Facultatea de Medicină

Departamentul de
Medicină Dentară și Nursing

PROBE
FUNCŢIONALE
VENTILATORII -
SPIROMETRIA

Șef Lucr. Dr. Doina Ileana Giurgiu

 Spirometria

• Test screening
• Evaluarea tipului de disfuncţie ventilatorie
• Evaluarea evoluţiei bolii (naturală/sub tratament)
• Evaluarea riscului pentru afecţiuni cronice pulmonare
(fumători, expuşi profesional la noxe)
• Evaluarea preoperatorie pentru stabilirea riscului
 Spirometria

• Se efectuează in funcție de specificul locului de munca,

• cu scopul de a depista de la angajare persoane cu
disfuncții respiratorii care sunt contraindicate in
anumite activităţi cu expunere la noxe (pulberi, substanţe
iritante/sensibilizante, tº↑) și
• cu scopul de a urmări în dinamică funcția respiratorie
cu ocazia controalelor medicale periodice la lucrătorii
clinic sănătoşi
• Proba se compara cu valorile de referință de la angajare
 Spirometria
Contraindicaţii:
• Afecţiuni (medicale şi/sau chirurgicale) pentru care testele
funcţionale pulmonare reprezintă un risc. Ori de câte ori
rezultatul testului are un impact mic asupra îngrijirii
medicale imediate a pacientului şi implică un risc
semnificativ.
• Status astmatic.
• Hemoptizie.
• Cardiopatie ischemică, angor.
• Traumatisme acute.
• Greaţă sau diaree severă.
• Pacienti precomatoşi; pacienţi necooperanţi.
• Temperatură ambiantă sub 17°C şi peste 40°C.
 Spirometria
Condiţii standard de efectuare:
• Poziţie ortostatică, eventual şezând cu spatele drept
• Clemă nazală – se respiră numai pe gură
• În condiţii de repaus fizic şi psihic de minim 15 minute
• Dimineaţa pe nemâncate/nu imediat după mese
• Fără fumat în ultima oră înainte de efectuare
• Fără medicaţie prealabilă – minim 12 ore – ce poate
influenţa testele
• Atenţie la excitante / depresive ale centrilor respiratori
• Atenţie la bronhoconstrictoare / bronhodilatatoare
• Îmbrăcămintea trebuie să fie lejeră
• Proteza dentară se scoate numai în cazuri excepţionale
• Se face instruirea anterioară a subiectului pentru efectuarea
probei
 Spirometria
Condiţii standard de efectuare:
• Se evită aplecarea exagerată a trunchiului înspre înainte
(pătrunde saliva în aparat)
• Piesa bucală se introduce 1-2 cm în gură, între dinţi,
susţinută cu buzele
• Se efectuează trei înregistrări succesive, luându-se în
considerare performanţa cea mai bună
• Determinările au fost realizate corect dacă la cele trei
determinări succesive se obţin valori apropiate (diferenţe
de până la 5%)
• În caz de efectuare incorectă, proba se reia după un repaus;
în caz de nou eşec sau dacă pacientul a prezentat o afecţiune
respiratorie intercurentă care poate influenţa rezultatul, se
programează la o altă dată
 Alterare Alterare Alterare Alterare
uşoară medie accentuată severă

CPT
CVF
VEMS 60-80% 40-60% 30-40% <30%
MEF50

IT 60-70% 40%-60% 30%-40% <30%

VR 125-145% 145-175% 175-200% >200%

 Proba locului de muncă
• Subiectul întrerupe contactul cu subst. suspectate ca alergeni de la
locul de muncă 3-5 zile
• Înainte de reintrarea la locul de muncă obişnuit se efectuează
spirometria şi ex clinic.
• Subiectul efectuează un schimb de lucru complet
• După terminarea schimbului, subiectul efectuează spirometria şi
ex clinic
• Se urmăreşte evoluţia parametrilor pulmonari şi a
simptomatologiei respectiv semnelor
• Proba se consideră pozitivă dacă apare o scădere a VEMS cu mai
mult de 15% faţă de valorile iniţiale şi dacă apar sau se
accentuează simptomele şi semnele unei
bronhoconstricţii(dispnee expiratorie, wheezig)
• Determinarea seriată a PEF la serviciu şi acasă pe o perioadă de 2-
3 săptămâni este o metodă mai sensibilă pentru evidenţierea
obstrucţiei bronşice la locul de muncă. Ele trebuie efectuate la 2-3
ore atât la serviciu cât şi acasă pe o perioada de 2-3 săptămâni.
 Facultatea de Medicină
Departamentul de
Medicină Dentară și Nursing

ANAMNEZA
PROFESIONALĂ

Şef Lucrări Dr. Doina GIURGIU

 ANAMNEZA PROFESIONALĂ / CVM
• Obligatorie pentru fiecare pacient – condiţii de viaţă şi
muncă

• Cuprins: date despre întreg trecutul profesional al

muncitorului.

• Importanţă: nediagnosticarea corectă a primului caz de

BP apărut → absenţa măsurilor de combatere a
agentului cauzal.

• Identificarea şi evaluarea riscurilor profesionale =

cunoaşterea detaliilor de ordin tehnologic dintr-o unitate.
 ANAMNEZA PROFESIONALĂ / CVM

• Care e / a fost ocupaţia dumneavoastră?

• Ce fel de activitate depuneţi la locul dvs de muncă?

• Consideraţi că problemele dvs de sănătate ar putea fi în

relaţie cu locul de muncă?

