SIMBOLISMUL - afirmă conceptul modern de poezie (de la sf. sec.

al XIX-lea)

PRINCIPII DE CREAȚIE

 SIMBOLUL
 SUGESTIA
 CORECPONDENȚELE (+ SINESTEZIA)
 MUZICALITATEA
 VERSUL LIBER

=) toate devin modalități de exprimare a VAGULUI

Particularități:

 Adâncirea lirismului în subconștient, prin exprimarea, prin SUGESTIE, a fondului

MUZICAL al sufletului omenesc
 Reacție polemică la adresa romantismului
 „poezia sensibilității pure” – exploatează STĂRI SUFLETEȘTI INDEFINITE: VAGUL,
IMPRECISUL, AMBIGUITATEA
 Utilizarea LIMBAJULUI SUGESTIV sau ALUZIV =)poezia comunică INEFABILUL
 Recurența SIMBOLULUI
 CORESPONDENȚA MATERIE-SPIRIT/ exterior –interior, general-particular, subiect-
obiect
 Captarea esențelor realității prin SINESTEZIE (=asocierea spontană a unor senzații de
natură diferită/ TRANSPUNEREA SENZORIALĂ/ PRINCIPIUL „AUDIȚIEI
COLORATE”
 MUZICALITATEA LIMBAJULUI: VERSUL REFREN/ sonoritățile expresive =)
armonii imitative, onomatopeice, dizarmonii, stridențe (influențe – muzica lui Wagner)
 „metafizica culorilor” – CULOAREA ESTE ASOCIATĂ CU O STARE DE SPIRIT,
cu un SENTIMENT sau cu o SENZAȚIE

EX. albastrul -) halucinația, angoasa, dispersia

Ex. Albul -)vidul, lipsa reperelor, dezolarea, neantul

Ex. Galbenul –) paloarea, boala, descompunerea

Ex. Griul -)cenușiul existențial, rutina, banalitatea

Ex. Negrul – neantul, entropia, destrămarea

Ex. roșul – obsesia, patologicul, sangvinicul

Ex. Verdele/ rozul - nevroza, iritarea psihică, SPLEENUL

 Ex. Violetul -)doliul cosmic, crepusculul, monotonia

 INOVAȚIILE PROZODICE – versul liber cu ritm interior, rima feminină

TEME ȘI MOTIVE

TEME

 NATURA = loc al corespondențelor, „pădure de simboluri”

 SINGURĂTATEA METAFIZICĂ/ SOLITUDINEA = sentimentul DAMNĂRII,
 EVADAREA în SPAȚII EXOTICE SAU ARCTICE (Macedonski, Minulescu, St
Petică, D Anghel)
 IUBIREA – convertită în Thanatos/ moarte (Bacovia)/ sentimentalismul (Minulescu)
 PARADISURILE ARTIFICIALE = ORAȘUL = spațiu limitativ, decor împietrit
(catacretic)
 RATAREA TRANSCENDENȚEI/ LUMEA ÎN PRĂBUȘIRE/ „SFÂRȘITUL
CONTINUU”/ „PLÂNSUL MATERIEI” -) agonia lentă, zborul frânt, spaima de
neant

MOTIVE POETICE

 Formele dezechilibrului psihic: angoasa, spleenul, nevroza, coșmarul, iritarea, visul

halucinatoriu, plictisul existențial, satanicul, morbidul, PLÂNSUL (ființei/materiei),
rărăcirea agonizantă etc.
 Elementele spațiului: apa diluviană, focul agonic, vântul originar, frigul originar, toamna
– „bocitoare sonoră” (anotimpurile)
 CROMATICA
 INSTRUMENTELE MUZICALE

TEME ȘI MOTIVE SIMBOLISTE – LITERATURA ROMÂNĂ

1.SUPRATEMA CĂDERII = alunecare spre neant/finiș(Bacovia)

Motive poetice: încercuirea, încremenirea, rătăcirea, închiderea în casa cavou, plânsul = cădere
sonoră, vuietele naturii (scârţâituri, suspine, rafale, foşnete, chiote, bocete), toamna, vântul,
ploaia, frunza, pădurea, copacul, iarna, frigul, cucuveaua etc.

