduleaz copilul, obiect ì subiect al educadiei. Dac aceste medii educadionale
se completeaz ì se susdin, ele asigur într-o mare msur buna integrare a copilului în activitatea `colar ì
pe plan general, în viada social. Înc de la începutul secolului trecut, Kant, urmrind un proiect de
emancipare a condidiei umane, scria : <Prindii care au primit ei înìì o educadie sunt deja ni`te modele dup
care se îndreapta copiii. Dar pentru a-i face pe ace`tia mai buni, este necesar s facem din pedagogie un
studiu; altfel nu este nimic de sperat de la dânsa, iar educadia este încredindat unor oameni cu pregtire rea=
(Kant, Im., 1992, pg.15).
_coala ì familia sunt cei doi piloni de rezistend ai educadiei, iar între ace`tia ì comunitate, mediul
extra`colar ì extrafamiliar, penduleaz copilul, obiect ì subiect al educadiei. Dac aceste medii educadionale
se completeaz ì se susdin, ele asigur într-o mare msur buna integrare a copilului în activitatea `colar ì
pe plan general, în viada social.
Impreuna cu prindii, `coala are rolul ei bine stabilit, intervenind în dezvoltarea primar a copilului.
Se `tie c muldi prindi socotesc în mod eronat c vârsta de 6 -7 ani, când copiii calc pentru prima oar
pragul `colii, este o etap în care rolul lor în educadia copiilor scade foarte mult, daca nu chiar dispare. In
acest context, educarea prindilor dup principii `tiindifice de psihopedagogie devine o necesitate, deoarece
comunicarea eficient dintre profesori ì prindi se reflect în dezvoltarea copiilor.
Impreun, prindii, copiii ì cadrele didactice pot face din `coal un loc plcut pentru todi cei implicadi în
procesul educativ, un mediu bazat pe încredere, comunicare, respect ì flexibilitate.
36
Scoala trebuie s aib contacte cu toate institudiile sociale interesate direct sau tangendial de domeniul
educadiei copilului de vârst `colar ì s stabileasc reladii de cooperare ì colaborare pe baza unei redele
educative având pe primul nivel COPILUL, apoi SCOALA ì FAMILIA ì urmând: PRIMRIA,
GRDINIcA, BIBLIOTECA, POLIcIA, PROTECcIA MEDIULUI, ONG, etc. Aceast redea trebuie
supus dezbaterilor cu prindii pentru ca ace`tia s cunoasc posibilitdile ì particularitdile fiecrei institudii
sociale implicate în educadie.
Familia are în societate funcdii bine determinate: -funcdia biologic (d na`tere copiilor); -funcdia
social (asigur cre`terea copiilor); -funcdia economic (produce bunuri materiale); -funcdia educativ
(asigur educadia copiilor); -funcdia cultural (asigur instruirea copiilor).
Obiectivul principal al acdiunii educative este formarea personalitdii copilului care este urmrit atât
în familie cât ì în `coal, astfel sarcinile `colii cât ì ale familiei în materie de educadie ì instrucdie se
împletesc ì se sprijin reciproc.
Obstacolele reladiei `coal-familie pot fi de ordin comportamental (întâlnite, atât între prindi, cât ì
la profesori ì administratori `colari) sau de ordin material ( reladia `coal-familie cere un surplus de efort
material si de timp). Dificultdile pot rezulta din ideile divergente privind: responsabilitatea statului ì a
familiei privind educadia copiilor; libertatea de alegere a scolii de ctre prindi sau unicitatea învdmântului;
impactul mediului familial asupra rezultatelor `colare ale copilului; randamentul pedagogic ì datoria
parental; participarea prindilor la gestionarea ì procesul decizional din institudia `colar.
Familia trebuie convins c numai acordând timp ì atendie copilului va putea s-l ajute s depèasc
dificultdile aprute. Trebuie s încerce stabilirea unei legturi reciproce apropiate ì permanente cu prindii
pentru ca ace`tia, din proprie inidiativ, s contacteze cadrul didactic pentru a se interesa de situadia `colar
a elevului sau evenimente aprute în viada acestuia.
Pentru îndeplinirea funcdiei fundamentale a familiei – de securizare a copilului – ì a rolului su socializator,
aculturant ì individualizator, finalitatea definitorie a educadiei prindilor devine formarea con`tiindei
educative a prindilor, a necesitdii unui efort con`tient pe msura evoludiei nevoilor (inclusiv de educadie)
ale copilului.
Bibliografie:
1.Dumitrana Magdalena – Copilul, familia ì grdinida, ed. Compania, Bucure`ti, 2000;
2.Rafail Elena –Educarea creativitdii la vârsta pre`colar, ed. Aramis, Bucure`ti; 2002;
3.Robu Maria – Empatia în educadie-Necesitdi pedagogice moderne, ed. Didactica Publishing House,
Bucure`ti ,2008.
37
FAMILIA _I _COALA-FACTORI DETERMINANcI ÎN
FORMAREA UNUI CARACTER FRUMOS AL COPILULUI
prof. Saec Rodica Daniela

Colegiul Naional ,, Mircea Eliade ,,
Reìda, Cara`- Severin
Nodiunea de caracter desemneaz un ansamblu închegat de atitudini care detremin un mod relativ
stabil de orientare ì raportare a omului la ceilaldi semeni, la societdi în ansamblu ì la sine însuì. Orice
individ nscut ì crescut într-un mediu social in comunicare ì interacdiune cu aldi semeni(cu membri
familiei,cu colegii de `coal ,cu dasclii,etc) îì structureaz în plan cognitiv,afectiv,motivadional,un anumit
profil caracterial. Familia este primul grup social din care face parte copilul. Aici învad primele norme de
conduit moral.
Reladiile adecvate se dezvolt atunci când prindii îì manifest preocuparea sincer ì interesul fada de copii.
Prindii trebuie s stsbileasc ni`te reguli comportamentale pentru copiii lor iar la baza corecdiei trebuie s
fie caracterul.
Prindii trebuie s le arate copiilor de ce o anumit activitate este corect sau greìt. Copiii trebuie
s îndeleag scopul îndrumrilor ì care sunt consecindele nerespectrii lor. Se vor evita cuvintele aspre ì
acdiunile nesbuite. Un cuvânt bun rostit calm,îmbrbteaz ì aduce bucurie ì îndelegere. Aà cum am mai
spus ,prindii constituie modelul personalitdii umane pentru fiecare copil. Când membrii familiei sunt de
ndejde ei vor avea preduire atât acas cât ì în public. Copiii care dovedesc c sunt demni de încredere în
lucruri mrunte vor câ`tiga încrederea prindilor.
Copiii trebuie s fie deschiì fad de prindii lor cât ì fad de învdtorii lor,`tiind c respectul se
câ`tig nu ascunzând ,ci mrturisindu-di greèlile. O bun comunicare între prindi ì copil privind activitdile
discutabile conduce la formarea unei impresii corecte despre oamenii ì împrejurrile în care copilul îì
petrece timpul.
Educadia reprezint unul dintre domeniile de cunoa`tere cu mari implicadii în procesul dezvoltrii
umane ì sociale. Educadia se realizeaz din perspectiva unui ideal de persoan,ideal acordat la reperele
culturale ì istorice nadionale ì internadionale precum ì determinante psihologice care din de psihologia
vârstelor sau de caracteristicile unei generadii. Educadia nu este o etap limitat la o anumit vârst ci un
proces continuu ì permanent care se întinde pe tot parcursul viedii unui individ. La nivel individual educadia
38
contribuie la dezvoltarea maximal a potendialului psihic ì social al elevului ì promoveaz ca scop ,,a învda
s învedi=.
Individualizarea educadiei se refer la circuladia,adaptarea,dezvoltarea valorilor,cunoa`terii
tehnologiei ì normelor comportamentale care s corespund nevoilor ì caracteristicilor individuale.
Selectarea ì asimilarea continu a informadiilor,transferul de la o activitate la alta a cuno`tindelor asimilate
ì a deprinderilor formate, abilitatea de a lua decizii rapide ì corecte ,inidiativa ì independenda
gândirii,creativitatea ì imaginadia perseverenda ì învingerea dificultdilor,trebuinda de
autorealizare,stabilitatea emodional optim ,sunt doar câteva dintre calitdile necesare,indispensabile
elevului în procesul formrii personalitdii sale. În decursul existendei, la personalitate se ataèaz o not de
valoare.
Activitatea didactic este uneori perturbat de comportamentul unor elevi care nu pot s-ì
controleze obiceiurile, anumite ticuri, vorbitul în momente nepotrivite. Sunt copii care se plâng mereu sau
care trncnesc mereu,cei care întotdeauna ,,uit s-ì fac temele. Aldii se retrag ì nu vor decât s fie lsadi
în pace. Fiecare din aceste comportamente problem interfereaz cu acdiunea de predare ì de învdare a
elevilor.
Copiii cu probleme de comportament au o foarte slab imagine despre sine.Subevaluarea consecindelor
propriului comportament se concretizeaz în diverse manifestri cum ar fi: -confruntri violente fizice ì
verbale; -lipsa autodisciplinei; -neatendie;-dezinteres pentru obiectele altora sau pentru ale `colii; -furtul; -
fac numai ce vor s fac ì nimic mai mult; -afièaz plictiseal. În fada unor asemenea manifestri,dasclii
trebuie s gseasc cela mai potrivite ci de urmat. Tehnicile de adaptare a copiilor la exigendele viedii `colare
se bazeaz pe îmbuntdirea imaginii pe care elevii o au despre sine ì a simdului rspunderii.
În astfel de situadii dasclul trebuie s-ì pstreze calmul, s adopte un ton pozitiv ì s formuleze un
rspuns corespunztor. Trebuie insistat ca elevii s îndeleag consecindele comportamentului lor. De
asemenea dasclul trebuie s rmân amabil în fada ostilitdii ì a mâniei, artându-le elevilor c îl preocup
dificultdile ì problemele lor.Todi elevii sunt tratadi cu respect ì politede ì încurajadi s vorbeasc despre
sentimentele ì preocuprile lor.
Bibliografie:
Oprescu,N.,Pedagogie,Ed.Fundadiei România de mâine,Bucure`ti ,1999.
Golu,M.,Fundamentele psihologiei, Ed.Fundadiei România de mâine,Bucure`ti ,2005
Zlate,M.,Eul ì personalitatea,Ed.Trei,Bucure`ti,1997
39
IMPORTANA PARTENERIATULUI COAL-FAMILIE
prof. Radu Carmen Ileana/ Prof. Simionescu Diana

G.P.P. ,,C.D. Aricescu=, Câmpulung
Activitatea educativ ce se realizeaz în coal nu poate fi separat, izolat de alte influene educative
ce se exercit asupra copilului, i cel mai important nu poate face abstracie de la toate acestea. Educaia
trebuie s se manifeste în permanen ca o aciune unitar, coerent, iar împlinirea acestui deziderat urmeaz
s stea în mod expres în atenia personalului didactic. Grdinia colaboreaz cu toi factorii educaionali, dar
legturile cele mai intense le are cu familia, coala i comunitatea. Mediul familial este primul mediu educativ
i socializator cu care vine copilul în contact, este mediul care îi marcheaz i influeneaz dezvoltarea.
Familia reprezint mediul psihopedagogic i moral cel mai potrivit dezvoltrii copilului iar grdinia preia i
continu aceast aciune de educare i socializare a copiilor. În grdini sunt identificate dificultile
copilului în adaptarea la educaia de tip colar. În aciunea de colaborarea între educatori i prini rolul
conductor îi revine educatoarei care, trebuie s manifeste o suit de caliti: s fie cooperant, s manifeste
dragoste pentru copii, înelegere, receptivitate fa de situaiile cu prinii.
Colaborarea grdini-familie reprezint una dintre condiiile fundamentale pentru realizarea optim a
procesului de învmânt, deoarece trebuie asigurat un sistem unitar de cerine în instruirea i educarea
copilului. Cele mai importante
forme de realizare a legturii dintre grdini - familie sun urmtoarele:
- parteneriatul - presupune realizarea unor aliane între educator i prini, în vederea atingerii unor obiective
comune. Pentru asigurarea funcionrii parteneriatului este nevoie de : respect, încredere reciproc, consens
cu privire la scopurile educaionale i strategiile de împlinire ale acestora;
- edine cu prinii -acetia vor fi informai despre: comunicarea ROI, oferta educaional a grdiniei,
aspecte legate de programul activitii în grdini; orarul cabinetului medical; constituirea comitetului de
prini; nevoile grupei i modul de satisfacere ale acestora;
- colaborarea cu cabinete de asisten psihopedagogic - aceste cabinete ofer servicii copiilor, prinilor
i cadrului didactic pentru a armoniza comportamentul copilului. În sprijinul prinilor se pot organiza de
ctre aceste cabinete activiti ca: coala prinilor, clubul pentru prini i copii, centru de consiliere. Pun la
40
dispoziie adevrate centre de informare pentru prini prin amenajarea unor biblioteci, filme educative,
îndemnuri, sfaturi;
- participarea prinilor la activitile grupei - prinii pot participa ca simplii observatori sau se pot
implica în activitate alturi de educatori: ex. La activitile alese, cele pe centre, pot intra într-un centru i s
desfoare activitate cu copiii lor fie pe centre de activiti, fie la activitile obligatorii. Prin intermediul
acestor participri printele îi poate cunoate mai bine copilul, se poate familiariza cu programul grdiniei,
observ cum decurge o zi, observ ce metode se aplic copiilor, relaionarea copiilor lor cu colegii,
progresele. -
voluntariatul-reprezint acea form în care prinii îi ofer serviciile, abilitile pentru sprijinirea
activitilor, asigurarea condiiilor de desfurare a activitilor. Sarcinile pe care le pot avea prinii:
colaborarea i organizarea unor activiti din sfera nonformal (caut resurse, transport, obiective, pân la
sprijin financiar); desfurarea unor aciuni de reparare, îmbuntire a bazei materiale: recondiionarea
mobilierului; amenajarea unui spaiu de joac.
Atitudinea familiei fa de coal-din acest punct de vedere se poate constata faptul c unele familii
manifest o total încredere în rolul pe care grdinia l-ar putea avea asupra dezvoltrii personalitii copilului
i nu numai, iar altele întârzie pe cât se poate s-au poate chiar deloc momentul integrrii lui în acest mediu
sub argumentul c, introducerea copilului într-un program orar relativ riguros va stopa cu brutalitate procesul
copilriei.
Grdinia beneficiaz de strategii educaionale i intervenii de consiliere cu prinii. Consilierul
sprijin familia în: a înelege dificultile copilului, a utiliza tot potenialul în interesul copilului, a asigura un
climat familial potrivit, ofer prinilor informaii eseniale despre situaia cu care se confrunt. Intervenia
este considerat eficient dac dialogul, contactul cu prinii, au fost stabilite i ambele pri au czut de
acord asupra strategiilor. Rolul colii nu este acela de a forma specialiti ci de a forma oameni, iar pentru a
duce la îndeplinire acest obiectiv este foarte important ca toi factorii educaionali s contribuie în mod
eficient i constructiv la acest proces, s colaboreze i s comploteze reciproc acolo unde i când este nevoie.
Bibliografie:
1.Mihaela Pii Lzrescu, Liliana Ezechil, Laboratotor Precolar, EdituraV&Integral Bucureti 2015;
2.Agabrian, Mircea; coala, familia, comunitatea, Institutul European, Iai, 2006
41
IMPORTANA ACTIVITILOR
EDUCATIVE ÎN PARTENERIAT CU PRINII
prof. înv. primar Florea Sofia Nicoleta

coala Gimnazial Nr.1, Dorobanu
Proiectele educadionale derulate în regim de parteneriat trebuie s se bazeze pe valori comune, precum
asigurarea egalitdii de ànse în educadie, încurajarea inidiativei ì implicrii, dezvoltarea cooperrii,
colaborrii, cultivarea disciplinei ì responsabilitdii, promovarea comunicrii eficiente, dezvoltarea
spiritului civic.
Principalele trsturi caracteristice ale unui parteneriat educadional din de urmtoarele aspecte:
• realizarea interacdiunii psihosociale la baza creia se afl sprijinul reciproc, toleranda , efortul comun
al factorilor implicadi ;
• procesul de elaborare în comun al demersurilor de realizare a sarcinilor ;
• motivadia comun ;
• acordarea sprijinului pentru atingerea unor rezultate optime atât la nivel individual , cât ì colectiv.
Termenul de parteneriat se bazeaz pe faptul c partenerii au un fundament comun de acdiune ì
dovedesc un spirit de reciprocitate care le permite s acdioneze împreun. Prindii ì profesorii pot crea
parteneriate valabile, angajându-se în activitdi comune de învdare, sprijinindu-se unii pe aldii în îndeplinirea
rolurilor cerute, desfùrând proiecte colaborative, participând împreun la activitatea de luare a deciziei.
_coala este institudia care realizeaz în mod planificat ì organizat sprijinirea dezvoltrii individului
prin procesele de instrucdie ì educadie, concentrate în procesul de învdmânt. Rolul ei fundamental este
acela de furnizor al serviciilor de educadie . Educadia constituie domeniul eforturilor conjugate ale factorilor
implicadi în scopul realizrii unei complexe desfùrri a caracteristicilor potendiale ale personalitdii, în
vederea formrii de abilitadi, deprinderi, aptitudini ì capacitdi de integrare social. Este un proces cu o
importand social major, prin intermediul ei realizându-se comunicarea experiendei sociale ctre copii ì
tineri, angajându-se astfel în formarea personalitdii complex dezvoltate pentru progresul social. Educadia,
pe lâng funcdia cognitiv, informativ, îndepline`te ì roluri formative privind conduitele de rol ì de statut.
Funcdia ei axiologic rezid în faptul c ofer criterii de ierarhizare a valorilor ì de integrare a propriilor
capacitadi în optica social ì în schimbrile acesteia.
42
Parteneriatul educadional implic responsabilizarea tuturor factorilor sau institudiilor angajate pentru
asigurarea calitdii în educadie, pentru succesul scolar, pentru prevenirea abandonului ì integrarea cu succes
a viitorilor cetdeni în viada social activ.
Atunci când `colile, familiile ì comunitdile lucreaz împreuna ca parteneri, beneficiari sunt elevii.
Srbtorile de iarn reprezint, probabil, principala perioad de srbtori a anului, având semnificadii
diverse în mentalul românesc - de la valendele religioase la vacand. Este ocazia de a te întoarce la tradidii ì
obiceiuri, la valorile inestimabile ce definesc poporul român. De aceea, dorim s-i învdm pe copii prin
diverse activitdi desfùrate, s aprecieze frumusedea portului popular, a dansului ì a cântecului românesc,
a me`teùgurilor tradidionale atât de mult apreciate în dar, cât ì în afara ei.
Pentru noi todi, iarna nu este numai anotimpul zpezii ì al frigului ci ì acela al bucuriilor prilejuite
de atâtea datini ì obiceiuri legate de srbtorirea Na`terii Domnului.
Peste tot în lumea cretin , oamenii celebreaz de secole Na`terea Domnului , srbtoarea buntdii
nemrginite a lui Dumnezeu, care prin Fiul Su, îl salveaz pe om , îi pune în inim pace i bucurie.
O veche tradidie spune c de Crciun trebuie s fim mai buni pentru c este timpul bucuriilor, al
pcii i al lini`tii sufleteti. Este o perioad în care am desfurat activiti de voluntariat- donarea de cadouri
copiilor nevoiai ai colii.
Prinii au participat la ateliere de realizare a podoabelor de Crciun. Toate produsele confecionate
de copii i prini au participat la un Târg de Crciun, iar banii strâni au fost donai unei eleve din coal,
cu grave probleme de sntate.
Serbrile de Crciun sunt cele mai îndrgite de copii. Acestea le-am desfuar cu sprijinul prinilor,
care erau preocupai de asigurarea costumelor.
Bibliografie:
Bîrlea Ovidiu: Folclorul românesc, Bucure`ti, ed. Minerva 1981

Pamfile Tudor: Crciunul, Bucure`ti, ed. Socec C.Sfetea, 1914
43
IMPORTANcA FAMILIEI
ÎN SUCCESUL TERAPIEI LOGOPEDICE
Ptrcoiu Adriana, Centrul colar pentru Educadie Incluziv Tg – Jiu
Familia reprezint pentru copil primul mediu de socializare.Tot în familie sunt depistate primele
tulburri de pronunie, care pot ridica semne de întrebare în urma crora trebuie cerut sprijinul unui
logoped. Logopedul va examina copilului, pentru a stabili obiectivele ì metodele cele mai adecvate de
corectare a tulburrilor de limbaj.
Depìrea tulburrilor de limbaj depinde de prindi, educatori, logoped. Programul de intervenie

realizat de logoped, va cuprinde toi paii necesari corectrii sunetelor deficitare pentru o vorbire corect i
fluent. Îns, nici un program de terapie nu poate fi eficient dac logopatul nu-i exerseaz abilitile
dobândite în cadrul terapiei în familie, pe strad, în parc, la locul de joac. Sunt unele programe care intr
în mod special în atribuiile prinilor, prini care vor trebui s fie învai s tie cum s le pun în aplicare.
Totodat, prindii au datoria s corecteze copilul atunci când utilizeaz în vorbirea spontan cuvintele
automatizate greìt, dar fr a râde de greèlile lui sau fr a-l pune în dificultate sau o lumin proast.
Printele trebuie s `tie ca el este responsabil de modul cum va reuì copilul s comunice ì s se
integreze în colectiv. Copilul care intr la `coala cu defecte de articulare necorectate, are toate ànsele s aib
probleme de scris-citit (disgrafie- dislexie).
Odat clarificate ì identificate dificultdile copilului, pe baza evalurii logopedice, prindii devin mult
mai implicadi în terapia logopedic, mai cooperandi ì îndelegtori fad de nevoile reale ale copilului.
Orice intervendie logopedic are nevoie, pentru a fi de succes, de permanentizarea rezultatelor

obdinute ì de aceea, o serie de sarcini pe care le recomand logopedul trebuie repetate acas. Intervendia
logopedic este un proces complex ce implic pe lâng o munc în echip (logoped – copil – printe – cadru
didactic) ì mult rbdare putând s se desfòare pe o perioad scurt sau mai îndelungat de timp.
Condidii care cresc eficienda terapiei logopedice:colaborarea printelui cu logopedul are un efect
pozitiv, vizibil în progresul corectrii pronundiei copilului; sunt bine venite discudiile dintre logoped ì printe
la sfârìtul èdindei logopedice în care se comunic condinutul èdindei (obiective atinse, exercidii efectuate,
progrese realizate); tema dat dup fiecare èdind logopedic ì realizarea acesteia acas scade durata de
44
corectare a tulburrii; frecvenda la èdindele de logopedie este de asemenea foarte important – se recomand
minim 2 èdinde a câte 45 de minute sptmânal.
Prindii trebuie s respecte urmtoarele reguli pentru a-i ajuta pe copii s-ì dezvolte limbajul:
întotdeauna vorbim corect cu copilul;este bine s îi cântm ì s îi citim copilului cât mai des;când este curios
ce înseamn un cuvânt, îi explicm cât mai pe îndelesul lui; ne putem folosi de orice ilustradii, crdi cu pove`ti,
atlase cu imagini, cartonaè ilustrate, vederi, pentru a creea împreuna cu copilul pove`ti despre imaginile
vizualizate, pentru a-l învada cuvinte noi, cu ajutorul imaginilor, în acest fel cuvintele au mai multe ànse de
a se fixa, prin asociere cu imaginea; este bine s încurajam socializarea cu aldi copii, în cadrul jocului pentru
c copiii au capacitatea de a învda unii de la altii, în colectivitate.
În concluzie colaborarea dintre terapeut ì familie este un factor esendial în procesul de reeducare a
limbajului la copiii, iar implicarea lor va duce la scurtarea procesului în sine. Rbdarea ì perseverinda sunt
cheia succesului în dezvoltarea copiilor la potendialul lor maxim atât în corectarea limbajului cât ì în
dezvoltarea armonioas a personalitdii lor.
Bibliografie:
1. Jurcu, Emilia, Jurcu, Nicolae, Cum vorbesc copiii no`trii, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1989
2. Revista de Logopedie(a logopezilor din Bucuresti), Nr.1-2009.
45
RELAIA GRDINI-COAL-FAMILIE-SOCIETATE
prof. înv. precolar Blu Cosmina

coala Gimnazial ,, Sorin Leia,, Tometi, Timi
Sistemele de învmânt se modific, tinzându-se spre modernizarea metodelor de predare, a

coninutului, a formelor de organizare, precum i a formelor de colaborare, de cooperare dintre diferitele
instituii educative. Învmântul precolar trebuie s realizeze educaia precolar având ca funcie
major formarea i dezvoltarea personalitii copilului în raport cu nevoile specifice vârstei, cu
posibilitile i dotrile sale, în interesul su i al comunitii sociale.Reladia pedagogic este o variabil
de reladie uman cu îndelesul de interacdiune pentru atingerea scopurilor educadiei, ca interacdiune ea
funcdioneaz într-o situadie pedagogic, aceasta fiindu-i suport, în care se întâlnesc ì se confrunt mai
multe „forde= rezultate din comportamentul profesorilor ì al elevilor, precum ì din condidiile generale ì
specifice ale acdiunii educative. Necesitatea abordrii parteneriatului dintre cele trei mari „institudii=:
`coal, familie ì societate atrage dup sine o mare colaborare ì responsabilitate din partea fiecreia dar
ceea ce e important e c toate sunt direcdionate ì canalizate asupra COPILULUI.
Faptul c micul pre`colar intr în contact cu mediul în care trie`te este ceva normal, îns faptul
c în dezvoltarea lui sunt antrenadi aldi factori care au rolul de a-l stimula este un lucru deosebit.
Cei trei termeni:grdinia, familie, societate defalcadi ar arta aà:
Grdinida
Grdinida este spadiul modern pentru satisfacerea nevoilor de comunitate ale copilului orèan.
Aici fiind foarte important funcdia de socializare, de ieìre în lume de stabilire a apartenendei la un grup
de congeneri. Pentru mediul stesc, grdinida nu îndepline`te aceeaì funcdie, deoarece aici copilul dispune
de o comunitate închegat, dar ea are un important rol de asigurare a unui start `colar bun.Totuì ì la sat,
acolo unde copilul petrece foarte mult timp în grdinid, funcdia de socializare este foarte important.
Grdinida rspunde deci unor funcdii educative foarte diferite în funcdie de mediul în care ea se afl, de
aceea poate c ì curriculum educativ ar trebui s poat dine seama de aceasta. <Acas= la grdinid!
_coala
Este o institudie care ofer servicii educadionale, transmite cuno`tinde, dezvolt abilitdi, formeaz
competende, norme, valori recunoscute ì acceptate social. Ea funcdioneaz într-o comunitate alctuit din
mai muldi factori de educadie, care au la rândul lor o ofert educadional: familia, autoritdile, organizadiile
guvernamentale ì neguvernamentale, polidie, biseric etc.
46
Familia
În familie, fiecare membru este special, are rolul su ì în raport cu ceilaldi îì constituie o
identitate specific. Aici sunt valorizate diferendele pentru c fiecare este important ì indispensabil.
Familia însì exist ì se structureaz prin caracteristicile membrilor ei, ea evolueaz împreun cu ace`tia,
integreaz schimbrile din viada lor ì se las modificat de fiecare membru al ei. Familia, pentru copil,
este reprezentat de acei oameni cu care locuie`te în acelaì spadiu ì care particip la satisfacerea nevoilor
lui, dar ì de oamenii importandi pentru prindi în al cror spadiu copilul merge des ì unde are tabieturile
sale. Casa copilului este mediul în care copilul cre`te ì se dezvolt în sigurand, este locul de odihn ì
retragere, locul explorrii ì al construcdiei de sine. Casa este un „corp matern=, un spadiuintim pe care
copilul nu-l împarte decât cu oameni foarte apropiadi afectiv, care îì las amprenta asupra devenirii lui:
prindii, fradii ì bunicii. Todi ceilaldi vin ì pleac strduindu-se s deranjeze cât mai pudin. Copilul îns
nu ezit s-ì aproprie spadii ì s-ì creeze
obiceiuri în casele oamenilor apropiadi cu care el stabile`te legturi afective: aà se întâmpl
cu casa bunicilor,mtuìlor ì a altor rude.
Societatea
Prin participarea în societate copilul reuè`te s pèasc dincolo de „pragul casei= în condidii de
sigurand. El se afl printre semeni, dar care nu sunt ì intimi. Aici reladiile sunt mai pudin afectivizate ì au
detaàrea unei comunicri sociale. Este un spadiu unde copilul poate experimenta o imagine de sine mai
realist (care nu este prea încrcat de afectiv) ì poate stabili reladii pe care el însuì s le gestioneze. Tot
prin societate, copilul poate adera la un model de grup, poate obdine opusul individualitdii: starea de
apartenend. Comuniunea cu ceilaldi asemenea, colectivitatea îi ofer omului ford, stabilitate, sigurand.
Parteneriatul grdinid – familie - societate se refer la construirea unor reladii pozitive între
familie, grdinid ì comunitate, la o unificare a sistemului de valori care poate avea un efect benefic asupra
copiilor atunci când ace`tia vd educatoarea sftuindu-se cu prindii ì membrii comunitdii. Activitatea cu
prindii ca parteneri, pentru a asigura dezvoltarea copiilor în programul educativ din grdinid, poate deveni
un start bun pentru a crea prindilor respectul de sine, încredere în competendele lor, fcându-i mai buni.
Copiii caut modele în prindii lor ì în membrii societdii (actori, sportivi, etc), iar ace`tia, la rândul lor vor
s creasc mici genii. O bun colaborare ì comunicare între familie ì grdinid este necesar, dar nu este
suficient pentru buna dezvoltare a copilului în acest mediu. Este nevoie ca aceast colaborare s se poarte
în jurul nevoii pe care o are copilul de a fi în societate.
47
Bibliografie:
cîru C. Maria, „Pedagogia activitdilor extracurriculare= – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007

Ionescu M.; Chi` V. – Mijloace de învdmântìintegrareaacestoraînactivitdile de instruireìautoinstruire,
Editura PresaUniversitarClujean, Cluj-Napoca, 2001
Lazr V., Crèl A., Psihopedagogiaactivitdilorextracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007.
48
IMPORTANcA ACTIVITcILOR EDUCATIVE
REALIZATE IN COLABORARE CU PRINcII
prof. FLORENTINA MU_AT- Grdinia Nr. 42, Sector 1, Bucureti
Trezirea interesului pentru activitatea colar este punctul de plecare in aventura cunoa`terii ì în
acelaì timp cheia succesului în activitatea didactic pentru fiecare educatoare cât ì pentru elevii si.
Copilul, în general, este lipsit de încredere în fordele lui. Efortul pe care îl face în primele clase este uria`.
Aduldii uit de obicei acest lucru, de aceea nu le acord la timp atendia cuvenit, li se pare c este ori prea
uor, ori prea greu, i de cele mai multe ori las totul în seama colii.
Una din ideile principale ale învmântului modern o reprezint ideea elevului activ, organizator,
cercettor, independent, participant contient la propria dezvoltare. Ca activitate intendionat ì orientat,
educadia extra`colar-nonformal permite adâncirea cuno`tindelor ì dezvoltarea competendelor din zonele
de interes ale elevilor, cultivarea interesului ì dezvoltarea înclinadiilor ì talentelor acestora pentru anumite
domenii. Ea permite folosirea eficient ì plcut a timpului liber al elevilor, dezvoltarea viedii asociative,
dezvoltarea capacitdilor de a lucra în grup ì de a coopera în rezolvarea unor sarcini complexe, dezvoltarea
voindei ì formarea trsturilor pozitive de caracter. Educatoarea ì prindii trebuie s sesizeze acest moment
dificil din viada psihic a micudului.
De aceea proiectarea unor activiti în parteneriat cu prinii este deosebit de benefic.
Proiectul educadional <Prinii din nou in clas!= este un proiect pe care îl desfor împreun cu prinii
copiilor. Prin acest proiect urmresc promovarea unor schimbri în mentalitatea tradidional a prinilor
în raport cu pozidia copilului în familie, implicarea acestora în activitdile `colare, reducerea
absenteismului colar.
Activitdile proiectului sunt focalizate în jurul a trei direcdii principale de acdiune:
• Dezvoltarea la prindi a abilitdilor de a interacdiona ì empatiza cu propriii copii;
• Stimularea activitdii în grup;
• Stimularea ì promovarea capacitdilor creatoare ale copiilor prin organizarea de expozidii, concursuri,
serbri;
Educadia extra`colar permite de asemenea implicarea elevilor în activitdi opdionale în mai mare msur
decât este posibil pe baza activitdilor curriculare, angrenându-i pe ace`tia în forme specifice de verificare ì
apreciere a rezultatelor. Teme precum: <Bun gsit, grdinid drag! =,< Crciunul în inimile noastre=, <
49
Martie - Mrdiòr= sunt foarte cunoscute i foarte îndrgite de elevi i prini, deoarece îi provoac s se
implice afectiv ì efectiv în realizarea sarcinilor, în cutarea ì sortarea materialelor necesare, în culegerea
de informadii ì curiozitdi referitoare la tema aleas.
Am considerat c implicând prinii în activiti colare i extracolare, acestea vor fi mai atractive pentru
elevi, iar prinii vor fi mai implicai i mai contieni de actul didactic, de importana colii în viaa
copilului, realizând astfel un progres în activitatea didactic.
În urma derulrii proiectului am constatat un progres în ceea ce prive`te antrenarea elevilor într-un numr
cât mai mare de activitdi extra`colare ì în domenii diverse.
Proiectul propus atinge obiective nu doar din sfera educadiei estetice, ci ì a celei morale ì chiar
<economice=, dat fiind faptul c elevii i prinii au desfùrat ì acdiuni de=autofinandare=, atunci când am
organizat târguri de prjituri, de mrioare. Împreun cu copiii am elaborat o hart a proiectului, pe care am
expus-o în sala de clas ì am compus o scrisoare ctre prindi, informându-i despre proiectul nostru ì
rugându-i s colaboreze cu noi ì s participe la acdiunile noastre.
Pentru o i mai bun desfurare a proiectului educaional se poate incheia un parteneriat grdinid-familie
intitulat =Educatori i prini- parteneri în educarea copiilor=
Pateneriatul urmrete:
• Dobândirea de ctre prini a unor abiliti care s sprijine formarea de comportamente adecvate la copii,
pentru relaionarea mai bun a acestora în cadrul grupurilor;
• Informarea prinilor cu privire la strategiile de cunoatere a copilului;
• Crearea de oportuniti pentru valorificarea experienelor pozitive dobândite de acetia în educaia copilului;
• Acceptarea de ctre copii a regulilor dup care funcioneaz microgrupurile sociale;
• Consolidarea reladiilor intre copii si parindi;
• Dobândirea de ctre copii a unei autonomii în rezolvarea oricror sarcini didactice;
• Asumarea de responsabilitadi ì descoperirea de soludii de rezolvare a situadiilor problem aprute pe
parcursul activitadilor.
50
IMPORTANA PARTENERIATULUI
COAL-FAMILIE ÎN PROCESUL INSTRUCTIV EDUCATIV
prof.înv.prec.Ionescu Margareta
Grd.cu Program Prelungit Nr.4,
Structur G.P.Nr.2, Lugoj, Timi
Parteneriatele dintre coal i familie sunt relaii de colaborare i activiti care implic personalul colii,
prinii i ali membri ai familiei elevilor dintr-o coal. Parteneriatele eficiente se bazeaz pe încrederea i
respectul reciproc, pe responsabilitatea partajat pentru educaia copiilor i a tinerilor la coal. Familiile
sunt primii educatori ai copiilor lor i continu s influeneze procesul de învare i dezvoltare a copiilor lor
în anii colari i mult timp dup aceea. Pe de alt parte, colile au responsabilitatea important în a contribui
la educarea generaiilor viitoare, iar familiile au încredere în coli pentru a le oferi fundaii educaionale
pentru viitorul copiilor lor. În acelai timp, colile trebuie s recunoasc rolul primar al familiei în educaie.
Crearea unor parteneriate cu familia este un proces care necesit coalizarea energiilor i unirea efortului
tuturor partenerilor i care trebuie considerat un element legitim al procesului educativ, element care
influeneaz dezvoltarea i activitatea de învare a elevilor. Parteneriatele cu familia ating un maxim de
eficacitate i contribuie la obinerea unor beneficii pe termen lung atunci când sunt comprehensive i bine
planificate.
coala de azi nu se poate perfeciona decât evaluând permanent nevoile sale i apelând la structurile de
sprijin care s organizeze, s planifice i s intervin în rezolvarea problemelor mai mult sau mai puin
speciale. Pentru realizarea unor coli eficiente în care toi elevii s învee i s fie valorizai, pachetul de
resurse trebuie s includ urmtoarele: profesorii s fie interesai ca toi elevii s învee; profesorii s îi
cunoasc foarte bine fiecare elev; clasele trebuie astfel organizate încât elevii s fie permanent ocupai. În
acelai timp, profesorii eficieni îi ajut elevii dac: accentueaz procesul învrii; dac ofer diversitate i
opiuni variate copiilor; sunt refexivi i se sprijin permanent pe evaluarea prin mijloace variate; utilizeaz
flexibil resursele din coal, dar i resursele comunitii; coopereaz cu ceilali colegi i ageni educativi.
Comunicarea pozitiv dintre printe –coal este i în avantajul prinilor.Ca educatori primari ai
copiilor, prinii i familiile au o influen de durat asupra atitudinilor i realizrilor copiilor lor în coal.
Exist dou dimensiuni principale ale implicrii prinilor în activitatea colar a copiilor:
-dimensiunea relaiei printe-copil, vizând controlul frecvenei, al rezultatelor colare, al temelor, ajutorul
acordat de prini în rezolvarea temelor i, material a activitii colare a copilului;
51
-dimensiunea relaiei familie –coal, care se refer, în principal, la alegerea filierei i a unitii colare i la
contactele directe ale prinilor cu reprezentanii instituiei colare, cadre didactice i administratori.
Colaborarea dintre coal i familie presupune o comunicare efectiv i eficient, o unitate de cerine i
o unitate de aciune când este vorba de interesul copiilor. Ea concepe cele dou instituii sociale exprimându-
se în schimburi de opinii i în discuii, iar atunci când este vorba de decizii, pstrându-i fiecare identitatea
i aportul specific.
Cercetrile arat c implicarea prinilor poate ajuta profesorii s se concentreze mai mult pe sarcina de
predare. De asemenea, având mai mult contact cu prinii, cadrele didactice înva mai multe despre nevoile
elevilor i despre mediul de acas, ceea ce reprezint informaii pe care le pot aplica pentru a rspunde mai
bine acestor nevoi. Prinii care sunt implicai tind s aib o viziune mai pozitiv asupra cadrelor didactice,
ceea ce duce la îmbuntirea relaiei cu profesorii..
Pentru realizarea parteneriatului cu prinii este esenial ca prinii s fie participani activi, care pot
aduce o contribuie la educarea copiilor; prinii s fie parte la adoptarea deciziilor privitoare la copii; s se
recunoasc i s aprecieze informaiile i s se utilizeze în completarea informaiilor profesionale;
responsabilitatea s fie împrit între prini i profesori.
Relaia dintre prini i profesori implic ieirea din frontierele colii i determin alt abordare a
profesiei didactice. colile pot aciona ca un punct central în comunitile din care fac parte, ele putând
organiza activiti care îmbuntesc calitatea vieii într-o comunitate, în timp ce onoreaz cultura, tradiiile,
valorile i relaiile.
Bibliografie:
- Revista ITeach : o revist pentru educaie i educatori – experiene didactice.
- Revista ,, Interferene în educaie=
- Parteneriatul coal-familie-comunitate, Laboratorul Consiliere i management educaional, 2014,
Editura Universitar Bucureti
52
ROLUL PARTENERIATULUI
GRDINIc–FAMILIE-COMUNITATE
ÎN EDUCAREA COPILULUI
prof. înv. pre`c. Lazr Mihaela Tatiana