• Acuzele dvs se modifică când sunteţi acasă/la serviciu?

 ANAMNEZA PROFESIONALĂ / MM
• Loc de muncă
• Domeniu de activitate

• Meseria / Profesia / Ocupaţia

• Vechime totală şi în profesia actuală

• Ruta profesională - Perioada, loc de muncă, funcţie

Ucencie/ voluntariat/ practică/ stagiu militar/ detenţie

• Programul de lucru
• Proces tehnologic în locul de muncă
• Operaţiuni efectuate la locul de muncă
• Alte operaţiuni efectuate în vecinătate
• Caracteristicile locului de muncă
 ANAMNEZA PROFESIONALĂ / MM

• Expunerea profesională – fişa de identificare a

factorilor de risc profesional - angajatorul

• Numărul de muncitori din secţie

• Mijloace de protecţie a muncii

• Colective
• Individuale
• !!! Existenţă, funcţionare, eficienţă, program de
înlocuire

• Igiena individuală
 IGIENA INDIVIDUALĂ

• Haine de protecţie depozitate/ spălate la domiciliu

• Fumat

• Consum de alimente sau băuturi alcoolice

• Vestiare, duşuri, grup social

• Sală de mese

• Alimente de suport (lapte)

ANAMNEZA PROFESIONALĂ / MM Clinic

• Starea de sănătate la angajare

• Controale medicale periodice

• Antecedente patologice profesionale

• Simptomatologie subiectivă la locul de muncă

• Simptomatologie/BP la alţi muncitori din secţie

• Schimbări ale locului de muncă

• Activităţi extraprofesionale
Obiectivizarea anamnezei profesionale

• Cartea de muncă / REVISAL

• Documente oficiale de la serviciul intern/extern de

securitatea muncii

• Evaluări ale locului de muncă

• Buletine de determinări de mediu/ toxicologice

• Bilete de ieşire din spital, examene de laborator.

 Facultatea de Medicină
Departamentul de
Medicină Dentară și Nursing

Clasificarea Internațională a
radiografiilor de
pneumoconioză ILO
Șef Lucr. Dr. Doina Ileana Giurgiu
 Pneumoconiozele colagene
Modificările radiologice în pneumoconioză apar mult
mai precoce decât manifestările clinice, deci
diagnosticul radiologic şi-a impus importanţa.
Interpretarea radiografiei pulmonare se face după anumite
criterii, stabilite de către Organizaţia Internaţională a
Muncii (ILO – International Labor Organization) şi a căror
ultimă revizuire a avut loc în anul 2000.

Clasificarea radiologică a pneumoconiozelor are două

variante: o versiune scurtă, cu aplicabilitate practică şi
o versiune extinsă (completă) recomandată în scop de
cercetare. Interpretarea radiografiilor se face prin
comparare cu radiografiile tip selectate pentru clasificarea
ILO.
 Clasificarea ILO
Versiunea scurtă consemnează aspectele patologice
sugestive de pe radiografia toracică postero-anterioară
standard (RPS). Interpretarea începe prin aprecierea
calităţii tehnice a filmului ca:
• bună,
• acceptabilă,
• acceptabilă, dar cu defecte tehnice şi
• inacceptabilă.

Opacităţile pneumoconiotice se împart în funcţie de

dimensiunea lor în două grupe: mici şi mari, iar cele mici la
rândul lor pot fi rotunde sau neregulate.
 Clasificarea ILO

Opacităţile mici rotunde se subdivid în funcţie de

diametrul lor în 3 categorii:
p – până la un diametru de 1,5 mm,
q – între 1,5 şi 3 mm,
r – între 3 şi 10 mm.

Pentru opacităţile mici neregulate se împart în funcţie de

dimensiunea cea mai mare (lungime, grosime):
s – pentru cele cu lungimea/grosimea până la 1, 5 mm,
t – între 1,5-3 mm,
u – între 3-10 mm.
 Clasificarea ILO

Opacităţile mari se codifică cu:

• A, dacă avem o singură opacitate al cărei diametru este
cuprins între 1-5 cm,
• B, dacă avem una sau mai multe opacităţi pe ambii
câmpi pulmonari, care acoperă, însumate, maximum 1/3
din câmpul pulmonar drept, şi
• C, dacă însumarea suprafeţelor opacităţilor depăşeşte
1/3 din câmpul pulmonar drept.
 Clasificarea ILO
Densitatea sau profuzia opacităţilor pulmonare a dus la
împărţirea în funcţie de acest criteriu în patru categorii:

0 – absenţa opacităţilor mici,

1 – puţine opacităţi mici, cu desen pulmonar vizibil,
2 – numeroase opacităţi mici, cu desen pulmonar încă
vizibil,
3 – opacităţi mici foarte numeroase, cu desen pulmonar
şters.

Pe radiografia toracică standard pot apărea şi alte

anomalii faţă de imaginea toracică normală, necesitând
utilizarea unor simboluri suplimentare
 Clasificarea ILO
Categoria de profuzie se bazează pe evaluarea
concentraţiei opacităților prin comparaţie cu radiografiile
standard:

0/- 0/0 0/1 Categoria 0: opacităţile mici sunt absente sau

mai puţine decât în categoria 1
1/0 1/1 1/2 Categoria 1,
2/1 2/2 2/3 2 şi
3/2 3/3 3/+ 3 reprezintă creşterea profuziei opacităţilor
mici, cum e definită de radiografiile standard
corespunzătoare