2.SOLITUDINEA / SINGURĂTATEA METAFIZICĂ

Ex. Bacovia

Motive poetice:-omul = maladiv, palid şi mut, viețuiește într-un spațiu sepulcral = imensul
cavou, MUȚENIA/ GOLUL (metafore existențiale)= motive poetice
3.TEMA ORAŞULUI/ TÂRGULUI/ BURGULUI

EX.1 – Bacovia = spațiu al limitei, lume eronată, damnată provincializării, spaţiu al pierderii de
sine, al spleenului, „cetatea blestemată”, semn al lumii în cădere

Motive poetice: odaia care „înspăimântă”, hanul solitar, liceul-cimitir, crâşma umedă, murdară,
muzeul pustiu cu figurile de ceară, strada pustie, strada cu o femeie în doliu, vitrina cu reclame
inutile, femeile în suferinţă, isterizate, măcinate de boală, istovite de muncă

Ex.2 – Macedonski –orașul = univers social străin, spațiu neprielnic, al izolării morale, al
vidului, al însingurării (sursa = romantismul)

Ex3 - Șt. Petică – spațiul al spleenului (ca la Bacovia)

4.NATURA

Ex1. – Bacovia - natura prelungeşte, de regulă, agonia oraşului, nu mai este un spaţiu al salvării
fiinţei, ci al dispariţiei în neant;

-motive: anotimpurile:

-toamna - imaginea toamnei comunică mesajul sonor al neantului, instituie o complexă

atmosferă morbidă: suntete lugubre, şoapte sinistre, scârţâit, vaet, foşnet, hohot, plâns, bocet,
instrumente muzicale: buciumul, fanfara, fluierul =) produc jalea, vocile toamnei: VÂNTUL=
aerul morţilor, PLOAIA = metaforă a diluviului universal, a potopului dstructiv

-iarna / NINSOAREA: alba cădere a frigului (=)nevroza), plânsul materiei, lacrimi cristalizate
cu efecte nimicitoare, vid nocturn, linţoliu gros, sufocant (= semn al morţii şi al doliului, semn
agresiv care asediază fiinţa, o îngroapă de vie, o izolează), încremenirea în plumbul de afară, de
iarnă, mineralizarea fiinţei

-primăvara – agonie, nervi (cromatica deschisă: verde, roz, albastru)

-vara – anotimpul descompunerii (imaginea cadavrelor, bolii)- roșu,violetul

Ex2.Macedonski

-motivul ploii/ motivul toamnei/ rozele (trandafirii)

Ex.2 - Șt.Petică

–motivul amurgului

-motivul ploii (influența romantismului eminescian) = amintirea

5.TEMA IUBIRII
Ex.1- Bacovia

-iubirea = trăită ca un sentiment maladiv, anemic și condamnat fatal la eșec

-iubirea nu mai este prezentată în concordanță cu natura ocrotitoare =) elementele naturii

agonizează precum trăirile omului

-există 3 ipostaze ale iubirii:

 „Decembre” – iubita și casa iubitei = spații ale izolării de vijelia de afară ( atitudinea
amintește de romantism)
 Iubita = maladivă și are aceeași perspectivă a morții (trebuie să treacă prin aceleași stări
de spirit ca îndrăgostitul = disperarea/ coșmarul/boală =) moarea)
 Iubita = „cocota plină de rafinerii” = imaginea depreciativă a femeii/ prostituata, față de
care ființa masculină resimte fie milă/compasiune, fie dispreț

Ex.2 Macedonski - atitudinea vitalistă + preferința pentru parfum și muzică/ prezența

obiectelor de decor: odaia, biblioteca

Ex. 3 Șt Petică – iubirea pt viață

Ex.4 Minulescu – tonalitatea sentimentală

6.TEMA MARII PLECĂRI/EVADAREA SPRE NECUNOSCUT

-cauze: orașul care osifică spiritele, în care poeții se simt damnați, lumea agonizantă,
artificială și stridentă

Ex.1 Minulescu: obsesia exoticului/ atracția zonelor tropicale, extrem orientale, spații cu
vegetație tentaculară

Ex.2 Macedonski: obsesia orientului / atmosfera de legendă și de mister/ interes pentru feeria de
Ev Mediu/ sunt invocate castele,castelane/ fascinația pt Italia (antichitatea greco-romană)

Ex.3 D. Anghel: evadarea spre necunoscut

7.TEMA MORȚII

Ex.1 Bacovia - universul = imens cavou/ decorul de doliu/ finișul existențial/ neantul

8.TEMA VISULUI – Macedonski (influența este romantică)

 APLICAȚIE

Plâns de cobe pe la geamuri se opri,

Şi pe lume plumb de iarnă s-a lăsat;
"I-auzi corbii! " - mi-am zis singur... şi-am oftat;
Iar în zarea grea de plumb
Ninge gri.

Ca şi zarea, gândul meu se înnegri...