_coala Gimnazial ,,_tefan cel Mare= /Grdinida Nr.10 Dorohoi/Botoàni
Problemele cu care se confrunt societatea, viada accelerat pe care o trim cu todii, diferendele care au
aprut între starea material a famililor, lipsa comunicrii între membrii familiei, au efecte negative asupra
comportamentului copilului în colectiv, fenomen care a dus la ruptura între cei trei factori primordiali în
dezvoltarea personalitadii copilului , grdinid- familie-comunitate.
Familia reprezint un factor semnificativ prin contribudia ei asupra dezvoltrii ì învdrii copilului de-a
lungul întregii viedi iar copiii se dezvolt ì învad în contextul interacdiunilor ì reladiilor pe care le stabilesc
cu primele persoane care au grij de ei, prindii, apoi cu comunitatea apropiat ì mediul în care triesc.
În cadrul parteneriatului gradinid- familie- comunitate sunt antrenadi cei mai importandi factori în actul
educadional: copiii, familia, grdinida ì comunitatea local, iar prezenda sistematic a prindilor ì a
comunitdii în „viada grdinidei< sporesc interesul pentru educarea integral a copiilor. În toate tipurile de
activitdi în parteneriat, un factor important, îl constituie climatul viedii de grup ì al reladiei grdinid–
familie–comunitate. Este absolut necesar un climat stimulativ pentru fiecare, de încredere ì prietenie, care
s fac posibil comunicarea liber. Unele activitdi au efecte imediate, pe plan cognitiv, emodional,
reladional, dar trebuie subliniat faptul c influenda acestor activitdi nu se exprim în activitdi singulare, ci
prin sisteme de activitdi de diferite tipuri, într-o succesiune gradat. Aceast influend sistematic, de durat,
îì poate gsi expresia în planurile de activitdi educative în parteneriat ale grdinidei urmrind dezvoltarea
armonioas a copiilor, vizând toate dimensiunile personalitdii acestora. Se poate pune problema: „De ce
unele grdinide au succes în activitdile cu diferidi parteneri, iar altele nu?< Un argument important este cel al
modului în care grdinida îndelege s comunice cu partenerii educadionali. Eficienda tuturor formelor de
comunicare depinde de folosirea adecvat ì inventiv a canalelor existente de comunicare.
Beneficii ale parteneriatului :
1.trebuie vzut ca o component esendial în organizarea grdinidei ì a grupei de pre`colari;
2.parteneriatul ofer o alternativ ;
3.încurajeaz inovadia;
4.stimuleaz participarea activ ì responsabil a tuturor la viada comunitdii.
53
Parteneriatul cu familia vizeaz competendele de comunicare ì cooperare ale cadrului didactic cu familia
copilului, considerat primul educator al copilului, cunoa`terea nevoilor ì intereselor prindilor privind
dezvoltarea copilului, a contextului socio-cultural al familiei .
Avantajele unui astfel de parteneriat deriv din informarea permanent a prindilor privind progresele ì
problemele copilului în dezvoltare , luarea de decizii privind dezvoltarea
copilului , stimularea participrii prindilor la activitdile programului educadional .
Educatoarea trebuie :
- s manifeste interes pentru cunoa`terea diversitdii de ordin economic, etnic, cultural, religios a familiilor
pentru a asigura oportunitdi egale tuturor copiilor ì o comunicare eficient cu familiile acestora;
- s valorifice experiendele familiale ale copiilor, pentru a reflecta în activitdile curente ì în mediul
educadional diversitatea cultural a familiilor ;
- respect calitatea prindilor de a fi primii educatori ai copilului, considerând importante aspiradiile,
interesele ì dorindele acestora în privinda propriului copil ì educadia copiilor.
- informeaz sptmânal prindii cu privire la progresele înregistrate de copil în toate domeniile
dezvoltrii, precum ì despre dificultdile întâmpinate pentru a lua în comun decizii;
- furnizeaz prindilor informadii, exemple de bun practic, sugestii privind dezvoltarea ì
educadia copilului, pentru a-i sprijini pe ace`tia în realizarea rolurilor parentale;
- invit prindii s participe periodic la activitdile curente desfùrate în
grdinid, pentru a observa copiii, a asista cadrul didactic în organizarea activitdilor etc.
- atrage prindii sau aldi membri ai familiei, valorificând disponibilitatea ì experienda acestora,
în planificarea ì organizarea unor studii tematice, a unor evenimente speciale sau a unor srbtori etc.
- creeaz un spadiu în care prindii s dispun de resurse de informadii privind educadia ì
dezvoltarea copilului, s poat schimba opinii ì s colaboreze pentru susdinerea activitdilor
realizate în grdinid. Prevenirea unor dezacorduri nu se poate asigura fr o reladie corespunztoare
dintre grdinid ì familie. Educatorul joac un rol important în cunoa`terea familiei, a caracteristicilor ì
potendialul ei educativ. Trsturile ì coordonatele personalitdii copilului se construiesc în reladie cu
mediul social, cu situadiile pe care trebuie s le triasc în familie, atitudinile prindilor având o influend
important asupra personalitdii copilului în devenirea sa ca adult.
Prin participarea la comunitate copilul reuè`te s pèasc dincolo de „pragul casei= în condidii de
sigurand. El se afl printre semeni, dar care nu sunt ì intimi. Aici reladiile sunt mai pudin afectivizate ì au
detaàrea unei comunicri sociale. Este un spadiu unde copilul poate experimenta o imagine de sine mai
realist (care nu este prea încrcat de afectiv) ì poate stabili reladii pe care el însuì s le gestioneze. Tot
prin comunitate, copilul poate adera la un model de grup, poate obdine opusul individualitdii: starea de
54
apartenend. Comuniunea cu ceilaldi asemenea, colectivitatea îi ofer omului ford, stabilitate,
sigurand.reprezint o entitate social-uman, ai crei membri sunt legadi prin locuirea aceluiaì teritoriu ì
prin reladii sociale constante ì tradidionale, consolidate în timp. În mod firesc, prindii sunt primii educatori
ai copilului. Vine apoi rândul profesioni`tilor din grdinide ì `coli s se ocupe de educarea ì formarea
copiilor printr-o metodologie ì un curriculum specific vârstei acestora. Dar educadia copiilor, prividi ca cei
mai tineri membri ai unei comunitdi, este responsabilitatea întregii comunitdi. Comunitatea de oameni care
triesc ì învad împreun constituie contextul primordial în care se desfòar educadia.
Exemple de proiecte reuìte:
•„S cre`tem într-un mediu sntos<: concursuri organizate în colaborare cu Crucea Roìe;
•„Valori în multiculturalitate<, produse ale proiectului: serbri, expozidii culinare, vizite;
•„Uì deschise<: activitdi comune cu diferidi parteneri comunitari (`coli, muzee, biblioteci, fundadii);
•Crearea unor Centre de resurse pentru prindi ì comunitate etc.
Uneori, institudiile nu pot s-ì îndeplineasc sarcinile fr sprijin din partea altora, fie pentru c nu posed
resurse materiale, fie pentru c nu au capacitdile necesare – resurse umane specializate. De exemplu,
grdinidele trebuie s ofere o gam din ce în ce mai larg de discipline opdionale sau de programe educadionale
ì în acest caz, parteneriatul cu firme specializate sau cu organizadii nonguvernamentale care activeaz în
domeniul respectiv de interes (de exemplu, educadie pentru sntate, ecologie) ar putea produce o coalizare
pe baza intereselor ì valorilor comune. Parteneriatul constituie un mediu prielnic pentru crearea de soludii
noi, a unor modalitdi inedite de lucru. Acolo unde mai multe persoane sau institudii analizeaz o situadie,
reflecteaz asupra soludiilor ì propun variante de lucru, cresc ànsele de formulare a unor idei noi, de
construire a unor modalitdi creative de lucru, de oferire a unor soludii ingenioase.
Atunci când prindii, copiii ì ceilaldi membri ai comunitdii se consider parteneri în educadie, se creeaz
o comunitate de suport care începe s funcdioneze. Grdinida reprezint un sprijin pentru comunitate ì
nu doar un loc în care copiii îì însuèsc cuno`tinde. Din acest motiv, parteneriatul trebuie vzut ca
o component esendial ì necesar în organizarea grdinidei ì a grupei de pre`colari. Atunci când
membrii comunitdii sunt implicadi în activitdi ale grdinidei precum concertele, serbrile, spectacolele
desfùrate de copii atât în grdinid, cât ì în afara ei, sau atunci când copiii particip la activitdi de
ecologizare a împrejurimilor sau fac vizite pentru a cunoa`te specificul local, todi cei implicadi triesc
experiende valoroase de învdare în situadii noi.Pentru a desfùra un proiect de succes în parteneriat cu
actorii comunitari trebuie s cunoa`tem arta de a `ti s rspundem în egal msur, nevoilor comunitdii
. Marea provocare pentru educatorul de azi o reprezint propunerea ì derularea unor activitdi în
parteneriat, care necesit creativitate ì imaginadie în inidiere, dinamism în organizare ì desfùrare,
tolerand ì flexibilitate în luarea deciziilor ì responsabilitate în evaluare.
55
IMPORTANA PARTENERIATULUI COAL FAMILIE
ÎN PROCESUL INSTRUCTIV EDUCATIV
LA CEI =RUDOLF STEINER= HUNEDOARA
Prof. BUCUR MARIA – IOANA

Centrul colar pentru Educaie Incluziv =Rudolf Steiner= Hunedoara
Parteneriatul `coal – familie reprezint o problem actual important, reliefat de diferite

documente educadionale la nivel nadional. Prindii sunt consideradi parteneri principali ì beneficiari ai
procesului de învdmânt.
În modelul tradidional, reladiile familiei cu `coala sunt aproape inexistente sau au un caracter informal,
ocazional. În `coala CEI =Rudolf Steiner= Hunedoara, prindii particip direct la viada `colii ì pot influenda
anumite decizii care privesc procesul educadional. Prindii au dreptul s-ì exprime propria viziune asupra
modului de funcdionare a `colii ì s participe concret la influendarea actului managerial din `coal. De
asemenea, familiile copiilor cu cerinde educative speciale au obligadia s se implice în activitdile extra`colare
ale copiilor ì s dea dovad de rbdare ì îndelegere fad de schimbrile mai lente sau mai rapide din viada
copiilor lor.
Incluziunea în CEI =Rudolf Steiner= Hunedoara reprezint esenda unui sistem educadional ce se
caracterizeaz prin promovarea egalitii în drepturi ì responsabilitdii, flexibilitatea i adaptarea
programelor `colare, parteneriat cu familia. În reuìta educadiei incluzive un rol important revine familiei.
Reladia familie-`coal se bazeaz pe încredere. Comunicarea eficient asigur încrederea reciproc. La
începutul parteneriatului cu prindii, profesorii trebuie s se gândeasc ce pot înva de la prindi despre copiii
lor. Pentru ca aceast comunicare s fie eficient profesorii trebuie s apeleze la bune deprinderi de ascultare.
Ascultând atent printele se poate stabili o reladie deschis cu sprijin reciproc.
Cadrele didactice trebuie s combine o concentrare pe responsabilitdile lor profesionale distincte cu
dezvoltarea continu a unui climat tolerant ì cald care dine seama de nevoile, problemele ì istoria de viad
a tuturor elevilor, care îi face s se simt ca < membrii ai unei familii=. Familia este mediul normal în care
personalitatea unui copil, cu sau fr deficiende, se dezvolt armonios sub toate aspectele.
Scopul pedagogiei curative este acela de a oferi copiilor, cu cerinde educative speciale posibilitatea
de a se deschide, de a-ì dezvolta propriul potendial ì capacitdile lor de gândire, de a sprijini integrarea lor
în comunitatea social, de a-i ajuta s triasc cu demnitate.
În pedagogia curativ, activitile din timpul zilei, sptmânii i anului, sunt structurate ritmic. Anul
este structurat ritmic prin anotimpuri, cu srbtorile care le corespund. În cadrul acestora sunt reprezentate
56
sub form de imagini noiuni precum iubire, frumusee, curaj etc, pentru a gsi acces i la sufletele copiilor
cu posibiliti de percepere - înelegere limitate. Aceste reprezentri ritmice educ voina i reprezint un
proces de lung durat pe parcursul cruia familia i coala trebuie sa menin o permanent colaborare.
Orientarea spre o anumit form de terapie trebuie fcut în concordand cu talentele ì abilitdile pe care le
descoperim în fiecare copil i cu sprijinul printelui. Elevul nu trebuie fordat spre a picta, desena sau cânta
dac nu are înclinadii spre aceste domenii. Dac vom face acest lucru, el o va privi ca pe o constrângere, iar
terapia nu ar mai avea sens.
Ceea ce caracterizeaz cel mai bine relaia profesor-elev-printe în instituiile de pedagogie curativ
este capacitatea de empatie pe care cadrele didactice o cultiv fa de copilul ca fiin în devenire. Rolul
activitdilor în pedagogia curativ este acela de a crea premisele unei atitudini de implicare a prindilor ì
profesorilor în viada acestor copii pentru a învda s triasc cu ei ì s-i iubeasc.
Bibliografie:
https://sutliana.wordpress.com/pagina-parintilor/parteneriatul-familie-scoala-in-reusita-educatiei-incluzive/
http://ro.scribd.com/doc/36787627/Rudolf-Steiner-Curs-de-Pedagogie-Curativa
http://pipp-bn.blogspot.com/2013/06/pedagogia-curativa.html
57
STRATEGII, METODE _I DEMERSURI REU_ITE
ÎN FORMAREA PRINcILOR ÎN SPIRITUL
COLABORRII _I AL PARTENERIATULUI
prof. Vieru Valentina Mirela

coala Gimnazial ,,tefan cel Mare= Dorohoi
Grdinia cu P.P. Nr. 10 Dorohoi
Familia este primul factor educativ în viada copilului, familia este prima care influendeaz
dezvoltarea copilului ì îì pune amprenta pe întreaga sa personalitate. Primele valori sociale sunt
transmise de familie: „înainte de a beneficia de educadia institudionalizat, copilul învad în familie=.
Colaborarea grdinidei cu familia se realizeaz în diferite forme:
a) Comitetul de prindi se alege în fiecare an în prima edin cu prindii pre`colarilor.
b) _edinda cu prindii se organizeaz periodic ì în cadrul lor prindii sunt informadi despre: regulamentul
de ordine interioar al grdinidei; oferta educadional a grdinidei;obiectivele precizate în
curriculum;diferite aspecte organizatorice legate de programul desfùrrii activitdii în grdinid.
c) Lectoratele cu prindii în care se dezbat anumite teme educadionale de interes pentru prindi.
d) Vizitele la domiciliul copiilor pentru a cunoa`te programul ì activitatea copilului sunt un bun prilej de
discudie între educatoare ì prindi. Astfel educatoarea cunoa`te condidiile de viad din familia copilului
ì afl mai multe detalii despre regimul alimentar, programul de somn, dar ì de joac ì plimbare a
copilului. Vizitele trebuie fcute numai cu acordul prindilor ì nu trebuie percepute de ace`tia ca fiind
intruzive.
d) Activitile de consiliere cu prindii au un rol important în colaborarea dintre grdinid ì prindi ì se
desfòar spre binele ì folosul copilului, dar ì a prindilor sau a cadrului didactic. În cadrul consultadiilor
educatoarea discut concret cu prindii (sau bunicii) copilului despre dezvoltarea copilului, despre
eventualele probleme comportamentale sau situadii conflictuale ale acestuia, dar ì despre progresele ì
regresele copilului.Aceste activiti sunt planificate sptmânal.
e) Corespondenda cu prindii se refer atât la informarea prindilor pe cale scris a progreselor copiilor,
dar ì la afiàrea diferitelor teme educadionale.
f) Voluntariatul se refer la faptul c, „prindii îì pot folosi cuno`tindele ì abilitdile pentru sprijinirea
grdinidei în asigurarea condidiilor optime de desfùrare a activitdilor educative precum ì în elaborarea
unor direcdii de organizare ì sprijin financiar al grdinidei=.
58
g) Serbri, excursii, vizite, expozidii cu lucrrile copiilor. Prin implicarea prindilor în astfel de activitdi,
ace`tia au posibilitatea s descopere ì s cunoasc inclinadiile artistice ale copilului, s-ì aprecieze obiectiv
copiii ì chiar s-ì însuèasc unele metode educative noi.
h) Srbtorirea în comun a unor evenimente
i) Derularea unor activitdi în parteneriat cu prindii. Prindii pot participa ì ei, alturi de copiii lor la o
zi obi`nuit din grdinid. Ei pot participa la toate activitdile desfùrate, precum pictat, colorat, activitdi
matematice, practice, jocul liber.
î) Cursul de formare pentru prini ,,Educm aa= – realizarea acestui curs s-a nscut din idea c educaia
prinilor în privina comunicrii cu copilul reprezint un element esenial în viaa de familie i c societatea
noastr contemporan aflat într-o continu schimbare are nevoie de o asemenea intervenie.
j) Perioada de acomodare a copiilor, la care pot participa ì prindii. Aceast perioad de acomodare
are loc înainte de începerea noului an `colar, deobicei în luna august. În aceast perioad copilul va
petrece treptat tot mai mult timp în grdinid, începând de la o or la o zi întreag.
În acest proces de colaborare, rolul conductor îl are educatoarea. Ea poate s orienteze, s ajute familia în
sarcinile ce-i revin, s asigure o unitate de vedere ì de acdiune.Cultivarea unor reladii de parteneriat efectiv
între grdinid ì familie, în sprijinul educadiei ì cre`terii copilului constituie cheia succesului viitor în
adaptarea ì integrarea `colar. Reladiile de colaborare dintre prindi ì unitatea de învdmânt pe care
o frecventeaz copilul lor constituie primul pas ctre o educadie deschis, flexibil ì dinamic a
personalitdii copilului.Procesul de colaborare cu prindii asigur atingerea scopului educadional, ì
anume de a obdine dezvoltarea global a copilului. Prin colaborarea prindilor cu grdinida, ace`tia pot
completa, sprijini ì dezvolta personalitatea copilului. O educadie adevrat ì real se fundamenteaz în
familie ì se continu în grdinid ì `coal. Pe de alt parte, tot ceea ce copilul învad în grdinid pierde
din importand ì eficiend în condidiile în care prindii nu întresc ì nu valorific programul educativ
desfùrat în cadrul grdinidei.Toate aceste motivadii conduc la necesitatea realizrii parteneriatelor reale
dintre familie ì grdinid, în care spre beneficiul copiilor, implicarea familiei în viada grdinidei s fie
una concret, activ ì de durat, aà încât membrii acestora s devin parteneri reali în educadia copiilor lor.
,,S formezi o echip este doar începutul, s rmâi este progresul, s lucrezi împreun este succesul!=
( Henry David Thoreau)
Bibliografie:
• Bonchi, Elena, Familia i rolul ei în educarea familiei, Ed. Polirom, Iai, 2011
• Glava, Adina, colaboratorii, Educadia timpurie, Editura Paralela 45, Pite`ti, 2009
• Btrînu, E., Educadia în familie. Bucure`ti: Editura Politic, 1980
59
IMPORTANA COOPERRII
CU PRINII ÎN REALIZAREA ACTIVITILOR COLARE
prof. Munteanu Elena,

prof. Stoiacoviciu Adriana,
Colegiul Naional =Mircea Eliade= Reia
Fie c vorbim de serbri, excursii sau proiecte, activitile colare în care sunt implicate i familiile
elevilor sunt de o importan crucial în dezvoltarea armonioas a copilului, dar i în dezvoltarea legturilor
acestora cu mediul colar. Când vorbim despre participarea prinilor la viaa colii, nu ne referim doar la
edine, ci i la participarea la activitile propuse, i c exist o relaie de încredere i ajutor între prini i
profesori Educaia este un proces foarte lung care începe s fie învat de ctre familie i apoi de coala i
este nevoie de ambele pri pentru a obine o dezvoltare complet educaional i personal. Prin urmare,
coala trebuie s accepte importana participrii i colaborrii prinilor în educaia copiilor i necesitatea
unei relaii cordiale între profesor i prini, astfel încât profesorii s îi poat îndeplini funcia eficient i
complet.
Prin proiectele propuse, un professor apeleaz la înclinaiile copiilor, la talentele lor individuale i este
un bun prilej pentru elevi de a i le etala i de a fi apreciai public pentru acestea. Prindii pot fi atraì alturi
de `coal prin forme variate de activitdi extra`colare, determinându-i s adere la ideea de colaborare activ,
acceptând rolul de factor rspunztor în devenirea propriului copil. Dei prinii consider c ei tiu ceea ce
este bine,pentru c ei aleg, caut i se intereseaz desprediferite opiuni, acceptul copilului este cel care îi
ajut s se implice i s obin ceva din ceea ce eiîi propun. Prinii care au luat parte la activitile
extracolare i-au manifestat interesul i aprobarea fa de educaia oferit de coal în general.
Dintre toate formele de activitai extracolare, cele legate de srbtorirea Crciunului atrag n mod deosebit
pe elevi, acestea dându-le posibilitatea de a se exprima i de a se bucura de acestea.
1. SECRET SANTA
Foarte atractiv pentru elevi, aceast activitate implic schimbul de cadouri =secrete=, primate de la Secret
Santa. Acest schimb se face prin extragerea prealabil de bileele cu numele colegilor crora trebuie sa le
ofere un cadou. An de an, aceast activitate, devenit tradiie la noi în coal atrage din ce în ce mai muli
copii. În ultimii doi ani, lovii de pandemia global, activitile legate de srbtorirea Crciunului sau a altor
srbtori religioase majore, cum ar fi Patele, au avut de suferit, din cauza neputinei de a derula activiti
fizice, care s implice atât prinii, cât i elevii, lucru, îns, compensate prin derularea online a unor activiti,
60
nefiind, îns la fel de attractive i motivante. La acest tip de activitate, elevii contribuie, cu sprijinul prinilor
lor, cu cadouri legate de tema Crciunului, fiind i acetia invitai la derularea activitii.
2. SERBRILE
An de an, serbrile de Crciun sunt prilej de bucurie i implicare pentru elevii mici i mari deopotriv. Acetia
se pregtesc intens, pregtesc colinde, dar i piese de teatru pentru a le prezenta public în faa prinilor
prezeni la activitate. Este un prilej excellent de etalare a talentului fiecruia i de bucurie prin implicarea
întregii familii în acest act educativ. Prin implicarea activ a prinilor în cadrul serbrilor colare, am reuit
s îi atragem în viaa colii noastre, s cunoasc mai bine interesele noastre, dar i s formm o =mica
familie=, la nivelul clasei.
3. PROIECTELE EDUCATIVE
Implicarea în derularea proiectelor legate de srbtorirea Crciunului este ateptat cu mult interes de elevii
mei, acetia lucrând foarte eficient i creativ i prezentând proiecte minunate legate de aceast tem. Fiecare
particip cu talentul su, lucrând i dezvolându-i spiritul de echip.
În genral, derularea proiectelor implic participarea elevilor, dar i a prinilor acestora, prin diversele
activiti propuse de cadrele didactice, cum ar fi diversele campanii de întrajutorare, desfurate în colaborare
cu Orgsnizaia non-guvernamental Salvai Copiii, activiti derulate cu precdere în preajma srbtorilor
religioase, activiti iubite de toate prile implicate, datorit caracterului lor pur umanitar.
Prin importana lor deosebit, atât pentru coal, cât i personal, pentru dezvoltatea armonioas a elevilor,
activitile educative reuesc de fiecare data s aduc împreun elevi, prini i cadre didactice i s întreasc
aceast comuniune deosebit de important.
61
FAMILIA I COALA PARTENERI
ÎN PROCESUL INSTRUCTIV - EDUCATIV
prof. Adriana Mladin - coala Gimnazial Nr.1 Moei
Motto :<Omul nu poate deveni om decât prin educadie=. I. Kant
Educadia are caracter permanent ì nu se termin la sfârìtul instrucdiei `colare, ea permite dezvoltarea
personalitdii individului de-a lungul viedii. Fie c se desfòar într-un cadru formal sau informal, educadia
îì pune amprenta asupra personalitdii individului.
Sistemul de învdmânt este puternic influendat de evoludia rapid ì imprevizibil a `tiindei ì tehnicii.
Odata cu cre`terea tehnologiei informadiilor, se produc o serie de schimbri vizibile în toate domeniile. Pentru
a realiza o educadie modern este nevoie de un învdmânt formativ ì în acest context, curriculumul,
conceput ca un parcurs pentru viad al educabililor, trebuie s asigure dezvoltarea unei personalitdi deschise,
flexibile ì creatoare de valori. Curriculumul are un caracter formativ, importante fiind nu doar capacitdi
si atitudini, deoarece acestea sunt componentele unei personalitdi viabile, capabile s înfptuiasc schimbri.
Învdmântul contemporan nu poate avea o funcdionare optim dac nu accept schimbrile `tiindifice,
tehnice ì economico-sociale.
Pentru a situa învdamântul românesc contemporan pe coordonate cu adevrat europene, introducerea

noilor educadii este un imperativ al educadiei contemporane. Analiza problematicii contemporane ì
identificarea temelor de meditadie au condus la constituirea – în plan educadional – a unor rspunsuri
specifice, prin potendarea noilor educadii sau a unor noi tipuri de condinuturi : educadia pentru pace, educadia
ecologic, educadia pentru participare ì democradie, educadia demografic, educadia pentru schimbare ì
dezvoltare, educadia pentru comunicare ì mass-media, educadia pentru timpul liber, educadia intercultural,
etc. Modurile de a grupa sau prezenta noile tipuri de condinuturi ( noile educadii) variaz, dar obiectivele lor
sunt aceleaì.
De-a lungul istoriei, societatea a acumulat experienta de cunoastere teoretica si practica condensata in
valori materiale si spirituale ce constituie ereditatea sociala a culturii si civilizatiei. Conservarea valorilor si
transmiterea lor se realizeaza prin educatie care,in aceasta ipostaza ,reprezinata institutia constituirii si
transmiterii ereditatii sociale a culturii si civilizatiei. Pe acest fundament de experienta condensata se
62
actioneaza,prin educatie, pentru formele omului ca utilizator si consumator de valori,ca producator si creator
de valori. Educatia este o functie esentiala si permanenta a societatii in doua ipostaze: de institutie a ereditatii
sociale a culturii si civilizatiei si de instrument de actiune pentru formarea omului.
In sens social-istoric educatia este procesul de transmitere si asimilare a experientei –
economice,politice,religioase,filosofice,artistice,stiintifice si tehnice – de la inaintasi la urmai. In fazele de
început ale societii transmiterea experientei se realiza ocazional, nesistematic i oral în comunitile
gentilicotribalice. In etapele avansate de dezvoltare a societii, la unele popoare,spre exemplu la
egipteni,indieni etc.,educaia se realiza ca iniiere în temple, cunoaterea fiind un act sacru. Concomitent i
ulterior educaia se instituionaliza prin coli i universiti. Indiferent de nivelul de dezvoltare a culturii,
civilizaiei i de modalitile de transmitere, s-a realizat dialogul generaiilor, s-a asigurat continuitatea
existenei materiale i spirituale a omenirii.
In sens social-cultural,educaia este procesul de evoluie a individului de la natura biologic la cea
cultural. Din ins biologic cu predispoziii normale cognitive, afective, i volitive, în mediul social i prin el,
individul devine o fiin cultural, asimilând cultura i in situaii de exceptie, creând-o.
Din punct de vedere psihologic, psihogenetic, educaia este procesul de formare a omului ca
personalitate în plan cognitiv , afectiv-motivational, aptitudinal. Structura psihic a personalitii se
construiete pe fundamentul eredo-nativ al fiinei biologice, în cadrul relaiei educaionale prin coninutul
cultural al experienei adultului-printe, învtor, profesor. Educaia în acest caz este instrumentul formrii
individului ca personalitate.
Pentru Platon,educaia ar fi <arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta atitudinile native
pentru virtute ale acelora care dispun de ele=
Aristotel, în lucrarea sa <Politica=, considera c educaia <trebuie sa fie un obiect al supravegherii
publice,iar nu particulare=. In consecin, ea trebuie sa pregteasc viitori ceteni. Aceast pregtire trebuia
s se fac difereniat dup modelul în care cele trei aspecte ale sufletului (vegetativ,animal, raional) se
distribuie în rândul oamenilor.
Relaia educativ este complex, determinat de numeroi factori. Se realizeaz între comportamente
globale (educator-educat). Aciunea educatorului este directiv, intenionat, contient, orientat de scopuri
i obiective care anticipeaz transformri în comportamentul învat al educatului. Acesta nu asimileaz
automat, el fixeaz, filtreaz, prelucreaz activ, include cele învate în propriile structuri.
Piaget considera c coala trebuie s fie conceput ca un centru de activiti reale, practice, desfurate
în comun, în aa fel încât inteligena logic sa se formeze în funcie de aciunea i de schimbrile sociale.
63
Educatia constituie activitatea cu funcie general de formare-dezvoltare permanent a personalitii
umane pentru integrarea în viaa social, conform finalitilor asumate, proiectate, realizate i dezvoltate
prin aciuni specifice.
Bibliografie:
1.Cerghit, Ioan, Perfecdionarea lecdiei în `coala modern, Editura didactic ì pedagogic, Bucure`ti,
1984
2.Cucos Constantin - <Pedagogie=,Editura Polirom, 2001
3.Nicola Ioan – <Tratat de pedagogie colar=, Editura ARAMIS, 2003
64
BENEFICIILE PARTENERIATULUI COAL- FAMILIE
prof. Bejan Otilia

Colegiul Naional =Traian Lalescu= Reia
H. Pierot sugereaz c mediul familial ocup un loc central în multitudinea factorilor determinandi
ai evoludiei individului. Copilul nu este un adult în miniatur, ci el este un =candidat la maturizare=, deosebit
de receptiv la influendele pozitive sau negative care se exercit asupra lui. Acesta trebuie socializat ì modelat,
iar fundamentarea personalitdii sale se realizeaz, în mare msur, în interiorul familiei acestuia, care
concentreaz primul su univers afectiv ì social.
Termenul parteneriat este definit ca asocierea a doi sau mai muldi parteneri, iar în literatura de
specialitate, parteneriatul reprezint modalitatea, formal sau informal, prin care dou sau mai multe prdi
decid s acdioneze împreun pentru atingerea unui scop comun.
Parteneriatul educadional se realizeaz între: institudiile educadiei: familie, `coal ì comunitate; agendii
educadionali: copii, prindi, profesori, speciali`ti în rezolvarea unor probleme educadionale (psihologi,
consilieri psiho-pedagogi, terapeudi etc.); membri ai comunitdii cu influend asupra cre`terii, educrii ì
dezvoltrii copilului (medici, factori de decizie, reprezentandii bisericii, ai polidiei etc.).
=Scopul parteneriatului educaional coal - familie este cunoaterea reciproc a punctelor de vedere, a
opiunilor partenerilor prin identificarea nevoilor grdiniei i ale copiilor, dar i implicarea comun în
satisfacerea acestor nevoi=.
Parteneriatul educadional se adreseaz în principal prindilor ì profesorilor ì se refer la a acdiona în acelaì
sens. Ceea ce hotr`te familia trebuie s fie în acord cu msurile `colare, ì ceea ce face un printe, s nu
fie negat de cellalt.
Un parteneriat reuìt implic: identificarea scopurilor, intereselor comune, utile partenerilor ì
comunitdii; gsirea modului optim pentru realizarea scopului propus; organizarea ì conducerea resurselor
disponibile pentru a atinge scopul propus; identificarea competendelor persoanelor implicate în aceste
proiecte pentru a le putea folosi la maximum; combinarea eficient a atitudinilor, abordrilor ì tehnicilor
diferite care se pot aplica diferitelor sarcini; utilizarea cu succes a schimbrii în folosul institudiei.
Parteneriatul educaional în practica colar are ca destinaie mai multe expresii, ca de exemplu: parteneriat
de colaborare, protocol de parteneriat, parteneriat de colaborare institudional,acord de parteneriat, acord-
65
cadru de parteneriat pentru educadie, protocol de colaborare, contract de parteneriat, convendie de parteneriat,
proiect de parteneriat ì altele.
Parteneriatul educadional este forma de comunicare, cooperare ì colaborare în sprijinul copilului la
nivelul procesului educativ. Acesta presupune o unitate de cerinde, opdiuni, decizii ì acdiuni educative între
factorii educadionali. Parteneriatul educadional se desfòar împreun cu actul educadional. Se refer la
proiectarea, decizia, acdiunea ì colaborarea dintre institudii, influende ì agendi educadionali.
=Scopul parteneriatului educaional coal - familie este cunoaterea reciproc a punctelor de
vedere, a opiunilor partenerilor prin identificarea nevoilor colii i ale copiilor, dar i implicarea comun
în satisfacerea acestor nevoi= .
Parteneriatul educadional se adreseaz în principal prindilor ì profesorilor ì se refer la a acdiona în acelaì
sens. Ceea ce hotr`te familia trebuie s fie în acord cu msurile `colare, ì ceea ce face un printe, s nu
fie negat de cellalt.
Pedagogul John Locke, convins de puterea exemplului în familie, de ambianda ì climatul acesteia ì de
înclinadia ctre imitadie a copilului, se adresa prindilor: „Nu trebuie s facedi în fada copilului nimic din ceea
ce nu vredi s imite. Dac v scap o vorb sau svârìdi vreo fapt pe care i-adi prezentat-o drept o greèal
când a comis-o, el cu sigurand se va apra invocând exemplul dat de dumneavoastr ì se va pune în
asemenea msur la adpostul acestui exemplu, încât cu greu v vedi putea atinge de el pentru a-i îndrepta
cum trebuie greèala= .
Activitatea cu prindii, ca parteneri, pentru a asigura dezvoltarea copilului în programul educativ din coal
poate deveni un start bun pentru a crea prindilor respect de sine, încredere în competendele lor.
Parteneriatul coal-familie se refer la construirea unor reladii pozitive între familie ì coal, la o unificare
a sistemului de valori care poate avea un efect benefic asupra copiilor, atunci când ace`tia vd dirigintele
sftuindu-se cu prindii.
Prin încheierea parteneriatelor cu prindii, ace`tia sunt încurajadi s ia parte la planificarea ì derularea
programelor educative pentru copii, ceea ce implic o responsabilizare ì o eficiend sporit. Astfel, prindii
au posibilitatea s-ì cunoasc mai bine copiii, modul lor de manifestare în viada de grup, pot îndelege mai
bine rolul lor educativ.
Procesul de colaborare cu prindii asigur atingerea scopului educadional, ì anume de a obdine dezvoltarea
global a copilului. Prin colaborarea prindilor cu coala, ace`tia pot completa, sprijini ì dezvolta
personalitatea copilului. O educadie adevrat ì real se fundamenteaz în familie ì se continu în `coal.
Pe de alt parte, tot ceea ce copilul învad în coal pierde din importand ì eficiend în condidiile în care
prindii nu întresc ì nu valorific programul educativ desfùrat în cadrul colii.
66
Bibliografie
1.Achim M. Sociologie. Cluj Napoca: Eikon, 2008.

