DETECȚIA RADIAȚIILOR

NUCLEARE
CLASA a XI-a
PROF. TĂNASE ADRIAN

1
Detectorul de radiații nucleare:

- Semnalează prezența radiațiilor nucleare

- Permite măsurarea:
- numărului de particule
- energiei particulelor
- masei particulelor

2
 DETECTORUL DE RADIAȚII ESTE
FORMAT DIN DOUĂ părți:
A. Corpul de detecție propriu-zisă – un mediu
în care radiația produce un efect specific.
Ce efecte produc radiațiile nucleare la trecerea
lor prin substanță?
- Particulele încărcate produc ionizare sau
scintilații (scânteieri, sclipiri)
- Fotonii ϒ produc prin efect fotoelectric sau
Compton electroni – care la rândul lor produc
ionizare
- Neutronii produc reacții nucleare în care apar
particule încărcate electric ce produc ionizare
3
B. Un sistem de înregistrare a efectului produs
de particula nucleară.

4
CLASIFICAREA DETECTORILOR DUPĂ
PRINCIPIUL DE FUNCȚIONARE:

5
 1) Detectori bazați pe fenomenul
de ionizare în gaz:
CAMERA DE IONIZARE
Trecerea unei
particule încărcate
prin gazul
detectorului produce
perechi ion-electron
care sunt colectate de
doi electrozi între care
se aplică o diferență
de potențial electric.
Curentul obținut este proporțional cu numărul total de perechi ion-electron creați
6
în unitate de timp.
Contorul Geiger-Muller
Contorul este format
dintr-un condensator
cilindric închis într-un tub
de sticlă.
Anodul este un fir foarte
subțire iar Catodul este un
cilindru metalic sau
peliculă metalică depusă
pe peretele interior de
sticlă.
Electrozii sunt legați la o
diferență de potențial de
sute de Volți.

7
Schema contorului Geiger-Muller

8
 Funcționarea contorului Geiger-
Muller
• La trecerea particulei nucleare încărcate se produc,
în gazul din contor, perechi ion-electron. Electronii
puternic accelerați de câmpul electric intens produc
alte ionizări astfel că se formează o avalanșă de
electroni.
• În circuit apare un curent de descărcare de scurtă
durată deoarece ionii pozitivi formați în vecinătatea
firului deplasându-se mai lent spre Catod, produc o
sarcină spațială care ecranează firul central și
opresc avalanșa.
Curentul obținut nu este proporțional cu numărul total de perechi ion-electron
creați în unitate de timp datorită ionizării secundare foarte mari. 9
 Contorul Geiger Muller:
• doar numără particulele.
• nu permite determinarea altor proprietăți
ale particulelor
• este detectorul cel mai mult utilizat în
aplicații industriale și în cercetări geologice
pe teren

10
2) Detectori bazați pe apariția
scintilațiilor:
Particula încărcată produce scânteieri (scintilații) la
trecerea prin substanța detectorului (ex. sulfură de
Zn). Fotonii sunt înregistrați cu un fotomultiplicator
ce produce un puls de tensiune.
Amplitudinea pulsului este proporțională cu cu
numărul de scintilații produse deci cu energia
particulei nucleare.
Detectorul cu scintilații:
- Numără radiațiile nucleare
- Măsoară energia acestora

11
FOTOMULTIPLICATORUL

12
 3) Detectori cu semiconductori
Ce sunt semiconductorii?
Semiconductorii-materiale cu rezistivitatea cuprinsă între
cea a conductorilor (de exemplu cupru 10-8Ωm ) şi cea a
izolatorilor (rezistivitatea cuarţului: 1012Ωm).
Valorile tipice ale acestora sunt de 103Ωm pentru siliciu şi
de 0.6 Ωm pentru germaniu

13
Ce fenomene pot apare la trecerea
particulei printr-un semiconductor?
- La trecerea unei particule nucleare printr-un
semiconductor se formează perechi electron-gol.
- Numărul de perechi electron-gol este proporțional
cu energia particulei.
- Colectarea purtătorilor de sarcină formați se face
prin aplicarea unei diferențe de potențial
obținându-se un puls a cărei amplitudine este
proporțională cu energia particulelor nucleare
înregistrate.

14
4. DETECTORI BAZAȚI PE EFECTUL
FOTOCHIMIC AL RADIAȚIEI
EMULSIA NUCLEARĂ
• Emulsia nucleară este o un film fotografic mai gros,
cu halogenură de Ag.
• La trecerea particulei halogenura de argint se
descompune în argint metalic iar filmul este
developat (tratat cu substanțe chimice)
• La microscop se poate observa traiectoria particulei.

Se poate determina astfel

energia și tipul particulei.

15
 5. DETECTORI BAZAȚI PE REVENIREA
LA STAREA NORMALĂ A MEDIULUI
CAMERA CU CEAȚĂ (Wilson, 1912)
- Se creează vapori suprasaturați într-o
incintă cu gaz, prin scăderea bruscă a
presiunii.
- Particulele încărcate produc ioni în
lungul traiectoriei lor iar aceștia devin
centri de condensare
- Camera este iluminată din lateral și
fotografiată.
- Camera este introdusă în câmp
magnetic pentru a afla informații
despre sarcina particulelor nucleare. 16
CAMERA CU BULE
• Un lichid poate fi supraîncălzit
peste temperatura de fierbere
dacă nu sunt centri de fierbere.
• La trecerea unei particule prin
lichid ionii creați formează
centri de condensare - bule de
gaz în lungul traiectoriei
particulei care sunt
fotografiate.
• Camera este introdusă în câmp
magnetic pentru a afla
informații despre sarcina
particulelor nucleare.
17
Întrebări:
• Explică principiul după care sunt detectate radiațiile
nucleare cu ajutorul detectorilor.
• Clasifică detectorii de radiații nucleare după
principiul de funcționare.
• Explică cum funcționează o cameră de ionizare
• Care este diferența dintre o cameră de ionizare și
un contor Geiger-Muller?
• De ce este contorul Geiger-Muller cel mai folosit pe
teren?
• Cum funcționează camera cu ceață? Dar cu bule?

18