EXAMEN COMUNICARE

DDF, an II
Laurențiu ION

ANALIZĂ – STRATEGII DE ASCULTARE ACTIVĂ

Într-o societate marcată de absurdități și situații de neînțeles, emisiunea „D'ale lu'

Mitică” este o oglindă autentică a dramei cotidiene, aducând în fața telespectatorilor români
spectacolul netrucat al situațiilor absurde întâlnite în diverse colțuri ale țării.
Această este o emisiune de reportaje pamflet, difuzată săptămânal pe TVR 2, care se
concentrează asupra unei realități din ce în ce mai tulburătoare a societății românești. Prin
intermediul analizei satirice a gazdei, Mitică Popescu, emisiunea explorează povești
inimaginabile și, adesea, hilar de absurde, generate de birocrație, legi prost aplicate sau de
simpla încăpățânare și prostie umană.
Scopul acestei emisiuni transcende divertismentul, având o dimensiune mai profundă
și anume, aceea de a atrage atenția asupra problemelor reale și adesea absurde cu care se
confruntă societatea românească contemporană. „D'ale lu' Mitică" face parte dintr-o serie
de emisiuni pamflet care au ca obiectiv să ofere o perspectivă critica asupra lumii
înconjurătoare, să provoace râsul, dar și să stimuleze gândirea critică a publicului.
Emisiunea este o expresie a libertății creative și a satirei sociale, explorând o varietate
de teme din cotidianul românesc cu umor și ironie. Obiectivul este acela de a trezi conștiința
publicului cu privire la absurditatea unor situații și de a stimula dialogul asupra unor probleme
serioase, sub o formă aparent ușoară și amuzantă. În esență, își propune să ofere o reflecție
asupra societății, provocând zâmbetul, dar și conștientizarea asupra unor aspecte sensibile
și adesea mult vizate ale realității în care trăim.
Motto-ul „E drept ca funia-n tristă” indică o constatare amară asupra situației
prezentate. "Funia în tristă" poate sugera o situație tensionată sau dificilă.
Descrierea videoclipului începe cu o afirmație despre educația fundamentală,
subliniind că ar trebui să ofere bazele pentru o bună conviețuire în comunitate. Totuși, se
menționează că acest lucru nu se întâmplă, iar diverse motive au dus la implementarea unor
reglementări în Codul Civil pentru a stabili modul în care societatea ar trebui să funcționeze.
Autorul adaugă o notă pesimistă referitoare la eșecul statului român, sugerând că acesta nu
poate gestiona mărunta disciplină socială, care este crucială pentru diferențierea dintre o
republică bananieră și un stat european.
Se face apoi o tranziție către o situație specifică din cartierul Floreasca din București,
de pe strada Ceaikovsky, nr. 1, unde locatarii unui bloc vechi încearcă să-și ducă viața în
ordine și curățenie. Cu toate acestea, conul Leonida și soția sa, Jana, sunt prezentați ca vecinii
care au adoptat un comportament neglijent și contrar normelor sociale. Ei au ocupat o parcelă
din spațiul verde, au blocat un culoar tehnic și au poluat mediul, afectând astfel buna
conviețuire a locatarilor.
 Mesajul transmis pare a fi o critică adâncă la adresa lipsei de disciplină socială și
responsabilitate individuală, cu accent pe efectele negative pe care astfel de comportamente le
pot avea asupra vieții comunitare.
Titlul „Un vecin de coșmar” îl are în vizor pe conul Leonida ca o sursă majoră de
deranj pentru ceilalți locatari, contribuind astfel la o imagine pesimistă a calității vieții în
respectivul cartier.