2.Dumitriu L.E. De ce nu ascult copiii. Consiliere pentru prini i educatori. Bucureti: Univers
enciclopedic junior, 2014.
3.Mîslichi V. Parteneriatul educaional familie-grdini-coal. Chiinu: Pulsul Pieei,
2015.
4.P.P. Neveanu,Studii psihopedagogice privind dezvoltarea copiilor între 3 i 7 ani. Bucureti: E.D.P, 1970.
5.Oprescu V. Dimensiunea psihologic a pregtirii profesorului. Craiova: Scrisul românesc, 1983.
6.Tiberiu B. Psihologia copilului i psihologia pedagogic. Bucureti: E.D.P., 1971,.
7.Vasilescu A. Jocuri i activiti alese. Perfecionarea activitii instructiv- educative în grdini. Bucureti:
E.D.P., 1976. .
Dicionarul explicativ al limbii române. Bucureti: Univers Enciclopedic,
67
GRDINIA I FAMILIA – PARTENERI ÎN EDUCAIE
prof. Constantin Ionela

Grdinia P.P. Nr.2 Lugoj, jud. Timi
Se spune despre copii c sunt „oglinda prinilor= i într-adevr aa e - în mare parte ei devin ceea ce
vd. Copiii se nasc cu anumite trsturi fizice i de temperament i anumite predispoziii, dar ei înva imitând
ceea ce vd, înva de la cei din jur cum s reacioneze în anumite situaii, cum s relaioneze, deci cum s
se raporteze la ei înii, la ceilali i la lume. Raporturile dintre prini i copii vor fi baza relaiilor în lumea
în care copilul, devenit matur, va intra ulterior.
Dezvoltarea personalitii copilului este direct proporional cu gradul de implicare al prinilor în
educarea propriului copil.
Primele deprinderi de via sntoas ale copilului sunt dezvoltate în familie -deprinderi igienice, de
alimentaie sntoas.
Elementele limbajului sunt însuite tot în familie. Corectitudinea exprimrii depinde de modelele
oferite de prini, de felul în care acetia interacioneaz i îi solicit pe copii.
Cele mai importante deprinderi de comportament precum respectul, cinstea, politeea, ordinea,
rbdarea etc. se formeaz de asemenea în familie. Modelul parental ajut cel mai mult, prinii oferind
copilului exemple de comportamente în diferite contexte. Cei mici vor înva de la prini s aprecieze ce e
bine i ce e ru, ce e drept i ce e nedrept, ce e frumos i ce e urât în comportamente.
La intrarea în grdini, prinii sunt cei care dein toate informaiile legate de copil: stare de sntate,
obiceiuri alimentare, particulariti de învare, mod de comportare, probleme în dezvoltare etc. În acelai
timp, grdinia, ca prim instituie care se conduce dup principii i metode tiinifice, deine mijloace
specifice pentru valorificarea potenialului fizic i psihic al fiecrui copil. Îmbinarea în parteneriat a
informaiilor deinute de prini cu cele ale grdiniei trebuie s fie în beneficiul copilului.
O discuie centrat pe relaia printe-cadru didactic trebuie pornit de la scopul comun pe care familia
i coala ar trebui s-l aib în vedere: dezvoltarea pozitiv a copilului în acord cu nevoile i posibilitile sale.
Pentru atingerea acestui scop, este nevoie ca relaia printe-cadru didactic s fie una de parteneriat, bazat pe
colaborare i respect reciproc.
68
_i prindii ì educatoarele constituie modele pentru copil, iar aceste modele nu trebuie s fie în
conflict.
Parteneriatul grădiniță – familie este eficient atunci când exist o implicare activ a prinilor în
activitatea grdiniei. Prin organizarea unor aciuni în care s fie implicai și prinii, copiii înva s respecte
munca adulților. În orice parteneriat educaional este important s fie implicai copiii, iar activitile
desfurate s fie în beneficiul acestora. Prin activitile propuse în cadrul parteneriatului grdini–familie,
copiii câtig un mediu de dezvoltare mai bogat, iar între participani se creeaz relaii pozitive.
Grdinida ì `coal sunt locuri atrgtoare, distractive, dar este esendial ca prinii s fie alturi de
copil în mod îndelept, acdionând ì nu reacdionând ì, mai ales, s gestioneze corect efortul pe care copilul îl
investe`te continuu în acest proces de învdare. Tocmai pentru acest motiv, activitile desfurate
în grdini cu copiii care se încadreaz în nivelul 3-5 ani sunt gândite i organizate din perspectiva orientrii
spre socializare, pe când pentru nivelul 5-6 ani se vizeaz perspectiva pregtirii pentru coal, ambele
categorii de activiti având drept scop comun pregtirea copilului pentru viaa social viitoare.
Cultivarea unei relaii de parteneriat afectiv între grdini i prini în sprijinul educaiei i creterii
copilului, constituie cheia succesului viitor în adaptarea i integrarea colar; este primul pas ctre o educaie
deschis, flexibil i dinamic a personalitii copilului.
Bibliografie:
1.„Educaia timpurie i specificul dezvoltrii copilului precolar=, 2008
2. Magdalena Dumitrana – „Copilul, familia i grdinia= – Editura Compania, 2000
69
PUNI ÎNTRE FAMILIE I GRDINI
prof. Sîngiorzan Sorina, G.P.N. Hodo, Timi
Dup cum bine se `tie, familia este factorul primordial în educarea unui copil ì educadia începe în
familie, de aceea legtura dintre grdinid ì mediul familial va trebui s se întreptrund, iar educatorul s
cunoasc foarte bine mediul de viad al copilului pentru a putea colabora i a crea puni de legtur între cele
dou medii.
Parteneriatul dintre grdinid ì familie organizat corect duce la o educadie solid, fr pericolul de
eèc `colar mai târziu, deci una dintre puni benefice copilului Pre`colaritatea reprezint piatra de temelie a
personalitdii în formare a copilului, iar prezenda familiei în cadrul grdinidei va fi liantul între copil ì mediul
necunoscut inidial.
Datorit faptului c societatea în care trim este într-o permanent schimbare, atât prindii cât ì
educatoarele trebuie s aib în vedere o adevrat lupt cu mediul, s fie foarte atente la mijloacele pe care
le folosesc pentru a-i putea cre`te corect pe copii, ei fiind foarte vulnerabili la aceast vârst, iar influendele
negative sunt la tot pasul. Pentru a avea o reladie activ ì pozitiv cu pre`colarii, trebuie s `tim s le
descoperim trebuindele ì nevoile, pentru ca legturile ce se stabilesc între pre`colari ì aduldi s se bazeze
atât pe încredere, dar mai ales pe respectul reciproc.
Parteneriatul grdinid – familie, acdiunile pe care ace`tia le desfòar, continuarea de ctre familie
a activitdilor desfùrate în grdinid nu fac decât s duc la o mai bun formare a pre`colarului ce urmeaz
a se forma ca adult.
Sunt mai multe modaliti de întrevedere cu prinii, aa c enumr câteva:èdinde cu prindii, mese
rotunde, lectorate, vizionare de materiale educative, vizite, activitdi demonstrative, programe artistice cu
diferite ocazii, etc.
Prin acdiunile propuse în cadrul proiectului de parteneriat, prindii vor fi captadi s participe ca
parteneri în procesul educativ, având acces astfel la informadii despre valorile promovate în institudiile
specializate în educadia celor mici, formându-i ca beneficiari direcdi ai achizidiilor de ordin educadional al
propriilor copiii.
Participarea activ la actul învdrii va duce la cre`terea gradului de implicare ì responsabilitate din
partea prindilor în adoptarea deciziilor, în recunoa`terea ì valorificarea informadiilor despre copii. Prin
acdiuni practice concrete prindii vor îndelege importanda colaborrii cu grdinida, cu educatoarele, formându-
70
ì astfel deprinderea de a se interesa ì a sprijini activitdile pe care copilul le desfòar în grdinid, se vor
implica mai activ în derularea lor, îmbuntdindu-ì astfel reladia copil – printe – grdinid.
Familia ì grdinida vor fi mai deschise practicrii atitudinilor ì comportamentelor democratice ì
vor colabora în scopul dezvoltrii armonioase a copiilor de azi, aduldii de mâine.
Pe viitor prindii vor veni chiar ei cu propuneri pentru derularea altor proiecte, acdiuni ì activitdi în
grdinid cu sprijinul ì participarea lor direct. Fiecare zi a copilului la grdinid va fi deosebit ì interesant
pentru printe, contribuind astfel la formarea încrederii în sine a copilului dar ì în familie, societate ì
grdinid.
Cadrele didactice de la grup vor avea o mai bun colaborare ì îndelegere din partea prindilor dar ì
copiilor, cunoscându-i mai bine atât pe copii cât ì pe prindi. Se vor lega reladii de prietenie între copii,
prindi, familie ì educatoare, care vor facilita ì favoriza tot procesul instructiv educativ din grdinid, dar ì
din mediul familial.
Aceste puni formate între cele dou medii vor contribui cu succes la formarea adultului de mâine.
Bibliografie
1. Stern, H.H., Educadia prindilor în lume, Bucure`ti, Editura Didactica ì Pedagogica, 1972
2. Vrsma`, Ecaterina Adina, Consilierea ì educadia prindilor, Bucure`ti, Editura „Aramis=,
2002.
71
PARTENERIAT COAL – FAMILIE - COMUNITATE
prof. înv. primar Seicahmed Farida

_c. Gimnazial Nr. 1 Dorobanu
Parteneriatul educadional se desfòar împreun cu actul educadional propriu-zis. El se refer la

cerinde ca proiectarea, decizia, acdiunea ì colaborarea dintre institudii, influende ì agendi educadionali.
Parteneriatul educadional se realizeaz între institudiile educadiei: familie, `coal ì comunitate; agendi
educadionali: copil, prindi, profesori, speciali`ti în rezolvarea unor probleme educadionale; membri ai
comunitdii cu influend asupra cre`terii, educrii ì dezvoltrii copilului ( medici, factori de decizie,
reprezentandi ai bisericii, ai polidiei); influendele educative exercitate la anumite momente asupra copilului;
programele de cre`tere, de îngrijire ì de educare a copilului; formele educadiei în anumite perioade.
Sorin Cristea, în Dicdionarul de pedagogie, afirm c „parteneriatul pedagogic reprezint o nodiune
recent introdus în domeniul educadiei care reflect mutadiile înregistrate la nivelul reladiilor existente între
institudiile implicate, direct sau indirect, în proiectarea ì realizarea sistemului de învdmânt: `coal, familie,
comunitate local, agendi sociali (economici, culturali, politici, religioì), asociadiile (profesionale, umanitare,
sportive), factorii de asistend social=.
Am fcut parte din echipa de subproiect din `coala noastr, echip ce a conceput un proiect
educadional în cadrul Programului pentru învdmânt rural. Subliniez aici rolul deosebit pe care îl au accesul
la informadie ì munca în echip, elemente fr de care nimeni nu poate întocmi un astfel de proiect ce
necesit un volum mare de munc cu consum de resurse umane, materiale ì de timp. Am început printr-o
analiz temeinic a activitdii `colare în contextul nevoilor comunitdii locale, încercând s identificm un
specific sau o problem real a `colii ce ar putea fi rezolvat prin derularea unui proiect educadional ce
beneficia de finandare din partea Bncii Mondiale ì a comunitdii locale. Pornind de la faptul c în `coala
noastr populadia `colar este alctuit din elevi de etnii diferite (români 80%, aromâni 7%, turci ì ttari 2%,
rromi 1%), ne-am oprit asupra unui proiect pe teme de educadie intercultural pe care l-am numit „O `coal
pentru todi, o àns pentru fiecare=. Ne-am stabilit ca obiectiv general adaptarea `colii la nevoile comunitdii
prin oferte educadionale ce promoveaz îndelegerea ì acceptarea diversitdii culturale.
Activitdile prin care am asigurat realizarea acestor obiective sunt descrise amnundit în proiect ì dintre
acestea mendionez: amenajarea unui spadiu multietnic în incinta `colii, spadiu în care fiecare etnie îì va regsi
72
elemente ale culturii materiale ì spirituale, ì în care se vor desfùra toate activitdile cu specific
intercultural. Elevii claselor I-IV au realizat expozidii de desene ì obiecte confecdionate în orele de educadie
tehnologic, iar elevii mai mari, coordonadi de profesorul de desen, au realizat o pictur mural pe culoarul
`colii, toate cuprinzând motive populare din culturile etniilor. Am constituit formadii de dansuri populare
pentru fiecare etnie în cadrul ansamblului multietnic „ Prietenia=, cu costume populare noi, precum ì cu
instructori , în vederea organizrii de spectacole la care s participe întreaga comunitate local.
În cadrul aceluiaì proiect am efectuat o excursie tematic la Institutul intercultural din Timiòara
pentru a afla mai multe lucruri despre modelul de convieduire multietnic din Banat, am organizat întâlniri
cu vârstnici de fiecare etnie care s ne povesteasc tradidii ì obiceiuri, am prezentat cu elevii dramatizri ale
unor ritualuri specifice fiecrei etnii. La toate acestea s-au implicat foarte mult prinii elevilor.
Rezultatele tuturor acestor activitdi s-au concretizat în costume populare pentru echipele de dansuri
române`ti, aromâne, digne`ti ì ttre`ti, albume foto, CD-uri, portofolii tematice pentru fiecare minoritate,
pictura de pe culoarul `colii, 100 semne de carte cu motive decorative populare ì tot atâtea calendare anuale.
Considerm îns c rezultatul cel mai important este stabilirea unor reladii mai deschise, mai sincere, mai
prietenoase între elevi, între elevi ì profesori, prindi ì elevi, între `coal ì comunitate i coal-familie.
Derularea acestui proiect ne-a confirmat faptul c, pe lâng cuno`tindele de orice fel cu care îi înarmm
pe elevii no`tri, ace`tia sunt dornici s `tie cine sunt, de unde vin, cine sunt cei alturi de care triesc.
Parteneriatul educadional este o metod cu un puternic caracter interdisciplinar iar abordarea
interdisciplinar a condinutului educadiei duce la modernizarea procesului instructiv-educativ.
Bibliografie:
- Bran-Pescaru, A., „Parteneriat în educadie: familie-`coal-comunitate=, Editura Aramis Print,
Bucure`ti, 2004;
- Cristea, S., „Dicdionar de pedagogie=, Editura Litera - Litera Internadional, Chiìnu, Bucure`ti, 2000;
73
PARTENERIATUL EDUCAIONAL ÎN COAL –
UN SPRIJIN ÎN DERULAREA ACTIVITILOR CU ELEVII
profesor învmânt primar, Paleru Rodica

coala Gimnazial Nr. 1 Dorobanu, Dorobanu
<S nu-i educm pe copiii notri pentru lumea de azi. Aceast lume nu va mai exista când ei vor fi
mari ì nimic nu ne permite stim cum va fi lumea lor. Atunci s-i învdm s se adapteze.=
(Maria Montessori –=Descoperirea copilului=)
Parteneriatul reprezint procesul de colaborare dintre dou sau mai multe pri care acioneaz
împreun pentru realizarea unor interese sau scopuri comune. Prin parteneriat, se mai înelege împrirea
responsabilitilor în derularea unei aciuni cu precizarea obligatorie a atribuiilor i contribuiilor acestora,
aspect menionat în acordul de parteneriat. Proiectele educaionale în parteneriat implementeaz un sistem
de educaie care cere o colaborare strâns, continu i o comunicare eficient între grdini i alte instituii
(inclusiv familia).
Colaborarea permanent cu `coala ì sprijinirea `colii prin implicarea ì participarea prindilor în activitdile
`colare ì extra`colare, conduc la consolidarea parteneriatului `coal-familie.
Reladia de parteneriat se face simdit în toate disciplinele de învdmânt, dar ì în activitdile
extracurriculare, dinându-se cont de specificul fiecrei activitdi în parte. Elevul este partenerul nostru în
fiecare or. Între metode, cele mai adecvate sunt dialogul între noi ì elevi, adic reladia în care clasa devine
partenerul nostru, înlocuind acdiunea unilateral întemeiat pe reladia autoritatedependend ì jocul, pentru c
aà cum spune Blaga, ,,copilul râde: îndelepciunea ì iubirea lui e jocul=
_coala trebuie s colaboreze cu familia în domeniul învdrii elevului, în domeniul
comportamentului, în domeniul dezvoltrii fizice, intelectuale, morale ì estetice, în domeniul deprinderilor
ì priceperilor de munc, igienico-sanitare, în domeniul activitdilor libere, angajrii copilului în diferite
domenii de activitate în afar de clas ì `coal.
În cadrul parteneriatului educadional, ca în cazul tuturor celorlalte reladii de acest tip, este esendial
comunicarea. În orice tip de organizadie, se pleac de la premisa c optimizarea comunicrii poate induce
efecte durabile ì pozitive în activitatea desfùrat. Comunicarea trebuie conceput prin strategii complexe
de comunicare, care s permit o circuladie a informadiei relevante, care s permit mereu, în timp real, luarea
unor decizii la care participarea membrilor s aib sens pentru fiecare dintre ace`tia.
74
Pe parcursul desfurrii parteneriatelor se utilizeaz strategii care contribuie la modelarea
atitudinilor pozitive a beneficiarilor direcdi, elevii, fad de ceilaldi ì fad de reladiile umane, în general, la
generarea de convingeri asociate valorilor morale, precum ì la cultivarea modelelor comportamentale
adecvate normelor si valorilor societdii din care face parte elevul . În devenirea personalitdii elevului,
comunicarea permanent, colaborarea ì cooperarea factorilor educadionali reprezint o prioritate,
materializându-se în avantaje oferite de institudii în formarea lui în spiritul valorii societdii în care trie`te.
Pe lâng familie, comunitatea este o alt surs de sprijin ì învdare. Copiii învad în fiecare zi despre
oameni ì locuri din comunitatea lor atunci când îì însodesc învtorul sau prindii în plimbri ì vizite, dar
ì în cadrul activitdilor. De aici reiese ì necesitatea parteneriatelor cu alte unitdi, `coli ì institudii
comunitare.
Parteneriatele educative realizate între diferite `coli ì diferite institudii ajut elevii ì cadrele didactice
s intre în contact direct cu probleme noi ale societdii sau comunitdii din care fac parte. Îi ajut pe parteneri
s-ì lmureasc unele probleme de mediu, s participe efectiv la luarea unor decizii, iar prin activitdile
practice cu elevii, realizate în natur, pe lâng faptul c elevii într-n contact direct cu mediul ì devin mai
sensibili, pot chiar ei modifica aspectul localitdii sau mcar a unei mici prdi ale acesteia.
Motivul principal pentru crearea parteneriatelor `colare de diferite tipuri este dorinda de a ajuta elevii
s aib succes la `coal ì mai târziu, în viad. Atunci când prindii, elevii ì ceilaldi membrii ai comunitdii
se consider unii pe aldii parteneri în educadie, se creeaz în jurul elevilor o comunitate de suport care începe
s funcdioneze. Parteneriatele trebuie vzute ca o component esendial în organizarea `colii ì a clasei de
elevi. Ele nu mai sunt de mult considerate doar o simpl activitate cu caracter opdional sau o problem de
natura reladiilor publice.
Bibliografie
1. Pescaru, Bran, Adina, „Parteneriat în educadie=,Editura Aramis Print, Bucure`ti, 2004

2.Nicola, Ioan, „Tratat de pedagogie `colar=, Editura Didactic ì Pedagogic, Bucure`ti, 2000
75
ROLUL PARTENERIATULUI COAL-FAMILIE
învtor-educator, Suceveanu Tatiana-Lcrmioara

prof.psihopedagog Viziteu Bogdan-Lucian
coala Profesional Special,,Ion Pillat=
Localitatea Dorohoi, jud.Botoani
Activitdile educative pe care noi le desfurm în coal trebuie s fie cât mai eficiente i mai plcute
pentru a stârni elevilor interes pentru activitate. Metodele pedagogice trebuie adaptate la particularitile
psihologice individuale i de vârst ale fiecrui copil. Pentru aceasta este nevoie de realizarea unor
parteneriate care s fac o schimbare de valori, atitudini ì comportamente la nivelul factorilor sociali
implicadi: cadre didactice, familii, elevi i reprezentandi ai altor instituii. Pentru a construi un mediu
educadional bazat pe parteneriatul `coal-familie, se determin elevul s cunoasc, s îndeleag ì s aplice
aspectele formative legate de valori precum respectul, ajutorul reciproc, onestitatea, responsabilitatea,
demnitatea, solidaritatea, atitudinile civice ì schimbarea comportamentului. În mediul educadional elevul îi
dezvolt competendele, care-l ajut la elaborarea de rspunsuri ì situadii ce din de integrare, adaptare,
cooperare, solidaritate, mobilitate ì compasiune. Personalitatea copilului nu se poate contura fr un
parteneriat bine sudat între coal i familie, în care cele dou pri se vor completa i sprijini reciproc. În
familie copilul mai mult se formeaz decât se informeaz, culege din familie primele impresii, formându-i
conduite pe când coala îi ofer cultur, o conduit civilizat i anumite norme în dezvoltarea personalitii.
Familia este contient de rolul major care îi revine în creterea i educarea copiilor, calitatea de printe este
o adevrat profesie care se perfecioneaz pe parcurs prin efort continuu de autoinstruire i implic mult
resposabilitate social i moral. coala colaboreaz mereu cu familia pentru educarea, dezvoltarea i
integrarea copilului în diferite colectiviti, apoi în societate. Atragerea prinilor ca i parteneri în actul
educaional este o mare provocare pentru cadrul didactic, presupune druire i un efort deosebit din partea
acestuia. Dirigintele trebuie s investeasc timp, rbdare i mult tact pentru a-i cunoate pe prini, fr a ti
dac eforturile vor da roadele ateptate. Misiunea mea ca i educator în coala special este foarte dificil
deoarece marea majoritate a elevilor au regim intern iar familiile acestor elevi provin din mediul rural. De
aceea legturile nu pot fi aa de strânse, prezena la edinele cu prinii este sporadic iar cadrul didactic nu
are posibilitatea de a efectua vizite la domiciliul elevilor pentru a cunoate mediul familial din care acetia
provin. Pot fi gsite anumite soluii construind puni de comunicare între coal i familie. Cunoaterea
situaiei familiale a elevilor este un punct de plecare în înelegerea problemelor cu care acetia se confrunt.
76
Experiena mi-a demonstrat c o mare parte din dificultile pe care la întâmpin elevii îi au originea în
mediul familial. Realitile familiale le cunoatem prin studierea dosarelor personale ale elevilor, a anchetelor
sociale care ofer date referitoare la situaia cuplului, nivelul de educaie al prinilor, starea material,
veniturile obinute, numrul de copii. În clasa mea am 10 elevi din care 9 provin din familii iar 1 elev se afl
în Centrul de plasament. Aceste familii au o situaie material precar, la limita subzistenei , unele locuine
nu au curent, alte familii locuiesc în casele unor rude, o familie locuiete cu chirie iar alta are o locuin
social. Din cauza distanei dintre domiciliu i coal i lipsa banilor am renunat la edinele clasice i am
apelat la convorbirile telefonice sptmânale în unele cazuri i coresponden scris, comunicând prinilor
evoluia colar a copiilor, rezultatele obinute i despre comportamentul acestora. Prinii îmi pun întrebri
referitoare la programul zilnic al copiilor, la integrarea în colectiv, adaptarea la mediul colar, i-au exprimat
prerile, nemulumirile, mi-au cerut sfatul în unele situaii. Prin convorbirile telefonice copiii au meninut
legtura cu familia, frai, bunici diminuând astfel dorul de cas. Când vin prinii pentru a lua copii în vacan
port mereu discuii pe diverse teme folosind un limbaj simplu pentru a fi îneleas. Tactul profesorului se
manifest în felul cum tie s înceap discuia pornind de la calitile elevului pentru a câtiga încrederea
prinilor i terminând discuia cu unele îndrumri concrete referitoare la atitudinea prinilor fa de
comportarea i activitatea elevilor. Împreun cu prinii am gsit soluii pentru ameliorarea relaiilor printe-
copil, la îmbuntirea climatului afectiv din familii, la creterea încrederii copiilor în propriile posibiliti
cu efecte pozitive în orientarea colar. Prin eforturi comune am reuit s eliminm unele comportamente
deviante cum ar fi minciuna i furtul ( cele mai des întâlnite). Aceste succese au determinat o cretere a
gradului de încredere al prinilor în mine ca i cadru didactic i implicit o cretere a calitii relaiei coal-
familie. Famila este factorul cu cel mai mare potenial de modelare având nevoie de pregtire i susinere.
Coordonând i armonizând aciunile colii i ale familiei printr-o colaborare strâns i sistematic, profesorul
contribuie la ridicarea nivelului pedagogic al familiei, la întrirea frontului pedagogic unic în realizarea
scopului i sarcinilor în educaia elevilor.
Bibliografie
• Institutul de tiine ale educaiei, Management educaional pentru instituiile de învmânt. Parteneriat i
implicare comunitar, Bucureti, ISE-MEC, 2001.
77
COLABORAREA DINTRE COAL I FAMILIE
prof. chiop Monica Mariana ,

coala Gimnazial ,, Martin Suboni, Jebel
Factorii de baz care ajut copilul în desvârirea propriei educadii sunt `coala ì familia.
_coala ì familia sunt agendii educativi cu o influend deosebit asupra formrii ì dezvoltrii personalitdii
copilului.
Reladia care se creeaz între printe ì `coal este foarte important pentru formarea personalitdii elevului
ì presupune cunoa`terea reciproc ì punerea de acord în orice demers pedagogic.
Funcdia educativ a familiei const în formarea priceperilor, deprinderilor de viad, sentimentelor.
Rolul familiei este important în dezvoltarea copilului din punct de vedere fizic, intelectual, estetic si moral
. Tot în familie se formeaz cele mai importante deprinderi de comportament : politedea, respectul,
sinceritatea, cinstea, decenda în vorbire ì atitudine, adic ,, cei àpte ani de acas ’’. Uneori prindii uit c
trebuie s fac front comun cu profesorii, deoarece ì unii ì aldii nu doresc decât dezvoltarea armonioas a
elevului, educarea ì îmbogdirea cuno`tindelor acestuia.
Prindii trebuie s le stimuleze copiilor efortul, spontaneitatea, inidiativa, independenda ì încrederea în sine.
Ei trebuie s con`tientizeze c singura investidie de valoare pe care o familie o poate face pentru copil este
investidia pentru mintea ì spiritul acestuia. Între familie ì `coal trebuie s existe o permanent colaborare
care se poate realiza prin vizite reciproce , èdinde ì lectorate cu prindii.
_coala este institudia social în care se realizeaz educadia organizat a tinerei generadii . Ea este factorul
decisiv ì pentru formarea unui om apt s contribuie la dezvoltarea societadii, s ia parte activ la viada, s
fie pregtit pentru munc. _coala, alturi de familie, influendeaz, prin condidiile concrete în care se
desfòar procesul de învmânt, personalitatea copilului.
Reladia `coal-familie include activitdi de amenajare a slii de clas în care învad elevii, participri ale
prindilor în organizarea activitdilor extracurriculare ì educative precum: excursii, drumedii, carnavaluri
,activiti legate de protecia mediului, activiti sportive etc.
Pentru ca aceast colaborare ideal s se realizeze, trebuie s existe voinda colaborrii, iar factorii
educadionali implicadi s fie parteneri.
78
Parteneriatul real între `coal ì familie nu este cel înscris pe o coal de hârtie, ci este reladia activ de
implicare ì de o parte ì de cealalt, este bucuria ì tristedea, este reuìta ì eècul, este munca ì rezultatul,
din care elevul este beneficiarul.
Bibliografie:
1.Baran-Pescaru, A., Parteneriat în educadie: familie-`coal, Editura Aramis, Bucure`ti, 2004;

2. Bunescu Ghe., Alecu G. , Badea D. – Educadia prindilor . Strategii ì programe,
E.D.P., Bucure`ti, 1997;
3. Ecaterina Adina Vrasmas – Consilierea ì educadia prindilor , Editura Aramis, 2002
4. Nica I., copa L. – Colaborarea `colii cu familia elevilor de clasa I , E.D.P. , Bucure`ti, 1974;
5. Stoian M. – Abecedarul prindilor, E.D.P., Bucure`ti, 1972.
79
COLABORAREA COAL-FAMILIE
prof.înv.primar Bejerea Maria

coala Gimnazial tiuca, Timi
Educaia transform viitorul oamenilor, iar frumuseea cunoaterii ne inspir s învm i s- i
învm pe copii ceva nou în fiecare zi. Doar prin cunoatere, creativitate i curiozitate copiii ajung
adulii de mâine, care vor conduce firme sau vor crea capodopere artistice, copii cu un viitor strlucit.
Educaia este o aciune la care îi dau concursul coala, familia, întreaga societate. Colaborarea între
toi factorii educaionali, în primul rând între coal i familie este stringent.
coala nu-i poate realiza pe deplin sarcinile, dac nu cunoate condiiile familiale de munc i via
ale copiilor. Parteneriatul între coal i familie i-a demonstrat eficiena pretutindeni unde a fost aplicat,
dac s-au respectat anumite condiii de realizare a acestuia.
Familia exercit o influend deosebit de adânc asupra copiilor. O mare parte despre cuno`tindele
despre natur, societate, deprinderile igienice, obi`nuindele de comportament, elevul le datoreaz educadiei
primite în familie. Rolul familiei este foarte important în dezvoltarea copilului din punct de vedere fizic,
intelectual, moral estetic, `.a.. Ca prim factor educativ, familia ofer copilului aproximativ 90% din
cuno`tindele uzuale (despre plante, animale, ocupadiile oamenilor, obiectelor casnice), familia este cea care
ar trebuie s dezvolte spiritul de observadie, memoria ì gândirea copiilor.
Tot în familie se formeaz cele mai importante deprinderi de comportament: respectul, politedea,
cinstea, sinceritatea, decenda în vorbire ì atitudini, ordinea, cumptarea, grija fad de unele lucruri
încredindate. Uneori prindii uit c trebuie s fac front comun cu profesorii, deoarece ì unii ì aldii nu
doresc decât dezvoltarea armonioas a elevului, educarea ì îmbogdirea cuno`tindelor acestuia.
Prindii trebuie s vad în noi un prieten, un colaborator, un om adevrat care-i poate ajuta prin
atitudinea neprtinitoare pe care trebuie s o afi`m. Aàdar e o sarcin a `colii s identifice situadiile
problem din familiile copiilor, s dirijeze pe cât este posibil strategiile educative în favoarea elevului ì s
con`tientizeze c reladia de colaborare `coala-familie este determinant în educarea copiilor. Educadia în
familie devine astfel un proces de pregtire pentru viad, prin întâmpinarea ì rezolvarea problemelor de viad.
~coala este interesatӑ sӑ colaboreze cu familia, sӑ-i facӑ din ea un aliat, pentru ca acṭiunea sa
educativӑ sặ fie mai profundӑ i de duratӑ.Colaborarea colii cu familia este necesarӑ i n vederea unei
informӑri reciproce cu privire la dezvoltarea copilului, la comportarea lui,pentru cunoaterea lui din toate
80
punctele de vedere. Cadrele didactice organizeazӑ i conduc activitatea instructiv-educativӑ din
coalӑ,prelucreazӑ i transmit cunotinṭele prevӑzute de programele colare, modeleazӑ personalitatea
copilului, desfӑoarӑ activitӑṭi extracurriculare. Ele sunt responsabile de aspectele organizӑrii colare, de
atmosfera generalӑ. n funcṭie de personalitatea acestora i de stilul didactic i pedagogic se instaleazӑ un
anumit climat n grupul celor pe care i educӑ.
De aceea între familie ì `coal trebuie s existe o permanent colaborare care se poate realiza prin
vizite reciproce, èdinde ì lectorate cu prindii.
Un parteneriat familie-`coaleste reladia cea mai profitabil pentru todi cei ce particip la acest
demers. Parteneriatul va fi eficient dac fiecare parte va redine c acelaì subiect este copilul nostru ì `colarul
nostru.Familia i coala sunt instituii ce au un rol esenial n crearea spiritului social al copilului.Acestea l
pregӑtesc pentru o integrare optimӑ n viaa socialӑ.O bunӑ colaborare ntre coalӑ i familie este posibilӑ
numai atunci cȃnd familia nelege menirea colii:aceea de a fi principalul izvor de culturӑ i factor de
civilizaie,iar coala vede n familie un aliat,un colaborator sincer,permanent i direct interesat de ntregul
proces instructiv-educativ.
Ca orice relaie partenerialӑ, relaia coalӑ-familie trebuie construitӑ cu migalӑ i cu
mӑiestrie.Cadrele didactice afl cum este fiecare copil, în ce mod ajunge mai repede la succes, ce îl
intereseaz ì-l pasionez, iar prindii vor cunoa`te în ce momente s-l susdin pe `colar, în ce fel s-l motiveze
ì s-l ajute. _coala este institudia social în care se realizeaz educadia organizat a tinerei generadii. Ea este
factorul decisiv pentru formarea unui om apt s contribuie la dezvoltarea societdii, s ia parte activ la viad,
s fie pregtit pentru munc.
Sub ndrumarea colii, familia stabilete regimul de viaӑ al copilului i vegheazӑ la respectarea
lui.inȃnd seama de condiiile concrete,fiecare familie stabilete orarul de muncӑ i de odihnӑ al
elevului,timpul cȃnd sӑ nceapӑ pregӑtirea temelor,cel destinat pentru joc i ocupaii recreative alese n mod
liber de cӑtre copii,timpul cȃnd sӑ presteze anumite servicii pentru familie. De o mare importanӑ pentru ca
elevul sӑ obinӑ succese la coalӑ este modul cum pӑrinii i ajutӑ copiii la nvӑӑturӑ. Ei i vor sprijini sӑ
nvingӑ primele dificultӑi i i vor ncuraja pentru primele succese.
coala trebuie s conving familia ca ea s devin un participant activ în procesul de instruire-educare.
Influenele pe care familia le exercit asupra copilului sunt directe sau indirecte, determinând în mare msur
dezvoltarea personalitii acestuia.
Bibliografie:
1.Baran Pescaru A.-„Parteneriat n educaie familie-coalӑ-comunitate=-Ed. Aramis Bucureti,2004;
2.Kulcsar T.-„Factorii psihologici ai reuitei colare=-Ed. Didacticӑ i Pedagogicӑ-Bucureti,1978.
81
ROLUL I IMPORTANA COLABORRII
CU FAMILIA ÎN EDUCAIA COPIILOR
prof. înv. primar, Drugu Maria Diana

coala Gimnazial Glodeanu Srat, Buzu
,,Un copil este ca o smân de floare…Cât de frumos va cre`te, cât de frumos va rodi,depinde de
grdinarul care o va îngriji, de ce pmânt ì de cât lumin ì ap are, de cât e de ferit de frig, de furtun
ì de soare prea tare. E atât de plpând…
Cum ai putea s-o rupi ori s o calci în picioare, când e tot ce va mai rmâne în urma ta?=
(Irina Petrea)
Dup cum bine se `tie, familia reprezint factorul primordial în educarea unui copil ì educadia
începe în familie, de aceea legtura dintre grdinid ì mediul familial va trebui s se întreptrund.
Educadia în familie are ca scop formarea unui om cu o dezvoltare multilateral ì
armonioas. Prindii sunt datori s creasc copilul, s se îngrijeasc de sntatea, educadia, învdtur ì
pregtirea profesional a acestuia. Aceast funcdie are ca finalitate integrarea eficient a individului în
societate, acest lucru realizându-se prin formare dupa un anumit ideal de personalitate.
Prin activitdile de parteneriat cu prindii, ne asigurm un sprijin în propria activitate, o educadie solid a
copilului, iar prezenda familiei în cadrul grdinidei va fi liantul între copil ì mediul necunoscut inidial.
Dragostea, familia, `coala sunt esende indispensabile în viada fiecrui om. Ca prim veriga a sistemului
educativ, familia are responsabilitdi clare ì diverse. Este foarte important în educadia din copilarie deoarece
individul ia primele impresii din mediul înconjurtor, din familie. Tot din mediul familial copilul absoarbe
ca un burete conduitele ì obiceiurile celor din jur. Individul va repeta ì va imita persoanele semnificative
din viada sa, va avea aceleaì preri, idei, concepdii.
Funcdia principal a familiei - educarea copiilor este deformat cu largi ì dramatice consecinde,
astzi, motivele fiind dintre cele mai diferite: lipsa timpului, situadia financiar grea, violenda, lipsa de
comunicare. Colacul de salvare este dragostea, care aduce cu sine comportare adecvat ì respect. Familia
este unicul loc unde omul se simte dorit, asteptat, iubit, drag ì scump pentru fiecare membru al ei, unde
persoana ar putea s se pronunde sincer asupra tuturor problemelor, ar putea fi îndeleas, susdinut, încurajat,
unde s-ar putea relaxa nu numai fizic ci ì spiritual.
De la venirea în grdinida educatoarea întreprinde activitti de cunoa`tere a copiilor ì familiilor
acestora. Studiaz dosarele personale, chestionarele aplicate la început de an, organizeaz colectivul de
82
prindi alegând comitetul de prindi ì repartizeaz fiecruia atribudiile. Stabile`te un program de activitdi cu
familia, proiectez întâlniri individuale ì colective, consultadii, activitdi extracurriculare. cine legtura
permanent cu prindii prin orice mijloace, fie telefonic sau prin e-mail, prin corespondenda sau prin avizierele
ì panourile de la clasa, accesul la portofoliul copilului s-a dovedit a fi eficient ì multumitor pentru ambele
prdi.
Participarea prindilor la activitdile demonstrative a permis prindilor s fie proprii evaluator ai
copilului ì posibilitatea de a-l aprecia dinând seama de cerindele educatoarei cât ì a colectivului din care
face parte.
Serbrile reprezint o alt modalitate de colaborare cu familia. Dac familia va fi implicate de la început în
programul educative, ea va percepe corect importanda colaborarii cu grdinida ì beneficiile acestei
colaborri, iar implicarea sa în
activitatea grdinidei va fi constient, interesant ì reciproc avantajoas.
Beneficiar în parteneriatul grdinid-familie este copilul care treptat prin modul de comportare va scoate în
evident rezultatele acestui parteneriat ì îì va descoperi prindii ca parte important a educadiei sale. Familia
educ prioritar copilul, grdinida continu pe coordinate noi tot ce s-a fcut ì s-a realizat în familie. Lor li se
adaug natura, societatea, viada sub toate aspectele, considerate pe buna dreptate, cel mai mare dascl!
Bibliografie:
❖ Ecaterina Adina Vr`ma`,Consilierea ì educadia prindilor,Bucure`ti,Editura

