Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Rama Electrica de Metrou
Rama Electrica de Metrou
Laboratorul nr.4
RAMA ELECTRICA DE METROU
1.Scopul lucrării:
În această lucrare de laborator vor fi prezentate atât rama electrică de metru cât și
codificarea aparatajului și echipamantului electric pe rama electrică de metrou.
Instalația electrică a ramei electrice este cuprinsă dintr-o serie de aparate electrice cu o
mare diversitate și funcții. Modul de codificare (numerotare) a aparatelor se prezintă în punctul
2.1, după care se trece la prezentarea circuitelor electrice.
2.Conținutul lucrării:
2.1 Prezentare generală:
1
Fig.1
Când rama electrică este alimentată prin captatori, motoarele electrice de tracțiune
primesc alimentare prin întreruptorul automat IA și contactoarele de linie 11c1 și 11c3.
2
Conductorul care pleacă de la contactorul 11c1 conduce curent în tot timpul regimului de
tracțiune, iar conductorul 11c3 conduce numai la funcționarea motoarelor în conexiune paralel.
În ce privește serviciile auxiliare, acestea sunt implementate prin firul 10, siguranța electrică
31e21 și contactorul 24c1.
Când rama electrică este alimentată de la pantograf , motoarele electrice sunt alimentate
prin contactorul 24c5, releul de curent maximal 1a7 și contactorul 11c1, iar serviciile auxiliare
prin siguranța electrică 31e23 și contactorul 24c3. De remarcat ca în cazul alimentării de la
pantograf, motoarele electrice pot funcționa numai în conexiunea serie-paralel .
Dispozitivul 2BL servește la stingerea arcurilor electrice care iau naștere la deschiderea
sub sarcină a contactoarelor 11c1,11c3, iar dioda 1p3 împiedică trecerea curentului de la
pantograf la captatori.
3
Fig.2
4
Turația motoarelor de acest gen se poate regla prin trei metode:
-schimbarea tensiunii pe colector, prin gruparea motoarelor( schimbarea
conexiunii);
-introducerea de rezistențe în circuit, în serie cu înfășurările indusă și inductoare;
-slabirea de câmp, care constă în legarea unor rezistențe în paralel cu înfășurarea
inductoare(de excitație);
În figurile 2.2b și c, se prezintă cele două moduri de legare a motoarelor de tracțiune la
rama de metrou folosită la I.E.M.B.
Prima conexiune se numește serie-paralel, sau simplu serie. Tensiunea de 750 V a rețelei
este aplicată în parți egale, 375V pe fiecare motor. Curentul Is absorbit din rețea este egal cu
dublul curentului Im care trece prin fiecare motor .
A doua conexiune se numește paralel. Tensiunea rețelei de 750V se aplică fiecărui
motor, iar curentul Ip absorbit din rețea este de patru ori mai mare decât curentul Im al fiecărui
motor.
Caracteristicile curent I, în funcție de viteza v, sunt cele notate cu S și P (serie, respectiv
paralel), prezentate in fig. 2.3. Ele se numesc caracteristici naturale.
Fig.3
5
Este important de reținut că la motoarele de c.c su excitație serie, valoare turației crește
cu creșterea tensiunii și ca la aceiași tensiune, viteza crește cu scăderea curentului de sarcină. În
cazul din fig. 2.3, se observă că la legarea în paralel a tuturor motoarelor (Um=750V),
caractersistica viteză-curent este de aproape două ori mai sus decât caracteristica serie-paralel,
având Um=750V: 2=375V. Deasemenea, se observă (pe ambele caracteristici) că pe măsură ce
curentul de sarcină scade, viteza crește.
În fig. 2.4. se exemplifică metoda de reglare a turației cu ajutorul rezistențelor ohmice
introduse în circuit. În aceste cazuri, o parte a tensiunii rețelei cade pe rezistența ei, ca urmare, pe
colectoarele motoarelor cade o tensiune Um mai mică decât a rețelei, după cum urmează:
Fig.4
6
Cu cât valoare rezistenței R, introduse în circuit este mai mare, cu atât caracteristicile
sunt mai căzătoare, așa cum se vede în figura 2.3, unde, cu linii întrerupte s-au prezentat
caracteristicile reostatice pentru diferite valori ale rezistenței R.
Forța de tracțiunea F dezvoltată de motoarele de c.c. cu excitație serie, depinde de
valoarea curentului I. Este important de remarcat că valoarea forței de tracțiune nu depinde de
rezistența R introdusă în circuit
În cazul când, prin înfășurarea de excitație nu trece tot curentul din înfășurarea indusă
(ceea ce se poate realiza, de exemplu, prin legarea în paralel cu aceasta a unei rezistențe), se
obțin caracteristicile notate cu SC1, SC2 și SC3( slăbire câmp 1, 2 și 3)
Pentru a realiza demarajul ramei, controlerul de mers înaintează automat câte un pas, de
îndată ce valoarea curentului Im scade sub valoarea dată(valoarea de prag), așa cum s-a indicat în
fig. 2.3.
