MEDIEREA CONFLICTELOR LA ELEVII DIN CICLUL PRIMAR

Rusu Elena, conferențiar universitar, doctor în științe1

Cebotaru Lilia, învăţătoare, grad didactic I2
Cechir Tatiana, învăţătoare, grad didactic I2
1
Catedra Pedagogie și Psihologie generală, UST
2
DÎ Cantemir
Actualmente suntem într-un proces continuu de reforme şi modernizare a
sistemului educaţional, prin urmare conflictele sunt inevitabile. Se ştie, că rezolvarea
conflictelor depinde în mare măsură cât de corect sunt alese formele de intervenţie
pentru soluţionarea conflictului.
Cercetările contemporane [1], [3], [4], [5], [7] relevă trei forme de intervenţie în
caz de conflict: medierea; negocierea; arbitrarea.
Medierea este procesul prin care părţile aflate în conflict îşi soluţionează /
rezolvă conflictul în mod paşnic, recurgând la o terţă persoană.
În mediul educaţional în conflictele elev-elev, de obicei medierea o realizează
cadrul didactic, dar în ultimul timp tot mai mult sunt implicați ca mediatori şi elevii.
Reliefarea ideii printre elevi că ei pot fi mediatori şi sânt competenţi să participe la
rezolvarea conflictelor între colegi, produce creşterea personală a copiilor şi le oferă
capacităţi esenţiale pentru învăţare, cum ar fi ascultarea, gândirea critică, analiza,
deducţia etc.
Ca şi mediatori, cadrele didactice şi elevii, ar trebui să promoveze întotdeauna
cooperarea, toleranţa, înţelegerea, respectul, egalitatea, bunătatea, relaţionarea
interpersonală, dialogul între părţile implicate în conflict.
Mediatorul nu trebuie confundat cu negociatorul. Negociatorul reprezintă una
dintre părți - mediatorul este neutru. De exemplu: când părţile au de încheiat un
acord, persoanele care-l fac sunt negociatorii. Întâlnirea negociatorilor are reguli
diferite de ale întrunirii pentru mediere - deoarece mediatorii nu reprezintă interesele
părţilor, scopul lor fiind soluţionarea situaţiilor de conflict. [1, p. 18]
Ciclul primar este perioada când copilul, nimerind într-o colectivitate nouă intră
în contact cu semenii necunoscuţi, se adaptează la noile condiţii şi exigenţe ocupând
un nou statut în structura relaţiilor interpersonale.
Venind la şcoală copii trebuie să-şi formeze o conduită adecvată în orice
situaţie, care rezolvă eventuale conflicte, incompatibilităţi, care previne agresivitatea
şi violenţa în şcoală şi în comunitate. Nepriceperea de a se comporta în prezenţa altor
persoane este un deosebit impas psihologic, care formează la elevul din ciclul primar
sentimentul de prejudiciu moral, de inferioritate, îl face răutăcios, conflictual.
Conflictele la elevii din cilul primar sunt generate de nesatisfacerea trebuinţelor
reale de comunicare, de adaptare, de a face faţă şi de a colabora corespunzător cu

