Cace Adina Gabriela

Facultatea de Educație fizica și sport

Fotbal ( 6-8 ani)

Oprirea–preluarea, reprezinta elementul tehnic care

ofera jucatorului posibilitatea de a controla mingea la
primirea acesteia, in afara situatiei cand jucatorul
transmite mingea direct, acest element tehnic
faciliteaza intrarea in posesia mingii, prin oprirea sau
preluarea acesteia.
OPRIREA MINGII – se foloseste in momentul cand
jucatorul se aliniaza in pozitie statica, sau este
surprins de minge, fiind obligat sa o retina pana va
decide actiunea urmatoare.
PRELUAREA MINGII – asigura continuitatea si
dinamizarea fazei de joc, actionand asupra mingii prin
modificarea directiei, traiectoriei si vitezei acestuia, in
functie de cerintele momentului tactic. In raport eu
diversitatea fazelor de joc, care se desfasoara in
prezenta adversarului, in zone si spatii mai mult sau
mai putin aglomerate, sau in criza de timp si spatiu,
procedeele tehnice de preluare se pot efectua
prin: amortizarea mingii, ricosarea mingii, contra-
lovirea mingii.
Descrierea elementului tehnic:
Diversitatea procedeelor de oprire si preluare a
mingii, precum si clasificarea acestora, rezulta din
posibilitatea jucatorului de a actiona in mod variat
asupra mingii. Folosirea unor portiuni sau suprafete
ale corpului in contactul cu mingea, prin mecanisme
biomecanice specifice acestora, in functie de
traiectoria si directia de sosire si transmitere a mingii,
ofera jucatorului o gama variata de procedee tehnice
de maxima utilitate. In general intrarea in posesia
mingii, prin procedeele de oprire sau preluare a
mingii, reprezinta elementul tehnic folosit in mod
frecvent in actiunile individuale, cand jucatorul intra in
contact cu mingea. Conexiunea acestui element
tehnic cu alte elemente si procedee tehnice specifice
jocului, are loc in aproape toate actiunile individuale
cu mingea, oferindu-le un caracter spontan si variat.
In conditiile si cerintele tactice ale jocului, algoritmii
tehnici care insotesc procedeele de preluare, trebuie
sa contribuie la dezvoltarea vitezei de joc.
Varietatea situatiilor oferite de fazele jocului solicita
jucatorul care intra in posesia mingii, sa actioneze
pentru:
  a opri mingea pe Ioc, a prelua din alergare
sau saritura;
 a opri-prelua mingea venita din fata, lateral

din spate;
 a opri-prelua mingea care vine pe sol sau cu

traiectorie diferita (semiinaltime, pe sus);

 a efectua preluarea schimband directia spre

inainte, lateral, oblic, sau inapoi.

In toate situatiile amintite, jucatorul are nevoie de
deprinderi tehnice adecvate, prin care sa poata
actiona eficient, cu atat mai mult cu cat actiunile sale
au loc in conditii de adversitate, in criza de timp si pe
spatii aglomerate.
Preluarea mingii – si prin aceasta, intrarea in
posesia ei, este un element tehnic aparut ca o
consecinta fireasca a lovirii mingii, intrucat orice pasa
venita de la un coechipier sau adversar, in afara
posibilitatilor de retransmitere directa, trebuie oprita
sau preluata.
Prin acest element tehnic mingea intra in posesia
jucatorului si ii da posibilitatea acestuia de a
continua actiunea de joc. Prin preluare se
urmareste modificarea directiei, traiectoriei si vitezei
mingii pentru a o putea utiliza cat mai convenabil.
Datorita cresterii vitezei de joc observam in cadrul
acestui element tehnic doua posibilitati concrete si
diferite de a intra in posesia mingii: oprirea
mingii si preluarea mingii.
Oprirea mingii – este un element tehnic static in care
jucatorul in momentul contactului cu mingea, o
opreste dupa care isi continua miscarea intrerupta.
Preluarea mingii – este un element tehnic dinamic
care consta in intrarea in posesia mingii din alergare,
continuata imediat cu o alta actiune tehnica
desfasurata si ea din miscare-alergare.
Cu toata importanta pe care o reprezinta oprirea
mingii, nu se poate spune ca ea este benefica
pentru dinamizarea jocului modern de fotbal. Prin
aceasta afirmatie spun ca exagerata folosire a ei, fara
nici o justificare tactica, nu favorizeaza dinamicitatea
jocului.
La baza acestor doua metode de preluare stau doua
legi mecanice bine cunoscute si
anume: amortizarea si ricosarea; cu toate ca in
ultimul timp au aparut preluarile prin „contralovire” ce
rezulta dintr-o lovire amortizata a mingii. Varietatea
procedeelor tehnice ale acestui element tehnic este
foarte mare.
Preluarea mingii rostogolite cu partea interioara a
piciorului (cu latul) (procedeu tehnic):
 prima actiune a jucatorului este plasarea pe
directia sosirii mingii;
 piciorul de executie se orienteaza in asa fel
incat suprafata viitoare de contact (latul) – sa
ajunga in plan perpendicular pe directia de
sosire a mingii;
 contactul cu mingea se face printr-o
amortizare a acesteia pe suprafata
interioara a piciorului, amortizare realizata
printr-o miscare de cedare;
 piciorul de sprijin este flectat din articulatia

