Student : Craia Ștefania Dochia

Cultura etică - factor de optimizarea activității profesionale a

cadrelor didactice.

Încă din cele mai vechi timpuri, s-a dorit crearea unui set de valori care să călăuzească pe
om în viața lui, după care să se ghideze în munca sa, atunci a apărut cultura etică. Cultura etică
este pentru cei care educă alte suflete un factor important de ghidare în munca lor. Cultura etică
reprezintă o cultură filosofică ce studiază morala, ca pe una dintre cele mai importante laturi ale
existenței umane și sociale.
De asemenea etica este și o știință sau disciplină științifică care se ocupă cu acel set de
bune practice necesare cadrului didactic pentru a-și coordona activitatea sa conform normelor
didactice și morale, și pentru a educa în bune condiții pe elevi.
Pentru a înțelege ce înseamnă cultura etică și profesioanlă, trebuie mai întâi să înțelegem
că cultura vine de la cult. Atunci când a apărut credința în Dumnezeu s-a și eleborarea unui set
de legi pentru buna funcționare a cultului. Din aceste legi pentru buna organizarea a cultului a
apărut cultura.
În teologie când se vorbește despre cultura etică, se apelează la doi termeni: „etică” și
„morală” care își are originea în revelația dumnezeiască. De asemenea morala sau etica își are
originea în cele două testamente pe care Dumnezeu le-a pecetluit cu omul. Iar primele legi care
se referă la moralitate sau la etică și care apar în Sfânta Scriptură sunt cele „Zece porunci” sau
Decalogul, legi sau norme pe care Dumnezeu le-a dat poporului ervreu pe Muntele Sinai (Ieșire
20, 1-17)1
De asemenea dorim să subliniem că etica sau morala creștină diferă de cea profană pentru
că etica creștină este produsul credinței care izvorăște de la Dumnezeu, pe când etica profană
este produsul filosofiei, este rodul minții umane, care în curgerea mileniilor de existență umană a
căutat să găsescă cele mai potrivite norme de conviețuire în societatem bazate pe experiența
străbunilor.
Cuvântul Etică vine din cuvântul grec ETHOS, care în concepția lui Homer înseamnă
primordial, sau casa animalelor sau a oamenilor, în timp în antichitatea clasică grecească Ethos
însemna ca interior care se referă la caracterul cuiva. La Aristotel termenul etică, este folosit
atunci când vorbește despre virtuțile pe care omul le poate dobândi în timpul vieții sale, prin
experiență, prin obiceiul său sau prin timp. Cuvântul Morală în antichitatea română esra strâns
legat de obicei. Și Cicero și Seneca atunci când vorbesc de obiceiurile oamenilor pomenesc
cuvântul morală. De asemenea cuvântul morala-moralis este identic cu grecesc ethis-ethos și se
referă la relațiile dintre oameni în societate.2

1
Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București,
1988, pp.89-90,
2
Mitropolit Dr. Nicolae Mladin, Prof. Diac. Dr. Orest Buceavschi, Prof. Dr. Constantin Pavel, Prof. Diac. Dr. Ioan
Zăgrean, Teologia Morală Ortodoxă, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, vol. I,
București, pp. 6-7,
Student : Craia Ștefania Dochia

Etica în concepția doamnei Aliona Paniș este un procedeu de gândire sistematic prin care
un ansamblu de norme în raport cu care un grup uman vine în comunicare cu un alt grup. Astfel
își reglează comportamentul pentru a deosebi ce este legitim și acceptabil în realizarea scopurilor
propuse. De asemenea în concepția doamnei Aliona Paniș etica te învață cum să gândești însă nu
te învață ce să gândești.
Cercetătorul Vl. Stoicescu scria referitor la etică și moralitate: „faptul că eu cunosc
moralitatea și teoriile etice îmi permit să le abuzez. Pot alege mecanismul care îmi permite
actiunea, chiar dacă ajung până la controversata etică egocentristă cu care pot ștampila orice
acțiune ca etică sau neetică, folosind doar principiul binelui propriu. Este evident că moralitatea
și etica sunt imperfecte, este ideal să nu categorizăm pe baza unor idei incomplete”.3
Etica ca știință care vorbește despre valori, despre bine și rău este o disciplină
socioumană îndrumătoare și prescriptivă bazată pe principiile deliberării și alegerii și care
vizează natura vieții și a personalității omului, bazată pe formarea caracterului uman, formată pe
studiul moravurilor umane. Etica este o disciplină reflexivă care are ca studiu comportamentul și
standardele de orientare către starea de bine. Este o știință a stării de bine o filosofie a trăirii
decente în societate alături de celelalte persoane.4
Este adevărat că etica și moralitatea în viziunea unor cercetători și filosofi sunt două
noțiuni distincte, după părerea mea sunt una și același lucru. Amândoi termenii se referă la
comportamentul omului în societate și față de semenii săi. A fi etic sau moral se referă la a face
binele sau lua cele mai bune decizii pentru a fi de ajutor semenilor în societate dar și pentru a te
desăvârși, adică de a ajunge la virtute de care vorbesc teologia și filosofia.
Trebuie să amintim că problemele cele mai importante ale moralei se centrează în jurul
modului cum se dezvoltă în viaţă standardele interiorizate cu privire la bine şi rău, cum se
dezvoltă judecata morală, cum se formează deprinderile de autocontrol, necesar în satisfacerea
standardelor interiorizate (ale dorinţelor, intereselor, năzuinţelor etc.)
Judecata morală presupune evaluarea (cel mai des autoevaluarea) unor comportamente şi situaţii
prin raportarea lor la cerinţele morale impuse de ambianţa social-istorică a individului. Ea se
formează prin învăţarea socială şi însuşirea critică a modelelor de conduită promovate de
societate.
Dezvoltarea morală este un proces activ de organizare a experienţei în structuri cu
semnificaţie crescândă, prin care valorile morale sunt văzute dintr-o perspectivă nouă.
Unii cercetători disting anumite etape în formarea valorilor morale, în dependenţă de
particularităţile de vârstă şi de componentele comportamentuluietic: formarea unor obişnuinţe
morale elementare trezirea conştiinţei morale, cultivarea convingerilor morale, stimularea
comportamentelor afective, formarea atitudinilor etice, structurarea unor valori şi a idealului
moral.