96
colegii şi cu cei din jur. Iată de ce, pentru a preveni, diminua şi rezolva conflictele e
nevoie cât mai activ de aplicat medierea.
În ciclul primar, medierea este un instrument, o procedură, o tehnică alternativă
de soluţionare a conflictelor între elevii, o modalitate prin care elevii de vârstă şcolară
mică implicaţi într-un conflict sunt susţinuţi să ajungă împreună la o înţelegere
mutual acceptata, în vederea încheierii conflictului.
Medierea conflictelor la elevii din ciclul primar implică un dialog între mai
multe persoane, prin care acestea încearcă să ajungă la o înţelegere, la un acord, care
să constituie rezolvarea conflictului. Cei mai mulţi văd medierea conflictelor la elevii
din ciclul primar, doar ca pe o modalitate formală de rezolvare a conflictelor, în care
părţile îşi apără interesele, urmând un anumit ritual al pregătirii şi desfăşurării. În
realitate, medierea conflictelor la elevii din ciclul primar ia şi forme prescurtate,
cotidiene, fiind instrumentul prin care cadrul didactic (mediatorul) sau elevul
(mediatorul) rezolvă neînţelegerile şi deosebirile de păreri.
Situaţii care permit medierea conflictelor la elevii din ciclul primar:
 când apar noi probleme;
 când se produce o modificare a raportului de forţe;
 când părţile urmăresc să obţină beneficii;
 când părţile sunt în situaţia să împartă resurse comune;
 când intervine o terţă parte, care invită părţile implicate la mediere;
 când este clar că punctele de dezacord pot fi sensibil reduse prin mediere.
Situaţii care nu permit medierea conflictelor la elevii din ciclul primar:
 când partea adversă refuză categoric să se implice în rezolvarea conflictelor;
când natura problemelor exclude medierea;
când sunt preferinţe discriminatorii la adresa copiilor. [8]
Pentru o soluţionare constructivă a conflictelor şcolare la elevii din ciclul
primar, mediatorii trebuie să respecte câteva reguli:
 să se concentreze asupra problemei conflictului şi nu asupra acuzării sau
învinovăţirii celuilalt;
 să-şi exprime cu acurateţe sentimentele şi dorinţele;
 să respecte celelalte puncte de vedere şi să încerce să le înţeleagă;
 să coopereze pentru găsirea soluţiilor care să mulţumească ambele părţi
implicate în conflict.
Soluţionarea conflictelor la elevii din ciclul primar prin mediere este o
procedură larg răspândită. Această metodă urmează aceleaşi principii ca şi celelalte
categorii de vârstă.
Pentru a realiza o mediere reuşită a conflictelor la elevii din ciclul primar
mediatorul-cadrul didactic sau mediatorul-elev trebuie să aibă o serie de calităţi
pentru a face faţă unei astfel de sarcini, respectiv:

97
 - Imparţialitatea (să fie neutru, obiectiv şi nepărtinitor);
- Ascultare;
- Respect;
- Demn de încredere;
- Atitudinea pozitivă, optimistă, programarea pe succes;
- Stăpânirea de sine;
- Răbdarea;
- Flexibilitate în stilul de mediere
- Motivaţie.
Medierea realizată de cadre didactice şi de colegi nu-şi propune să descopere
cine are dreptate şi cine greşeşte: elevii din ciclul primar sunt încurajaţi să se
concentreze pe ceea ce s-a întâmplat înainte de conflict şi să înveţe cum să meargă
mai departe împreună.
Etapele procesului de mediere a unui conflict în ciclul primar:
I. Introducere (începerea medierii) - mediatorul comunică părţilor un mesaj de
introducere în mediere: le explică despre esenţa medierii, rolul său ca mediator,
regulile care trebuie respectate în cadrul medierii, pregăteşte părţile pentru medierea
propriu-zisă.
II. Relatările părţilor / identificarea problemelor — mediatorul le propune
celor implicaţi în conflict să povestească, pe rând, despre ceea ce s-a întâmplat. După
ce fiecare parte povesteşte, mediatorul face un rezumat verbal pentru a se convinge că
mesajul a fost înţeles corect. Pe parcursul relatării, folosind diferite tehnici,
mediatorul clarifică esenţa conflictului din toate perspectivele.
III. Identificarea soluţiilor – părţile propun cât mai multe soluţii posibile pentru
conflictul lor, apoi sânt selectate doar acelea care convin ambelor părţi. Sarcina
mediatorului este să ajute la identificarea momentelor de interes comun. În finalul
acestei etape mediatorul se încredinţează că soluţiile alese sânt reale şi înţelese bine
de ambele părţi.
IV. Încheierea medierii – poate avea două variante de desfăşurare: prin
încheierea unui acord şi fără încheierea unui acord. Dacă ambele părţi au ajuns la
soluţii acceptabile, mediatorul le propune un acordul de mediere. Încheierea medierii
fără un acord are loc atunci când mediatorul realizează că medierea nu este potrivită
pentru conflictul dat (în cazul conflictelor grave care trebuie rezolvate pe cale
administrativă sau legală).
V. Munca post-mediere – nu face parte din însuşi procesul de mediere, dar este
parte integrantă a lucrului pe care mediatorul îl are de făcut. La această etapă
mediatorii îşi evaluează atât abilitatea de mediator, cât şi modul în care au decurs
medierile. [5]