„Aramis=,2002;
❖ Ecaterina Adina Vr`ma`,Educadia copilului pre`colar,Bucure`ti,Editura Pro
Humanitate,1999;
❖ Gheorghe Bunescu,Democratizarea educadiei ì educadia prindilor,www.1educat.ro;
❖ Stern,H.H.,Educadia prindilor în lume,Bucure`ti,Editura Didactica ì Pedagogica,1972
83
OPTIMIZAREA IMPLICRII
PRINILOR ÎN VIAA COLII
prof. înv. primar, Petre Valentina

coala Gimnazial Glodeanu Srat, jud. Buzu
_coala este o institudie care ofer servicii educadionale, transmite cuno`tinde, dezvolt abilitdi,
formeaz competende, norme, valori recunoscute ì acceptate social.
Ea funcdioneaz într-o comunitate alctuit din mai muldi factori de educadie, care au la rândul lor o
ofert educadional: familia, autoritdile, organizadiile guvernamentale ì neguvernamentale, polidie, biseric,
etc.
Partenerul tradidional al `colii este familia. Pentru ca acest parteneriat s devin eficient, familia
trebuie s fie implicat, responsabilizat în educadia copiilor s dein în permanen o legtur cu activitile
colare. Familia este grupul cel mai important dintre toate grupurile sociale, deoarece ea influendeaz ì
modeleaz persoana uman.
Contactul permanent cu `coala, implicarea sincer, atât a prindilor, cât ì a cadrelor didactice în
eficientizarea procesului educativ, stimularea moral a copilului, respectiv efortul de a crea o imagine de sine
pozitiv a acestuia, pot constitui o parte din premisele care s asigure succesul `colar al unui copil, dovada
unei educadii de calitate. 1
În acest scop, înc de la intrarea elevilor mei în învmântul primar am pus bazele unui parteneriat
cu familiile acestora, pe care l-am intitulat „Împreun putem reui!=, iar acum, când numrm pe degetele la
o mân lunile pe care le mai avem de petrecut împreun, m simt mulumit de modul în care am evoluat
împreun.
De-a lungul celor cinci ani petrecui împreun am reuit nu doar s cresc gradul de implicare a
prindilor în activitdile `colare ì extra`colare implementate, ci i s le schimb mentalitatea pe care o aveau
unii dintre acetia fa de coal, înlturând factorii perturbatori din cadrul comunicrii între coal i familie.
Dei trim într-o er în care suntem dependeni de tehnologie, am evitat, pe cât posibil, relaionarea
prin intermediul platformelor digitale, singura aplicaie utilizat fiind whatsapp în scopul transmiterii unor
mesaje de interes general în timp util i discuiile individuale la telefon.
Faptul c nu am considerat necesar s fim „prieteni= pe facebook a fost tocmai pentru a înelege c
relaia dintre profesor i printe nu este una de prietenie, ci una de colaborare în scopul stimulrii cognitive
i afective a celor mici.
84
De-a lungul perioadei petrecute împreun, situaia pandemic din ar ne-a impus la un moment dat
întreruperea relaionrii fa în fa, stoparea întâlnirilor lunare, a vizitelor la domiciliu, a orelor sptmânale
de consiliere sau chiar pentru câteva luni a întâlnirilor zilnice din momentul prelurii elevilor la începutul
zilei i a predrii acestora la finalul cursurilor.
În acea perioad am organizat întâlniri periodice online, prin intermediul platformelor Zoom i
Google Meet, întrucât sprijinul reciproc era primordial. Revenirea în mediul colar a fost motiv de bucurie
nu doar pentru revenirea la programul normal, dar i pentru revederea cu prinii elevilor i implicit la
reluarea comunicrii fa în fa, ne mai fiind obligai s ne punem bariere, s oprim microfoane pentru a nu
face microfonie, sau ne fie perturbat comunicarea din pricina unui semnal slab la internet.
Astzi, ne bucurm de o comunicare eficient, realizm activiti extracolare i extracurriculare de
succes (de ex. „Ziua prinilor=), rspundem nevoilor de baz ale celor mici, cretem randamentul colar al
acestora, învm unii de la ceilali, fr s ne împiedicm de diverse prejudeci.
În concluzie, relaia dintre coal i familie influeneaz procesul instructiv-educativ, asigurând
succesul colar al elevilor i implicit, succesul în via.
Bibliografie:
Ungureanu Camelia Mariana, Barbu Daniela Luminia, Parteneriatul educaional coal-familie-

comunitate. Suport de curs.
85
ROLUL FAMILIEI ÎN DEZVOLTAREA
INTELECTUAL A COPILULUI
prof.înv.primar Dinu Georgeta

coala Gimnazial Nr.7 Galai
Familia exist din cele mai vechi timpuri, dar a cunoscut modificri de la o societate la alta. Copilul
a devenit treptat centrul familiei sale. Rolul educativ al prindilor este legat de aparidia sentimentului familiei
ì a sentimentului copilriei. Cele dou sentimente s-au constituit treptat, unul pe baza celuilalt, implicând
asumarea unei funcdii afective atât în raporturile dintre sodi, cât ì în raportul dintre prindi ì copii.
A . S . Makarenko fiind convins de rolul exemplului în educadie ca ì de înclinadia copilului pentru
imitadie se adreseaz prindilor astfel: =S nu crededi c educadi copilul numai atunci când vorbidi cu el, când
îl povduidi sau îi poruncidi. Îl educadi în fiecare moment al viedii voastre chiar ì atunci când nu suntedi acas.
Felul cum v îmbrcadi, cum vorbidi, cum v bucuradi sau v întristadi, cum v purtadi cu prietenii ì du`manii,
felul cum râdedi sau citidi ziarul- toate au pentru copil mare însemntate. Copilul vede sau simte cea mai mic
schimbare în ton; orice subtilitate a gândurilor voastre ajunge la dânsul pe ci pe care voi nu le observadi. <
Prindii sunt primii educatori din viada copilului, fapt recunoscut în pedagogie înc de la Komenschi,
care, în prima carte de educadie a copilului, considera c educadia primit de acesta pân la vârsta de àse ani,
în primul rând de la mama, este determinant pentru dezvoltarea sa ulterioar.
Familia este grupul cel mai important dintre toate grupurile sociale, deoarece ea influendeaz ì
modeleaz persoana uman. Unii merg chiar mai departe ì susdin c acdiunea ei asupra persoanei e atât de
mare, încât ea egaleaz acdiunea celorlalte grupuri sociale. Familia este adevratul laborator de formare a
persoanei
Noi, aduldii, suntem adesea copleìdi de grijile zilnice ì ne este tot mai greu s ne aducem
aminte cum vedem lucrurile prin sufletul copilului care am fost .
Începând din primii ani de viad, copilul preia de la cei din jur gesturi, atitudini, limbajul,
exemple de comportament. Prima reladie a copilului cu lumea exterioar este cea cu familia. Aceasta
îi ofer copilului primele informadii despre lumea ce-l înconjoar, primele norme ì reguli de conduit,
dar ì climatul socioafectiv. Acest tip de reladie este hotrâtoare în devenirea personalitdii nu numai
prin faptul c ea este primordial ì se mendine pe toat durata viedii, dar ì prin faptul c familia
86
mediaz ì condidioneaz comunicarea ì interacdiunea cu celelalte componente sociale, în special cu
`coala.
Influendele educative pe care familia le exercit asupra copiilor se pot manifesta fie direct,
prin acdiuni mai mult sau mai pudin dirijate, fie indirect, prin modele de conduit oferite de ctre
membrii familiei, precum ì prin climatul psihosocial existent în familie. Modelele de conduit oferite
de prindi – precum ì climatul socioafectiv în care se exercit influendele educadionale constituie
primul model social cu o influend hotrâtoare asupra copiilor privind formarea concepdiei lor despre
viad, a modului de comportare ì reladionare în raport cu diferite norme ì valori sociale . Este unanim
recunoscut faptul c strategiile educative la care se face apel în familie, mai mult sau mai pudin
con`tientizate, determin în mare msur dezvoltarea personalitdii, precum ì rezultatele `colare ale
copiilor, comportamentul lor socio-moral.
„ Atâta timp cât tatl ì mama nu-ì vor pleca fruntea în fada mrediei copilului; atâta timp cât
nu vor îndelege c vorba COPIL nu este decât o alt expresie pentru ideea de MAIESTATE; atâta
timp cât nu vor simdi c în bradele lor doarme viitorul însuì sub înfdiàrea copilului, c la picioarele
lor se joac istoria, nu-ì vor da seama c au tot atât de pudin dreptul ì puterea de a dicta legi
acestei noi fiinde, pe cât n-au puterea ì nici dreptul de a impune legi în mersul a`trilor…= (Ellen
Key)
Fiecare copil are un limbaj principal de iubire, o modalitate în care el îndelege cel mai bine afecdiunea
printelui. Iubirea este fundamentul unei copilrii lipsite de griji. Fiecare copil are propria modalitate de a
oferi ì de a primi iubire. Cînd copilul se simte iubit, este mai uòr de disciplinat ì de format decât atunci
când simte c rezervorul su emodional este gol. Iubirea adevrat este totdeauna necondidionat. Iubirea
necondidionat este iubirea total, este o lumin cluzitoare care strluce`te în întuneric ì ajut prindii s-
ì dea seama ce trebuie s fac pentru a-ì cre`te copilul. Iubirea necondidionat înseamn a iubi copilul
indiferent de cum arat, de ce talent manifest, de cum ar vrea s fie, de ceea ce face. Familia trebuie s
asigure adpost, hran, haine, s-ì asume ì rspunderea formrii lor mentale ì sentimentale. Fr iubire,
copilul va muri din punct de vedere emodional ì va deveni un handicapat pe viad; baza emodional se
construie`te în primele 18 luni de viad. <Hrana= necesar sntdii emodionale const în mângâierile fizice,
vorbele bune ì îngrijirea tandr. Fundamentul iubirii aèzat în primii ani de viad afecteaz capacitatea
copilului de a învda ì determin în mare parte momentul în care va fi capabil s sesizeze ì un alt tip de
informadii. Copilul trebuie s ating un nivel emodional necesar de maturitate înainte de a fi capabil s învede
în mod eficient la nivelul vârstei sale. Dac iubirea va fi alimentat aà cum se cuvine, copilul va înflori ì
va binecuvânta lumea prin frumusedea sa; fr iubire va deveni o floare ve`tejit, însetat .
87
Exist cinci modalitdi în care copiii exprim ì îndeleg iubirea : mângâierile fizice, cuvintele de
încurajare, timpul acordat, darurile, serviciile .
Mângâierile fizice sunt cea mai puternic voce a iubirii. Copiii care sunt dinudi în brade, sunt
îmbrdiàdi, srutadi, se dezvolt mai devreme din punct de vedere emodional, decât cei care sunt lsadi mult
vreme fr un contact fizic. cinutul în brade în timp ce i se cite`te o poveste devine amintire pentru tot restul
viedii .
Cuvintele de încurajare, <balsam pentru suflet=, hrnesc interiorul copilului, dându-i sentimentul
valorii de sine ì al sigurandei, cci <în voia limbii este viada ì moartea= (proverb ebraic ). Tonul vocii,
blândedea, atmosfera afectuoas, toate comunic o cldur emodional ì mult iubire. Cuvintele de laud, de
încurajare, cuvintele cluzitoare, tonul agreabil ì o mânie stpânit vor aduce oricând un câ`tig însutit. Un
mesaj pozitiv transmis în mod negativ va aduce rezultate negative .
Timpul acordat este darul pe care printele îl ofer prin prezenda sa copilului. În multe case, copiilor
le este mai greu fr televizor decât fr tadi. Cu cât legtura emodional dintre copil ì tat este mai puternic,
cu atât scade posibilitatea de a se ajunge la un comportament ce presupune delicvend . Timpul acordat trebuie
s presupun ì un contact vizual plcut ì plin de afecdiune. A privi copilul în ochi este o modalitate foarte
eficient de a transmite iubire din toat inima ctre sufletul copilului. Nu trebuie lsat copilul s cread c i
se ofer iubire pentru c a fcut ceva pe plac în momentul acela, trebuie s i se ofere iubire în mod consecvent,
orice ar fi, indiferent de comportamentul lui sau de orice alte împrejurri .
Timpul acordat înseamn a desfùra o activitate împreun, cunoscând astfel mai bine copilul,
împrtìnd gândurile ì sentimentele. Tot ceea ce se face împreun cu copilul va conta întotdeauna .
Darurile sunt o form de recuno`tind sau de stimulare. Adevratul dar exprim iubirea pentru orice
persoan, gestul fiind fcut de bunvoie. „Cel mai frumos dar pe care îl putedi oferi copilului dumneavoastr
este propria sntate emodional, fizic, spiritual ì intelectual.= (Sherill ì Prudence Tippins)
Serviciile pline de iubire nu sunt sclavie, se fac de bunvoie. Serviciile cu compasiune ì iubire sunt
caracteristice prindilor cu vocadie. A fi printe bun nu înseamn a oferi copilului tot ce îì dore`te .
Pentru a fi un printe bun trebuie :
o s observadi felul în care copilul îì exprim iubirea fad de dumneavoastr ;
o s observadi felul în care copilul îì exprim iubirea fad de ceilaldi ;
o s ascultadi cu atendie care sunt cele mai dese rugmindi ale copilului dumneavoastr;
o s observadi care sunt lucrurile de care se plânge cel mai adesea ;
o s-i oferidi copilului posibilitatea de a alege.
88
Prindii au rol major în disciplinarea copilului, misiune dificil care presupune îndelepciune,
imaginadie, rbdare ì mult dragoste. Disciplina presupune o misiune îndelungat ì foarte vigilent, aceea
de a cluzi copilul de când este sugar ì pân la vârsta adult .
Prindii sunt cheia capacitdii copiilor de a învda ì de a reuì în toate direcdiile.
Bibliografie :
R. Campbell, G. Chapman „Cele cinci limbaje de iubire ale copiilor=, Ed . Curtea Veche Publishing,
Bucure`ti, 2000
M. Golu , „ Dinamica personalitdii =, Ed . Geneze, Bucure`ti, 1993
R . Vincent, „Cunoa`terea copilului=, E . D . P . , Bucure`ti, 1972
89
IMPORTANA PARTENERIATULUI DINTRE
_COAL _I FAMILIE ÎN PROCESUL INSTRUCTIV - EDUCATIV
înv. Aram Florentina

coala Gimnazial Nr. 1 Dorobanu
Jud. Constana
În societatea modern care este într-o continu schimbare, aflat sub presiunea competidiilor de orice
fel, prindii, cadrele didactice, comunitatea local se strduiesc împreun s încurajeze sistemele de
îmbuntdire a educadiei, pentru a-i ajuta pe copii s se dezvolte.
Colaborarea dintre familie ì `coal este un factor hotrâtor în procesul de educare a `colarilor. Numai
împreun putem reuì s dm societdii un cetdean pregtit , gata s înfrunte problemele inerente ce apar,
capabil s reladioneze, s se integreze în colectivitate , s fac fad cerindelor acesteia.
Familiile în societatea modern se confrunt cu solicitri ridicate, cu o competidie crescut pentru
obdinerea atendiei copiilor ì, uneori, din dorinda de a le oferi siguranda economic, petrec mai pudin timp cu
copiii. Dac mai exist ì lips de comunicare între `coal ì familie , situadia devine mai complicat. De
aceea, `colile încearc s vin în întâmpinarea prindilor prin organizarea unor activitdi comune, un rol
important avându-l lectoratele deoarece prin intermediul acestora cadrele didactice îi pot îndruma pe prindi,
îi pot face s îndeleag rolul pe care îl are parteneriatul `coal-familie în procesul de instruire a copiilor.
Parteneriatele eficiente sunt planificate ì implementate cu grij , personalul `colii trebuie s se
instruiasc ì s cear la nevoie ajutorul unor speciali`ti în consiliere `colar pentru a pune în practic
cooptarea prindilor. Un prim pas este evaluarea , la începutul anului `colar , a nevoilor, perspectivelor ì
modelelor prindilor, în ceea ce prive`te implicarea `colar. Aceast evaluare îl ajut pe cadrul didactic în
planificare ì în transmiterea mesajului ctre prindi c le este apreciat opinia ì c va fi luat în considerare
de ctre `coal.
Prindii se pot implica în calitate de parteneri în educarea elevilor, alturi de `coal, în urmtoarele
situadii :
I. Luarea deciziilor
❖ Îi încurajeaz pe prindi s stabileasc delurile de atins pentru copiii lor ì pe cadrele didactice s
stabileasc obiectivele de realizat mai departe pentru obdinerea succesului `colar. Obiectivele sunt
precizate la începutul anului `colar ì pot fi scrise într-un contract între prindi , cadrele didactice ì
90
elevi. Acest contract poate lista responsabilitdile fiecruia ì este semnat de fiecare dintre
participandi. Scopul contractului este acela de a-l ajuta pe elev s învede, mai ales dac fiecare elev
are pentru el anumite obiective specifice, stabilite în colaborare prindi-cadru didactic.
❖ Acest tip de contract se constituie ca un sistem de obligadii reciproce în cooperarea prindilor cu
profesorii ì implic colaborarea prindilor în activitdile `colare, nu numai sub aspect economic,
respectiv de a participa, susdine ì evalua eforturile ì acdiunile financiare ale `colii, ci ì sub aspect
educadional-cultural. Aceast tendind prezent deja în unele dri vest-europene, în cazul societdii
române`ti este doar un proiect.
II. Acordarea sprijinului
❖ Prindii îì sprijin copiii în multe feluri : le ofer acoperi`, hran, îmbrcminte, protecdie, dragoste, dar
ei trebuie s –i ajute ì cu activitatea la clas.
❖ Chiar dac `coala organizeaz activitdi frumoase ì utile pentru prindi ì pentru copiii lor, este posibil
ca participandii s nu fie într-un numr foarte mare, atunci ar fi posibil ca, prin inidiativa prindilor de a
organiza la rândul lor unele activitdi, s se vad cu adevrat c acestora le pas, ì ar obliga `coala la mai
mult deschidere ì cooperare.
III. Studiul
❖ Prindii pot colabora cu învdtorii interesându-se în ce mod ì ce anume s-a predat . Utile sunt
consultadiile cu prindii, în special la clasa pregtitoare, situadii în care cadrele didactice explic noutdile din
curriculum, ce obiective se urmresc, ce modalitdi de predare se folosesc, ce se a`teapt de la copii.
Participarea prindilor la astfel de activitdi îi ajut pe ace`tia s fie alturi de copii, s-i îndrume pentru a se
obdine rezultatele a`teptate.
IV. Comunicarea
❖ Dac politica `colii permite prindilor, ace`tia pot participa la ore oricând.
❖ Comunicarea constant , continu cu prindii , pe parcursul anului `colar, pe teme ca : regulile
clasei, a`teptrile, scopurile îi implic pe ace`tia în procesul educadional.
❖ Prindii sunt informadi la èdindele lunare sau în scris în legtur cu acele concepte care sunt de
predat, ce trebuie aprofundat, consolidat acas, tipurile de acdiuni la care pot colabora prindii în perioada
urmtoare.
❖ Comunicarea dintre prindi ì cadre didactice vizeaz, dar nu se limiteaz la situadia `colar,
politica `colii în ceea ce prive`te elevii, proceduri, activitdi comunitare, opdiuni educadionale, modalitdi în
care familia poate ajuta `coala…
❖ O modalitate modern de comunicare, ce poate veni în ajutorul prindilor foarte ocupadi, poate
fi comunicarea prin intermediul e-mail-ului .
91
Prin activitdile noastre comune cu prindii , încercm s colaborm cu familia pentru a observa
ì la elevii no`tri schimbri în bine atât din punct de vedere al performandelor `colare cât ì din cel al
implicrii active în activitdile ce se desfòar cu ei.
Este adevrat c sunt `coli care nu beneficiaz de implicarea prindilor , totuì, dac se depune
pudin efort , dac activitdile planificate reuèsc s le atrag atendia, mcar în unele puncte amintite mai
sus, se pot obdine rezultate pozitive, ceea ce îi va avantaja pe copii.
Bibliografie:
- Adina Bãran-Pescaru - „Parteneriat în educaie familie-coalã-comunitate=, Editura
Aramis, Bucureti, 2004;
- Ioan Nicola - „Tratat de pedagogie colarã=, Editura Aramis, Bucureti, 2003.
92
PROGRAMUL DE MUNC CU PRINcII
prof. înv. pre`colar Pîrvu Georgica

Grdinida P.P. „Amicii= Constanda
« Unul dintre testele corectitudinii educaiei este dac copilul este fericit ». (Maria Montessori)
În actul de educare a copilului pre`colar, familia ì grdinida sunt esendiale în procesul indtructiv-
educativ.
Familia este factorul educativ prioritar, întrucât educadia începe din familie, aceasta fiind modelul
pe care copilul îl imit ì-l urmeaz. În familie copilul îì face pregtirea pentru viad. Familia ofer mediul
în care copilul se na`te, trie`te primii ani ai viedii, se dezvolt ì se formeaz pentru viad. Aceasta reprezint
primul instrument de reglare a interacdiunilor dintre copil ì mediul social. Are rolul central în asigurarea
condidiilor necesare trecerii prin stadiile de dezvoltare ale copilriei, condidii ce stau la baza structurrii
personalitdii individului. În reladiile sale cu mama, cu tata ì cu fradii, copilul se integreaz în reladiile sociale,
se apropie de societate, îì cunoa`te valorile ì începe s-ì formeze imaginea de sine.
În familie se formeaz cele mai importante deprinderi de comportament: respectul, politedea, cinstea,
sinceritatea, ordinea, rbdarea etc. De la prindi, cei mici vor învda s aprecieze ce este bine ì ce este ru,
ce este drept ì ce este nedrept, ce este frumos ì ce este urât în comportamente. Ei sunt primele modele
pentru modul în care s acdioneze ulterior ca prindi.
La vârsta pre`colar un factor educativ important este grdinida, care desfòar un amplu proces
instructiv-educativ ì are cadre cu pregtire profesional corespunztoare, ce aplic metode ì procedee
pedagogice consacrate.
Educatoarea grupei trebuie s cunoasc specificul fiecrui stadiu de dezvoltare a copilului,
disponibilitdile intelectuale precum ì particularitdile lui comportamentale ì caracteriale. Ea se preocup
de socializarea pre`colarului prin integrarea lui în mediul grdinidei, oferindu-i prilejul s cunoasc mediul
înconjurtor, organizând vizite în împrejurimile grdinidei, în cartier, în ora`, la `coal, la locul de munc al
prindilor etc. Treptat, cu mult rbdare, educatoarea este cea care cultiv încrederea în propriile posibilitdi
ale copiilor, integrând în jocuri ì activitdi copiii timizi, efectuând munca suplimentar individualizat cu
copiii cu deficiende verbale, folosind jocul ì jucriile existente pentru a-i apropia de acestea.
Cldura raporturilor dintre prindi ì educatoare, încrederea ì respectul reciproc se stabilesc prin
schimbul de informadii pentru care trebuie s gsim întotdeauna timpul necesar.
93
Ocaziile de a discuta cu prindii pentru a gsi împreun soludii problemelor cu care se confrunt
copilul trebuie cutate chiar ì atunci când ele nu se ofer cu uùrind. În general ele sunt prilejuite de acele
momente în care copilul este introdus ori este extras din programul grdinidei. Altfel spus, cele mai frecvente
ocazii pe care le are educatoarea de a comunica cu prindii sunt: când prindii aduc copiii la grdinid; la
sfârìtul programului, când prindii îì iau copiii de la grdinid; cu prilejul diferitelor evenimente festive ce
se organizeaz la nivelul grdinidei: srbtori diverse, festivitdi de început de ciclu ori la sfârìt de ciclu
pre`colar; vizite la domiciliu, lectorate cu prindii, consultadii pedagogice.
Cu cât cunoa`tem mai bine familiile copiilor, cu atât mai eficient va fi parteneriatul cu ele. Cu cât
prindii vor cunoa`te mai bine programul educadional, cu atât va fi mai coerent influenda ambilor factori
educadionali ì a ambelor medii educadionale. Cu cât colaborarea dintre educator ì prindi este mai strâns,
cu atât mai bine ambii actori vor cunoa`te mai bine copilul.
Srbtorirea în comun a unor evenimente din viad constituie momente de cunoa`tere reciproc ì de
implicare în actul educativ.
Factorii de modelare a personalitdii umane trebuie s interacdioneze ca un tot unitar, sub forma unui
sistem bine închegat, pentru atingerea delului comun: educarea copilului. Pentru aceasta, este nevoie de un
schimb permanent de informadii, de completare ì valorificare a influendelor dirijate spre micul învdcel.
Bibliografie:
1. Barbu, H., Popescu, E., erban, F., (1993) – Activiti de joc i recreativ – distractive, Bucureti,
Editura Didactic i Pedagogic;
2. Bunescu, G., Alecu, G., Badea, D., (1997), Educadia prindilor. Strategii ì programe, Editura
Didactic ì Pedagogic, Bucure`ti;
3. Chateau, J., (2002), Copilul i jocul, Bucureti, Editura Didactic i Pedagogic;
4. Dumitrana, Magdalena, (2000), Copilul, familia ì grdinida, Editura Compania,Bucure`ti
94
PARTENERIATUL COAL - FAMILIE
prof. înv. primar Vîlcea Maria Adriana

coala Gimnazial Glodeanu Srat
Jud. Buzu
Parteneriatul dintre `coal ì familie presupune relaii de colaborare i activiti care implic cadrele
didactice, prinii i ali membri ai familiei elevilor dintr-o coal. Parteneriatele eficiente se bazeaz pe
încrederea i respectul reciproc i pe responsabilitatea partajat pentru educaia copiilor i a tinerilor la coal.
Familiile sunt primii educatori ai copiilor lor i continu s influeneze procesul de învare i dezvoltare al
copiilor lor în anii colari i mult timp dup aceea. Pe de alt parte, `colile au o responsabilitate important
în a contribui la educarea generaiilor viitoare.Comunicarea eficient este esenial pentru construirea
parteneriatelor coal-familie. Acesta constituie fundamentul tuturor celorlalte forme de implicare a familiei
în educaie. Ca educatori primari ai copiilor lor, prinii i familiile au o influen de durat asupra atitudinilor
i realizrilor copiilor lor în coal. Prinii se a`teapt ca colile s poat oferi copiilor lor un mediu sigur i
grijuliu. Modul în care colile comunic i interacioneaz cu prinii influeneaz amploarea i calitatea
implicrii acestora în educaia copiilor lor.
Exist i alte avantaje pentru copii atunci când prinii se implic – i anume, o motivaie sporit
pentru învare, un comportament îmbuntit, o prezen mai frecvent i o atitudine mai pozitiv legata
de teme i coal în general. Cercetrile arat c implicarea prinilor poate ajuta profesorii s se concentreze
mai mult pe sarcina de predare. De asemenea, având mai mult contact cu prinii, cadrele didactice înva
mai multe despre nevoile elevilor i despre mediul de acas, ceea ce reprezint informaii pe care le pot aplica
pentru a rspunde mai bine acestor nevoi. Prinii au dreptul s fie consultai i s participe la deciziile privind
copiii lor.
Comunicarea colii cu familia trebuie s fie luat în serios i trebuie evaluat, recunoscut i
recompensat de ctre coli i sistemele educaionale. Este esenial s se ofere profesorilor i liderilor colari
programe educaionale i de formare care s îi pregteasc pentru a comunica eficient cu familiile într-o
manier accesibil. Este la fel de important s încurajm familiile s comunice eficient cu colile.
Implicarea prindilor are efecte prima asupra imaginii de sine a copilului ca persoan care învad ì
între`te a`teptrile lor. Tipologia beneficiilor implicrii include:
• pentru copii: performand academic, atitudini pozitive ì comportament dezirabil, prezend,
adaptare ì implicare `colar, rata mai mare a promovabilitdii;
95
• pentru prindi: atitudini pozitive fad de `coal, reladii mai bune între copii ì prindi;
• pentru profesori: motivadie crescut pentru îmbuntdirea metodelor educative.
Colaborarea cu familia trebuie s se concretizeze într-un program comun de activitdi ale `colii cu
aceasta precum: lectorate cu prindii, èdinde, consultadii, vizite la domiciliul elevului, serbri `colare,
proiecte, competiii scportive, concursuri. Prindii trebuie s vad în noi un prieten, un colaborator, un om
adevrat care-i poate ajuta prin atitudinea neprtinitoare pe care trebuie s o afi`m. Aàdar e o sarcin a
`colii s identifice situadiile problem din familiile copiilor, s dirijeze pe cât este posibil strategiile educative
în favoarea elevului ì s con`tientizeze c reladia de colaborare `coala-familie este determinant în educarea
copiilor. Educadia în familie devine astfel un proces de pregtire pentru viad, prin întâmpinarea ì rezolvarea
problemelor de viad.
Reladiile dintre `coal ì familie sunt fundamentale pentru buna funcdionare a sistemului educadional
ì pentru succesul `colar al generadiei în cre`tere. De aceea, identificarea posibilitdilor de implicare a
prindilor în viada `colii trebuie s devin o preocupare constant a institudiei de învdmânt. Este important
ca prindii s îndeleag beneficiile participrii în viada `colii asupra propriului copil, dar ì asupra comunitdii.
Implicarea prindilor în activitatea `colii poate contribui la: schimbarea în bine a atitudinii ì
comportamentului elevilor fad de `coal, ameliorarea climatului `colar, sporirea sprijinului acordat `colii de
ctre prindi, cre`terea performandelor `colare etc.
Prindii au dreptul, dar ì obligadia, de a colabora cu institudia de învdmânt în vederea realizrii
obiectivelor educadionale. În acest sens, ei trebuie s discute, cel pudin o dat pe lun, cu
învdtorul/dirigintele despre situadia `colar a copilului. Dreptul la întrunire a prindilor este asigurat de
convocarea periodic a Comitetului de prindi al clasei. Din pcate, sunt prini care nu se implic i nu
colaboreaz cu profesorii. Acetia consider c educarea elevilor este strict responsabilitatea colii, care, în
viziunea lor, devine singura responsabil în cazul unui eec la învtur.
În concluzie, trebuie spus c cei doi factori educativi, familia ì `coala, trebuie s aib acelaì scop –
formarea personalitdii umane integrale ì armonioase.
Bibliografie:
1. Agabrian, Mircea, Scoala, familia, comunitatea, Institutul European, Iasi, 2006.
2. Baban, Adriana, „Consiliere educationala=, Editura Psinet, Cluj-Napoca, 2003.
3. Cerghit, Ioan, Neacù, Ioan, Negred Dobridor Ioan, „Prelegeri pedagogice=, Editura Polirom, Iaì, 2001
96
FAMILIA. ROLUL ACESTEIA ÎN EDUCAIA COPIILOR
prof. înv. primar: Bârda Maria

coala Profesional Dumbrvia
Loc. Rus, Jud. Maramure
Printre problemele importante ale învmântului în aceast etap de schimbare i modernizare

rapid se gsete i cea vizând parteneriatul cu ali factori educaionali, între care familia ocup un loc
privilegiat. Familia, prima coal a vieii este cea care ofer copiilor primele cunotine, primele deprinderi,
dar i primele modele comportamentale, echivalentul psiho-afectiv-stimulativ necesar debutului socio-
familial.
Ca prim verig a sistemului educativ, familia are responsabiliti clare i diverse. Întrebarea care se
pune este, dac familia de astzi are timp pentru îndeplinirea responsabilitilor educative, dac este pregtit
s activeze constant ca un factor educativ. Realitatea ne-a dovedit c nu toate familiile sunt dispuse s-i
îndeplineasc consecvent responsabilitile educative fa de copii, acuzând lipsa de timp, grijile vieii
zilnice, minimalizând rolul de factor educativ. Alte familii, dei doresc s asigure educaia corespunztoare
copiilor, le lipsesc pregtirea psihopedagogic, experiena. În activitatea de educaie în familie un rol
important îl are,,climatul= care este rezultatul raporturilor dintre membrii familiei. Aceste raporturi i
caracterul lor pot forma ,,climatul pozitiv=(favorabil) sau ,,climatul negativ=(nefavorabil) educaiei, adic
formarea copilului ca cetean, ca om. Raporturile dintre prini i copiii acestora sunt raporturi educative,
cu repercursiuni asupra formrii lor, lucru de care ar trebui s fie contieni toi prinii. Atitudinile,
comportamentul nostru, vorbele noastre, ale prinilor influeneaz atitudinile, comportamentul i modul de
a fi al copiilor.
<Meseria= de printe este grea. De aceea trebuie s fim buni prindi, plini de afecdiune, pentru ca grija
ì eforturile noastre s fie rspltite prin dragostea ì bunele rezultate ale copilului armonios dezvoltat psihic
ì afectiv. Adevrata cldur familial se întâlne`te în familiile în care prindii sunt în bune reladii, se preocup
suficient, cu dragoste, dar ì cu autoritate printeasc de copiii lor, pentru care sunt ì trebuie s rmân
modele vii, exemple demne de urmat.
Un proverb spune :,,O vorb bun rostit la timp, învioreaz sufletul copilului, la fel cum
ploaia bun, czut la timp potrivit, învioreaz câmpul.=
Bibliografie:
Baran-Pescaru, A. (2004), Parteneriat în educaie: familie-coal-comunitate, Editura Aramis, Bucureti;
97
STRATEGII EFICIENTE DE CONECTARE A _COLILOR,
FAMILIILOR _I COMUNITcII
prof. Cosma Lavinia Georgiana