Fig.5
7
Ele cuprind:
a) Motoarele electrice de tracțiune 1m1, 1m2, 1m3 și 1m4, rotoarele acestora sunt
prezentate prin cercuri, iar bobinele de excitație serie prin câte două zig-zag-uri ;
b) Inversoarele 1U5 și 1U6 care au rolul de a inversa sensul de mers al ramei, prin
inversarea sensului curentului care parcurge bobinele de excitație;
c) Controlerul de mers 1U7, cu contactoarele mecanice (1U7-1)-(1U7-40) folosite pentru
introducerea și scoaterea din circuit a rezistențelor de demaraj și pentru realizarea schemelor de
tracțiune;
d) Controlerul de frânare electrică reostatică 1U8, cu contactoarele mecanice (1U8-1) –
(1U8-20) folosite pentru introducerea și scoaterea din circuit a rezistențelor de frânare electrică și
pentru realizarea schemei de frânare reostatică;
e) Rezistențele de demaraj-frânare 44U1/r1 și 44U2/r1;
f) Rezistența de stabilizare 44U1/2r și 44U2/2r, conectată în circuit numai la frâna
electrică reostatică;
g) Rezistența de reglare 1r6 a valorii curentului de excitație la frânarea electrică
reostatică;
h) Contactoarele electrice 11c1-11c26 unele dintre ele electropneumatice, care realizează
diferite scheme prin închiderea și deschiderea lor;
i) Întreruptorul automat IA care protejează instalația împotriva curenților de scurtcircuit;
j) Instalația de diminuare a supratensiunilor la deconectarea contactoarelor de linie 11c1
și 11c3, precum și a întreruptorului automat, panoul 23Bb;
Modificările care au loc în schemă se reprezintă prin tabloul jocului de contactoare, redat
în fig. 2.6. Prin puncte s-a marcat poziția închis a contactorului electrice, iar prin liniuță poziția
deschis.
Circuitele principale de forța realizează:
a) Schema de tracțiunea cu câte două motoare în paralel și cele două grupe legate în serie,
schema care se numește serie-paralel, sau simplu, serie;
b) Schema de tracțiune cu toate patru motoarele în paralel;
c) Schema de frânare electrică reostatică, cu excitație separată și rezistența de stabilizare;
Notă: în cele două bucle de mai sus, rotoarele motoarelor sunt legate în serie și deci,
tensiunea de pe colectoare se însumează, ceea ce crează condiții foarte frele de funcționare
pentru mașinile electrice; ca urmare, este dorit ca frânarea să înceapă de la viteze nu prea mari, în
care scop tracțiunea trebuie întreținută din timp și lăsată să ruleze liber, înainte de a frâna.
c)bucla celor patru înfășurări de excitație, legate toate în serie, alimentată de la o baterie
de acumulatori 31U10 de tensiunea 110 Vcc.
9
De remarcat că curentul acestei bucle trece și el prin rezistențele de stabilizare. Fiindcă
curentul rotoric care are sens invers curentului de excitație ie, creșterea sarcinii conduce la
diminuarea curentului de excitație, ceea ce are ca urmare variația mai înceată a valorii forței de
frânare în funcție de viteză.
Variația curentului de frânare Ij în funcție de viteză, este prezentată în fig. 2.7, pentru
diferite valori ale rezistențelor de sarcină. Așa cum se vede, pentru reducerea vitezei este necesar
să se lase în circuit indusul, rezistența cu valori din ce în ce mai mici.
Fig.6
10
Pentru a putea regla valoarea forței de frânare se recurge și la modificarea valorii
curentului de excitație, schimbând mărimea rezistențelor din circuitul curentului înfășurărilor de
excitație .
Valoarea curentului de excitație în regimul de frânare electrică reostatică poate fi reglată
cu ajutorul contactelor singulare 11c14,11c16,11c18 și 11c20 corespunzătoare treptei de frânare
comandate F1,F2,F3 sau F4 și preselecției gradului de încărcare:
Fig.7
11
2.4. Circuitele de forță pentru serviciile auxiliare:
Circuitele de forță pentru serviciile auxiliare ale REM sunt alimentate cu tensiunea de
750Vcc astfel (fig.2.1):
-pe captatori: firul 10, siguranța 31e21, contactorul 24c1, dioda 1p3, firul 12a;
-pe pantograf: firul 11, siguranța 31e23, contactorul 24c3, firul 12a;
Circuitele de forță pentru serviciile auxiliare, sunt prezentate în fig. 2.9:
Fig.8
12
- circuitul de alimentare a tensiunii de 750 Vcc a electromotorului grupului convertizor
31u8;
- circuitul de alimentare cu tensiunea de 750 Vcc a electromotorului grupului convertizor
32u5;
13
Fig.9
14
Fig.10
15
Fig.11
16
Fig.12
17
Fig.13
18
Fig.14
19
Fig.15
20
Fig.16
21
Anexe:
22
Codificarea circuitelor:
2.Controler de bord.
26.Circuit INDUSI.
27.Circuit CAB-SIGNAL.
28.Circuit ANTIPATINARE.
46.Circuit SINCRONIZARE.
47.Circuit RADIO.
23
Codificarea tipului aparatajului:
b.Buton, comutator.
c.Contactor.
e.Releu de timp.
g.Voltmetru.
n.Punte redresoare.
s.Dispozitiv electropneumatic.
u.Echipament complex.
d Releu intermediar.
24
1r2 1 Circuit forță mers-frână.
r Rezistența.
u Echipamentul complex
u Echipamentul complex
u Echipamentul complex
lu15,lu12
lu14,lu16
u Echipamentul complex
25
17,19 sau 29 Scurtcircuitoare vagon A
lu27
lu29,lu24,lu26
lu28,lu30
u Echipamentul complex
lu31 Pantograf
u Echipamentul complex
b Comutator
2 Controler de bord
u Echipamentul complex
2 Controler de bord
u Echipamentul complex
26
2u4-11 11 Microcontactul nr.11 al manetei de preselecție din vagonul B
u Echipamentul complex
11u1 SACVAM
u Echipament complex
1 SACVAM, vagon A
u Echipament complex
11u6,11u8,11u10
u Echipament complex
u Echipament complex
1 Priză, vagon A
27
2,4 Priză, vagon B
u Echipament complex
32u1 Electrocompresor
28