98
 În procesul de mediere a conflictelor la elevii din ciclul primar, mediatorul
trebuie să se conducă de următoarele principii:
1. Un mediator trebuie să fie imparţial / neutru - În calitate de mediator să nu
judece părţile implicate într-un conflict şi să nu ocupe o poziţie părtinitoare chiar
dacă este evident că o parte are dreptate, iar cealaltă – nu. Pentru a păstra
imparţialitatea, atunci când, una din părţi este cel mai bun prieten, coleg de bancă (în
cazul elevilor mediatori) trebuie de renunţat la rolul de mediator.
2. Un mediator nu este judecător sau arbitru care decide ce trebuie făcut. Pe
parcursul medierii poate apărea tentaţia a da sfaturi părţilor, sugerându-le cum să
procedeze. Mediatorul nu impune sugestii celor implicaţi în conflict. Dacă, ulterior,
soluţia nu le convine, ei pot da vina pe mediator. Acesta este conflictul lor, aşa că ei
trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru a-l soluţiona. Sarcina mediatorului este să
ajute să găsească soluţiile potrivite.
3. Un mediator nu spune altora despre ce s-a vorbit la mediere. Un mediator
păstrează confidenţialitatea. Aceasta înseamnă că mediatorul nu poate povesti altora
despre lucrurile care au fost spuse pe parcursul medierii, fără permisiunea părţilor din
cadrul medierii. Colegii se vor simţi mult mai liberi şi deschişi în a povesti despre
problemele lor dacă vor şti că acestea vor rămâne în secret. În cazul elevului-
mediator, el totuşi trebuie să comunice cadrelor didactice orice informaţie care ţine de
săvârşirea unor infracţiuni sau de pericolul de a i se vătăma cuiva în vre-un fel
sănătatea. [7, p. 71]
Unii mediatori se centrează pe rezolvarea problemei (abordare de tip produs),
alţii pe îmbunătăţirea relaţiei dintre părţile aflate în conflict (abordare de tip proces).
Când conflictul este intens sau ia amploare, părţile pot pierde din vedere chiar
problemele care le-au adus în conflict (e cazul cel mai întâlnit). Utilitatea
mediatorului poate consta în reluarea acţiunilor de identificare a problemelor, în afară
de găsirea alternativelor de rezolvare.
Aplicarea medierii în reglementarea conflictelor la elevii din ciclul primar nu
este pur şi simplu un răspuns funcţional la anumite disfuncţionalităţi. Medierea
formează atitudinea civică a elevilor mici, a particularităţilor constructive, a
autoconştiinţei, a creativităţii, a poziţiei nonconflictuale etc.
Medierea conflictelor, în special la elevii din ciclul primar are menirea să
favorizeze comunicarea şi relaţiile interpersonale, să restabilească schimburile de
idei, să încurajeze exprimarea elevilor mici. Mediatorul-cadrul didactic sau
mediatorul-elev vor spori întotdeauna comunicarea, relaţionarea, colaborarea,
înţelegerea, dialogul între părţile implicate în conflict. Medierea poate introduce noi
perspective asupra problemelor, furnizând astfel părţilor o altă viziune şi alte
alternative de rezolvare a conflictelor.

99
Bibliografie
1. Bazu P. Negocierea conflictelor într-o instituţie de învăţământ. Ed. Vladimed,
Craiova, 2010.
2. Băban A., Consilierea educaţională: ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi
consiliere. Ed. Psinet, Cluj-Napoca, 2001.
3. Cornelius H., Fair S. Știința rezolvării conflictelor,Ed. Știință și Tehnică,
București. 1996.
4. Drăghicioiu T. Conflictul în organizaţia şcolară. C.J.A.P. Prahova, 2008.
5. Gherman C. Medierea conflictelor în şcoală. Ed. Vladimed, Craiova, 2010.
6. Ozunu D. Psihopedagogia comportamentului normal şi deviant. Ed. Genesis, Cluj,
1995.
7. Patraşcu D. Managementul conflictului în mediul educaţional. Tip. Reclama,
Chişinău, 2017.
7. Rotaru V. Ghid de mediere printre semeni, SIEDO. Chişinău, 2006.
8. Stăinescu I. Managementul conflictelor. E.D.P., Bucureşti, 2009.

100