prof. Hîncu Mariana
Liceul Tehnologic Special pentru Copii cu Deficiente Auditive, Buzu
Cre`terea ì dezvoltarea copiilor este influendat în mod simultan de ctre familie, `coal ì comunitate.
Aceste contexte au o importand continu în fiecare etap a dezvoltrii copilului, iar legturile dintre `coal - familie
- comunitate sporesc nivelul cuno`tindelor, evoludia social ì emodional, starea de satisfacdie a elevilor.
Pentru identificarea unor moduri practice eficiente de conectare a familiilor ì comunitdilor, se pot
avea în vedere urmtoarele puncte de plecare:
 De ce ì cum anume se implic prindii în educadia copiilor?
 Care sunt factorii ce influendeaz implicarea prindilor?
 Ce probleme apar când încercm s conectm staff-ul `colii cu familiile?
Dac ne referim la reladiile dintre cei trei parteneri implicadi, putem afirma c Încrederea social,
deci calitatea reladiilor, este factorul cheie asociat cu îmbuntdirea calitdii `colilor. Aàdar, cum sunt
percepudi ì tratadi de staff-ul `colii prindii ì membrii comunitdii, în acelaì fel ei evalueaz calitatea
procesului de învdmânt. În continuarea ideii acesteia, putem afirma c în vederea elaborrii unor
strategii eficiente pentru crearea acestor conexiuni, se impune s se rspund la întrebarea: în ce mod `colile
conecteaz familiile ì comunitatea? Astfel, colile ì comunitdile pot angaja mai bine familiile s
participe în mod activ la educadia copiilor prin dezvoltarea unor programe / parteneriate.
Exista dou tipuri de influene care marcheaz implicarea prindilor în educadia copiilor: factorii
sociali ì `coala. Fcând referire doar la factorii ce din de `coal, s-a constatat c au un impact major asupra
implicrii prindilor, deoarece atunci când staff-ul `colii se angajeaz în promovarea reladiilor cu prindii,
aceste reladii sporesc dorinda prindilor de implicare. _colile care dezvolt programe puternice de
parteneriat, mult mai probabil îmbuntdesc atitudinile prindilor fad de `coal ì încurajeaz implicarea
familiei acas ì la `coal.
Parteneriatele dintre `coli, familii ì comunitdi pot, printre altele:
▪ ajuta profesorii în munca lor;
▪ perfecdiona abilitdile `colare ale elevilor;
98
▪ îmbuntdi abilitdile educadionale ale prindilor;
▪ oferi servicii ì suport familiilor etc.
Studiile despre implicarea comunitdii au identificat principalii factori care contribuie la succesul
parteneriatelor cu comunitatea:
 gradul de angajare a `colii în procesul de învdmânt;
 viziunea ì sprijinul directorului pentru implicarea comunitdii;
 voinda `colii de a avea o comunicare pe dou ci cu potendialii parteneri despre nivelul ì felul
implicrii.
De asemenea, roluri foarte importante în succesul parteneriatelor cu familia au stilul de conducere al
directorului, precum ì suportul administradiei locale.
În urma cercetrilor fcute în domeniu se pot fi desprinse câteva concluzii importante pentru
dezvoltarea parteneriatelor (Agabrian ì Millea, 2005):
 Pe msur ce copiii se maturizeaz în adolescend, implicarea familiei în activitatea lor de
învdare ì educare rmâne important pentru evoludia acestora.
 Spre clasele mari, dac profesorii ì personalul `colii nu depun eforturi pentru a implementa
programe parteneriale potrivite fiecrui nivel de `colaritate ì fiecrei clase, parteneriatele tind s dispar
treptat.
 Familia monoparental, prindii care fac naveta, prindii care locuiesc departe de `coal ì tadii
vor fi, în medie, mai pudin implicadi în programele de parteneriat dac personalul `colii nu se strduie`te s
organizeze oportunitdi pentru ace`ti prindi de a se implica voluntar la diferite ore ì în diverse locuri,
pentru a sprijini activitatea `colii ì a copiilor lor.
 Participarea prindilor la `coal este puternic influendat de activitdile care încurajeaz
implicarea lor.
În concluzie, parteneriatele trebuie vzute ca o component esendial în organizarea `colii ì a clasei de
elevi, iar, concret, parteneriatele `coal - familie - comunitate sunt esendiale în procesul de educadie a elevilor
ì în succesul lor la `coal.
Bibliografie
1. Agabrian, M.; Millea, V., Parteneriate `coal - familie - comunitate: studiu de caz, Institutul
European, Iaì, 2005.
2. Bîrsan-Pescaru, A., Parteneriat în educadie, familie - `coal - comunitate, Editura Aramis,
Bucure`ti, 2004.
3. Neacù, I., Managementul calitdii în educadie (curs), 2011.
4. Rdulescu, E.; cârc, A., _coala ì comunitatea. Ghid pentru profesori, Editura Humanitas
Educadional, Bucure`ti, 2002.
99
ÎN ECUAIA UNEI EDUCAII DE SUCCES
prof. înv. primar Sebesi-Sütö tefan-Mihai

coala Gimnazial „Mihai Viteazul=, Tîrgu-Mure
În ceea ce privete traseul educaional al elevilor, unul din fundamentele succesului în ceea
ce privete adaptarea la cerinele sistemului de învmânt, cât i conturarea unui ambient optim pentru
dezvoltarea copiilor îl va ocupa, cu siguran, parteneriatul coal – familie. Nu de puine ori au fost luate în
considerare incidenele prin care dezvoltarea personalitii individului se afl sub auspiciile factorilor de
mediu, respectiv ale educaiei, cu rol decisiv în formarea viitorilor ceteni, capabili s devin o for activ
în societatea în care îi vor duce existena, atingându-se astfel paradigma idealului educaional definit prin
Legea Educaiei Naionale nr. 1/2011.
Familia, alturi de coal, reprezint cele dou direcii care vor insufla copiilor principii, valori, sim
critic, responsabiliti, îndatoriri, respect i incluziune. Cu toate acestea, un om nu poate deveni cu adevrat
complet fr ca cele dou s-i intersecteze orientrile, fr ca între cele dou s nu se instituie un real
parteneriat, dup cum e definit de M. tefan în Lexicon pedagogic drept „aciune de interes comun între
coal i comunitatea local, între cadrele didactice i prinii elevilor= (2006, p. 246). Un astfel de parteneriat
îi dezvluie beneficiile printr-o comunicare eficient, deschis i flexibil, caracterizat prin sinceritate i
interes, urmrind aceleai finaliti. Dintre acestea se pot meniona: centrarea ateniei i aciunilor exercitate
asupra satisfacerii nevoilor de baz ale elevilor, respectarea particularitilor de vârst i individuale ale
acestora, racordarea ateptrilor la realitatea posibilitilor de dezvoltare, manifestarea unor atitudini
încurajatoare i de sprijinire în actul educaional, abilitatea de a valoriza în mod obiectiv copilul i rezultatele
acestuia etc.
Potrivit lui E. Vrsma (2002, p. 138), conceptul de parteneriat educaional instituit între coal i
familie reprezint totodat o chestiune ce ine de atitudine: „ca atitudine, parteneriatul presupune: acceptarea
diferenelor i tolerarea opiunilor diferite, egalizarea anselor de participare la o aciune educativ comun,
interaciuni acceptate de toi partenerii, comunicare eficient între participani, colaborare (aciune comun
în care fiecare are rolul su diferit) i cooperare (aciune comun în care se petrec interrelaii i roluri
comune).= Dintre toate aspectele ce presupune instituirea unui parteneriat coal-familie, existena unui
100
interes comun asupra posibilitilor de formare i dezvoltare al elevilor devine dominant, conjugat alturi de
relaiile de colaborare i cooperare.
Ca modaliti concrete de realizare a parteneriatului coal – familie, se pot concepe: edine cu prinii
sub forma unor aciuni de consiliere colectiv, cu sprijinul partenerilor externi sau interni, organizarea unor
întâlniri de tipul mas rotund pentru dezbateri i prezentarea diferitelor situaii cu care prinii sau diriginii
se confrunt, instituirea unor proiecte sub forma „coala prinilor=, încheierea de parteneriate cu
comunitatea local etc. Astfel de aciuni au menirea de „a veni în întâmpinarea nevoilor copilului pentru o
dezvoltare normal, precum i de a acompania copilul i de a-l dirija în procesul învrii lui.=
Indiferent de modalitatea de realizare i organizare a activitilor specifice, consecina instituirii unui astfel
de parteneriat educaional coal – familie nu are cum s nu ofere un rspuns favorabil provocrilor cu care
coala sau familia se confrunt sau se va confrunta la un moment dat. Echilibrul i sprijinul conferit prin
astfel de proiecte pe termen lung pot cu adevrat reprezenta o cale de succes în privina procesului de adaptare
a copiilor la cerinele sistemului educaional i inevitabil de cretere a performanelor acestora.
Bibliografie
1. Boco, M., Jucan D (2017a), Fundamentele pedagogiei. Teoria i metodologia curriculumului, ediia a
III-a, Editura Paralela 45, Piteti.
2. Catalano, H. (2019), „Parteneriatul cu familia=, în Albulescu I. i Catalano H. (coord.), Sinteze de
pedagogia învmântului primar, Editura Didactica Publishing House, Bucureti.
3. Catalano, H. (2019), „Meseria de printe i acordarea sprijinului elevilor în procesul învrii acas=, în
Albulescu I. i Catalano H. (coord.), Sinteze de pedagogia învmântului primar, Editura Didactica
Publishing House, Bucureti.
4. tefan, M. (2006), Lexicon pedagogic, Editura Aramis, Bucureti.
5. Vrsma, E. (2002), Consilierea i educaia prinilor, Editura Aramis, Bucureti.
101
IMPORTANA COLABORRII GRDINIEI CU FAMILIA
Iovi Roxana-Cristina, Grdinia PN =Csua povetilor=

-Structur a colii Gimnaziale Nr.6 =Nicoale Titulescu= Constana
Educarea calitii de printe înc o cerin pentru împlinirea creia societatea i grdinia caut înc
soluii. A crete i a educa un copil ar trebui s fie pentru toi prinii o datorie. i societatea contribuie la
educarea copiilor, fie prin mediul socio-cultural local, fie direct, prin instituiile specializate care împart cu
familia atribuiile de supraveghere i educare a copiilor.
Prin intrarea copiilor în grdini, ei sunt integrai într-un sistem unitar de învmânt, care urmrete
îndeplinirea unor obiective tiinifice stabilite ce decurg din scopul învmântului în actuala etap i din
necesitatea de a respecta particularitile psihofiziologice ale copiilor.
Pornind de la aceste puncte de vedere, considerm c prinii au în primul rând rolul de a se îngriji
de sntatea copiilor lor, de formarea i dezvoltarea lor fizic, de educarea i pregtirea lor pentru integrarea
în societate, dar, mai întâi, în viaa de colar.
Îndeplinirea menirii de printe se dovedete atunci când, împreun cu grdinia ori coala, reuesc s
educe copilul astfel încât în via el s aprecieze munca, s fie util în societate, s dovedeasc deprinderi i
achiziii socio-cognitive.
Procesul instructiv-educativ pe care noi îl desfurm în grdini are o pondere foarte mare,
contribuia noastr poate s corecteze sau s atenueze unele deprinderi, triri, experiene. Tonul nostru cald,
apropiat îl fac pe copil s se simt preuit, apreciat, sau, dimpotriv, modul de a ne adresa copilului poate
trezi dorina de a se schimba.
Dispunând de o experien bogat în calitate de cadru didactic, susin cu toat convingerea c dialogul
cu familia, susinut în cadrul edinelor cu prinii, este un prilej deosebit, pentru educatoarea grupei de a se
sftui cu prinii, de a discuta probleme educative, modaliti de abordare a copilului. Tot la aceste edine
educatoarea este informat de prini despre problemele pe care acetia le parcurg i de cele mai multe ori le
ofer soluii de rezolvare.
Aadar, dialogul dintre educatoare i prini este foarte necesar, de exemplu: educatoarea constat c
sunt copii care vin la grdini obosii. În acest caz, li se adreseaz prinilor, fie atragându-le atenia s
102
solicite mai putin copilul la activiti gospodreti, extracuriculare, fie s petreac mai puin timp privind în
faa televizorului, tabletei sau playstation-ului.
S-a întâmplat s constat i o alt atitudine din partea prinilor: copilul este supus unui regim
indulgent, nu i se cere s respecte normele de comportare civilizat, ceea ce face ca precolarul respectiv s
se comporte la fel i la grdini, perturbând activitile.
Aadar, colaborarea dintre grdini i familie este foarte important. Aceasta se poate organiza, fie
separat, cu fiecare familie, în cadrul orelor de consiliere, fie în edina cu prinii; se informeaz reciproc,
ceea ce contribuie la buna desfurare a procesului instructiv-educativ din grdini, cât i la o bun educaie
în familie.
În concluzie:
- familia este modelul pe care copilul îl imit;
- modul de via al familiei este modul în via al copilului;
- comunicarea intrafamilial sprijin dezvoltarea psihofizic a copilului i formarea personalitii lui;
- dialogul educatoare-printe contribuie la formarea viitorului adult.
Bibliografie:
1. Revista învmântului precolar, Nr. 3-4/2003, Bucureti;
2. Revista învmântului precolar, Nr. 1-2/2008, Bucureti.
103
ROLUL FAMILIEI ÎN DEZVOLTAREA
PSIHOEMOIONAL A ELEVULUI CU DEFICIEN MINTAL
prof. Istrate Isabella Maria

Centrul colar de Educaie Incluziv Sf. Andrei
Gura Humorului
Dezvoltarea copilului depinde de muli factori, unul dintre el i cel mai important este mediul familial
în care acesta crete i se dezvolt. Prinii sunt primul suport psihoafectiv al copiilor, ei sunt puntea de
legtur între copil i mediul în care se dezvolt.
Un copil cu deficiene mintale are cu atât mai mult nevoie de sprijin, empatie i suport pentru a reui
s se dezvolte armonios i s compenseze problemele cu care s-a nscut.
Prinii sunt cei care dein cele mai multe informaii despre istoricul copilului lor, despre specificul
dizabilitii acestuia, dar i despre contextul în care copilul s-a dezvoltat pân la vârsta colar. Ei pot oferi
date importante despre evoluia copilului, factorii de influen din dezvoltarea acestuia, identificând factorii
pozitivi care au condus la realizarea de progrese în evoluia copilului, dar i factori negativi care s-au dovedit
a fi inhibitori pentru dezvoltarea elevului.
Pentru o dezvoltare echilibrat a copilului este necesar implicarea întregii familii în aspecte ce in
de întreaga via a copilului. Adeseori îns, rolul primordial revine mamei, care pe lâng faptul c trebuie s
asigure necesitile de baz ale copilului hran, îmbrcminte, ea asigur suportul emoional, psihoafectiv
necesar unei bune integrri a acestuia în societate.
Dezvoltarea copiilor cu dizabiliti este puternic influenat de mediul în care acesta se dezvolt.
Factorii ca iubirea focalizat pe copil, necondiionat ì manifestat în mod sntos (inclusiv, manifestarea
grijii i a interesului pentru tot ce i se întâmpl elevului) discutarea limitelor ì agrearea regulilor,
comunicarea, exprimarea deschis i asertiv, cu copilul i cu ali membri ai familiei; identificarea de gen
pozitiv i coeziunea cu ali membri ai comunitii în care crete copilul constituie repere în dezvoltarea
elevilor. În cazul copiilor cu dizabiliti, gradul de interes i de colaborarea a prinilor cu coala este cel mai
adesea direct proporional cu rezultatele obinute de copiii în actul terapeutic compensator. Psihopedagogia
modern afirm c familia este primul educator i cu cel mai mare potenial de modelare. Familiile copiilor
cu CES sunt responsabile de copiii lor pentru tot restul vieii, trebuie s se implice în acest proces i ca urmare
educaia prinilor i consilierea acestora are un rol important în incluziunea copiilor cu dizabiliti în coal
pentru a favoriza dezvoltarea armonioas a acestora.
104
Implicarea familiei în dezvoltarea elevului cu dizabiliti prin sprijinul i modelul oferit copiilor
constituie premisa unei bune reuite a actului terapeutic compensator. Suportul psihoafectiv oferit de ctre
prini constituie pentru elevul deficient un mediu securizat în care se simte confortabil, protejat i mai ales
îneles i acceptat ceea ce-i sporesc considerabil ansele de recuperare.
Bibliografie
1. Ghergud, A., Psihopedagogia persoanelor cu cerinde speciale-strategii diferendiate ì incluzuve
în educadi. Editura Polirom , Bucure`ti, 2006.
105
MAMA, FIINA CEA MAI IMPORTANT PENTRU MINE
Profesor SABIN RYBANNA ELENA

Centrul colar de Educaie Incluziv Sf. Andrei
Gura Humorului, jud. Suceava
Educaia este o activitate cu obiectivul de a pregti oamenii pentru via; filosoful german Immanuel
Kant aprecia c =educaia contribuie la valorificarea naturii umane în folosul societii=. Educaia este în
acelai timp intervenie i neintervenie aa c rolul familiei este primordial în educarea copilului.
Educaia copilului începe înc din primele clipe de via, aa încât rolul mamei este unul important i
complex. Familia joac cel mai important rol în formarea personalitii copilului, în socializarea acestuia
precum i în dezvoltarea lui ca individ responsabil. În familie sunt satisfcute nevoile psihologice, sociale i
împlinite etapele întregului ciclu de cretere i dezvoltare a copilului, aa c modelul oferit de familie st la
baza devenirii copilului. Iubirea matern este prima form de afectivitate cu care un copil interacioneaz.
Prin intermediul mamei, copilul reuete s descopere lumea, aceasta oferindui sigurana din primele sale
clipe de via. Mama este prima autoritate pe care copilul o cunoate, în relaiile cu ea, el cunoate primele
reguli (de comportament, de igien, sociale); primele obligaii sau responsabiliti; dar i primele norme
morale. Mama este primul model al copilului, datorit ei copilul descoper lumea prin observarea i imitaia
fiecrui gest, fiecrei aciuni. Comportamentul i atitudinea mamei fa de anumite situaii este cea care va
influena atitudinea copilului în diferite situaii de via, astfel încrederea sau neîncrederea, curajul sau
teama, moderaia, optimismul sau pesimismul copilului.
Educaia din primii ani de via influeneaz personalitatea copilului, modul în care acesta va
reaciona cu cei din jur – în spe cu familia, cum îi va întemeia i menine unit familia, cum va respecta
tradiiile i obiceiurile naionale.
Rolul educativ al mamei a constituit i înc este tema studiilor privind dezvoltarea copilului i
integrarea sa social i relaia mamacopil a fost transformata în =cheie= a înelegerii procesului de umanizare
i de socializare a copilului.
Relaiile mamacopil sunt decisive în dezvoltarea normal a acestuia i aceste relaii rmân de
neînlocuit. Mama, pentru copil, este termenul de referin al celor dintâi raporturi pe care el le statornicete
cu viaa si cu lumea în care va tri.
Bibliografie
1. Constantin Cuco, Psihopedagogie pentru examenele de definitivat i grade didactice, editura
Polirom
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Educa%C8%9Bie
106
IMPORTANA PARTENERIATULUI
GRDINI-FAMILIE
Coca Elena – Grdinia cu Program Prelungit =FLOAREA-SOARELUI= Reia

Gu Corina – Grdinia cu Program Prelungit =FLOAREA-SOARELUI= Reia
„Eu sunt copilul. Tu dii în mân destinul meu. Tu determini, în cea mai mare msur, dac voi reuì
sau voi eùa în viad! D-mi, te rog, acele lucruri care s m îndrepte spre fericire. Educm, te rog, ca s
pot fi o binecuvântare pentru lume. = Child`s Appeal
O component important în actul de educare a copilului precolar o constituie procesul informativ-
educativ la care contribuie familia ì grdinida.Familia este factorul educativ prioritar, deoarece educadia
începe din familie, aceasta fiind modelul pe care copilul îl imit ì-l urmeaz. În familie copilul îì face
pregtirea pentru viad. Contribudia familiei este cu atât mai mare cu cât copilul este mai mic ì scade pe
msur ce etapele de cre`tere înainteaz pe treptele superioare ontogenezei. Aceasta ofer mediul în care
copilul se na`te, trie`te primii ani ai viedii, se dezvolt ì se formeaz pentru viad, reprezentând primul
instrument de reglare a interacdiunilor dintre copil ì mediul social
Prindii sunt primii educatori deoarece ei sunt primii cu care copilul interacdioneaz constant înc din
prima zi a viedii. Totodat, modul de viad al familiei este principalul reper în viad al copilului. Comunicarea
intrafamilial influendeaz decisiv dezvoltarea psihofizic a copilului, formarea personalitdii lui. Copiii îì
observ proprii prindi cum acdioneaz în rolul de prindi. Primele deprinderi de viad sntoas ale copilului
sunt dezvoltate în familie (deprinderi igienice, de alimentadie sntoas), acestea constituind suportul
dezvoltrii ulterioare ì îì pun amprenta asupra întregii personalitdi.Tot în familie, copilul îì însuè`te
limbajul. Volumul, calitatea vocabularului, corectitudinea exprimrii depinde de modelele oferite de prindi,
de felul în care ace`tia interacdioneaz ì îi solicit pe copii. În familie se formeaz cele mai importante
deprinderi de comportament: respectul, politedea, cinstea, sinceritatea, ordinea, rbdarea etc.
În realizarea acestor sarcini, modelul parental ajut cel mai mult, prindii oferind copilului exemple de
comportamente în diferite contexte.
Dar, ca prim etap a învdmântului preuniversitar, grdinidei îi revine rolul de a contribui
responsabil la formarea personalitdii copiilor, de a le deschide calea spre cunoa`tere, de a descoperi lumea
înconjurtoare. Grdinida este o a doua cas a copilului ì reprezint pentru el un spadiu în care se simte ocrotit
ì în sigurand, îns, în mod obligatoriu, prindii sunt partenerii educatoarei deoarece ei îì cunosc cel mai
bine copiii ì pot oferi cele mai multe informadii despre ace`tia. Obiectivele educadionale pe care grdinida ì
le propune nu pot fi realizate în totalitate fr sprijinul susdinut al familiei, de aceea educatoarea trebuie s
107
mendin o legtur strâns cu aceasta pentru a asigura acea continuitate de cerinde atât de necesar în
activitatea noastr. Prin acest parteneriat educadional, prindii vor fi implicadi permanent în activitatea
grdinidei, fiind prividi ca participandi active. În acest fel, prindii îì vor forma deprinderea de a se implica în
toate activitdile, cunoscând programul educativ la care particip copiii, progresele fcute de ace`tia, dar ì
percepdia pe care o are grdinida despre calitdile ì problemele copiilor.
De la intrarea în grdinid copilul realizeaz o adaptare la un anumit ritm al viedii cotidiene. Este vorba
de încadrarea ì respectarea unui anumit program. Educadia fcut de primii educatori – prindii - ca ì cea a
grdinidei, se rsfrâng asupra tuturor laturilor personalitdii copilului, în funcdie de particularitdile de vârst
ì individuale ale acestuia. Pe msur ce copilul se dezvolt, cresc ì trebuindele ì dorindele lui. În acelaì
timp ì grdinida, ca prim institudie care se conduce dup principii ì metode `tiindifice, contribuie la
formarea ì dezvoltarea copilului. Investit cu aceast nobil ì plin de rspundere sarcin, educatoarea
grupei trebuie s cunoasc specificul fiecrui stadiu de dezvoltare a copilului, disponibilitdile intelectuale,
precum ì particularitdile lui temperamentale ì caracteriale.Grdinida nu poate face minuni, iar educadia dat
în aceasta institudie nu va avea rezultate bune, dac nu se va sprijini ì nu va colabora cu familiile copiilor.
Nu putem educa în mod just un copil fr a-l observa atent, fr a-l studia, fr a-i îndelege
personalitatea.Cldura raporturilor dintre prindi ì educatoare, încrederea ì respectul reciproc se stabilesc
prin schimbul de informadii - pentru care trebuie s gsim întotdeauna timpul necesar. Implicarea, ca agendi
ai educadiei, a diferitelor institudii ì persoane din comunitate dezvolt în prezent o imagine complex ì
dinamic a influendelor educadionale. Grdinida, fiind puntea de legtur cu familia, are ì menirea de a
asigura prindilor asistend de specialitate, informându-i asupra etapelor de evoludie a copiilor ì venind în
sprijinul celor ce întâmpin dificultdi în îndelegerea rolului de prindi ì în îndeplinirea cu succes a educrii
copiilor. Cele mai frecvente ocazii pe care le are educatoarea de a comunica cu prindii sunt: când prindii
aduc copiii la grdinid; la sfârìtul programului, când prindii îì iau copiii de la grdinid; cu prilejul
diferitelor evenimente festive ce se organizeaz la nivelul grdinidei: srbtori diverse.u cât cunoa`tem mai
bine familiile copiilor, cu atât mai eficient va fi parteneriatul cu ele. Cu cât prindii vor cunoa`te mai bine
programul educadional, cu atât va fi mai coerent influenda ambilor factori educadionali ì a ambelor medii
educadionale. Cu cât colaborarea dintre educator ì prindi este mai strâns cu atât mai bine ambii actori vor
cunoa`te mai bine copilul.
Bibliografie
1. Bunescu, G., Alecu, G., Badea, D., (1997), Educadia prindilor. Strategii ì programe, Editura Didactic
ì Pedagogic, Bucure`ti
2. Dumitrana, Magdalena, (2000), Copilul, familia ì grdinida, Editura Compania, Bucure`ti
108
DOI PARTENERI, ACELAI SCOP – EDUCAREA COPILULUI
Prof. înv.primar Anton Ancua Liliana

coala Gimnazial Glodeanu Srat, Judeul Buzu
coala Gimnazial Glodeanu Srat se confrunt cu implicarea sczut a 20% dintre prini în
educaia copiilor. Proiectul urmrete îmbuntirea rezultatelor colare a 80% dintre elevii care provin din
familii dezinteresate, cu implicare sczut.
Astfel, pentru un numr de 24 de elevi ai clasei pregtitoare, sunt propuse activiti de implicare a prinilor
în educaia copiilor i în rezolvarea sarcinilor colare.
Prin activitile derulate, se dorete îmbuntirea rezultatelor colare ale elevilor din grupul int, construirea
unei atitudini pozitive fa de coal i creterea implicrii prinilor în activitile de sprijin/suport în ceea
ce privete rezolvarea sarcinilor colare.
ETAPELE PROIECTULUI:
1. La primele edine prinilor li se prezint un raport cu privire la rezultatele colare ale elevilor;
2. Identificarea cauzelor care au dus la aceste rezultate;
3. Organizarea intalnirilor cu parintii in vederea analizarii cauzelor;
4. Distribuirea materialelor de informare a parintilor (studiu individual);
5. Desfasurarea calendarului de activitati stabilit pentru proiect.
METODE/FORME DE ACTIVITATE
- Expunerea
- Exercidiul
- Dialogul
- Ciorchinele (pornind de la cuvintele ,,comunicare’’ ì ,,succes `colar’’)
- Dezbaterea
- Lectoratul
- Studiul de caz
- Jocurile de rol
- Chestionarul
SISTEMUL DE EVALUARE PRECONIZAT
- interesul manifestat de prindi pentru aceste activitdi;
109
- modificarea comportamentului, a atitudinii, a rezultatelor `colare înregistrate de elevi ca o consecind a
activitdilor desfùrate.
PREZENTAREA PROIECTULUI
Scoala nu-si poate indeplini menirea educativa fara a avea srijinul celulei educationale care a fost si ramane
familia. De fapt, finalitatea activitatii desfasurate in scoala o reprezinta un elev apt sa faca fata nevoilor
sociale, sa se integreze armonios in societate, sa fie cat mai util comunitatii de care apartine. Acest deziderat,
dar si ideal, nu poate fi atins fara a fi implicat un partener vital al actului instructiv-educativ, adica familia.
Consider ca implicarea cat mai activa a familiei in procesul educational reprezinta una din solutiile de
reformare a sistemului educativ, solutie venita de jos in sus. Realitatea cu care ma confrunt continuu la
scoala m-a convins ca fara conlucrarea cu familia suscesul activitatii noastre este mult ingreunat, iar in multe
situatii, mai ales a copiilor problema, aproape compromis. Cea mai mare dorind a tuturor copiilor este de a
li se da atendie, de a desfùra activitdi împreun cu prindii. In acelaì timp, pentru majoritatea prindilor, a
ajunge s-i îndeleag pe copii, reprezint o lucrare de o viad întreag, pentru c fiecare copil este diferit într-
un mod unic.
Orice familie trebuie s fie un garant de securitate, de protecie fizic, afectiv, mental, moral si social
pentru toi membrii ei , dar mai ales pentru copii. Relaiile din sfera familiei sunt de tip special, având la baz
sentimente de dragoste i respect reciproc. Dimensiunea afectiv este cea mai mare for, dar poate deveni i
cea mai vulnerabil latur a convieuirii familiale. Cele mai acute probleme educative, culminând cu
insuccesul colar, se nasc din absena sau ignoranta ateniei printeti sau coroziunii afective din familiile
dezorganizate cu un nivel economic precar, cu tulburri psihice, consum de alcool, violent fizic i verbal.
Implicarea activ a prinilor in activitile colare si extracolare ale propriilor copii au ca rezultat
contientizarea faptului c problemele lor sunt i ale altor prini, c este util s discute despre situaiile cu
care se confrunt, afl ci i modaliti de rezolvare a problemelor. Între unii prini se înfiripeaz relaii de
încredere si cooperare, înva s accepte asistena specializat, s cear ajutor atunci când au nevoie.
Informaiile primite i abilitile dobândite le dau încredere i competene sporite.
A fi printe la începutul mileniului trei, într-o perioad marcat de profunde i rapide transformri sociale,
este o misiune din ce in ce mai dificil .Familia are nevoie de sprijin i susinere pentru a rezolva problemele
ridicate de creterea generaiilor de astzi.
Consider c informarea prindilor despre efectele propriilor comportamente asupra copilului, de ctre
speciali`ti în domeniul educadiei, poate contribui la prevenirea efectelor negative ale acdiunilor educative.
Scopul proiectului: îmbuntirea rezultatelor colare ale elevilor prin implicarea prinilor în
procesul educaional.
Obiectivele specifice ale proiectului:
110
O1 - Stimularea interesului a 80% dintre prini fa de nevoia de educaie a copiilor prin activiti de
informare i consiliere, desfurate pe percursul unui an colar.
O2 – Îmbuntirea rezultatelor colare a 95% dintre elevii care provin din familii dezinteresate prin
implicarea în activiti colare i extracolare.
Descrierea grupului int cruia i se adreseaz proiectul:
Proiectul se adreseaz prinilor care nu se intereseaz de educaia copiilor, nu vin la coal s discute cu
învtorul/dirigintele despre situaia la învtur i disciplin a propriului copil i care nu îi ofer acestuia
niciun fel de sprijin.
Elevii care au înregistrat rezultate sczute la învtur aparin, în principiu unor medii defavorizate din punct
de vedere socio-economic, dar i psihopedagogic. Fac parte fie din familii monoparentale, fie din familii
srace, fie sunt în grija binicilor din cauza faptului c prinii sunt plecai la munc în strintate.
Pe parcursul a 9 luni, se vor derula activiti de educaie parental, proiectate cu scopul de a spori implicarea
familiei în viaa colii, de a se îmbunti rezultatele colare ale elevilor i de a ameliora calitatea relaiei
dintre copii, prini i profesori.
Modaliti de monitorizare i de evaluare ale proiectului
Prin procesul de monitorizare vom poate vedea care msuri funcioneaz, sau care dau rezultatele scontate i
putem decide ce anume trebuie schimbat, astfel încât intervenia s duc la rezultatele dorite.
Încheierea unor procese – verbale, pentru toate activitile desfurate, pe tot parcursul derulrii proiectului.
Monitorizarea situaiei elevilor în situaie de risc se poate realiza prin utilizarea unor instrumente precum:
tabele centralizatoare ale elevilor care înregistreaz rezultate sczute la învtur, fie de înregistrare a
progresului, chestionare i interviuri de grup adresate elevilor i prinilor, etc.
Modaliti de asigurare a continuitii /sustenabilitii proiectului
Datele colectate i analizate pot ajuta coala în mai multe direcii de aciune:
- cunoaterea situaiei din propria coal în comparaie cu a altor coli din zone mai apropiate sau mai
îndeprtate ale judeului;
- posibilitatea de a urmri realizarea unor obiective din planul de dezvoltare a colii i de a putea
implementa, la timp, msuri corective;
- posibilitatea de raportare a situaiei ctre diverse foruri de decizie, în orice moment al anului colar;
- posibilitatea de a cunoate mai bine elevii i familiile din care provin acetia, în vederea unei mai bune
colaborri i a unei abordri educative cât mai adaptat specificului acestora.
-
111
PARTENERIATUL EDUCAcIONAL
GRDINIc - FAMILIE
prof. Voina Oana

prof.Cuzma Raluca
Grdinida P.P. „Floarea-Soarelui= Reìda
Sistemul de învdmânt, ca produs al dezvoltrii sociale, a reflectat întotdeauna cerindele ì

posibilitdile oferite de societate, afirmându-se, la rândul su, ca factor al dezvoltrii sociale. Sub impulsul
cerindelor dezvoltrii sociale, sistemele de învdmânt se modific, tinzând spre modernizarea metodelor de
predare, a condinutului, a formelor de organizare, precum ì a formelor de colaborare, de cooperare dintre
diferitele institudii educative ( familie – grdinid - `coal ).Întotdeauna grdinida ì-a afirmat funcdia social
de sprijinire a familiei în cre`terea ì educarea copiilor.
Prindii ì educatorii exercit o influend vital asupra dezvoltrii copiilor, de aceea reladia dintre ei
se constituie printre cele mai importante reladii de parteneriat. Implicarea prindilor în programul educativ
înc de la grupele mici îl face s îndeleag importanda colaborrii cu grdinida ì cu educatoarele. Interesul
pentru activitatea copilului lor, pentru progresul pe care îl face zilnic va deveni o obi`nuind ì îi va determina
s sprijine activitatea care se desfòar în grdinid.
Parteneriatul educativ grdinid – familie trebuie s fie inidiat de institudia pre`colar, deoarece ea are
autoritatea social ì legislativ de a se ocupa de educadia copiilor, iar prin cadrele didactice care lucreaz
aici ì au o pregtire psihopedagogic, poate cunoa`te nevoile ì posibilitdile copiilor raportate la cerindele
societdii. Dac vorbim de „parteneriat= înseamn c familia ì grdinida au un fundament de acdiune ì un
spirit de reciprocitate care le permite s se uneasc, colaborarea prindi – educatoare înseamn construirea
unor reladii pozitive.
Între familie ì grdinid, utilizarea aceluiaì sistem de valori ì cerinde referitoare la copil. _i prindii
ì educatorii au în egal msur, rspunderea eforturilor comune pentru a dezvolta o reladie de bun
colaborare. Bazele unei bune reladii sunt puse de: respect reciproc între ei, acceptarea diferendelor sociale ì
materiale între diferidi prindi, implicarea tuturor în cutarea ì promovarea intereselor copilului.
Prindii trebuie s fie implicadi permanent în activitatea din grdinid. Ei trebuie s primeasc
informadii despre scopul programului educativ la care particip copiii lor, despre obiectivele urmrite, despre
performandele obdinute de copii. Pentru realizarea parteneriatului este esendial ca prindii s fie consideradi ca
112
participandi activi, s fie atraì în adoptarea unor decizii, s se recunoasc ì s se valorifice informadiile
oferite de ei despre copii.
Pentru a atrage ì mai mult prindii în ideea de a sprijini educadia copiilor s-a înfiindat <Camera
prindilor=, =Centrul de resurse pentru prindi=, unde au fost instalate materiale informative. Au fost
În scopul evidendierii rolului familiei ca susdintor al demersului educadional dezvoltat de institudia
pre`colar am elaborat un program de parteneriat grdinid –familie, care s urmreasc obiectivele propuse,
în general, prin organizarea pe durata întregului an `colar a unui program de întâlniri lunare educatoare –
prindi – copii. Modalitdile de colaborare cu familiile copiilor au fost diverse :
- èdindele cu prindii - ocazii de a ne întâlni în grup, de a afla amnunte despre dezvoltarea copiilor;
- consultadii individuale - au creat un climat de încredere reciproc, ne-au oferit informadii despre
cauzele unor comportamente , care au condus la luarea unor msuri educative comune;
- vizitele ì excursiile - au condus la închegarea colectivului de prindi, au oferit modele de
comportament, dar ì trirea unor emodii pozitive copii –prindi - cadre didactice;
- serbrile-au ajutat prindii s se cunoasc între ei, s evalueze performandele propriilor copii;
- srbtorirea zilelor de na`tere a copiilor - ocazie de a crea legturi afective între membrii familiilor;
- participarea prindilor la activitdile din grdinid - au avut ocazia s cunoasc nivelul de pregtire al
copiilor, deprinderile însuìte, metodele ì procedeele folosite de noi în actul educadional;
- expozidii cu lucrrile copiilor – au furnizat date importante despre evoludia copiilor atât pe plan
artistic, cât ì bagajul lor de cuno`tinde.
Concluzia final este c, numai o bun colaborare între grdinid ì familie, o mai mare implicare a
prindilor în activitatea grdinidei (inclusiv în luarea unor decizii) va îmbuntdi colaborarea dintre ace`ti
factori, foarte importandi în cre`terea ì dezvoltarea copilului pre`colar. Cultivarea unei reladii de parteneriat
afectiv între grdinid ì prindi în sprijinul educadiei ì cre`terii copilului constituie cheia succesului viitor în
adaptarea ì integrarea `colar; este primul pas ctre o educadie deschis, flexibil ì dinamic a personalitdii
copilului.
Bibliografie:
- Dumitrana, M., Copilul, familia ì grdinida, Editura Compania, Bucure`ti, 2000;
- Dima, S.,Copilria- fundamental personalitdii, Imprimeria Coresi, Bucure`ti, 1997.
113
PARTENERIATELE CU PRINII ÎN BENEFICIUL COPIILOR
prof. înv. pre`c. Osman Constana Carmen