Ca știință etica sau moralitatea nu cuprinde doar un cod moral de legi care îl fac pe om
mai bun ci ea vine în întâmpinarea și rezolvarea problemelor de formarea a nobleței, a conduitei

3
Stoicescu Vl. „Diferența dintre etică și moralitate”, http://webcultura.ro/diferenta-dintre-etica-si-moralitate, 29
octombrie 2013.
4
Singer P., „Tratat de etică”, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 17,
Student : Craia Ștefania Dochia

și a voinței umane. De asemenea în fiecare profesie există diferențe specifice de morală, dar etica
profesională are prioritate în special legat de meseriile pe care oamenii le au în societate. 5
La baza construiri normelor și valorilor stau in întodeauna încă din vechime conviețuirea
umană, scopul existenței umane- adică binele suprem.Morala ne duce cu gândul la Dumnezeu și
la învățătura morală pe care o avem în Vechiul Testament.
Noi ca și oamnenii dar ca și profesori ca și formatori de caractere trebuie să fim morali,
să avem principii morale și etice demne de un om creat ,,după Chipul și Asemănarea lui
Dumnezeu”, doar prin exemplul personal de moralitate îi putem învăță pe semenii noștri și pe
elevii noștri.
Tot în fiecare profesie omul trebuie să țină seama de cumpăna acesta dintre bine și rău.
Exista în filosofia tradițională românească proverbul: „a fi domn nu-i o întâmplare, a fi om e
lucru mare”, și acest proverb strămoșesc arată că oricât ne-am strădui a respecta normele
deotologice sau profesionale ale profesiei noastre, tot trebuie să apelăm la etică/morală care
aprobă bine sau dezaprobă răul. Deci oricât ne-ar aproba etica profesiei noastre tot trebuie să
apelăm la normele morale car sunt reguli ale bunei cuviințe în societate.
Ca și profesor de religie ortodoxă, ca și cadru didactic, predau elevilor de la clasa
pregătitoare până la clasa a VIII-a, și din perspctiva etici sau moralei profesionale, am fost
preocupată în egală măsură de cunoștiințele elevului, dar și de stare lui interioară.
Ca și creștin ortodox, am fost preocupată în special de valorile creștine, și am avut
întotdeauna concepția că omul este creația lui Dumnezeu. Deci pe fiecare elev care participă la
orele de religie ortodoxă încerc să îl ascult, pentru că foarte mulți elevi din ziua de astăzi, au
probleme comportamentale, au decepții, au nevoi sau lipsuri în legătura cu familia lor, cu
societatea modernă de astăzi.
Ca și cadru didactic normele morale și etice pe care îmi fundamentez cariera mea de
dascăl sunt:
1. Credința în bunul Dumnezeu, care fundamentală pentru mine ca și om creație a
lui Dumnezeu, dar consider că este imperios necesar, ca societatea postmodernă
din ziua de astăzi să nu ostracizeze credința din sânul pentru că ea dă speranță în
ziua de mâine. Tot credința ne învață să fim buni, să facem lumea din jur mai
bună, mai încrezătoare în Dumnezeu. Un mare gânditor scria: „nu mă interesează
să schimb lumea ci să o fac mai bună”. Astfel credința este fundamentală pentru
mine, pentru că la catedră încerc pe cât pot să îi învăț pe elevi să îl iubească pe
Dumnezeu, să aibă speranță că ziua de mâine va fi mai bună, că acestă lume nu se
va schimba dar poate se va îmbuna într-o bună zi.