genunchiului si avansat spre linia mingii,

uneori chiar depasind-o;
 corpul este usor aplecat pe minge, pentru

protejarea acesteia, cu bratele orientate

asimetric si lateral pentru asigurarea
echilibrului;
 privirea urmareste succesiv mingea si apoi

spatiul de joc.
Greseli frecvente:
 piciorul care executa miscarea nu este
orientat pe directia pe care urmeaza sa fie
transmisa mingea;
 rasucirea externa redusa a piciorului
opunand mingii un plan oblic care-i da
acesteia un efect lateral, actiune ce implica o
noua incercare de preluare;
 rigiditatea piciorului in momentul contactului

cu mingea ceea ce implica o ricosare a

mingii.
Utilizare tactica:
– la intrarea in posesia mingii;
– la schimbarea directiei de joc;
– pentru pregatirea transmiterii mingii sau a finalizarii.
Biomecanica preluarii cu latul:
Preluarea mingii cu latul se face cu aceeasi suprafata
cu care se efectueaza lovirea cu latul. Luarea pozitiei
fata de minge este identica ca si lovirea cu latul.
Jucatorul se aseaza pe directia sosirii mingii, cu
piciorul de sprijin flectat usor din genunchi si glezna.
Umarul din partea piciorului de sprijin este adus putin
inainte, iar membrul inferior de executie este rasucit
din sold, bratele lateral. Miscarea de preluare incepe
prin ducerea piciorului inainte, in intampinarea mingii,
depasind linia piciorului de sprijin, astfel ca gamba sa
formeze cu solul un unghi de aproximativ 45-500.
Articulatiile sunt relaxate, trunchiul putin aplecat
inapoi, bratele lateral, iar privirea urmareste miscarea
mingii. In momentul in care mingea ia contact cu
partea interioara a piciorului, membrul inferior este
dus brusc inapoi din sold. Aceasta miscare trebuie sa
fie tot atat de rapida ca viteza de sosire a mingii, iar
contactul cu partea interioara a piciorului se
prelungeste, in timp ce forta mingii scade prin
amortizare pana la oprirea ei in fata piciorului.
Miscarea inselatoare cu piciorul - de pe loc cu simularea
lovirii mingii; - din miscare cu lovirea inselatoare a mingii;
- prin oprirea inselatoare a mingii; - prin calcarea pe
minge; Aceste fente se executa de pe loc sau din
deplasare si constau in simulari ale opririi, transmiterii si
lovirii inselatoare a mingii executate cu piciorul si urmate
de alte procedee tehnice cu care se executa actiunea
initiala la inceput. MIJLOACE PENTRU INVATARE SI
PERFECTIONARE - jucatorii conduc mingea printre
jaloane, la fiecare jalon executand fenta indicat; -
atacantul cu mingea simuleaza o pasa spre dreapta
urmata de depasirea rapidaspre stanga; - pe perechi
atacant-aparator, atacantul indreptandu-se spre atacator
il depaseste pe acesta prin unul din procedeele
cunoscute; - atacantul conduce mingea, simuleaza
lovirea mingii cu siretul interior pe lateral, trece piciorul
peste minge si cu exteriorul o trimite in partea opusa.
MIJLOACE PENTRU INVATARE SI PERFECTIONARE
- din joc de glezna, lovirea mingii autoaruncate la perete,
folosind alternative ambele picioare, cu: latul, siretul
interior, siretul plin; - pase in doi din deplasare pe
lungimea terenului; - suveica cu transmiterea mingii
folosind procedeele indicate. 5.2 Lovirea mingii cu capul
Este un element tehnic specific jocului de fotbal, el
putand fi folosit ca mijloc de finalizare, pasare sau
degajare. 5.2.1 Lovirea mingii cu capul de pe loc Se
poate executa din doua pozitii, cu picioarele pe aceeasi
linie sau cu un picior inainte. 5.2.2 Lovirea mingii cu
capul din saritura cu bataie pe ambele picioare Se poate
face cu élan sau cu desprindere de pe loc si este un
procedeu care se executa in momentul cand adversarul
se afla in imediata apropiere a executantului. 5.2.3
Lovirea mingii cu capul din alergare Este un procedeu
mai dificil de executat, tehnica fiind identical cu lovirea
mingii cu capul de pe loc cu un picior inainte, executata
in timpul alergarii. MIJLOACE PENTRU INVATARE SI
PERFECTIONARE - jucatorul cu mingea o arunca in sus
la aproximativ 1 m deasupra lui, lovind-o cu capul, o
prinde sau o preia cu coapsa sau cu piciorul; - lovirea
mingii cu capul la perete de pe loc cu picioarele pe
aceeasi linie sau cu un picior in fata; - fiecare jucator cu
minge, mentinerea mingii in aer prin lovituri successive
static, apoi din deplasare. 5.3 Aruncarea de la margine
Procedeu de repunere a mingii in joc cand aceasta a
parasit liniile laterale ale terenului. Se executa cu doua
maini de deasupra capului, precedata de o pronuntata
extensie a trunchiului si flexia picioarelor.