Grd. P.P. „Floarea- Soarelui= Reìda
Întotdeauna a existat o comunicare indirect între grdini i coal, mai ales prin intermediul
prinilor, din discuiile cu acetia confirmându-ni-se ateptrile c elevii care au frecventat grdinia au
dovedit c au o pregtire corespunztoare pentru coal , concretizat în adaptarea acestora la mediul
colar: sunt sociabili, receptivi, au capacitile intelectuale necesare actului de învare.
Parteneriatul între grdini i coal contribuie la optimizarea acestor realizri. Am desfurat atât
la nivel de grup cât i la nivel de unitate colar proiectul educadional „Împreun pentru copiii notri =,ce
a urmrit implicarea prinilor în organizarea activitilor cu precolarii, dezvoltarea unei colaborri între
grdini familie,comunitate prin o mai bun cunoatere de ctre prini a copiilor prin participarea la
activiti, cu caracter curricular i extracurricular;Aceast colaborare dintre familie i grdini duce la o
implicare cât mai activ a prinilor în procesul de formare a precolarului.
Implicarea familiei în cadrul programului desfùrat în grdinid este esendial pentru îmbogdirea
mediului stimulativ, fixarea ì lrgirea cuno`tindelor asimilate în sala de grup. Implicarea familiei în program
va întri sprijinirea delurilor educadionale. Prindii ì educatorii exercit o influend vital asupra dezvoltrii
copiilor, chiar dac ei acdioneaz în contexte sociale diferite. Implicarea prindilor în activitatea pre-primar
este în beneficiul copiilor, al familiei ì al calitdii actului educadional.
Prindii ì educatorii au, în egal msur, rspunderea eforturilor comune pentru a dezvolta o
reladie de colaborare. Bazele unei bune reladii sunt puse de :
- comunicarea între cei doi factori ( printe-educator )
- respect reciproc între ei
- acceptarea diferendelor sociale ì materiale între diferidi prindi
- implicarea tuturor în cutarea ì promovarea intereselor copilului
Considerm c prindii trebuie stimulai i ajutai s con`tientizeze rolul mediului familial în educadie
ì s învede modurile în care îì educ i susin copiii, de aceea trebuie implicadi într-o comunicare permanent
cu grdinida i coala, încurajadi s se ofere voluntar pentru realizarea diferitelor activitdi specifice.
Proiectul ,,Împreun pentru copiii notri=este un proiect de parteneriat educadional, parteneriat ce are
la baz interesul, atât al grdiniei ,colii cât i al familiei de a colabora pentru dezvoltarea fizic, cognitiv
i socio-emoional a copiilor dar i stimularea interesului familiei de a se implica în activitile desfurate.
În derularea proiectului s-au implicat toate cadrele didactice din unitate împreun cu pre`colarii de la cele 9
114
grupe din grdinid. Pentru aceasta am încheiat parteneriate cu _coala Gimnazial Nr.9 Reìda, coala
Gimnazial Nr.2 Bocà, ( Structur - Grdinida P.N.Nr.5 Bocà) , Centrul Judeean de Resurse i Asisten
Educaional Cara`-Severin Asociadia Comitetului de Prindi <Floarea Soarelui= Reìda, , am planificat ì
derulat acdiuni lunare .
Muldi dintre prindii implicadi în derularea proiectelor tematice susdin c activitdile tematice
desfùrate împreun cu copiii lor au contribuit la restabilirea sau întrirea coeziunii familiale, la optimizarea
reladiei familie-copil, familie-grdinid, familie-comunitate. Aceast disponibilitate a familiei de a-ì sprijini
copii în procesul de învdare este o dovad de responsabilitate social, care trebuie apreciat pozitiv ì
stimulat, pentru a putea fi continuat pe întreg parcursul `colar al copiilor.
Astfel prindii s-au implicat ca voluntari în cadrul proiectului tematic ,,Bogdiile ì frumusedile
toamnei= ce s-a desfùrat la nivelul grupei ì în cadrul cruia prindii ì copiii au realizat jucrii hazlii din
legume ì fructe, au confecdionat m`ti de carnaval, au participat la ,,Parada jucriilor hazlii=. O alt acdiune,
în care prindii ì copiii s-au oferit voluntari pentru strângerea de jucrii, jocuri, rechizite în vederea donrii
acestora copiilor nevoiaì de la Grdinida P.N Nr.14 Reìda s-a realizat în cadrul acdiunii caritabile ,,Din suflet
pentru suflet=, acdiune cuprins în cadrul proiectului extracurricular ,,Copil ca tine sunt ì eu<.
Bibliografie :
<Curriculum pentru învdmântul pre`colar=Nr.1-2 2007 – M.E.C.T

,,Revista învmântul precolar= Nr.4/2007
115
BENEFICIILE PARTENERIATULUI
GRDINIc - FAMILIE
prof. Streianu Anioara

prof. Maruca Petrioara
Grdinia P.P.= Floarea-Soarelui= Reia
În condiiile actuale pentru a rspunde adecvat la multitudinea problemelor privind educadia copiilor,
educadia trebuie axat pe coordonatele parteneriatului educadional, care implic participarea tuturor factorilor
sociali interesadi în dezvoltarea ì formarea tinerei generadii.
Învdmântul pre`colar are la baz realizarea unor parteneriate constructive i eficiente între grdinid,
familie ì aldi factori educadionali, în vederea socializrii ì pregtirii copilului ctre `coal ì viada social.
Termenul de =parteneriat= este bazat pe premisa c partenerii, cei care sunt implicadi în educarea copilului,
au un obiectiv comun, acdioneaz în aceeaì direcdie, au spirit de inidiativ, de reciprocitate, au abilitatea de
a asculta, dedin competende ì valori, sunt pregtidi profesional pentru acest demers educadional.
Parteneriatul grdini-familie are un efect benefic asupra copiilor, atunci când educatoarea comunic
cu prindii, îi îndrum în reladiile cu copiii. Faptul c micul pre`colar intr în contact cu mediul în care trie`te
este ceva normal, îns faptul c în dezvoltarea lui sunt antrenadi aldi factori care au rolul de a-l stimula este
un lucru deosebit. Asigurarea unui parteneriat real între grdini i familie, implicarea în realizarea unei
unitdi de cerinde va duce implicit la o educadie corect a copiilor, la evitarea erorilor în educadie ì la
soludionarea problemelor inerente care apar. Unitatea de acdiune a doi factori foarte importandi în conturarea
personalitdii copilului (grdinid-familie) este condidionat de un mod comun de lucru ì de o bun cunoa`tere
reciproc.Comunicarea dintre grdinid - familie depinde de gradul de îndelegere a necesitdii acestor acdiuni ì decizii
comune, precum ì de respectarea statutului fiecruia, prin prisma rolului pe care îl are în devenirea copilului. Prindii
doresc adesea s participe în grdinide la educadia ì dezvoltarea copiilor lor. Din colaborarea educatoare - copil –
familie, fiecare are de câ`tigat, dar cel mai important câ`tig îl reprezint cre`terea, dezvoltarea ì educarea copiilor.
Premisa de la care trebuie s porneasc aceast colaborare este unitatea, comunicarea, continuitatea ì
competenda în munca educativ. O cunoa`tere suficient a ambelor prdi este dat de o apropiere cu dublu sens familie-
grdinid, grdinid-familie, apropiere care s corespund interesului celor dou institudii: educadia timpurie pentru
viad a copiilor. Stabilirea unui program comun de educadie în grdinid ì în familie, fixarea unor sarcini ale educadiei
în familie care s susdin, s întreasc ì s întregeasc munca educativ din grdinid sunt condidii de asigurare a unei
unitdi de vederi a grdinidei ì familiei. Trebuie redinut c: faptele de astzi ale copiilor reprezint o prefigurare cert
a celor de mâine; deprinderile ì convingerile "creionate" acum constituie baza modului de acdiune în viitor; atitudinile
ì comportamentele aduldilor cu care vin în contact (îndeosebi ale prindilor) vor fi primele modele copiate fidel de
ctre copii. Potrivit sintagmei <s facem din printe un partener egal la educadia copilului=, în cadrul <Programului
116
Step By Step=, familia pe tot parcursul anului `colar este un partener activ al grdinidei prin implicarea în activitatea
copiilor din grdinid, prin aceasta contribuind la dezvoltare intelectual a copiilor.
În scopul evidendierii rolului familiei ca susdintor al demersului educadional dezvoltat de institudia pre`colar,
am elaborat un program de parteneriat grdinid –familie, care s urmreasc obiectivele propuse, în general, prin
organizarea pe durata întregului an `colar a unui program de întâlniri lunare educatoare – prindi – copii. Modalitdile
de colaborare cu familiile copiilor au fost diverse :
- èdindele cu prindii - ocazii de a ne întâlni în grup, de a afla amnunte despre dezvoltarea copiilor;
- consultadii i discuii individuale - au creat un climat de încredere reciproc, ne-au oferit informadii
despre cauzele unor comportamente , care au condus la luarea unor msuri educative comune;
- vizitele ì excursiile - au condus la închegarea colectivului de prindi, au oferit modele de
comportament, dar ì trirea unor emodii pozitive copii –prindi - cadre didactice;
- serbrile - au ajutat prindii s se cunoasc între ei, s evalueze performandele propriilor copii;
- srbtorirea zilelor de na`tere a copiilor - ocazie de a crea legturi afective între membrii familiilor;
- participarea prindilor la activitdile din grdinid - au avut ocazia s cunoasc nivelul de pregtire
al copiilor, deprinderile însuìte, metodele ì procedeele folosite de noi în actul educadional;
- expozidii cu lucrrile copiilor – au furnizat date importante despre evoludia copiilor atât pe plan
artistic, cât ì bagajul lor de cuno`tinde.
Colaborarea grdini - familie se bucur de mult atenie în unitatea noastr, având în vedere reuita
actului educaional. Prinii notri au demonstrat c sunt parteneri activi, serioi i cooperani prin modul de
implicare în toate activitile desfurate în grdini. În cadrul parteneriatului cu prinii am organizat
programe artistice cu ocazia Srbtorii Crciunului, a Zilei de 8 Martie, a Srbtorilor Pascale, Ziua tticilor,
expoziii cu vânzare, participarea la diverse proiecte, etc. Prin acest tip de parteneriate s-au stabilit relaii
apropiate i deschise între educatoare i prini, iar prinii, cunoscându-se mai bine între ei, au colaborat mai
uor în luarea unor decizii importante pentru grdini. Consider c prin toate reladiile de parteneriat stabilite
la nivelul unitdii noastre, grdini cu predare în cadrul <Programului Step By Step= am reuìt s promovm
valori comune ale grupurilor parteneriale, iar prin asumarea rolului de promotor al tuturor acestor reladii, prin
oferta educadional a grdinidei promovat prin intermediul paginii de facebook a grdinidei, site-ul grdinidei,
am dat posibilitatea tuturor persoanelor ce doresc s-ì înscrie copiii în unitatea noastr, s cunoasc
activitdile grdinidei, contribuind astfel la creterea prestigiului grdiniei noastre în comunitate. Concluzia
este c, numai o bun colaborare între grdinid ì familie, o mai mare implicare a prindilor în activitatea grdinidei
este primul pas ctre o educadie deschis, flexibil ì dinamic a personalitdii copilului.
Bibliografie:
- Dumitrana, M., Copilul, familia ì grdinida, Editura Compania, Buc., 2000;
- Vrsma`, E.,Consilierea ì educadia prindilor, Editura Aramis,Bucure`ti, 2002.
117
BENEFICIILE PARTENERIATULUI
GRDINI-FAMILIE
prof. înv. precolar Irinescu Nicoleta-Alexandra,

Grdinia cu Program Prelungit, Nr.7, Lugoj
Familia i coala reprezint pentru copii dou instituii importante care contribuie la asigurarea
dezvoltrii acestora, motiv pentru care între aceste dou instituii trebuie s existe o bun colaborare, eficient
i durabil pentru ca dezvoltarea copilului s fie optim.Familia este unicul grup social caracterizat de
determinrile naturale ì biologice, singurul în care legturile de dragoste ì consacvinitatea capt o
importand primordial.
Prindii sunt primii educatori ai copilului deoarece sunt primii cu care copilul interacdioneaz
constant înc din prima zi a viedii, în acelaì timp familia este modelul pe care copilul îl imit, modul de viad
al familiei este principalul reper in viad al copilului.
Cum primul contact al copilului cu ,mediul educaional apare în momentul în care acesta intr în
grdini este imperios necesar existena unei bune relaii între familie i grdini.
Colaborarea dintre grdinid ì familie trebuie s se bazeze pe unitate i bun colaborare.
Educatoarea are sarcina de a discuta cu prindii copiilor, de a stimula comunicarea permanent cu ace`tia, de
a informa membrii familiei cu privire la nevoile psihice ì motrice ale copiilor, de a-i orienta ctre cunoa`terea
activitdilor din grdinid ì sprijinul în desfùrarea cât mai eficient a acestora.
Modul cum interreladioneaz prindii ì educatorii îì pune amprenta pe formarea ì educarea copilului
conducând la o bun dezvoltare a acestuia.La nivelul educadiei timpurii se identific existenda unor
multitudini de strategii, metode ì demersuri care contribuie la formarea prindilor în scopul unor bune
colaborri ì parteneriate cu mediul educadional.Astfel la grdinid educatoarea poate intra în contact cu
prindii formându-i pe ace`tia în spiritul parteneriatului ì al colaborrii prin urmtoarele activitdi:
edindele cu prindii – ofer acestora posibilitatea de a se cunoa`te între ei, de a acdiona ca o echip,
de a se cunoa`te reciproc cu cadrele didactice, de a discuta aspecte ale programului `colar, de a afla despre
progresele/regresele copiilor, schimbrile intervenite în evoludia lor.
Consultadiile individuale (convorbirile) – ofer ocazia abordrii individualizate a problemelor cu care
se confrunt copilul sau printele, se pot oferi sfaturi, prindii pot furniza informadii mai intime pe care nu
doresc s le fac publice, dar sunt relevante pentru educadia ì instrucdia copilului.
Chestionarul permite obdinerea unor informadii privind organizarea grupei de copiii, subiecte abordate pe
viitor la èdinde, doleande ale prindilor.
118
Convorbirile cu prindii la sosirea i la plecarea copiilor de la grdinid sunt ocazii care pot contribute
la stabilizarea relaiei dar i la asigurarea unei continuiti în obinerea de informaii.
Activitile demonstrative desfurate cu prinii asigur posibilitatea prinilor de aptrude în mediul
educaional i de a descoperi tipul de activiti desfurate la grdini, modul în care acestea se desfoar
contribuind în acest fel la creterea încrederii acordate de prini.
Vizitarea grdinidei de ctre prindi – este bine ca asemene vizite s se fac periodic nu doar atunci când au
aprut anumite simptome neplcute în activitatea de învdare a copilului sau în comportamentul lui.
Expozidii cu lucrri ale copiilor – familiarizarea prindilor cu date importante despre evoludia copiilor
atât pe plan artistic, cât ì al bagajului de cuno`tinde;
Serbrile – reprezint o modalitate prin care prindii pot descoperii aptitudini speciale ale copiilor,
nivelul dezvoltrii acestora, pot s evalueze performandele ì s se implice în realizarea acestor activitdi.
Toate aceste strategii , metode enundate mai sus contribuie la formarea prindilor în spiritul colaborrii
ì al parteneriatului, deoarece cu cât prindii sunt mai implicadi în activitdile grupei de pre`colari cu atât
devin mai deschiì spre reladii de colaborare ì parteneriat.
Bibliografie:
Batrânu, E., Educadia în familie, Editura Politic, Bucure`ti, 2005.
Vra`ma`, Ecaterina, Intervendia socio-eduacdional cu sprijin pentru prindi, Editura Aramis,
Bucure`ti, 2008.
***Ghid de bune practici pentru educadia timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2008.
119
PARTENERIATUL COAL-FAMILIE
prof. Laza Mihaela

c. Gimnazial Nr. 25 Timioara
Parteneriatele dintre `coal ì familie sunt relaii de colaborare i activiti care implic personalul
colii, prinii i ali membri ai familiei elevilor dintr-o coal. Parteneriatele eficiente se bazeaz pe
încrederea i respectul reciproc i pe responsabilitatea partajat pentru educaia copiilor i a tinerilor la coal.
Familiile sunt primii educatori ai copiilor lor i continu s influeneze procesul de învare i dezvoltare al
copiilor lor în anii colari i mult timp dup aceea.
Reladia `coal – familie este un subiect des abordat în literatura de specialitate ì supus atendiei întregii
societdi, mai ales pe fondul schimbrilor sociale din ultimul timp. Todi vorbim astzi despre integrarea în
Uniunea European. Acest proces atrage dup sine o serie de schimbri ì la nivel `colar. Una dintre aceste
schimbri se refer la reladia `coal-familie.
Comunicarea eficient este esenial pentru construirea parteneriatelor coal-familie. Acesta
constituie fundamentul tuturor celorlalte forme de implicare a familiei în educaie. Dezvoltarea
parteneriatelor colare cu familia nu este întotdeauna uoar.
Dezvoltarea elevilor este influendat de modul în care familia se raporteaz la institudia educadional
cu tot ce se întâmpl în ea ì cu toate componentele ì procesele sale. Aceast raportare este influendat de o
vast categorie de factori precum: categoria socio-profesional, structura familiei, studii ì presiunile
exercitate de realizarea educadiei.
Comunicarea pozitiv dintre printe-coal este în avantajul prinilor. Ca educatori primari ai
copiilor lor, prinii i familiile au o influen de durat asupra atitudinilor i realizrilor copiilor lor în coal.
Ele pot încuraja învarea copiilor lor în i din coal i pot, de asemenea, s sprijine obiectivele, direciile i
ethosul colar. Prinii se a`teapt ca colile s poat oferi copiilor lor un mediu sigur i grijuliu.
Exist dovezi substaniale care arat c implicarea prinilor aduce beneficii elevilor, inclusiv
îmbuntdirea rezultatelor lor academice. Exist i alte avantaje pentru copii atunci când prinii se implic
– i anume, o motivaie sporit pentru învare, un comportament îmbuntit, o prezen mai frecvent i o
atitudine mai pozitiv legata de teme i coal în general.
120
Pentru ca parteneriatul s devin eficient, am propus o serie de acdiuni comune la care s participe
atât elevii, cât ì prindii lor sau aldi parteneri educativi din comunitate. În acest fel, activitdile au devenit
benefice, finalizându-se printr-o evaluare ce a vizat atingerea obiectivelor propuse. Forme concrete de
colaborare cu prindii în cadrul parteneriatului încheiat:
a)lectorate ì consultadii pe teme educative;
b) activitdi extra`colare;
c) lecdii demonstrative pe teme educative;
d) colaborarea cu aldi parteneri educative.
Colaborarea eficient `coal – familie reprezint o reuìt a procesului educadional. Educdia este o
acdiune la care îì dau concursul `coala, familia, întreaga societate, iar colaborarea este absolut necesar.
Prezenda educadiei realizat la `coal îì pune amprenta asupra condinuturilor educadiei din familie, prindii
find astfel responsabilizadi de a prelua oarecum rolurile cadrelor didactice ì de a asigura o continuitate a
ceea ce se învad la `coal ì acas (jocuri, vizite la muzee, lecturi suplimentare, participarea la diverse
spectacole, etc.
Datorit colaborrii familie `coal pe lâng faptul c îi faciliteaz ì asigur copilului integrarea, apar
ì alte beneficii: scderea abandonului `colar,reducerea absenteismului, cre`terea calitdii actului educadional,
cre`terea promovabilitdii, un numr mai mare de copiii care vin la `coal, integrarea copiilor de alte etnii,
integrarea copiilor cu handicap în învdmântul de mas, dar cea mai important realizarea este schimbarea
mentalitdii oamenilor.
În concluzie `coala introduce familia într-o larg redea de sociabilitate ai crei puncte forte ai
integrrii sunt colegii, profesorii, familia, atribuind astfel prindilor o identitate social de tip particular. În
cadrul acestui statut prindii cunosc sentimentul de influend social ì spiritual asupra integrrii copilului,
dar ì a lor, în viada comunitdii.
Bibliografie:
1. E.Stnciulescu, Sociologia educadiei familiale, volumul I, Editura Polirom, Iaì, 1997; A.Baban, Consiliere
educativ, Editura Universitar Clujean, Cluj-Napoca, 2001;
2. D.O._tefnescu, A.Bulai&co, Sociologie-Manual pentru clasa a XI-a, Editura Humanitas Educadional,
2008.
121
MUNCA ÎN ECHIP -PROFESOR-ELEV-PRINTE- O NECESITATE ÎN
PROCESUL INSTRUCTIV- EDUCATIV- CORECTIV- COMPENSATOR
prof. de psihopedagogie special

C.S.E.I. SPERANA, ZALU
POP IULIA EMANUELA
Munca în echip PROFESOR- ELEV- PRINTE este

o parte esenial a procesului instructiv educativ corectiv
compensator, deoarece este una dintre principalele valori care
contrivuie semnificativ necesar ca echipa s lucreze bine
împreun, încercând tot posibilul în orice circumstan.
Analizele evolutive în formele de învare între anii 1981–
2006 sau concentrat în principal pe activitatea de tutorat,
învarea prin cooperare/ evaluare de tip peertopeer. Munca
în echip înseamn c cooechipierii vor încerca s coopereze, folosindui abilitile i oferind feedback
constructiv, în ciuda oricrui conflict/ atitudine aparut.
Munca în echip este altruist. Se concentreaz pe obiectivul final i se bazeaz pe conceptul c întregul este
mai mare decât suma prilor sale. Atunci când întreaga echip se concentreaz a crea rezultate excelente,
particularitile membrilor echipei se transform în puncte forte care ajut la îndeplinirea i chiar depirea
obiectivelor generale ale intreg procesului instructiv-educativ-corectiv-compensator.
Educaia unui elev reprezint un efort de echip. Druirea din partea profesorilor/ cadrelor didactice,
a prinilor i bineîneles a elevilor este una dintre valorile principale care contribuie semnificativ în cadrul
procesului educaional i implicit în creterea anselor de succes. Fiecare latur a acestui triunghi echilateral
educaional are rolul su important, în egal msur. PROFESORUL trebuie s faciliteze implicarea elevilor
în învare, s stârneasc i s menin apetitul pentru învare, fcând experiena interesant, inspiraional
i plin de satisfacii. ELEVUL trebuie s fie interesat de învare într-un mod autentic, dar i s depun
efortul necesar pentru a-i atinge potenialul. PRINTELE este cel care pune fundamentul, crescând copii
122
deschii i receptivi la educaie….sprijin copilul înc din primii ani de via s devin o persoan generoas,
responsabil i empatic.
Educatia unui elev reprezint un efort de echip, în care fiecare dintre cei trei membri (elev-profesor-
printe) îi are propriile roluri i responsabiliti. Elevul contribuie cu apetitul pentru învare i efort,
profesorul se altur cu rbdare, cunotine i dragoste pentru copii, iar printele cu atenie i implicare în
dezvoltarea copilului/ elevului. Dac oricare dintre cei trei membri nu îi indeplinete rolul, ansele elevului
la educatie sunt reduse, iar potentialul acestuia, aproape imposibil de atins.
Principii ale muncii în echip:
• Munca în echip promoveaz conexiuni puternice de lucru – comunicare, susinere reciproc,
cooperare, respectul fa de cellalt coechipier, puterea de a înva unii de la alii.
• Munca în echip duce la o provocare sntoas - Cu condiia ca provocarea i recompensele s
promoveze competiia, performana echipei se poate îmbunti.
• Munca în echip se traduce în munc eficient – împrirea sarcinilor;
• Membrii echipei se auto-monitorizeaz;
Parteneriatul dintre profesor- elev- printe are la baza reguli i poceduri clare prin care fiecare dintre
cele trei pri îi cunoate foarte bine responsabilitile, au loc întâlniri periodice, comunicarea este
permanent i totul are în centrul elevul cu nevoile i dorintele lui, cci= întreaga societate are de câtigat
123
dac coala ofer tuturor copiilor o educaie bun=. =Nu uitati de rolul fiecrei pri în procesul de educaie,
responsabilitile celor trei în acest parteneriat i cât de realist este un anumit plan sau proces într-un
context anume.=- Andy Szekely, cofondator SuperTeach;
În anul 1994 Johnson i Johnson au publicat cinci elemente denumite (interdependen pozitiv,
responsabilitate individual, interaciune fa în fa, abiliti sociale i procesare), fiind eseniale pentru
învarea eficient în grup (munca în echip), realizarea de abiliti sociale, personale i cognitive de ordin
superior (rezolvarea de probleme, de raionamente, luarea deciziilor, planificare, organizare i reflecii asupra
comportamentelor formate) .
Johnson i Johnson (2009) au prezentat cinci variabile care mediaz eficacitatea cooperrii:
● Interdependen pozitiv - participanii trebuie s participe pe deplin i s depun eforturi în cadrul
grupului lor. De asemenea fiecare membru al echipei o sarcin / rol / responsabilitate, prin urmare trebuie s
cread c este responsabil pentru învarea sa i a grupului su;
● Interaciune de promovare fa în fa - Membrii echipei îi promoveaz succesul reciproc, îi
explic reciproc ce au de învat i se susin;
● Responsabilitatea individual i de grup - Fiecare membru al echipei trebuie s demonstreze
stpânirea si responsabilizarea a cee ace are încredinat; de asemenea este responsabil pentru învarea i
munca sa, eliminând astfel "inactivitatea/ sustragerea";
● Abiliti sociale - comunicarea eficient, abilitile interpersonale i de grup; Conducere; Luarea
deciziilor; Construirea încrederii; Abiliti de gestionare a conflictelor; Prieteniedezvoltare;
● Prelucrarea grupului - Procesarea grupului are loc atunci când membrii echipei reflect asupra
aciunilor celorlali care au fost de ajutor i care au luat decizii cu privire la aciunile care trebuie continuate
sau modificate. Scopul procesrii grupului este de a clarifica i de a îmbunti eficacitatea cu care membrii
desfoar procesele necesare pentru atingerea obiectivelor grupului…pentru eficientizarea procesului
instructiv educativ corectiv compensator.
În urma acestor principii, putem consluziona faptul c atunci când formezi un grup sau o echip, e
clar c abilitile sociale intr în aciune. Trebuie s se asculte unii pe ceilali, în mod activ, s formuleze idei,
s argumenteze i s dea feed back constructiv. E felul în care copiii înva s lucreze împreun i s
coopereze! E o ocazie bun si exerseze rbdarea i s învee cum si atepte fiecare rândul. Rezolvarea
conflictelor poate de asemenea s fac parte din beneficiile lucrului în echip! Mai mult, e ansa s se lege
prietenii noi!
E ocazia ca fiecare s se simt o parte important a grupului, în timp ce contribuie la proiect i îi împrtete
ideile, atât de importante pentru a construi încredere i stim de sine. Fiecare copil poate astfel s fie expus
la noi idei i moduri de gândire, care îi pot extinde viziunea personal asupra subiectului.
124
In concluzie, în timp ce profesorul modeleaz în
special parcursul academic al elevului, prinii sunt cei
care transmit valorile. Dac prinii reuesc s îi
îndeplineasc acest rol, copilul ajunge la coal dornic s
învee, înelegând importana educaiei. Prinii i
profesorii devin astfel parteneri de învare ai elevului.
Dac oricare dintre aceste pri din triunghi nu se implic
suficient, lucrurile risc s se destrame.
Închei prin a afirma c aa cum spune titlul acestei
resurse, munca în echip (profesor -elev -printe) este o
necesitate în procesul instructiv- educativ- corectiv-
compensator!
Bibliografie:
Cerghit, I., Cristea, S., Pâniòar, O., (2008),Metodologia procesului de învdmânt. În, Pregtirea psihopedagoigic.
Manual pentru definitivat ì gradul II didactic, Editura Polirom, Iaì;
Johnson, D.W. (2009), „O poveste de succes a psihologiei educaionale: Teoria interdependenei sociale i învarea
cooperativ=. Cercettor educaional. p.38 (5): 365–379;
Johnson, David (1978), „Învare cooperativ, competitiv i individualist=. Jurnalul de cercetare i dezvoltare în
educaie.
Stanciu,R.M., (2005), Reflecdii metodice ì psihopedogogice, Editura Casei Corpului Didactic ’’I. Ghe. Dumitra`cu’’,
Buzãu;
https://leaveboard.com/ro/resurseumane/muncainechipa/
125
ÎN ALTERNATIVA STEP BY STEP
prof. înv. primar Mari Anua

coala Gimnazial Nr. 10
Sighetu Marmaiei
Debutul vieii de colar, reprezint o etap esenial, în dezvoltarea i adaptarea copiilor la cerinele
i provocrile pe care le vor întâlni pe durata desfurrii procesului instructiv- educativ. La aceast vârst,
coala i familia sunt pilonii care contribuie la dezvoltarea armonioasa a elevului i la modelarea
comportamentelor care s îi asigure adaptarea social i succesul colar. Copilul îi desfoar activitatea
acas i la coal, aceste dou locuri au o influen major în formarea viitorului adult.
De multe ori, influenele, mesajele pe care copilul le primete de la familie i coal sunt în
contradicie, acest lucru are efecte negative asupra dezvoltrii elevului. Pentru a duce la formarea unor
comportamente pozitive, competene i aptitudini necesare adaptrii sociale , activitile i principiile morale
promovate în procesul instructiv-educativ, trebuie s aib continuitate în cadrul vieii de familie. Acest lucru
a dus la necesitatea implementrii unui parteneriat între coal i familie. În ultimii ani, sistemul educaional
accentueaz nevoia implicrii familiei în activitile colare, subliniind efectele pozitive pe care aceast
colaborare o are asupra copiilor/
Trim într-o epoc a vitezei, într-o societate aflat în continu schimbare, presiunea responsabilitilor
atârn greu pe umerii prinilor i a cadrelor didactice. În acest context, parteneriatul între familie i coal
se integreaz în procesul de învare, asigurând succesul acestuia. Cadrele didactice au rolul de a menine
aceast colaborare, utilizând instrumente eficiente pentru a maximiza beneficiile colii pentru toi elevii i
pentru familiile acestora.
Parteneriatul educaional presupune o form de colaborare i cooperare realizat în sprijinul elevului.
Acesta impune o umitate de decizii, cerine i aciuni educative între factorii educaionali. Acest parteneriat
devine eficient atunci când fiecare dintre prile implicate contientizeaz c principalul beneficiar al acestei
cooperri este copilul.
Alternativa Step by step pune accent pe dezvoltarea armonioas a copilului, pe dezvoltarea
competenelor ce îi asigur adaptarea la situaii noi , imprevizibile dezvoltarea stimei de sine i a încrederii
în forele proprii. Colaborarea cu familia este parte esenial în cadrul acestei alternative. Prinii sunt
126
implicai în proiecte i activiti, tocmai pentru a contientiza faptul c sunt parteneri în dezvoltarea i
educarea copiilor. Aceast abordare aduce beneficii majore atât colii, cât i familie.
Educarea prinilor este un lucru important, ne asigurm astfel c exist o continuitate între coal i
familie în procesul educaional. Un elev cu stima de sine sczut nu va putea fi ajutat doar de coal, este
nevoie ca i în cadrul familiei el s fie apreciat i încurajat. De aceea este important s implicm prinii în
activiti care s îi ajute s îi îneleag copiii, s le oferim acele modele i metode prin care îi pot ajuta.
Prin jocurile organizate în clas ( perechi copil i printe ) putem observa cu uurin relaiile dintre
ei, cât de bine se cunosc, cum comunic. O alt modalitate de implicare a prinilor o reprezint susinerea
unei activiti cu elevii, activitate condus de un printe. Pe rând, prinii care doresc, pot susine activiti
cu copiiii în clas. Se sudeaz astfel relaia i respectul fa de cadrul didactic. edinele conduse de elevi
reprezint o alt modalitate de a consolida reaiile cu familia. Aceste edine se realizeaz individual,
particip un elev, prinii acestuia i cadrul didactic. Este ocazia perfect de a studia relaiile pe care prinii
le au cu copii, încrederea i sprijinul pe care i-l acord.
Consider c parteneriatul coal – familie este absolut necesar, mai ales în contextul actual. De multe
ori nu înelegem sau nu reuim s schimbm comportamentul neadcvat al unui elev, în momentul în care
colaborâm cu familia putem afla factorii care au determinat acest comportament. O colaborare strâns, bazat
pe incredere i respect reciproc pot face minuni în evoluia i dezvoltarea unui copil.
Bibliografie:
1. Cerghit, I., Radu I.T., Popescu E., Vlsceanu L. Didactica, manual pentru clasa a X-a, _coli normale,
E.D.P., R.A., 1997;
2. Claff Gogfrey, Parteneriat `coal-familie-comunitate-ghid pentru cadrele didactice, Editura Didactic
ì Pedagogic, Bucure`ti, 2007;
3. Cosmovici, A., Iacob, L., Psihologia copilului, Editura Polirom, Iaì, 1999;
127
PARTENERIAT _COAL-FAMILIE
prof. Bena Gianina Ionela, C..E.I. "Primvara" Reia
Contribuia i intervenia educativ din partea colii asupra prinilor, pentru a-i ajuta în demersurile
lor educative - precum dezvoltarea responsabilitii parentale, a atitudinilor i practicilor educative parentale
optime - reprezint un obiectiv deosebit de important în cadrul relaiei/ parteneriatului coal – familie.
Calitatea educadiei ì succesul `colar necesit abordarea de strategii i practici variate privind reladiile
de colaborare dintre `coal, familie ì comunitate. Unitatea colar, centrat pe elevi i, totodat, responsabil
pentru educadia formal a copiilor/ elevilor, trebuie s aib în vedere crearea unor astfel de parteneriate,
pentru a ajuta elevii s aib succes la `coal ì mai târziu, în viad. Atunci când prindii, elevii ì ceilaldi
membrii ai comunitdii se consider unii pe aldii parteneri în educadie, se creeaz în jurul elevilor o comunitate
de suport care începe s funcdioneze. Parteneriatele reprezint actual o component esendial în organizarea
`colii ì a clasei de elevi, i nu doar o simpl activitate cu caracter opdional sau o problem din sfera reladiilor
publice. În drile dezvoltate, cu deosebire pe continentul nord-american, parteneriatele `coal - familie sunt
esendiale în procesul de educadie a elevilor ì în succesul lor la `coal.
Familia contemporan este puternic influenat de schimbarile majore din cadrul societii actuale,
cunoaterea i înelegerea familiei în calitate de partener constant i autentic devenind o prioritate. Prezena
în cadrul diferitelor familii a elementelor tradiionale cu elemente moderne generate de noi realiti socio-
economice determin o diversificare a familiilor i a situaiilor considerate anterior atipice. În acest
context, pentru a atrage familia, coala trebuie s ia act de aceste schimbri, prin atitudini i comportamente
noi, adecvate. Cunoaterea familiei de ctre coal devine extrem de important i are în vedere cunoaterea
trsturilor, calitilor, problemelor sale specifice, a valorilor si normelor pe care le promoveaz, a
avantajelor pe care le-ar putea avea.
Dup cum arat Agabrian (2005), din parteneriatele `coal - familie cei câtigai sunt, în esen,
elevii. Acestea acdioneaz în urmtoarele direcdii: ajut profesorii în munca lor; genereaz i perfecioneaz
competenele `colare ale elevilor; îmbuntdesc programele de studiu ì climatul `colar; dezvolt abilitdile
educadionale ale prindilor, creeaz un mediu de siguran sporit în `coli.
Demersurile / aciunile din partea colii, pentru depirea dificultilor existente la nivelul relaiei
coal – familie, vizeaz: creterea iniiativei i implicrii managerilor colari în sensibilizarea i atragerea
128
familiei; elaborarea unor proiecte centrate pe parteneriatul cu prinii; transformarea comitetelor de prini
în structuri actve i dinamice, cu rolul de interfa în relaia coal-prini; diseminarea unor informaii clare
cu privire la scoal, la activitile i problemele sale; organizarea unor activiti extracolare diverse în regim
de parteneriat.
Studiile de specialitate au evideniat urmtoarele: implicarea familiei este o parte important pentru
calitatea educadiei, pentru un mediu sigur de învdare ì de achizidii ale elevilor, indiferent de mediul
economic sau cultural al familiei, când prindii sunt parteneri în educadia copiilor lor, rezultatele determin
performanda elevilor, o mai bun frecventare a `colii, scderea fenomenului delincvendei, todi prindii doresc
cea mai bun educadie pentru copiii lor, majoritatea prindilor vor s se implice mai mult în educadia copiilor
lor, dar muldi nu `tiu cum s procedeze, majoritatea cadrelor didactice simt c implicarea prindilor este o
parte vital a succeselor, dar muldi nu `tiu cum s-i implice pe ace`tia, colile trebuie s încurajeze ì s
promoveze implicarea prindilor. Parteneriatul coal – familie, pentru a fi eficient, trebuie s vizeze
dezvoltarea pe mai multe paliere comune cadrelor didactice i prinilor, i anume : luarea deciziilor,
acordarea sprijinului, predarea, studiul, comunicarea.
unui contract educaional individual privind educadia copilului. Scopul contractului are ca principiu
asigurarea condidiilor optime de derulare a procesului de învdmânt, prin implicarea ì responsabilizarea
prdilor în educadia beneficiarilor direcdi ai educadiei elevilor. Astfel, coala are responsabilitatea cea mai
important în procesul instructiv-educativ, printele este o persoan responsabil pentru educarea ì
comportamentul copilului ì pentru colaborarea cu `coala spre beneficiul copilului, elevul este i el
responsabil pentru propria educadie.
Din momentul semnrii acestuia, contractul educaional dintre familie ì `coal se consider ca un
sistem de îndatoriri reciproce în colaborarea prindilor cu `coala pentru a educa ì forma copilul.
Bibliografie:
Agabrian, M., & Milea V. (2005). Parteneriate `coal-familie-comunitate. Iai: Institutul European.
129
IMPORTANcA PARTENERIATELOR _COAL – FAMILIE
prof. Gavra Viorel

