CZU:316.485.6:373.

3
MEDIEREA CA MODALITATE ALTERNATIVĂ DE SOLUȚIONARE A
CONFLICTELOR LA ELEVII DIN CICLUL PRIMAR
RUSU Daniela, doctorandă,
RUSU Elena, doctor, conferențiar universitar,
Universitatea de Stat din Tiraspol, Republica Moldova

Rezumat. Medierea este o procedură alternativă de soluţionare a conflictelor la elevii din ciclul primar, o
procedură prin care o terţă persoană, neutră, imparţială şi fără putere de decizie, numită mediator, ajută
elevii primari implicaţi într-un conflict, să ajungă împreună la o înţelegere mutual acceptata, în vederea
încheierii conflictului. Medierea conflictelor la elevii din ciclul primar este un dialog prin care se încearcă
să se ajungă la o înţelegere, care să constituie rezolvarea unui conflict în mod pasnic apărut între elevii din
ciclul primar.
Abstract. Mediation is an alternative procedure for resolving conflicts in primary school students, a
procedure by which a neutral, impartial and non-decision-making third person, called a mediator, helps
primary students involved in a conflict to reach together a mutually accepted agreement, in order to end the
conflict. Mediation of conflicts in primary school students is a dialogue that seeks to reach an agreement,
which is to resolve a peaceful conflict between primary school students.
Cuvinte cheie: conflict, soluționare a conflictelor, mediere, mediator, elevi din ciclul primar
Keywords: conflict, conflict resolution, mediation, mediator, primary school students.

Ciclul primar se prezintă ca perioadă în care copilul acumulează o experienţă individuală de

comunicare şi relaţionare interpersonală cu semenii, formându-şi anumite particularităţi, care dacă
nu sunt bine orientate de adulţi nu întotdeauna pot fi acceptate sau corecte în noile situaţii sociale de
dezvoltare, complicând stabilirea unor relaţii satisfăcătoare atât cu colegii, cât şi cu maturii.
Fiecare elev de vârstă şcolară mică, în funcție de individualitatea sa, își ,,dezvoltă” în
comunicare o metodă proprie de a reacționa la evenimentele din jurul său: în colectivitatea școlară
apar stări tensionale, provocate de cauze diferite, manifestate în forme variate, de scurtă sau lungă
durată, cu efecte imediate sau întârziate. Spre regret, însă, de multe ori succesul comunicării elevilor
din ciclul primar cu semenii este foarte des umbrit de conflictele ce apar între ei. [7, p. 45]
128
 Conflictele la elevii din ciclul primar sunt un lucru firesc și în cele mai multe cazuri sunt
provocate de:
- atmosfera competitivă: elevii din ciclul primar sunt obişnuiţi să lucreze individual, le
lipseşte deprinderea de a lucra în echipă, încrederea în ceilalţi, lipseşte sprijinul între colegi, apar
resentimente faţă de capacităţile şi realizările celorlalţi, neîncrederea, lipsa prieteniei, singurătatea,
izolarea etc.;
- comunicarea incorectă: elevii din ciclul primar nu ştiu să asculte şi să comunice corect, să-şi
exprime nevoile şi dorinţele, nu înţeleg sau înţeleg greşit intenţiile, sentimentele, nevoile şi acţiunile
celorlalţi colegi;
- exprimarea nepotrivită a emoţiilor: elevii din ciclul primar nu ştiu să-şi exprime supărarea
sau nemulţumirea într-un mod neagresiv, îşi suprimă emoţiile;
- absența priceperilor de prevenire şi rezolvare a conflictelor: elevii din ciclul primar
utilizează modalităţi agresive, violente mai degrabă, decât modalităţi creative;
- aplicarea incorectă a puterii de către cadrele didactice: cadrul didactic utilizează reguli
inflexibile, autoritate exagerată, atmosferă de teamă şi neînţelegere.
Conflictele la nivelul relaţiilor interpersonale în clasa de elevi dar şi la nivelul şcolii sunt de
neevitat având multiple cauze, iată de ce soliția cea mai legeră și cea mai productivă pentru
rezolvarea conflictelor este medierea lor
Medierea este procesul prin care părţile aflate în conflict îşi soluţionează conflictul în mod
paşnic, recurgând la o terţă persoană care este neutră. Această persoană neutră, nepărtinitoare este
mediatorul. [4, p. 5]
Medierea în școală este un concept nou, însă SUA și multe state europene utilizează cu foarte
mare succes medierea în comunitățile școlare. Școala este primul spațiu al medierii, un spațiu de
trecere între familie și societate, între sine și celălalt, între propria viziune despre lume a copilului și
viziunea celorlalți copii. [9, p. 63]
Medierea în şcoli poate fi de mai multe tipuri: medierea adult-elev, mediere între
reprezentanţi legali, medierea în pereche. În calitate de mediatori în şcoală pot fi cadrele didactice,
psihologul, elevi special pregătiţi.
Elevii mediatori sunt cei pregătiţi pentru a facilita discuţia dintre elevi sau grupuri de elevi în
vederea găsirii unei soluţii. Scopul lor este de a oferii părţilor în conflict o mai bună comunicare şi
înţelegere, care de cele mai multe ori duce la o soluţie acceptată de toată lumea. Deci elevii ca
mediatori nu oferă soluţii la disputele colegilor. Nu critică pe nimeni, nu anunţă dirigintele ori alţi
profesori. Ei doar urmăresc nişte proceduri simple şi completează un formular confidenţial care este
înmanat coordonatorului grupului de mediere (care este un adult).