Şi de lume tot mai singur, mai barbar, -
Trist, cu-o pană mătur vatra, solitar...
Iar în zarea grea de plumb
Ninge gri. G. Bacovia, Gri
CERINȚA: Relația dintre ideea poetică și mujloacele artistice

SCHEMĂ DE ABORDARE- RELAȚIA DINTRE IDEEA POETICĂ ȘI MIJLOACELE

ARTISTICE

RECOMANDARE: Dacă este cunoscut autorul și pot încadra tx. într-un curent lit, prima
dată dau trăsăturile curentului/ particularitățile curentului în opera scriitorului respectiv.
(20-30 de cuvinte)

1.TIPUL DE DISCURS/ TIPUL DE LIRISM:

 Caut vb/pron =) mă uit la persoana care predomină= )TEHNICA DISCURSIVĂ

Ex. – pers I: verbe și pronume: „mi-am zis” =)MONOLOG INTERIOR/ sau CONFESIUNE
LIRICĂ + ELEMENTE DESCRIPTIVE = ) LIRISM SUBIECTIV

 mă uit la IPOSTAZA EULUI = singuratic

 caut SENTIMENTUL PREDOMINANT = solitudinea/ omul = mut, un om singur,
simbol al singuraticului tragic: apăsarea, coșmarul („am oftat”)
 il exemplific cu o FIGURĂ DE STIL (EPITET/METAFORĂ/PERSONIFICARE)
ex. Epitetele: singur, solitar

ex.2 Ca şi zarea, gândul meu se înnegri..

– comparație =) CORESPONDENȚA materie-spirit, exterior-interior
-metaforă = pustiul golul existențial, finișul, neantul, morbidul
2.CAUT CUVINTE-CHEIE (=MOTIVE LITERARE/ în tx = IMAGINI ARTISTICE, pt că
sunt construite cu ajutorul figurilor de stil) pe care le grupez în CÂMPURI LEXICALE
(denumirea câmpului lexical = TEMA TEXTULUI)

Ex1- câmpul lexical al NATURII/ TEMA NATURII: ninsoarea, iarna (=MOTIVE POETICE)

Ex2.câmpul lexical al SOLITUDINII: laitmotivul „singur”

Ex3 CONDIȚIA DAMNATĂ A POETULUI: laitmotivul „singur”/ „barbar” / cu o pană mătur

vatra/ am oftat/ trist/ singur

3.Aleg un cuvânt- cheie = MOTIV LITERAR/IMAGINE ARTISTICĂ și mă uit la

FIGURA DE STIL cu ajutorul căreia s-a creat imaginea artistică aleasă = COMENTEZ
FIGURA DE STIL CARE STĂ LA BAZA IMAGINII ARTISTICE ALESE

!!! prima dată PRECIZEZ FIGURA DE STIL

!!!apoi spun ce SUGEREAZĂ ( =) SENTIMENTE POETICE)

Ex1. (cadrul exterior)

Imaginea artistică a iernii/ a ninsorii: „plumb de iarnă” = METAFORĂ pt dimensiunea

existențială a ființei

-ninsoarea = metaforă cu semnificaţii plurale: nevrozează prin alba cădere a frigului, plânsul
materiei, lacrimi cristalizate cu efecte nimicitoare, vid nocturn, linţoliu gros, sufocant, semn al
morţii şi al doliului, semn agresiv care asediază fiinţa, o îngroapă de vie, o izolează

-efectul simbolic al ninsorii = încremenirea în plumbul de afară, de iarnă, mineralizarea

fiinţei

Ex2 (cadrul interior/ ființa poetică)

Singurătatea – laitmotivul singur = EPITETUL/ REPETIȚIA

=) la Bacovia: condiția poetului în lume = DAMNATĂ/ INADAPTATĂ/ SOCIETATEA

BURGHEZĂ ARTIFICIALĂ/ OSTILĂ = ÎNSINGURARE SOCIALĂ (condiția poetului)/ prin
raportare la universul ostil = ÎNSINGURARE METAFIZICĂ („zarea grea de plumb”), tristețea
amplificată prin solitudine = ÎNSINGURAREA TRAGICĂ A FIINȚEI
4. CAUT PRINCIPIILE SIMBOLISTE ÎN TEXT:

 CORESPONDENȚA: exterior/natură – interior/ființă

 MUZICALITATEA: vers –refren, repetiții, consoanele închise + monotonia
 SIMBOLUL; plumbul și plânsul , corbul

-plânsul:

-plânsul materiei = plânsul omului (îşi plâng destrămarea)

-„sinistrele şoapte” generează înfricoşarea, escaladarea sonoră == ) fiinţa umană e victima unei
paradoxal agitate monotonii: „plâns de cobe”

-corbul: moartea

-plumbul: tristețea apăsătoare + toate celelalte simboluri învîțate la titlul poeziei „Plumb”

-griul: cenușiul existențial, rutina, banalitatea

 SUGESTIA = sunt sugerate stările de spirit VAGI = APĂSAREA/ ANGOASA