2. Respectul față de sine și față de ceilalți semeni. Din totdeauna am avut respect
pentru munca mea, pentru personalitatea mea. De asemenea întotdeuna am
împlinit dictonul „respectă ca să fi respectat”. Acest dicton după părerea mea
este baza unei societăți civilizate în care ne respectăm pe noi înșine și îi respectăm

5
Viorica Mihailov, „Etica profesională a cadrului didactic; Principii și norme”, în revista Univers Pedagogic,
nr.3/2017, p. 49,
Student : Craia Ștefania Dochia

pe ceilalți din jur. Cred că respctul față de semenii noștri este foarte important
pentru că ne arată că doar împreună cu ceilalți noi avem valuare.

3. Corectitudinea este o cerință pe care o cer elevilor mei dar și eu la rândul meu ca
și cadru didactic la catedră încerc să devin cât mai obiectivă în ce privește
pregătirea lor. Cred că fiecare cadru didactiv trebuie să fie cât mai obiectiv în
predarea la clasă.

4. Egalitatea, cinstea, dreptatea, altruismul sunt alte norme care stau la baza
carierei mele didactice.
Valorile fundamentale pe care filozofia postmodernă le consideră necesare lumii în care
trăim ne spune P.andrei ,, valoarea este relația funcțională a unui subiect și a unui obiect” .
Valoarea este un fel de proprietate a lucrului care nu poate exista fără un subiect care o
evaluează6.
Fundamentele filozofice care influințează dezvoltatrea noastră personală sunt caracterzate
astfel:
1.Dezvoltarea personală a individului este un proces care nu are o formă finală sau un
model al unei personalități ideale și nu poate fi satisfăcută în princiupui, ci este un proces de
autocunoaștere care se realizează pe tot parcursul vieții. Pentru a ne putea dezvolta personal
avem nevoie de încredere în noi și în Dumnezeu, să realizăm că chiar dacă greșim ceva, nu
înseamnă că totul în viața noastră este greșit, ci că putem repara ceea ce am greșit și indiferent ce
se întâmplă viața merge mai departe, si pe viitor putem demonstra ca suntem buni, că avem
calității care pot fi de folos pentru cei din jurul nostru.
2. Sănătata mintală și cea trupească aceastea implică formarea, conservarea și
consolidarea potențialului fizic , mental, emoțional și spiritual. Totul în gândirea noastră pleacă
de la minte, de la gândurile pe care le avem în minte. De la aceaste ideii pornind putem să avem
o viață bună, în care să avem încredere în noi, în forțele noastre proprii și în bunul Dumnezeu.
Dacă avem o minte sănătoasă într-un corp sănătos putem realiza totul în viață, sănătatea este cel
mai de preț dar al omului. Dumnezeu ne învață să avem grijă de trup dar și de suflet pentru a
putea fi un om integru care poate realiza în viață tot ceea ce își propune cu ajutorul lui Dumnezeu
și prin efort propriu și multă muncă cinstită și onestă. De aceea Sfinții Părinții și Sfânta Biserică
ne lasă posturtile de peste an pentru ca ele reprezintă om periadă de curățenie sufletească și
trupescă, pe lângă partea duhovnicească postul are și parte medicală aceea că ajută corpul nostru
să fie mai sănătos, să aibe o gândire mai limpede, mai bună, postul ne ânvață șă fim mai buni,
mai iertători, să îă ajutăm mai mult pe cei din jurulm nostru, șin astfel să îi multumim lui
Dumnezeu pentru darurile pe care ni le dă, în primul rând sănătatea.

3. Formarea gândirii pozitive/ raționale reprezintă o altă valoare pozitivă care ne ajută în
săvârșirea binelui și a frumosului în viața noastră. Prin aceste valorii putem găsi trăsăturile
frumoase ale vieții personale, dar și ale vieții trăite âmpreună cu semenii în comunitate 7.
Student : Craia Ștefania Dochia

Bibliografie:

Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Române, București, 1988

Călaraș, Carolina, „Fundamentele filozofice și psihologice”, sursa:ibn.idsi.md. (26.11.2023),

Mladin, Mitropolit Dr. Nicolae, Buceavschi, Prof. Diac. Dr. Orest, Pavel, Prof. Dr.
Constantin, Zăgrean, Prof. Diac. Dr. Ioan , Teologia Morală Ortodoxă, Editura Institutului
Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, vol. I, București,

Mihailov, Viorica, „Etica profesională a cadrului didactic; Principii și norme”, în revista

Univers Pedagogic, nr.3/2017,

Singer P., „Tratat de etică”, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 17,

Stoicescu Vl. „Diferența dintre etică și moralitate”, http://webcultura.ro/diferenta-dintre-

etica-si-moralitate, 29 octombrie 2013.

Șaptefrați, Silvia, „Statutul valorii în postmodernism”, sursa: idn.idsi.md. (26.11.2023).

Student : Craia Ștefania Dochia
6
Silvia Șaptefrați, „Statutul valorii în postmodernism”, pg.57,
7
Carolina Călaraș, „Fundamentele filozofice și psihologice”, sursa:ibn.idsi.md. (26.11.2023),