C.S.E.I. Primvara Reia
O lung perioad de timp s-a mers pe idea c coala joac rolul central i ar putea înlocui familia,
dar în esen coala realizeaz o serie de structuri ca sprijin în favoarea familiei i a copilului. Pe de alt parte
este nevoie de activiti de sprijin i susinere i în afara clasei existând foarte multe situaii de risc.
Familia costituie mediul de dezvoltare a primelor vârste ale copilului, ceea ce este fundamental în
dezvoltarea ulterioar a personalitii fiecrui individ în parte, ins i pe perioada vrstelor colare familia
trebuie s rmân mediul afectiv cel mai prielnic de stimulare i siguran.
Structueile de sprijin cu care coala vine în întâmpinare sunt cabinetele de consiliere, de asisten
psihopedagogic, de logopedie, de orientare profesional, dar i centre de resurse pentru profesori sau
familie. Sunt dezvoltate diverse programe , la nivelul acestor structuri pentru copii, prini i profesori sub
form individualizat sau de grup.
Sunt identificate dou laturi principale ale implicrii prinilor în activitatea colar a copiilor i
anume :
1. Latura relaiei printe – copil, privind controlul fregvenei colare i a rezultatelor obinute, al temelor
de acas si a gradului de implicare al prinilor în rezolvarea acestora i nu în ultimu rând nivelul de
susinere moral i material a activitilor colare desfurate de copil.
2. Latura relaiei familie-coal, care în principal vizeaz alegerea filierei colare i la contactele directe
pe care prinii le vor avea cu reprezentanii colii, cadre didactice i administratori.
Trebuie s existe o reea foarte dezvoltat de relaii în cadrul unei coli, pentru a avea un potenial
mare de influen în educaia copiilor. Principalele relaii sunt :
- Relaiile dintre professor i elev.
- Relaiile între profesori, între elevi i relaiile dintre profesori i specialiti care sprijin coala, dar
i dintre profesori i conducerea colii.
- Relaiile dintre prini i profesori
- Relaiile dintre prinii , profesorii copilului i specialitii care se implic în dezvoltarea acestora,
cee ce implic lucrul în echip,pentru luarea celor mai bune decizii.
130
Prinii trebuie întodeauna s fie participani activi pentru a aduce o contribuie important în educarea
copiilor lor, s ia parte la luarea tuturor deciziilor atât în coal dar i în afara ei, Responsabilitatea s fie
împrit între prini i profesori.
Toi specialitii cu care familia intr în contact prin copil au un rol direct sau indirect pe lâng prini.În
societatea modern, educaia copiilor a devenit o problem de interes naional, dezvoltându-se un sistem de
cât mai multe instituii specializate.A fi printe astzi , putem spune c a devenit o profesie în care foarte
important este s relaionm cu toi cei implicai in dezvoltarea copilului nostru.
Bibliografie:
1. Agabrian, Mircea, Scoala, familia, comunitatea, Institutul European, Iasi, 2006.
2. Baban, Adriana, „Consiliere educationala=, Editura Psinet, Cluj-Napoca, 2003.
3. Nicola, Ioan, „Tratat de pedagogie `colar=, Editura Didactic ì Pedagogic, Bucure`ti, 2000.
131
FAMILIA-LOCUL ÎN CARE SUNTEM RNII, DAR I VINDECAI
Consilier colar,
prof. Tucaciuc Maria
CJRAE CS, coala Gimnazial Nr. 7 Reia
Ne întrebm de multe ori ce este de fapt acest bullying, de ce este aa de frecvent, <de ce se vait
atâta copiii c i pe vremea noastr erau din astea i le rezolvam cum puteam=? Sunt întrebri prezente i
pertinente. Ce este diferit fa de alte vremuri? M-am gândit mult ca i consilier colar la acest fenomen i
este o preocupare permanent a mea pentru a preveni i pentru a anticipa, anumite evenimente i situaii. Ce
s-a schimbat? Multe! S-au schimbat enorm vremurile, oamenii, societatea i situaiile. Familia, cea care era
considerat nucleul societii, minibiserica, paradisul a avut de suferit foarte mult în ultimii ani. Fenomenele
sociale, dinamica locurilor de munc, plecarea prinilor la munc în strintate, evidenierea drepturilor
copiilor i mai puin a responsabilitilor acestora, scderea vârstei la care multe fete devin mame i multe
alte aspecte, au influenat foarte mult relaiile dintre oameni. Familia a ajuns un câmp de lupte, un loc pentru
indeplinirea dorinelor, un loc în care rolurile s-au inversat i un loc în care autoritatea parental nu s-a mai
exercitat aa cum ar fi trebuit. Îmi bazez aceste afirmaii în urma analizei activitii de consiliere din ultimii
ani, pe care am desfurat-o în cabinetul de asisten psihopedagogic din coal. Concluzia este c relaiile
semnificative sunt foarte firave, puine i fluctuante. De aceea rnim i suntem rnii uor, iar vindecarea este
un proces greoi, pentru c, cu greu mai gsim puin încredere pe care s o acordm celor din jurul nostru.
Prin urmare, din aceste relaii semnificative lips sau foarte firave i dintr-o stim de sine foarte sczut se
nate tot ceea ce înglobeaz fenomenul de bullying. Fenomen care se petrece la coal, dar care trebuie
rezolvat implicând familia i realizând cu adevrat un parteneriat cu aceasta.
Bullying-ul este un fenomen care a luat proportii îngrijortoare. De cele mai multe ori victimele sunt
copiii mai timizi, mai "slabi de înger", lipsii de for, cu slab încredere în ei, care se supr repede i nu sunt
capabili s se apere singuri, cei cu situaii financiare sau sociale dificile, cei de etnii diferite, copiii cu defecte
fizice vizibile i cei care sufer de diferite boli.
Impactul asupra dezvoltrii unui copil nu este deloc de neglijat. Pe termen scurt se poate manifesta
prin semnele expuse anterior: copilul nu mai vrea s mearg la coal, este tot timpul timorat, nu se poate
exprima liber, se simte neîneles, marginalizat, exclus. Dac aceste comportamente se desfoar pe termen
mai lung, iar copilul se simte lipsit de control, de aprare i nu vede nicio cale de ieire din situaie, tristeea
se poate transforma în depresie, însoit chiar de gânduri suicidale, teama de a mai merge la coal i a se
132
confrunta cu situaie se poate transforma în abandon colar, poate dezvolta tulburri de comportament cum ar
fi mâncatul excesiv i se poate instala chiar i o fobie social pe baza gândului c "toi oamenii sunt ri, toat
lumea încearc s m rneasc".
Sfatul principal pentru prini indiferent de situaie este s aib o bun comunicare cu copilul, s îl
cunoasc bine, în termeni de sensibilitate, emotivitate, putere de adaptare i s îi cread copilul atunci când
acesta le expune o problem. De cele mai multe ori copiii nu vorbesc dac sunt victimele unui astfel de
comportament din ruine, din teama de rzbunare, pentru c nu au încredere în aduli, pentru c au fost abuzai
- btui, înjurai, umilii, intimidai, ironizai - de ctre aduli - prini, profesori, familie - i cred c abuzul
este ceva normal sau nu vor s fie eticheti ca turntori, trdtori.
Este de asemenea foarte important s învm copilul s discearn singur între situaiile pe care le
poate gestiona i cele în care este nevoie de intervenia unui adult. La primele reacii de acest gen poate este
mai indicat s încerce s le fac fa singur, cu umor, cu stpânire de sine, detaat de situaie i relaxat, i chiar
cu o atitudine de evitare (s evite anumiti copii, s evite un anumit traseu spre coal dac tie c este
întâmpinat necorespunztor). A cere imediat ajutorul unui adult poate fi perceput de ctre agresor ca semn de
slbiciune i comportamentele pot continua sau pot escalada. Dar copiii trebuie învai c atunci când vorbim
de violen fizic este foarte important s se adreseze imediat unui adult din coal sau din familie. Familia
trebuie s tie prin ce situaii trece copilul i împreun s stabileasc strategii posibile de intervenie, rezolvare
i prevenire. Pentru c aa cum spuneam, în familie suntem rnii atunci când nu suntem ascultai sau suntem
ignorai, dar tot în familie ne vindecm atunci când ei tiu prin ceea ce trecem i sunt alturi de noi, ajutându-
ne s depim situaiile dificile.
Bibliografie:
1.Stella O’Malley,(2017). Copii mai puternici decât bullyingul, Editura Corint, Bucureti.
2.Signe Whitson, (2014).Stop bullying. 8 strategii eficiente pentru prini i profesori de recunoatere, oprire
i prevenire a comportamentului agresiv.Editura Herald, Bucureti.
3.Gabriela Maalouf, Adriana Mitu, (2021). Cum s fii cool la coal. Educaie fr bullying.Editura Bookzone,
Bucureti.
133
PARTENERIAT COAL – COMUNITATE – FAMILIE
prof. înv. primar Pârvu Ileana

Colegiul Naional ,,Mircea Eliade= Reia
Într-o comunitate în care se dorete binele, progresul, bunstarea cetenilor ei toate aciunile sunt
duse la îndeplinire printr-un efort unanim conjugat al factorilor care pot, trebuie i vor s intervin. Acest
aspect al colaborrii, spre realizarea unui scop final i pozitiv, nu ocolete nici învmântul. Dac la nivelul
învmântului mediu i superior rezolvrile s-ar putea gsi mai la îndemân sub aspect utilitar-gospodresc,
în învmântul primar avem nevoie de mai mult ajutor i implicare din partea cetenilor, instituiilor i
firmelor, i desigur, efortul nostru, al cadrelor didactice, va trebui s fie pe msur i s depeasc graniele
profesiunii.
Pentru a se angrena într-o astfel de colaborare, învtoarele trebuie s-i întocmeasc un plan
managerial, cu obiective precise, plecând de la contextul social i de la premisele reformei în educaie.
În comunitatea noastr reprezentanii locali sunt ateni la toate problemele comunitii i au o vdit
deschidere i înelegere fa de problemele colii, fapt care a dus la o strâns colaborare cu reprezentanii
comunitii locale în vederea stabilirii unui parteneriat.
În cadrul parteneriatului, prin eforturile echipei i cadrelor didactice coordonatoare i prin
mobilizarea i sensibilizarea Primriei în a gsi sponsori, preocuprile i dezideratele colii au fost cunoscute
i de câteva societi comerciale care au contribuit în baza unor contracte de sponsorizare la rezolvarea unor
necesiti. Dotarea cu jocuri didactice necesare procesului de învmânt; daruri pentru copii la ocazii
speciale. Parteneriatul cu comunitatea local s-a adresat i altor instituii care au venit în sprijinul realizrii
obiectivelor programei referitoare la educaia rutier, ne-am adresat organelor de resort locale- Poliia, ce s-
au implicat în aciuni de informare i demonstrare concret, vizând norme de conduit rutier i pietonal pe
înelesul elevilor, activiti care au dus la o strâns legtur între elevi i poliist, iar poliistul a început s fie
perceput ca prieten ci nu ca un duman, care vegheaz mereu la sigurana copiilor.
Pentru activitatea religioas întâlnirile cu preotul paroh din comun a constituit un factor de apropiere de
Biseric i spiritualitate. Elevii au fost implicai în activiti cretineti din care au îneles c trebuie s fie
buni, înelegtori, milostivi. De Crciun au susinut în biseric un spectacol de colinde.
Pornind de la importana educaiei pentru sntate, în cadrul parteneriatului o strâns colaborare a
fost i cu medicul de familie din comun, care s-a implicat în activitile noastre pentru a le explica elevilor
procedee pentru verificarea însuirii i aplicrii deprinderilor igienico-sanitare.
134
În cadrul parteneriatului, colaborarea dintre coal i familie a fost o necesitate în condiiile vieii
actuale deoarece timpul acordat de ctre prini copiilor este tot mai scurt. Aceasta face ca în multe cazuri
prinii s nu-i cunoasc destul de bine copiii. Pentru c nu le cunosc posibilitile, de multe ori cerinele
prinilor depesc posibilitile copiilor, fapt care poate duce la suprasolicitare i, în final, la eec colar.
Pentru a evita perpetuarea unor greeli de educaie i a obine rezultate colare bune, colaborarea cu prinii
trebuie s înceap când copilul ajunge în clasa pregtitoare. Lectoratele cu prinii sunt calea prin care astfel
de probleme pot fi abordate eficient, deoarece ele îi dau posibilitatea învtorului s se adreseze în acelai
timp tuturor participanilor fr s-i lezeze aducând în faa lor spre analiz modele de comportament i greeli
de educaie .
Implicarea prinilor, prin parteneriat, în activitile extracurriculare a condus la contientizarea
rolului lor în educaia elevilor i le-a suscitat dorina de a se implica mai mult, material, moral în realizarea
unor aciuni propuse de cadrele didactice din coal. Prin implicare, prinii au îneles mult mai bine rolul
lor educativ.
Prin reuita parteneriatului iniiat de noi, cadrele didactice, cu întreaga comunitate, considerm c
adevratul câtig este reprezentat, de fapt, de conturarea unui amplu elaborat profil socio-moral al copiilor
prin focalizarea interinstituional.
Bibliografie:
Iancu, Romi B.,( 2000), Managementul i gestiunea clasei de elevi – Fundamente teoretico-metodologice,
Editura Polirom, Iai
Popescu, Elena, (2007), Cum s ne cretem copiii, Ed. Booklet, Bucureti
Învmântul primar, Editura Miniped, 2007
Revista învmântului precolar, 2005.
135
IMPORTANA PARTENERIATULUI FAMILIE-GRDINI
Ghiescu Alina-Maria, Grdinia cu Program Nomal Ileana,

loc. Glodeanu Srat
Educaia reprezint un efort interactiv care are loc pe parcursul vieii. Când factorii implicai, precum
familia, grdinia, coala, comunitatea colaboreaz, acetia pot reda cele mai bune resurse i experiene
pentru îmbuntirea educaiei.
Parteneriatele educaionale sunt necesare pentru obinerea performanelor colare calitative, fr a ine cont
de gen, statut socioeconomic, diferene culturale i etnice.
Principalele obiective ale parteneriatului educaional sunt: creterea oportunitilor pentru familie de
a se implica în educaia copiilor i încurajarea procesului comunicrii între cele dou instituii.
Realizarea unor parteneriate eficiente cu familiile copiilor presupune crearea unui mediu colar deschis
comunicrii cu prinii, care s le ofere acestora posibilitatea de a formula întrebri, de a-i exprima
îngrijorrile i de a participa activ la luarea deciziilor.
Actul de implicare al prinilor în educaie este vzut ca o suit de activiti pe care prinii le conduc
în mod direct sau indirect, implicarea fiind dependent de mediul grdiniei. Implicarea familiei este
important deoarece se creeaz continuitate. Grdinia i familia sunt dou elemente care trebuie s-i asume
responsabilitatea pentru dezvoltarea copiilor i s fie parteneri egali în educaie.
Colaborarea cu grdinia presupune flexibilitate, receptivitate, la perspectiviele celuilalt, precum i
recunoaterea importanei relaiilor i sprijin reciproc. Grdinia are posibilitatea de a înelege ideile
prinilor, ascultându-i, educatoarele reuesc s cunoasc mai bine copilul i s identifice deprinderile pe
care acesta le are când intr în grdini.
În urma încheierii unui parteneriat cu familia, grdinia poate avea urmtoarele beneficii, precum:
-eficiena actului de comunicare între toate prile implicate;
- îmbuntirea disciplinei copiilor;
- condiii mai bune în vederea realizrii unui management eficient;
- înelegerea i acceptarea copiilor i familiilor;
- intensificarea relaiilor interpersonale dintre copii, o atitudine pozitiv;
-participarea la evenimentele din grdini.
136
La nivelul familiei, acesta poate avea urmtoarele beneficii:
-realizarea unei relaii mai strânse între prini i copii;
- o bun comunicare între grdini i familie;
- înelegerea curriculumului i a instruciei;
- accesul mai rapid la resursele educaiei.
Pentru o bun colaborare între grdini i familie este esenial s se realizeze i s se desfoare
parteneriate educaionale.
Bibliografie:
1. Bonchi Elena, ,,Familia i rolul ei în educarea copilului", Editura Polirom, 2011.
2. Repere fundamentale în învarea i dezvoltarea timpurie a copilului de la natere la 7 ani, Editura
Vanemonde, 2010.
137
PARTENERIAT COAL-FAMILIE-COMUNITATE
prof. Andronie Sorina-Livia

Colegiul Naional = Mircea Eliade =, Reia
Factorii de baz care ajut copilul în desvârirea propriei educaii sunt coala i familia. Funcia
educativ a familiei const în formarea priceperilor, deprinderilor de via, sentimente. Rolul familiei este
important în dezvoltarea copilului din punct de vedere fizic, intelectual, moral si estetic. coala, alturi de
familie, influeneaz, prin condiiile concrete în care se desfoar procesul de învmânt, personalitatea
copilului.
coala eficient realizeaz un parteneriat cu elevul, prin valorizarea si respectarea identitii sale cu
familia, prin recunoaterea importanei acesteia i atragerea în procesul didactic i cu toate resursele
educative ale societii pe care le identific i le folosete activ. Este nevoie a se dezvolta un nou concept
care s întreasc schimbarea în relaiile coal-familie. Acest concept este parteneriatul educaional.
Parteneriatul educaional este forma de comunicare, cooperare i colaborare în sprijinul copilului la
nivelul procesului educaional. Acesta presupune o unitate de cerine, opiuni, decizii i aciuni educative
între factorii educaionali.
Parteneriatul educaional se realizeaz între:
• instituiile educaiei :
• familie, scoal si comunitate ;
• agenii educaionali :
• copil, prini, profesori, specialiti în rezolvarea unor problem educaionale ;
• membrii ai comunitii cu influenta asupra creterii, educrii si dezvoltrii copilului
(medici, factori de decizie, reprezentani ai bisericii, ai poliiei) ;
• influentele educative exercitate la anumite momente asupra copilului ;
• programele de cretere, îngrijire i educare a copilului.
Prinii, copiii i comunitile se influeneaz puternic unii pe alii. Mediul în care triesc prinii poate
sprijini sau devia vieile lor, poate determina multe dintre valorile lor. De asemenea , prinii pot influenta
comunitatea i pot contribui la dezvoltarea valorilor comunitii. Activitatea educativ ce se realizeaz
în coal nu poate fi separat, izolat de alte influene educative ce se exercit asupra copilului. Educaia este
cea care desvârete fiina uman, educaia pe care copilul o primete în familie, în coal i de la
138
comunitate. Implicarea prinilor joac un rol important în cadrul interveniei colare. Aciunile care implic
prinii produc o schimbare în ambientul familiei i cresc aspiraiile, atât ale prinilor pentru copiii lor, cât
i ale copiilor înii. Ca prim factor educativ, familia ofer copilului aproximativ 90% din cunotinele uzuale
( despre plante, animale, ocupaiile oamenilor, obiecte casnice), familia este cea care ar trebui s dezvolte
spiritul de observaie, memoria i gândirea copiilor. Copilul obine rezultatele colare în funcie de modul
în care prinii se implic în procesul de învare, asigurându-i copilului cele necesare studiului.
Tot în familie se formeaz cele mai importante deprinderi de comportament : respectul, politeea, cinstea,
sinceritatea, decena în vorbire i atitudine, adic ,, cei apte ani de acas ’’. Uneori prinii uit c trebuie
s fac front comun cu profesorii, deoarece i unii i alii nu doresc decât dezvoltarea armonioas a elevului,
educarea i îmbogirea cunotinelor acestuia. Se întâmpl totui ca ceea ce consider prinii a fi o msur
corect pentru copilul lor într-o anumit situaie, s nu fie tocmai ceea ce are nevoie copilul în acel moment.
De aici apar conflictele, rupturile dintre membrii familiei, renunarea la intervenii din partea prinilor care
sunt depii de situaie. Între familie i coal trebuie s existe o permanent colaborare care se poate realiza
prin vizite reciproce, edine i lectorate cu prinii.
Implicarea prinilor în problemele colii se refer la construirea unor relaii pozitive între familie i
coal. Colaborarea i cooperarea prinilor cu coala sunt eficiente ambilor factori. Dac ne referim la
optimizarea comunicrii între profesori i prini, se iau în calcul:
• calitatea celor doi poli ai colaborrii (profesori i prini);
• percepiile fiecruia;
• atitudinile care îi caracterizeaz;
• caracteristicile instituiei colare;
• caracteristicile familiei;
• modul de comunicare.
Implicarea prinilor în rezolvarea problemelor colare i în sprijinirea procesului instructiv-educativ are
o serie de motivaii, dintre care enumerm: prinii îi cunosc copiii i doresc s îi descopere ca elevi, prinii
au nevoie de informaii referitoare la îndeplinirea rolului de elev de ctre copilul lor.
Forme de colaborare a prinilor cu coala:
• prezenta la edine i lectorate;
• asistarea elevilor în efectuarea temelor;
• participarea la activiti cultural- artistice i sportive;
• organizarea unor expoziii, serbri, excursii;
• organizarea unui col verde în coal;
• atragerea unor fonduri pentru coal;
139
• susinerea bibliotecii prin donaii de cri.
O comunicare optim învtor/diriginte/familie are rolul de a aciona în mod pozitiv asupra copilului i
de a stopa comportamentele negative. De multe ori apar dificulti de comunicare i de dezvoltare a relaiei
coal- familie. De aceea trebuie cunoscui factorii care favorizeaz dar i blocheaz o comunicare eficient.
Lipsa de comunicare din partea uneia dintre ele afecteaz evoluia elevului, rezultatele colare i natura
comportamentului.
Bibliografie
1. Bunescu Ghe., Alecu G. , Badea D. – Educaia prinilor . Strategii i programe, E.D.P., Bucureti,
1997;
2. Ecaterina Adina Vrma – Consilierea i educaia prinilor, Editura Aramis, 2002;
3. Nica I., copa L. – Colaborarea colii cu familia elevilor de clasa I , E.D.P. , Bucureti, 1974;
4. Stoian M. – Abecedarul prinilor, E.D.P., Bucureti, 1972.
140
_COALA _I FAMILIA
prof. înv. primar: Ana-Gabriela Nichitovici

_coala Gimnazial Nr. 7 Galadi
Institudia social în care se realizeaz educadia organizat a tinerei generadii este `coala. Ea este factorul
decisiv pentru formarea unui om apt s contribuie la dezvoltarea societdii, s ia parte activ la viad, s fie
pregtit pentru munc. Procesul de învdmânt este cel care confer `colii rolul decisiv în formarea omului.
Misiunea `colii este aceea de a contribui la realizarea idealului educativ impus de cerindele viedii sociale.
Procesul de educadie din cadrul `colii este îndrumat ì condus de persoane pregtite în mod special pentru a
asigura reuìta `colar.
Dar fr sprijinul activ al prindilor, `coala nu poate realiza obiectivele educadionale stabilite, oricât de
competendi ar fi educatorii.
_coala ì familia reprezint cei mai importandi factori educadionali, fiind adevradi piloni ai educadiei.
Familia îi ofer copilului modele de comportament pe care, de regul, acesta le imit cu fidelitate.
Mediul familial este primul mediu educativ pe care îl cunoa`te copilul ì care marcheaz esendial
dezvoltarea ca individ. Legtura copilului cu familia este extrem de puternic ì de neînlocuit. Familia
exercit o influend deosebit de adânc asupra copiilor. O mare parte despre cuno`tindele despre natur,
societate, igien, comportament, elevul le datoreaz familiei. Rolul familiei este foarte important în
dezvoltarea copilului din punct de vedere fizic, intelectual, moral estetic etc. Copilul obdine rezultatele
`colare în funcdie de modul în care prindii se implic în procesul de învdare. Prindii trebuie s asigure
copilului cele necesare studiului, trebuie s-ì ajute copilul la învdtur. Prindii trebuie s aib o atitudine
de mijloc: s nu-l ajute prea mult pe copil, dar nici s ajung s nu se intereseze deloc de rezultatele acestuia.
Tot în familie se formeaz cele mai importante deprinderi de comportament: respectul, politedea, cinstea,
sinceritatea, decenda în vorbire ì atitudini, ordinea, cumptarea, grija fad de unele lucruri încredindate. Toate
acestea reprezint de fapt ilustrarea cunoscutei expresii „a avea cei àpte ani de-acas=. Un elev fr „cei
àpte ani de acas= va crea mereu probleme chiar ì ca viitor adult. Aici trebuie reamintit c, în general, elevii
nu primesc în cadrul `colii nici un exemplu sau sfat negativ. Uneori prindii uit c trebuie s fac front
comun cu profesorii, deoarece ì unii ì aldii nu doresc decât dezvoltarea armonioas a elevului, educarea ì
îmbogdirea cuno`tindelor acestuia.
Numai printr-o colaborare strâns, susdinut ì fluent, familia ì `coala pot pune în aplicare acest proces
de educare a fiindei umane în devenire. Esendial este ca cei doi factori s-ì dirijeze acdiunile spre un scop
141
comun, s-ì concentreze ì s-ì focalizeze influendele spre acelaì deziderat: formarea tipului de
personalitate solicitat de imperativele lumii contemporane.
De aceea între familie ì `coal trebuie s existe o permanent colaborare care se poate realiza prin
èdinde ì lectorate cu prindii, diverse activitdi extracurriculare etc.
În concluzie, trebuie spus c cei doi factori educativi, familia ì `coala, trebuie s aib acelaì scop –
formarea personalitdii umane integrale ì armonioase.
BIBLIOGRAFIE :
Cerghit, I.; Radu, I.T.; Popescu, E.; Vlsceanu, L., „ Didactica=, manual pentru clasa a X-a, `coli normale,
E.D.P., R.A., 1997;
Kant, Im., Tratat de pedagogie. Iaì, Editura Agora, 1992.
Nicola, I., „ Pedagogie=, E.D.P., R.A., Bucure`ti, 1992;
142
CHESTIONAR PENTRU PRINcI
IMPLICAREA FAMILIEI ÎN EDUCAcIA COPILULUI
ing. prof. Pau Violeta

Liceul Teoretic, Comuna Mciuca
Judeul Vâlcea
A dori s cunosc câteva aspecte referitoare la implicarea familiei în educadia copiilor ì a reladiilor
dintre familie ì `coal.
Rspunsurile pe care le vom obdine nu vor fi comunicate nimnui în aceast form.
I.
1. Sexul
 Masculin
 Feminin
2. Studiile efectuate
a) _coala primar
b) _coala gimnazial
c) Liceu
d) Studii superioare
3. Profesia:............................................................
4. Mediul de proveniend:
 Urban
 Rural
5. Starea civil:
 Cstorit/
 Necstorit/
6. Familie monoparental (dac este cazul) datorat:

a) Decesului
b) Divordului
c) Necstoriei
II. Climatul familial

7. V întrebadi în fiecare zi copilul despre ce s-a întâmplat la `coal?
a) Întotdeauna
b) De cele mai multe ori
c) Rareori
d) Niciodat
8. Se întmpl des ca atitudinea dumneavoastr fad de copil s nu fie în concordand cu cea a dirigintelui?
 Da
 Nu
 Nu `tiu
9. Este necesar s insiste copilul dumneavoatr pentru ca s participadi la èdindele cu prindii?
143
 Da
 Nu
 Uneori
10. cinedi cont de prerile ì sfaturile profesorului diriginte?
a) Întotdeauna
b) De cele mai multe ori
c) Rareori
d) Niciodat
III.
11. Cum consideradi colaborarea dumneavoastr cu `coala?
a) Foarte bun
b) Bun
c) Satisfactoare
d) Nesatisfactoare
12. Cât de des vizitadi `coala copilului dvs?
a) Lunar
b) O dat la 3 luni
c) O dat pe semestru
d) De câteva ori pe parcursul anilor de `coal ai copilului
13. Când vizitadi `coala copilului dumneavoastr?
a) Când suntedi invitat la scoal
b) Când avedi anumite plângeri/ nemuldumiri
c) Prin participare voluntar la proiectele `colare
d) Alte situadii (v rugm s le mendionadi)
e) Zilnic prin intermediul internetului
14. Cum pstradi legtura cu dirigintele copilului?
a) Prin participarea la obi`nuitele èdinde cu prindii
b) Prin intermediul telefonului
c) Prin bilete
d) Prin întâlniri propuse de diriginte
15. Consideradi c acordadi timp suficient ì atendie suficient problemelor `colare ale copilului?
 Da
 Nu
Dac rspunsul dumneavoastr este Nu v rugm rspundei la întrebarea urmtoare:
16. Care este motivul pentru care acordadi atât de pudin timp discutrii problemelor `colare cu copilul
dumneavoastr?
a) Presiunea activitdii profesionale ì a îndatoririlor
b) Slujba dumneavoastr : a) într-un alt ora; b) în strintate
c) Alte prioritdi ale viedii de familie
d) Copilul dumneavoastr nu este încântat de astfel de discudii
17. Consideradi c lipsa succesului `colar al copilului se datoreaz :
144
În foarte În mare Nici în În În foarte
mare msur mare, nici mic msur mic
msur în mic msur
msur sau deloc
a) Incompetendei unora
dintre profesori
b) Cererilor exagerate din
partea unor profesori
c) Lipsei unei evaluri
ritmice
d) Lipsei de interes din
partea copilului
e) Copilul nu se simte
încrezator in fordele proprii
f) Lipsei planurilor de viitor
g) Copilul nu este fericit la
`coal
h) Inconsecvendei în
controlarea programului
copilului de ctre prindi
i) Altele..................................
18. V rugm s v exprimadi acordul în ceea ce prive`te regulile ì regulamentul `colar :

a) Sunt total de acord cu regulamentul `colar
b) În general sunt de acord
c) Nu sunt de acord cu regulamentul `colar
19. Cum apreciadi contribudia `colii la succesul personal ì profesional al copilului dumneavoastr?
a) Foarte bune ambele pentru pregtirea `colar ì educadie
b) Foarte bun pentru instruirea `colar dar srac fad de educadia `colar
c) Bun
d) Satisfctoare
e) Alte situadii (v rugm s le precizadi)........................................................................
20. Consideradi c i-adi oferit copilului dumneavoastr o bun educadie în familie cu privire la:
1. comportament civilizat a) da b) nu
2. formare intelectual a) da b) nu
3. dezvoltare moral a) da b) nu
4. responsabilitate general a) da b) nu
21. Ce consideradi c ar trebui s fac coala pentru a exista o mai bun colaborare între familie i
`coal.................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
145
IMPORTANA PARTENERIATULUI FAMILIE-COALA INCLUZIV
PENTRU INTEGRAREA ELEVILOR CU CERINE EDUCATIVE SPECIALE
prof. Mezin Daniela-Mrioara