129
 În urma soluţionării conflictelor prin mediere elevii conştientizează faptul, că pot de sine
stătător să-şi rezolve problemele de relaţionare, fără implicarea adulţilor.
Medierea este o procedură alternativă de soluţionare a conflictelor la elevii din ciclul primar,
o procedură prin care o persoană, neutră, imparţială şi fără putere de decizie, numită mediator, ajută
elevii primari implicaţi într-un conflict, să ajungă împreună la o înţelegere mutual acceptata, în
vederea încheierii conflictului.
Mediatorul nu trebuie confundat cu negociatorul. Atunci când comunicarea dintre elevii de
vârstă școlară mică implicați în conflict este defectuoasa - aceasta poate fi însuși cauza apariției
conflictului ori escaladarea lui. Negociatorul aparține uneia dintre părți - mediatorul niciodată. De
exemplu: când părţile au de încheiat un acord, persoanele care-l fac sunt negociatorii. Întâlnirea
negociatorilor are reguli diferite de ale întrunirii pentru medierea conflictelor - deoarece mediatorii
nu se mai implică decât la solicitare [3, p. 55].
Cele mai frecvente conflicte între elevi care pot fi mediate - batjocura privind defecte fizice
sau intelectuale sau privind modul de a se îmbrăca, împrăştierea de zvonuri rele despre cineva ca
scopul de a obţine o nota mai bună, conflicte între băieţi şi fete, bazate de diferenţa de sex, agresiuni
legate de rasism, excluziune, conflicte cauzate de probleme de comunicare, ca de exemplu
distorsionarea faptelor în timpul transmiterii informaţiei etc.
Există conflicte care nu pot fi soluţionate prin mediere,ca: situaţiile care ţin de violenţă fizică
gravă, cazurile ce prezintă un pericol pentru comunitatea şcolară (droguri, furtul unor lucruri
preţioase etc.), cele ce implică probleme în afara competenţei copiilor (certuri în care sânt
amestecaţi părinţii etc.) [2, p. 41]
Medierea propune a treia parte - neutră conflictului - care să intermedieze comunicarea, dar şi
să procedeze la reflectarea conflictului reciproc între elevii mici - astfel că fiecare să înţeleagă exact
disputa conform propriilor sisteme de valori. De exemplu: atunci când doi copii se bat şi al treilea
intervine între ei pentru a-i despărţi - acesta din urma joaca rolul mediatorului.
În conflict condiţia este ca părţile (elevii de vârstă şcolară mică) să accepte mediatorii.
Mediatorul nu este judecător şi nu propune soluţii părţilor; dacă acestea prin mediere se clarifica
asupra poziţiilor şi conflictul se aplanează - ori se încheie - conflictul dispare.
Medierea conflictelor este un dialog între două sau mai multe persoane, prin care acestea
încearcă să ajungă la o înţelegere, care să constituie rezolvarea unui conflict. Elementul definitoriu
al unei medierii este dialogul, purtat cu intenţia ajungerii la un rezultat.
Cei mai mulţi văd medierea doar ca pe o modalitate formală de rezolvare a conflictelor, în
care părţile îşi apără interesele, urmând un anumit ritual al pregătirii şi desfăşurării. În realitate,
medierea conflictelor ia şi forme prescurtate, cotidiene, fiind instrumentul prin care se rezolvă
neînţelegerile şi deosebirile de păreri.
130
 Medierea conflictelor la elevii din ciclul primar mai poate surveni ca episod al unui demers
mai amplu de rezolvare a unui conflict, fără a constitui singura cale de rezolvare a acestuia, întrucât
unele conflicte ajung la o încheiere şi fără mediere.
Situaţii care permit medierea conflictelor la elevii din ciclul primar:
✓ când apar noi probleme;
✓ când se produce o modificare a raportului de forţe;
✓ când părţile urmăresc să obţină beneficii;
✓ când părţile sunt în situaţia să împartă resurse comune;
