ATENTIA

Definirea atentiei

- M. Zlate (2000): “fenomen psihic de

activare selectiva, concentrare si
orientare a energiei psihonervoase in
vederea desfasurarii optime a activitatii
psihice, in special a proceselor
senzoriale si cognitive”;

- Delay & Pichot: “orientare selectiva a

perceptiei”.
 Definirea atentiei

Definire: mecanism psihic de

sustinere energetica a activitatii;

- Reprezinta un act de selectare

psihica activa prin care se
realizeaza semnificatia, importanta
si ierarhizarea unor evenimente,
obiecte si fenomene care
influenteaza existenta individuala.
Atentia
 Locul atentiei intre procesele si
mecanismele psihice este in diferite
etape ale senzoriomotricitatii:
- prelucrarea primara a
caracteristicilor fizice ale stimulului
- pregatirea motorie a raspunsului
comportamental
 Atentia faciliteaza si sustine procese
si mecanisme psihice complexe
(gandirea si memoria)
PROCESUALITATEA ATENTIEI

 Atentia: forma de adaptare la realitatea concreta,

prin facilitarea raspunsurilor comportamentale si
eficientizarea implicarii in activitate

 Etape ale procesualitatii:

- Reactia de orientare;
- Activarea;
- Setul pregatitor;
- Selectia si concentrarea;
 Functiile atentiei
 Functia de orientare, concentrare si selectie
- Selectia asigura facilitarea spre stimulii esentiali din
activitatea curenta (accesul la constiinta);

 Functia de adaptare reglatorie

- Reglarea, adaptarea si sustinerea energetica a
activitatii;
- Adaptarea eficienta: scop final de semnalare a
evenimentelor si situatiilor aflate in campul de
constiinta
 Atentie si comportament
Diferentele individuale si atentia:

 Tipul de sarcina: simple sau complexe

 Natura stimulului
- Stimuli auditivi versus stimuli vizuali;
 Raportarea la campul perceptiv: dependenta sau
independenta
Ex. O persoana nu este influentata de zgomotul din fundal in
timpul unei activitati, in timp ce alta este afectata in activitate de
perturbarile din fundal
 Tulburarile atentiei

 Realizarea de studii om – computer

- Eficientizarea optima a activitatii, iar
distractorii sa fie redusi la minim

- ADHD- tulburare de atentie

- Metode de lucru pentru eficientizarea

invatarii: prezentarea temelor de studiu
intr-o maniera variata, structurarea si
organizarea materialelor de studiu,
utilizarea preponderenta a coceptelor
concrete, structurarea informatiei in
blocuri mici, etc.
 Formele atentiei (1)
• Criteriul de delimitare: natura reglajului (voluntar si
involuntar).
 Atentia involuntara (automata)
• Reactia automata a atentiei involuntare: intoarcerea
spre sursa unui stimul
• Factori externi: Factori interni
- Intensitatea stimulilor; - Interesul;
- Ineditul stimulilor; - Investirea emotionala
- Discontinuitatea stimulilor;
- Dinamismul stimulului;
- Complexitatea stimulului.
 Formele atentiei (2)
• Atentia voluntară

• Presupune orientarea intentionata spre stimul si inhibarea

altor stimuli sau obiecte concurente cu activitatea curenta.
• Apare prin autoreglare constienta

 Conditii de mentinere a atentiei voluntare:

- Conturarea clara a scopurilor activitatii;
- Evidentierea recompensei pozitive legata de finalizarea
activitatii;
- Planificarea momentelor actiunii;
- Constientizarea momentelor dificile ale actiunii;
- Diminuarea factorilor perturbatori.
 Forme ale atentiei (3)

• Atentia habituală/ postvoluntară: Forma a

atentiei voluntare care presupune automatizare in
timp.
• Criteriu de delimitare: locul obiectului aflat in
centrul atentiei
 Atentie externa: interesul si orientarea individului
spre stimuli exteriori individului
 Atentie interna: orientarea spre aspecte ale
propriei constiinte si aspecte ale vietii psihice
Calităţile atenţiei sunt:

 Volumul
 Stabilitatea
 Concentrarea
 Distributivitatea
 Flexibilitatea
 Campul atenţiei
Volumul atenţiei

 Numarul elementelor distincte ce pot fi

cuprinse simultan de un subiect in
câmpul atenţiei, cu maximă si relativ
egală claritate.

 Influenţe asupra volumului aduse de

caracteristicile stimulilor, gradul de
familiaritate şi particularităţi de
personalitate, mai ales influenţe din
partea temperamentului.
Stabilitatea atenţiei
 Reprezintă perioada de timp în care atenţia este
menţinută orientată şi concentrată la un nivel optim
asupra unui stimul, obiect sau sarcină, favorizând astfel
finalizarea activităţii incepute cu performanţe cât mai
ridicate.
 Durata medie acceptată este de 50 de minute;
caracter educabil, creşte odată cu vârsta.

 Stabilitatea atenţiei depinde aşadar de caracteristicile

obiectului atenţiei, dar şi de cele ale factorilor
perturbatori, de vârstă şi exerciţiu specific, dar şi de
interesul şi motivaţia subiectului pentru sarcină şi, nu in
ultimul rând de particularităţile psiho-fiziologice ale
procese-lor nervoase fundamentale (excitaţia şi
inhibitia): forţa, mobilitatea şi echilibrul.
 Concentrarea atenţiei

 Se maninfestă prin aducerea în prim plan a unor stimuli, ţn

paralel cu umbrirea parţială sau totală a altora;
racordarea atenţiei la un stimul din perspectiva
intensităţii.
 Se poate spune că există mai multe niveluri de activare şi
concentrare a atenţiei: de la inatenţia totală exprimată în
starea de inconştienţă la activare maximă în cazul
clarităţii atenţiei concentrate.
 Este influenţată de caracteristicile şi conţinuitul sarcinilor,
cât si de starea internă a subiectului (motivaţională,
afectivă, odihnă-oboseală).
Distributivitaea atenţiei
 Se refera la posibilitatea atenţiei de a permite concentrarea
şi realizarea simultană mai multor activităţi diferite simultan.
 Teoretic, ne putem descurca cu 3 până la maxim 5 activităţi
diferite simultan.
 Ca şi celelalte dimensiuni ale atenţiei, şi distributivitatea
poate fi educata, modelarea cea mai semnificativă
realizându-se in cadrul profesiei.
 Ca si celelalte calităţi, şi distributivitatea este influentaţă în
plan neurofiziologic bazal de particularităţile
temperamentale: este favorizată de mobilitatea şi echilibrul
proceselor nervoase şi îngradită de inerţie şi dezechilibru.
Flexibilitatea (mobilitatea)
atenţiei
 Reprezintă capacitatea atenţiei de a se comuta
rapid, la nivel optim de concentrare de la o situaţie,
de la o secvenţă sau verigă a activităţii a alta,
menţinând controlul asupra ansamblului.

 In majoritatea profesiilor este dezirabil un grad cat

mai înalt de flexibilitate, în altele, inerţia este o
contraindicaţie.
Câmpul atenţiei
 Reprezintă întinderea atenţiei

 Este cantitatea maxima de informaţie adusă de

obiecte şi stimuli din realitatea accesibilă
simţurilor noastre care poate fi percepută dintr-
o singură prezentare.

 La limita sa inferioara sunt caracteristici ale

stimulilor de care individul este vag conştient
sau pe care le percepe foarte slab.