C.S.E.I. =Aurora= Reia
Angajarea ì responsabilitatea familiei în educadia copiilor este fundamental pentru reuìta

participrii `colare. La orice copil, în mod particular la copiii cu cerine educative speciale, gradul de interes
ì de colaborare a printilor cu `coala este cel mai adesea direct propordional cu rezultatele `colare obdinute
de copii. Psihopedagogia modern, centrat pe copil se bazeaz pe convingerea c familia este principalul
educator ì cu cel mai mare potendial de modelare.
Un rol foarte important al `colii este acela de a sprijini familiile s aib încredere în resursele proprii,
de a face fad greutdilor cu care ele se confrunt.
coala incluziv pune în centrul ateniei sale persoana ca fiin original, unic i irepetabil, punând
accent pe faptul c în fiecare societate exist persoane diferite, grupuri diferite, motivaii, raiuni i puncte
de vedere diferite. Misiunea acestei coli este aceea de a oferi tuturor posibilitatea de a înva în funcie de
ritmul, capacitile i nevoile proprii i de a se exprima conform trsturilor individuale de personale.
În `colile incluzive, prindii particip direct la viada `colii ì pot influenda anumite decizii care privesc
procesul educadional. Absenda sau indiferenda prindilor în ceea ce prive`te problemele educadionale ale
copilului vine în opozidie cu ideea de integrare sau incluziune. În acest sens apar o serie de dificultdi cauzate
de atitudinea de redinere sau neîncredere a prindilor care rezult din mentalitdi eronate cu privire la viada ì
evoludia `colar a unui copil cu cerinde educative speciale. Având în vedere perspectiva învdmântului de
tip incluziv, prindii au dreptul s-ì exprime propria viziune asupra modului de funcdionare a `colii ì s
participe concret la influendarea actului managerial din `coal. De asemenea, familiile copiilor cu cerinde
educative speciale au obligadia s se implice în activitdile extra`colare ale copiilor ì s dea dovad de
rbdare ì îndelegere fad de schimbrile mai lente sau mai rapide din viada copiilor lor.
Incluziunea reprezint esenda unui sistem educadional ce se caracterizeaz prin promavarea egalitadii
în drepturi ì responsabilitdii, flexibilitatea programelor `colare, implicarea activ a comunitdii în
programele `colii, parteneriat cu familia. În reuìta educadiei incluzive un rol important revine familiei.
Reladia familie-`coal se bazeaz pe încredere. Comunicarea eficient asigur încrederea reciproc. La
începutul parteneriatului cu prindii, profesorii trebuie s se gândeasc ce pot învada de la prindi despre copiii
lor. Pentru ca aceast comunicare s fie eficient profesorii trebuie s apeleze la bune deprinderi de ascultare.
146
Ascultând atent printele se poate stabili o reladie deschis cu sprijin reciproc. A `ti s asculdi înseamn a fi
capabil s creezi premisele colaborrii. Ascultarea activ înseamn a fi cu adevrat activ .
Pentru o mai eficient susdinere a `colii incluzive din partea familiilor, membrii acestora trebuie s
satisfac un minimum de cerinde:
• s participe activ la toate activitdile `colii ì s de implice în promovarea practicilor de integrare
`colar a copiilor cu cerinde speciale la toate nivelurile viedii sociale.
• s fie modele de acdiune ì comportament în acceptarea ì susdinerea integrrii persoanelor cu
cerinde speciale din comunitdiile lor.
• s sprijine profesorii în alegerea unor strategii realiste u privire la evoludia ì formarea copiilor în
`coal ì în afara ei.
• s fie parteneri sinceri de dialog si s accepte fr rezerve colaborarea cu echipa de speciali`ti
care se ocup de educarea ì recuperarea copiilor lor, urmrind împreun progresul înregistrat de copil în
diverse situadii de viad.
• s colaboreze cu aldi prindi în grupurile de suport ale prindilor ì s împrtèasc ì altora
experiendele personale cu propriii copii la activitdile desfùrate în mijlocul familiei.
• s fie convinì de avantajele oferite de `coala incluziv copiilor cu cerinde speciale ì s accepte
fr resentimente eventualele limite impuse de gradul ì complexitatea deficiendelor acestora.
_colile tind s perceap elevii care se confrunt cu aceste bariere ca fiind slab motivadi, supuì
presiunii negative a prindilor ì grupului, ca având o frecvend redus la `coal ì manifestând probleme
comportamentale ì manifestând probleme comportamentale ì de control. Din aceste rspunsuri este clar c
`colile întâlnesc cele mai mari dificultdi atunci când se confrunt cu bariere pe care le consider externe ì
cu mult în afara controlului `colii –condidiile de acas ì din familia elevului care afecteaz abilitatea acestuia
de a fi complet receptiv la oportunitdile educadionale pe care le ofer `coala.Este necesar s se realizeze aici
un echilibru. Cu sigurand c `colile ì profesorii nu pot s rezolve toate problemele sociale pe care le
întâlnesc. Dar, cadrele didactice trebuie s combine o concentrare pe responsabilitdile lor profesionale
distincte cu dezvoltarea continu a unui climat tolerant ì cald care dine seama de nevoile, problemele ì
istoria de viad a tuturor elevilor.
Factorii care influendeaz prindii în implicarea lor în educadia copiilor, includ: nivelul educadional
al prindilor; grupurile din care ei fac parte; atitudinea conducerii `colii; influendele culturale; problemele
familiei în îngrijirea copilului;
Prin comunicare eficient cu familia, aceasta ajunge s con`tientizeze rolul în educadie, rolul în
integrarea cu succes a copilului su. Familia trebuie s exercite o influend pozitiv asupra copilului, rolul
su fiind foarte important în dezvoltarea acestuia din punct de vedere fizic, intelectual, moral.
147
Familia este mediul normal în care personalitatea unui copil, cu sau fr deficiende, se dezvolt
armonios sub toate aspectele.
Succesul educadiei incluzive este asigurat de comunicarea dintre familie ì `coal. Copiii au
rezultate bune la `coal, se integreaz dac familiile se intereseaz îndeaproape de educadia lor. Prindii sunt
cei care cunosc cel mai bine copilul ì reprezint o important surs de sfaturi pentru profesori.
Parteneriatele `coal – familie vin în sprijinul îmbuntdirii comunicrii dintre prindi ì profesori.
Ele se evidendiaz în activitdi comune, participarea prindilor la diferite cursuri în care se explic acestora
ce înseamn o regul în familie, ce înseamn o pedeaps când nu au fost respectate regulile ì ce înseamn o
laud.
Realizarea parteneriatelor funcdionale presupune un sistem de activitdi cuprinse într-un plan pe
termen scurt ì mediu , cu obiective ì responsabilitdi clare.
Un parteneriat între cadrele didactice (profesioni`ti) ì familie este posibil numai dac fiecare dintre
cei implicadi îndelege rolul pe care îl joac în viada copilului. Prindii au nevoie de educadie pentru a `ti cum
s-ì creasc copiii. Prezenda prindilor ì profesorilor împreun în activitdi de dezvoltare ì participare
comunitar, influendeaz pozitiv rolul lor în educadia incluziv. Dac prindii ì cadrele didactice lucreaz
împreun, se poate sprijini dezvoltarea copilului, iar cerindele sale pot fi îndeplinite într-o msur mai mare.
Un parteneriat între familie ì `coal nu se poate construi foarte repede, ci sunt necesare etape bine
planificate. Aceast planificare duce la stabilirea unei reladii de încredere ì cooperare activ cu cadrele
didactice ì aldi profesioni`ti, familia fiind unul dintre factorii a cror contribudie este foarte important în
procesul de integrare `colar a copiilor.
Bibliografie:
1. Andruszkiewicz , M., Prenton, K. „Educadia incluziv. Concepte, politici ì practici în activitatea
`colar. Ghidul cadrului didactic=, Bucureti, 2006
2. Pescaru, Bran, A., „Parteneriat în educadie=, Editura Aramis Print, Bucure`ti, 2004
3. Ungureanu, D. „Educadia integrat ì `coala incluziv=, Editura De Vest, Timiòara, 2000
148
PARTENERIATUL FAMILIE-COAL
prof. Oberterescu Sebastian

C.S.E.I. <Christiana= Boca
Pe fundalul transformrilor prin care trece societatea, importanda educadiei capt dimensiuni majore.
Cei implicadi în educadie vor fi responsabili de calitatea omului format ì de integrarea lui rapid în viada
social. Educadia începe în familie, prima colectivitate uman, microgrupul în care începe socializarea
individului ì care trebuie s asigure modelul unui comportament adecvat. Copilul se va umaniza în funcdie
de reladiile socio-afective ì de formele de cultur ì munc pe care i le prezint mediul familial. Climatul
afectiv al familiei condidioneaz calitatea dialogului emodional ì rspunsurile comportamentale ale copiilor.
Reladia `coal-familie-societate este una în care fiecare factor reladioneaz cu ceilaldi. Societatea este
instanda superioar care d un anumit format atât `colii cât ì familiei iar prin idealul educadional traseaz
liniile directorii pe care acestea trebuie s le urmeze. Pe de alt parte, familia ì `coala sunt cele care îì aduc
aportul continuu la modelarea societdii.
Educadia în familie, primii ani <de acas=, influendeaz puternic întreag existenda a individului,
indiferent dac el recunoa`te acest lucru sau nu. Prindii sunt modele pe care copiii, con`tient sau incon`tient
le ,,vd= cu ochii mindii ì le urmeaz. Familia înseamn sprijin ì îndelegere, înseamn bucuria de a sta
împreun în jurul bradului de Crciun sau de a pleca în vacande de vis.
În spatele dificultdilor `colare ì de integrare social ale elevului, stau cel mai adesea, nemrturisite
ì disimulate traume psihologice. Prezenda unui cabinet psihologic ì a consilierilor psihosociali este foarte
important pentru depistarea elevilor problem, dar ì de facilitare, corecdie ì optimizare a reladiilor dintre
copil ì familia sa. Prindii au responsabilitdi fad de copii dar ì drepturi. Dac în trecut, prindii aveau
,,ultimul < cuvânt în luarea tuturor deciziilor, astzi acest lucru s-a schimbat în cazul multor familii, gradul
de independend al tinerei generadii crescând foarte mult.
Conflictul dintre generadii, deosebirile de atitudini ì aspiradii dintre copii ì prindi se datoreaz
diferendei de vârst ì de gusturi. De cele mai multe ori ,,criza= poate fi uòr soludionat dac membrii familei
gsesc o cale de a comunica ì de a-ì rezolva problemele la masa ,,tratativelor= expunându-ì în lini`te
punctele de vedere. În familie se gse`te dragostea, educadia ì disciplina. Rolul familiei este covârìtor.
Prindii sunt primii educatori, ei le formeaz copiilor cele dintâi comportamente, începând cu nodiunile de
igien personal ì colectiv, regimul de viad, de odihn ì de munc. De la cea mai mic vârst se
149
monitorizeaz dezvoltarea proceselor psihice: atendia, memoria, gândirea, imaginadia ì deprinderile de
comunicare.
Realitatea social îi determin pe prindi s petreac mult timp la serviciu ì, în multe cazuri, s plece
s munceasc în strintate. În aceste situadii copilul rmâne mai pudin supravegheat iar rspunderea formrii
lui cade în sarcina bunicilor ì mai ales a dasclilor. Dasclul, în calitatea sa nou de manager, care este tot
mai mult promovat de învdmântul modern, trebuie s conduc cu maxim eficiend reladiile cu prindii,
transformându-ì-i în aliadi ì colaboratori.
Familia susdine, lrge`te ì adânce`te neîncetat acdiunile educative ale `colii iar `coala se sprijin
permanent pe experienda de viad a copilului dobândit în familie. Colaborarea ì comunicarea periodic ì
permanent între prindi ì dascli, cooperarea în anumite momente, contribuie la sporirea eficiendei învdrii
`colare.
Într-un real parteneriat familie - `coal funcdia educativ a `colii se împlete`te concret cu funcdia ì
îndatoririle familiei, ambele institudii completându-se reciproc în educarea ì cre`terea armonioas a elevului.
Prindii toarn temelia marelui edificiu, supravegheaz nu doar primii paì ai copilului, ci ì pe urmtorii.
Noi, dasclii, revrsm din cupa îndelepciunii ì a pasiunii, punem în baland toleranda ì exigenda ì astfel,
împreun, contribuim la modelarea fiindei umane.
Bibliografie:
1. Cosmovici, A., - <Psihologie general=, Iaì, Editura Polirom, 1996
2. Jinga, I.- „Învdarea eficient=, Editura Aldin, Bucure`ti, 1999
150
RELAcIA _COAL – FAMILIE – SOCIETATE
ÎNTRE TEORIE _I PRACTIC
prof. Drghi Rodica

C..E.I.=Aurora= Reia
coala, familia i societatea sunt trei surse principale pentru dezvoltarea ì educarea personalitdii
umane.
Societatea imprim un anumit format atât `colii cât ì familiei iar prin idealul educadional traseaz
liniile directorii pe care acestea trebuie s le urmeze. Pe de alt parte, familia ì `coala sunt cele care îì aduc
aportul continuu la modelarea societdii .
Idealul educadional const în formarea ì dezvoltarea integral a personalitdii din perspectiva

exigendelor culturale, axiologice, social-economice, `tiindifice ì politice ale societdii democratice pentru
asumarea unui ansamblu de valori necesare propriei dezvoltri, realizrii personale ì integrrii sociale ì
profesionale într-o societate a cunoa`terii, în contextul valorilor europene ì general-umane.
Colaborarea dintre `coal ì familie presupune nu numai o informare reciproc cu privire la tot ceea
ce dine de orientarea copilului ci ì înarmarea prindilor cu toate problemele pe care le comport aceast
acdiune.
Pentru a delimita cât mai precis rolul familiei în sistemul factorilor orientrii vom face distincia între
influenele familiei i aciunea ei educativ. În urma unor cercetri întreprinse s-a constatat c familia ocup
locul întâi în ierarhia celorlali factori.
Referitor la acdiunea educativ a familiei, ea este eficient numai atunci când scopul su se înscrie pe
aceeaì linie cu a `colii, când între cei doi factori exist o concordand în ceea ce prive`te obiectivele urmrite,
subordonate idealului social ì educadional. Asemntor colii, sarcinile familiei ar putea fi concentrate în
jurul a dou obiective fundamentale: cunoaterea copilului i educarea lui din punct de vedere psihic
(aptitudinal, motivational, caracterial).
În centrul acestei reladii st, desigur, copilul-elev, ca beneficiar al actului educadional promovat de cei
trei factori deopotriv.
151
Un raport asupra reladiilor dintre `coal ì familie în drile Comunitdii Europene, bazat pe cercetri
comparative, documentare ì empirice (prin ancheta de opinie cu chestionare) enumer patru motive pentru
care `coala ì familia se strduiesc s stabileasc legturi între ele:
a. prindii sunt juridic responsabili de educadia copiilor lor (legisladia reflect astfel libertatea
prindilor de a-ì cre`te copiii aà cum doresc;
b. exist diferende între dri privind msura în care prindii pot alege între diferitele `coli ì cursuri pe
care s le urmeze copiii lor, msura în care prindii trebuie consultadi de responsabilii
`colari etc.);
c. învdmântul nu este decât o parte din educadia copilului, o bun parte a educadiei petrecându-se în
afara `colii. Cercetrile pun în evidend influenda atitudinii parentale asupra rezultatelor `colare ale elevilor,
în special asupra motivadiilor învdrii, precum ì faptul c unele comportamente ale prindilor pot fi
favorizate datorit dialogului cu `coala;
d. grupurile sociale implicate în institudia `colar (în special prindii ì cadrele didactice) au dreptul
s influendeze gestiunea `colar.
Obstacolele reladiei `coal-familie pot fi de ordin comportamental (întâlnite, atât între prindi, cât ì
la cadrele didactice sau administratorii `colari) sau de ordin material (reladia `coal-familie cere un surplus
de efort material ì de timp).
Pentru a nu se ajunge la asemenea dificultdi, este de preferat ca prindii s ia legtura cu `coala nu
doar atunci când sunt chemadi la èdindele cu prindii sau atunci când copiii se confrunt cu anumite
dificultdi. Ei trebuie s participe la toate evenimentele importante ale `colii (serbri, festivitdi, concursuri,
spectacole, etc.), s uùreze misiunea educativ a `colii prin continuarea educadiei în cadrul familiei, dar ì
s manifeste disponibilitate pentru participarea la cursuri cu caracter educativ realizate pentru prindi.
În ceea ce prive`te reladia `coal-familie se impun deschideri oferite prindilor privind aspectele
`colare, psihopedagogice, pe lâng aspectele medicale, juridice etc. Se cunosc urmtoarele forme mai
importante de organizare institudionalizat a educadiei prindilor ì a colaborrii `coal-familie:
• asociadii ale prindilor ì cadrelor didactice, care au o larg libertate de inidiativ;
• `coli ale prindilor;
• consilii de administradie `colar formate din prindi, cu rol informadional, consultativ ì decizional;
• comitete de prindi pe clase ì `coli, fr rol decizional, care sprijin `coala în rezolvarea unor
probleme.
152
Îmbuntdirea reladiei `coal-familie implic informarea ì formarea prindilor în ceea ce prive`te
`colaritatea copilului ì presupune, cel pudin, ca fiecare printe s cunoasc:
• obligadiile legale privind educadia copilului;
• drepturile de care dispune pentru educadia copilului;
• importanda atitudinii lui pentru reuìta `colar a copilului;
• metodele de colaborare cu `coala.
În acest scop este necesar un dialog între cadre didactice ì prindi. Cadrele didactice trebuie s
primeasc o pregtire în materie de reladie cu prindii iar competenta lor în aceasta materie trebuie considerat
ca o aptitudine profesional. Pe de alt parte, prindii trebuie s fie pregtidi pentru a juca rolul lor educativ
în cooperare cu învdtorii ì profesorii iar `colile trebuie s asigure prindilor asistenda necesar.
Colaborarea dintre `coal ì familie într-un mediu favorizat de comunitatea local va atinge scopul
educadional propus, printr-o reladie de echivalend dintre `coala în comunitate ì comunitatea în `coal.
În concluzie, putem afirma c numai printr-o colaborare strâns, susdinut, familia ì `coala pot pune
în aplicare procesul de educare a copilului.
Bibliografie:
1. Bran- Pescaru, A., Parteneriat în educadie, Bucure`ti, Editura Aramis Print, 2004.
2. Vr`ma`, E., A., Consilierea ì educadia prindilor, Bucure`ti, Editura Aramis 2002.
3. Popescu, M., Implicarea comunitdii în procesul de educadie, Centrul Educadia 2000+, Corint, Bucure`ti,
2000.
4. Ioan Nicola, Pedagogie, Bucure`ti, Editura Didactic ì Pedagogic, 1994;
153
RELAIA _COAL- FAMILIE
C. .E.I. ,,Aurora,, Reia

prof. Mariescu Alina Mioara
_coala este institudia social în care se realizeaz educadia organizat a tinerei generadii. Ea este factorul
decisiv pentru formarea unui om apt s contribuie la dezvoltarea societdii, s ia parte activ la viad, s
fie pregtit pentru munc.
Menirea `colii nu este numai de a înzestra elevii cu un bagaj de cuno`tinde cât mai mare, ci ì de a stimula
calitatea de om.
Prindii trebuie s cunoasc, s devin con`tiendi de influenda pe care o exercit prezenda lor în
viada copilului, s fie convinì c educadia dat copilului, pentru societatea actual este diferit de cele
precedente, c societatea actual va fi diferit de cea actual, iar copilul trebuie pregtit corespunztor.
Educadia este cea care desvârè`te fiinda uman, educadia pe care copilul o prime`te în familie, în `coal
ì de la comunitate.
Mediul familial este primul mediu educativ ì socializator pe care îl cunoa`te copilul ì a crui influend
îi marcheaz esendial dezvoltarea ca individ. Legtura copilului cu familia este extrem de puternic ì de
neînlocuit.
Rolul familiei este foarte important în dezvoltarea copilului din punct de vedere fizic, intelectual, moral
estetic, `.a.. Ca prim factor educativ, familia ofer copilului aproximativ 90% din cuno`tindele uzuale
(despre plante, animale, ocupadiile oamenilor, obiectelor casnice), familia este cea care ar trebuie s
dezvolte spiritul de observadie, memoria ì gândirea copiilor. Prindii trebuie s asigure copilului cele
necesare studiului, trebuie s-ì ajute copilul la învdtur. Acest ajutor trebuie îns limitat la o îndrumare
sau sprijin, nefiind indicat s se efectueze tema copilului. Cu timpul prindii se vor limita la controlarea
temei de acas ì a carnetului de note. Deci, atitudinea prindilor trebuie s fie una de mijloc: s nu-l ajute
prea mult pe copil, dar nici s ajung s nu se intereseze deloc de rezultatele acestuia.
Tot în familie se formeaz cele mai importante deprinderi de comportament: respectul, politedea,
cinstea, sinceritatea, decenda în vorbire ì atitudini, ordinea, cumptarea, grija fad de unele lucruri
încredindate. Din cele 24 de ore ale unei zile, elevul este la `coal 5 – 6 ore, de restul timpului fiind
responsabil familia elevului. Uneori prindii uit c trebuie s fac front comun cu profesorii, deoarece
ì unii ì aldii nu doresc decât dezvoltarea armonioas a elevului, educarea ì îmbogdirea cuno`tindelor
acestuia. A fi printe este ceva înnscut, acest sentiment aflându-se în noi în stare latent. Se întâmpl
154
totuì ca ceea ce consider prindii a fi o msur corect pentru copilul lor într-o anumit situadie, s nu
fie tocmai ceea ce are nevoie copilul în acel moment. De aici apar conflictele, rupturile dintre membrii
familiei, renundarea la intervendii din partea prindilor care sunt depìdi de situadie.
În viad nimic nu este garantat sut la sut. În cele din urm, fiecare copil va trebui s aleag singur calea
pe care vrea s mearg. _ansele de a influenda un copil în mod pozitiv pot fi semnificativ crescute dac,
prin aceste dezbateri, lectorate, activitdi de consiliere prindii ar dedica câteva ore în plus pentru a afla
lucruri noi despre dezvoltarea ì comportamentul tipic al copilului.
Odat cu înscrierea într-o unitate de învdmânt ponderea se schimb, rolul mai mare îl are `coala, dar
nici acdiunea educativ a familiei nu este de neglijat. Între acdiunile educative ale celor doi factori exist
mai degrab un raport de complementaritate decât de rivalitate, acdiunea fiecruia venind s o completeze
pe a celuilalt.
Mediul `colar îi ofer copilului un prim mediu socializator de tip organizadional:
• introduce în reladiile copilului cu adultul o anumit distand social;
• ofer copilului un cadru social, bazat pe anumite reguli de convieduire cu ceilaldi;
• creeaz copilului posibilitatea de a se compara cu cei de vârsta lui;
• îl familiarizeaz pe copil cu microgrupul social în cadrul cruia învad s devin partener, s joace
unele roluri sociale;
• îl obi`nuie`te pe copil cu programul orar, cu programul de viad, cu schimbarea mediului de
existend;
• stimuleaz dezvoltarea autonomiei personale ì a independendei.
Un studiu realizat în ceea ce prive`te necesitatea colaborrii `coal–familie enumer patru motive pentru
care `coala ì familia se strduiesc s stabileasc legturi între ele:
a. prindii sunt juridic responsabili de educadia copiilor lor;
b. învdmântul nu este decât o parte din educadia copilului; o bun parte a educadiei se petrece în
afara `colii;
c. cercetrile pun în evidend influenda atitudinii parentale asupra rezultatelor `colare ale elevilor, în
special asupra motivadiilor învdrii, precum ì faptul c unele comportamente ale prindilor pot fi
favorizate datorit dialogului cu `coala;
d. grupurile sociale implicate în institudia `colar (în special prindii ì profesorii) au dreptul s
influendeze gestiunea `colar.
În general, toat lumea apreciaz efectele benefice ale unei participri foarte active a prindilor la
activitdile `colare. Numeroase cercetri la nivel de învdmânt primar ì chiar secundar au pus în evidend
aspectul determinant al calitdii interacdiunii dintre familie ì `coal asupra educadiei copiilor.
155
Atât prindii cât ì cadrele didactice beneficiaz de avantajele unei astfel de colaborri. Binefacerile sunt
numeroase, începând cu o mai bun cunoa`tere reciproc ì depìrea stereotipurilor, ì continuând cu
identificarea unor interese comune în beneficiul copiilor. În sfârìt, colaborarea este benefic ì pentru
`coal, prindii aducând deseori resurse suplimentare ce pot susdine rolul educativ al `colii dar ofer ì un
cadru pentru o continu reevaluare.
Educadia, sub toate formele ei, e chemat s gseasc soludii prin care copilul s se adapteze rapid ì
eficient la societatea în care trie`te. Oricât s-ar strdui, `coala nu poate înlocui restul institudiilor care au
misiunea de formare a cetdenilor con`tiendi, cu o conduit civilizat. Colaborarea cu familia trebuie
s se concretizeze într-un program comun de activitdi ale `colii cu aceasta (lectorate cu prindii, èdinde,
consultadii, vizite la domiciliul elevului, serbri `colare). Prindii trebuie s vad în noi un prieten, un
colaborator, un om adevrat care-i poate ajuta prin atitudinea neprtinitoare pe care trebuie s o afi`m.
Aàdar e o sarcin a `colii s identifice situadiile problem din familiile copiilor, s dirijeze pe cât este
posibil strategiile educative în favoarea elevului ì s con`tientizeze c reladia de colaborare `coala-
familie este determinant în educarea copiilor. Educadia în familie devine astfel un proces de pregtire
pentru viad, prin întâmpinarea ì rezolvarea problemelor de viad.
În concluzie, trebuie spus c cei doi factori educativi, familia ì `coala, trebuie s aib acelaì
scop – formarea personalitdii umane integrale ì armonioase.
BIBLIOGRAFIE
1. Kant, Im., Tratat de pedagogie. Iaì, Editura Agora, 1992.
2. Nica, I, copa, L., Colaborarea `colii cu familia elevilor de clasa I, Editura Didactic ì
Pedagogic, Bucure`ti, 1974;
3. Nicola, I., „ Pedagogie=, E.D.P., R.A., Bucure`ti, 1992;
156
ASPECTE I BENEFICII ALE
prof. Petanec Bogdan Claudiu
C..E.I. =Aurora= Reia
Parteneriatul dintre coal i familie este un proces de colaborare între profesori i prini, în
care acetia din urm sunt implicai în educaia i dezvoltarea copiilor lor. Aceasta presupune
comunicare, implicare i colaborare pentru a îmbunti performanele colare ale elevilor, a reduce
abandonul colar i a dezvolta competene sociale i emoionale.
Comunicarea între profesori i prini reprezint un elementcheie al parteneriatului. O
comunicare eficient poate ajuta la identificarea nevoilor educaionale ale copiilor i la identificarea
soluiilor pentru a le satisface. De asemenea, comunicarea între coal i familie poate ajuta la crearea
unei înelegeri mai bune a politicilor colare i a programelor educaionale, astfel încât prinii s
poat fi mai bine informai i s poat contribui mai eficient la procesul educaional al copiilor lor.
În plus, parteneriatul dintre coal i familie trebuie s fie bazat pe respect i încredere
reciproc. Profesorii i prinii trebuie s colaboreze pentru a oferi copiilor un mediu sigur i
armonios pentru a se dezvolta. În cazul în care apar probleme, acestea trebuie abordate cu înelegere
i deschidere, i s se lucreze împreun pentru a gsi soluii.
Implicarea activ a prinilor în viaa colii este esenial pentru a îmbunti performanele
colare ale elevilor. Prin participarea lor la edinele cu prinii i la evenimentele colare, prinii
pot fi mai bine informai cu privire la nevoile i realizrile copiilor lor i pot contribui la dezvoltarea
unei comuniti colare mai puternice i mai unite.
De asemenea, parteneriatul dintre coal i familie este esenial în cazul copiilor cu nevoi
educaionale speciale. Profesorii i prinii trebuie s colaboreze pentru a oferi copiilor suportul i
resursele necesare pentru a avea succes la coal. Acest lucru poate include consultarea cu specialiti
i adaptarea programelor educaionale pentru a rspunde nevoilor individuale ale fiecrui copil.
Parteneriatul dintre coal i familie poate avea o serie de beneficii importante, inclusiv
îmbuntirea performanelor colare ale elevilor, reducerea absenteismului i a abandonului colar,
157
dezvoltarea abilitilor sociale i emoionale, îmbuntirea comunicrii între profesori i prini i
creterea încrederii i respectului reciproc.
Un alt beneficiu important al parteneriatului coalfamilie este îmbuntirea calitii
educaiei. Atunci când prinii sunt implicai activ în educaia copiilor lor i colaboreaz cu
profesorii, se creeaz o legtur puternic între familie i coal, iar elevii se simt susinui i
încurajai s învee. În plus, prinii pot oferi o perspectiv unic asupra nevoilor i intereselor
copiilor lor, iar profesorii pot lua în considerare aceste informaii pentru a dezvolta strategii de
predare personalizate.
Parteneriatul coalfamilie poate reduce, de asemenea, absenteismul i abandonul colar.
Prinii pot fi implicai în monitorizarea absenelor copiilor lor i în identificarea cauzelor
absenteismului. În plus, ei pot oferi sprijin i încurajare pentru ai motiva pe copii s mearg la coal
i s îi continue educaia. Profesorii, la rândul lor, pot identifica elevii cu probleme de absenteism
i pot dezvolta strategii pentru ai ajuta s rmân interesai i implicai în procesul educaional.
În ceea ce privete dezvoltarea abilitilor sociale i emoionale, parteneriatul coalfamilie
poate oferi oportuniti pentru copii de ai dezvolta abilitile de comunicare i colaborare. În cadrul
acestui parteneriat, prinii i profesorii pot s lucreze împreun pentru ai ajuta copiii si dezvolte
abilitile sociale i emoionale, precum respectul, încrederea i empatia.
Parteneriatul coalfamilie poate oferi, de asemenea, oportuniti de dezvoltare profesional
pentru profesori. Prin interaciunea cu prinii i familii, profesorii pot înva si adapteze metodele
de predare la nevoile i ateptrile diferite ale copiilor i ale familiilor acestora. În plus, pot înva
s comunice mai eficient i s lucreze în echip cu ali profesori i membri ai comunitii pentru a
promova succesul colar al copiilor.
Pe lâng aceste beneficii, parteneriatul coalfamilie poate contribui i la creterea respectului
i a încrederii reciproce între prini i profesori. Atunci când prinii sunt implicai activ în educaia
copiilor lor, se creeaz o legtur puternic i de încredere între prini i profesori, iar acest lucru
poate duce la o mai bun colaborare i comunicare pe termen lung.
Un alt beneficiu al parteneriatului coalfamilie este creterea sentimentului de
responsabilitate i de implicare a comunitii în educaia copiilor. Prin implicarea activ a prinilor
i a familiilor în educaia copiilor, acetia devin mai interesai i mai implicai în activitile colare
i în viaa colii în general. Acest lucru poate contribui la creterea implicrii i a responsabilitii
întregii comuniti fa de educaia copiilor.
158
În final, parteneriatul coalfamilie poate contribui la creterea succesului colar i la
dezvoltarea personal i social a copiilor. Prin îmbuntirea comunicrii i a colaborrii între
prini i profesori, copiii pot beneficia de un mediu de învare mai stimulativ i mai susintor.
Acetia pot dobândi abiliti sociale i emoionale eseniale, precum comunicarea eficient,
colaborarea, respectul i empatia, care îi vor ajuta s devin membri responsabili i productivi ai
societii.
În concluzie, parteneriatul dintre coal i familie este esenial pentru a îmbunti calitatea
educaiei i a asigura succesul copiilor la coal. Comunicarea, implicarea i colaborarea dintre
profesori i prini sunt elemente cheie ale parteneriatului i trebuie dezvoltate pentru a crea o
comunitate colar puternic i unit. În acest fel, copiii vor beneficia de suportul i îndrumarea atât
din partea familiei, cât i din partea colii, i vor fi pregtii s devin aduli responsabili i
productivi.
159

Carte Cu Isbn PDF

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Carte Cu Isbn PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prof.

DOGARU LETIIA NADIA

prof.Vieru Valentina Mirela,coala Gimnazial ,,tefan cel Mare= Dorohoi

prof. Adriana Mladin - coala Gimnazial Nr.1 Moei-FAMILIA I COALA PARTENERI

prof. Bejan Otilia, Colegiul Naional =Traian Lalescu= Reia-BENEFICIILE PARTENERIATULUI

învtor-educator. Suceveanu Tatiana-Lcrmioara i prof.psihopedagog Viziteu Bogdan-Lucian,

prof.înv.primar Bejerea Maria, coala Gimnazial tiuca, Timi- COLABORAREA COAL-FAMILIE

prof.înv.primar Dinu Georgeta, coala Gimnazial Nr.7 Galai-ROLUL FAMILIEI ÎN DEZVOLTAREA

prof. Bena Gianina Ionela, C..E.I. "Primvara" Reia- PARTENERIAT _COAL-FAMILIE

prof. Mezin Daniela-Mrioara, C.S.E.I. =Aurora= Reia -IMPORTANA PARTENERIATULUI

prof. Pristavu Lavinia-Carina

prof. înv. precolar: Gheorghe Dana

prof. Korka Aurora

prof. Ghinoiu Nicoleta

1. Dumitrana, Magdalena,2000, Copilul, familia `i grdinida, Editura Compania, Bucure`ti;

Neacu Iuliana, Gradinita P.N. Nr.1,

prof. psihopedagog Dugan Delia prof. Roiban Ionela

prof. înv. prec. Roca Mihaela Cristina

prof. Iuliana Maria Pomârleanu

prof. Borde Dorin Dnu

prof. Saec Rodica Daniela

prof. Radu Carmen Ileana/ Prof. Simionescu Diana

prof. înv. primar Florea Sofia Nicoleta

Bîrlea Ovidiu: Folclorul românesc, Bucure`ti, ed. Minerva 1981

Ptrcoiu Adriana, Centrul colar pentru Educadie Incluziv Tg – Jiu

Dep`irea tulburrilor de limbaj depinde de prindi, educatori, logoped. Programul de intervenie

Orice intervendie logopedic are nevoie, pentru a fi de succes, de permanentizarea rezultatelor

2. Revista de Logopedie(a logopezilor din Bucuresti), Nr.1-2009.

prof. înv. precolar Blu Cosmina

Sistemele de învmânt se modific, tinzându-se spre modernizarea metodelor de predare, a

cîru C. Maria, „Pedagogia activitdilor extracurriculare= – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007

prof. FLORENTINA MU_AT- Grdinia Nr. 42, Sector 1, Bucureti

prof. înv. pre`c. Lazr Mihaela Tatiana

Prof. BUCUR MARIA – IOANA

Parteneriatul `coal – familie reprezint o problem actual important, reliefat de diferite

prof. Vieru Valentina Mirela

prof. Munteanu Elena,

prof. Adriana Mladin - coala Gimnazial Nr.1 Moei

Motto :<Omul nu poate deveni om decât prin educadie=. I. Kant

Pentru a situa învdamântul românesc contemporan pe coordonate cu adevrat europene, introducerea

prof. Bejan Otilia

1.Achim M. Sociologie. Cluj Napoca: Eikon, 2008.

prof. Constantin Ionela

prof. Sîngiorzan Sorina, G.P.N. Hodo, Timi

prof. înv. primar Seicahmed Farida

Parteneriatul educadional se desf`oar împreun cu actul educadional propriu-zis. El se refer la

profesor învmânt primar, Paleru Rodica

1. Pescaru, Bran, Adina, „Parteneriat în educadie=,Editura Aramis Print, Bucure`ti, 2004

învtor-educator, Suceveanu Tatiana-Lcrmioara

prof. chiop Monica Mariana ,

1.Baran-Pescaru, A., Parteneriat în educadie: familie-`coal, Editura Aramis, Bucure`ti, 2004;

prof.înv.primar Bejerea Maria

2.Kulcsar T.-„Factorii psihologici ai reuitei colare=-Ed. Didacticӑ i Pedagogicӑ-Bucureti,1978.

prof. înv. primar, Drugu Maria Diana

❖ Ecaterina Adina Vr`ma`,Consilierea `i educadia prindilor,Bucure`ti,Editura

prof. înv. primar, Petre Valentina

Ungureanu Camelia Mariana, Barbu Daniela Luminia, Parteneriatul educaional coal-familie-

prof.înv.primar Dinu Georgeta

înv. Aram Florentina

prof. înv. pre`colar Pîrvu Georgica

prof. înv. primar Vîlcea Maria Adriana

prof. înv. primar: Bârda Maria

Printre problemele importante ale învmântului în aceast etap de schimbare i modernizare

prof. Cosma Lavinia Georgiana

DOGARU LETIIA NADIA

prof.Vieru Valentina Mirela,coala Gimnazial ,,tefan cel Mare= Dorohoi

prof. Adriana Mladin - coala Gimnazial Nr.1 Moei-FAMILIA I COALA PARTENERI

prof. Bejan Otilia, Colegiul Naional =Traian Lalescu= Reia-BENEFICIILE PARTENERIATULUI

învtor-educator. Suceveanu Tatiana-Lcrmioara i prof.psihopedagog Viziteu Bogdan-Lucian,

prof.înv.primar Bejerea Maria, coala Gimnazial tiuca, Timi- COLABORAREA COAL-FAMILIE

prof.înv.primar Dinu Georgeta, coala Gimnazial Nr.7 Galai-ROLUL FAMILIEI ÎN DEZVOLTAREA

prof. Bena Gianina Ionela, C..E.I. "Primvara" Reia- PARTENERIAT _COAL-FAMILIE

prof. Mezin Daniela-Mrioara, C.S.E.I. =Aurora= Reia -IMPORTANA PARTENERIATULUI

prof. înv. precolar: Gheorghe Dana

Neacu Iuliana, Gradinita P.N. Nr.1,

prof. înv. prec. Roca Mihaela Cristina

prof. Borde Dorin Dnu

prof. Saec Rodica Daniela

Ptrcoiu Adriana, Centrul colar pentru Educadie Incluziv Tg – Jiu

Dep`irea tulburrilor de limbaj depinde de prindi, educatori, logoped. Programul de intervenie

prof. înv. precolar Blu Cosmina

Sistemele de învmânt se modific, tinzându-se spre modernizarea metodelor de predare, a

prof. FLORENTINA MU_AT- Grdinia Nr. 42, Sector 1, Bucureti

prof. Adriana Mladin - coala Gimnazial Nr.1 Moei

prof. Sîngiorzan Sorina, G.P.N. Hodo, Timi

profesor învmânt primar, Paleru Rodica

învtor-educator, Suceveanu Tatiana-Lcrmioara

prof. chiop Monica Mariana ,

2.Kulcsar T.-„Factorii psihologici ai reuitei colare=-Ed. Didacticӑ i Pedagogicӑ-Bucureti,1978.

Ungureanu Camelia Mariana, Barbu Daniela Luminia, Parteneriatul educaional coal-familie-

Printre problemele importante ale învmântului în aceast etap de schimbare i modernizare

prof. înv. primar Sebesi-Sütö tefan-Mihai

Iovi Roxana-Cristina, Grdinia PN =Csua povetilor=

Coca Elena – Grdinia cu Program Prelungit =FLOAREA-SOARELUI= Reia

Prof. înv.primar Anton Ancua Liliana

prof. înv. pre`c. Osman Constana Carmen

prof. Streianu Anioara

prof. înv. precolar Irinescu Nicoleta-Alexandra,

prof. înv. primar Mari Anua

prof. Bena Gianina Ionela, C..E.I. "Primvara" Reia

Ghiescu Alina-Maria, Grdinia cu Program Nomal Ileana,

prof. Oberterescu Sebastian

prof. Drghi Rodica

C. .E.I. ,,Aurora,, Reia