✓ când intervine o terţă parte, care invită părţile implicate la mediere;
✓ când este clar că punctele de dezacord pot fi sensibil reduse prin mediere.
Situaţii care nu permit medierea conflictelor la elevii din ciclul primar:
 când partea adversă refuză categoric să se implice în rezolvarea conflictelor. Medierea ar
trebui să înceapă cu acordul părţilor;
 când una sau ambele părţi pornesc de la două strategii fixe şi teoretic de nezdruncinat;
 când natura problemelor exclude medierea;
 când sunt preferinţe discriminatorii [8, p. 38]
Pentru o soluţionare constructivă a conflictelor şcolare la elevii din ciclul primar, mediatorii
trebuie să respecte câteva reguli:
➢ să se concentreze asupra problemei şi nu asupra învinovăţirii celuilalt;
➢ să-şi exprime cu acurateţe sentimentele şi dorinţele;
➢ să respecte celelalte puncte de vedere şi să încerce să le înţeleagă;
➢ să coopereze pentru găsirea soluţiilor care să mulţumească ambele părţi implicate.
Soluţionarea conflictelor la elevii din ciclul primar prin mediere este o procedură larg
răspândită. Acest model urmează aceleaşi principii ca şi celelalte proceduri de mediere.
Mediatorul profesor sau elev trebuie să aibă o serie de calităţi pentru a face faţă unei astfel de
sarcini, respectiv:
■ Imparţialitatea (un mediator este neutru, obiectiv şi nepărtinitor);
■ Ascultare;
■ Respect;
■ Demn de încredere;
■ Atitudinea pozitivă, optimistă, programarea pe succes;
■ Stăpânirea de sine;
■ Răbdarea;
■ Flexibilitate în stilul de mediere
■ Motivaţie. [6, p. 32]
131
 Medierea realizată de colegi nu-şi propune să descopere cine are dreptate şi cine greşeşte:
elevii din ciclul primar sunt încurajaţi să se concentreze pe ceea ce s-a întâmplat înainte de conflict
şi să înveţe cum să meargă mai departe împreună.
Etapele procesului de mediere a unui conflict în ciclul primar:
I. Introducere
1. Salutul;
2. Explicarea scopurilor;
3. Numirea principiilor;
4. Explicarea procesului de mediere (Mediatorul explică următorii paşi ai procesului:
prezentarea punctelor de vedere; căutarea soluţiilor şi încercarea de a găsi înţelegere;
înregistrarea în scris a acordurilor);
5. Explicarea regulilor de discuţie.
II. Desfăşurarea procesului de mediere
1. Prezentare;
2. Rezumare;
3. Întrebări;
4. Discutarea intereselor;
5. Căutarea soluţiilor;
6. Crearea unui acord - partenerii de conflict notează fiecare mai multe variante de soluţionare
a conflictului; variantele sunt citite cu voce tare şi sunt înregistrate de mediator; variantele sunt
evaluate în comun şi se subliniază cele care sunt echilibrate, realiste cu care ambele părţi ar putea fi
de acord; părţile cad de acord asupra soluţiei.
Medierea poate avea următoarele avantaje:
❑ cererea de mediere sugerează că părţile sunt motivate să ajungă la o înţelegere;
❑ faptul că mediatorul este motivat să medieze şi oferă acestuia legitimitatea de a acţiona
pentru „stingerea" conflictului şi face mai importantă intervenţia sa.
Unii mediatori se centrează pe rezolvarea problemei (abordare de tip produs), alţii pe
îmbunătăţirea relaţiei dintre părţile aflate în conflict (abordare de tip proces).
Când conflictul este intens sau ia amploare, părţile pot pierde din vedere chiar problemele
care le-au adus în conflict (e cazul cel mai întâlnit). Utilitatea mediatorului poate consta în reluarea
acţiunilor de identificare a problemelor, în afară de găsirea alternativelor de rezolvare.
Mediatorul profesorul sau mediatorul elev vor promova întotdeauna cooperarea, înţelegerea,
comunicarea, relaţionarea, dialogul între părţile implicate în desfăşurarea. Mediatorul poate
întroduce noi perspective asupra problemelor (furnizând astfel părţilor o altă viziune şi alte

132
alternative de rezolvare). Elevii mediatori învaţă că manifestările tipic conflictuale pot fi
transformate în acţiuni alternative.
Medierea ar putea reduce cazurile de delincvenţă juvenilă din şcoli.
În concluzie, prin medierea conflictelor la elevii din ciclul primar se pot dezvolta la elevi
următoarele aptitudini:
 exprimarea orală şi în scris,
 capacitatea de a purta un dialog,
 de a asculta şi de a argumenta opiniile,
 identificarea şi înlăturarea prejudecăţilor, stereotipurilor şi discriminărilor,
 asumarea responsabilităţii, participarea la luarea de decizii etc.

Bibliografie:
1. AMBROCI, V. Rolul managementului şcolar în profilaxia şi soluţionarea conflictelor
pedagogice. Chişinău: Editura Știința, 2000.
2. CORNELIUS, H., FAIR, S. Știința rezolvării conflictelor. București: Editura Știință și Tehnică,
1996.
3. DASCĂLU, C., DIACONU, C. Negociere conflictelor în şcoală. Craiova: Editura Rovimed,
2010.
4. GHERMAN, C. Medierea conflictelor în şcoală. Craiova: Editura Rovimed Publishers, 2010.
5. PATRAŞCU, D. Managementul conflictului în sistemul educaţional. Chişinău, 2015.
6. ROTARU, V. Ghid de mediere printre semeni. Chişinău: SIEDO, 2006.
7. ZAHAROV, A. Cum să prevenim abaterile în comportarea copilului. Chişinău: Editura Ştiinţa,
1998.
8. СКОТТ, ДЖ. Г. Способы разрешения конфликтов. Киев: Верзинин и кo, ЛПД, 1998.
9. ШОФРОН, Л. Конфликтология. Кишинэу: Б.Н., 2005.

133