Sunteți pe pagina 1din 1

ANA ENESCU IDEOLOGIE, PROPAGANDă şI MANIPULARE IN REVISTELE PENTRU COPII DIN ROMâNIA (1948-1965)

218 219
realităţile construcţiei socialismului, oferindu-le exemple de eroi Miza abordării diferite a fantasticului era, de fapt, să-l
pozitivi pe care să îşi dorească să îi imite565. determine pe copil să transforme idealul din basme în realitate,
O altă taxonomie viza speciile literare şi tema textelor: basme folosind ştiinţa şi tehnica socialiste, pentru că realitatea socialistă
şi legende; povestiri şi romane despre vieţuitoare, despre evocarea depăşeşte visurile fantastice (transformismul e mai presus- de
trecutului istoric, despre copilărie, povestiri realiste; literatura S.F. fantastic)570, iar basmul serveşte teleologismului comunist, pentru
şi de aventuri; literatura de popularizare a ştiinţei; poezia pentru că oferă copilului imaginea unui vis realizat, trezeşte în el dorinţa
copii (de educaţie patriotică, despre copilăria din trecut şi de azi, de a schimba lumea, de a o ridica la înălţimea visului creator.
despre vieţuitoare, cu caracter etic şi satiric, despre muncă şi Basmul are o deosebită importanţă şi datorită valorii sale
profesii); dramaturgia pentru copii566. educative: se considera că le oferă copiilor "primele noţiuni asupra
în perioada 1948-1965, basmul joacă un rol deosebit prin luptei de clasă sub forma specifică a luptei dintre bine şi rău"571,
scopul său educativ, aceasta fiind specia literară care cunoaşte cele
mai neaşteptate transformări şi care suscită discuţii aprinse în
presa literară. Fantasticul însuşi este pus în slujba ideologiei, fiind
denaturat profund specificul acestei categorii estetice: "fantasticul
din basm este saltul calitativ pe care îl face la anticipaţie gândirea redactoţ la "Revista literară" (1947-1948), secretar de redacţie, apoi
redactor la "Flacăra" (din 1958). A debutat în volum în 1947 cu 27 poeme,
populară. Ea anticipează viitoarele transformări ale societăţii,
începându-şi activitatea literară ca poet şi prozator realist socialist, dar
viitoarele cuceriri ale ştiinţei, desfăşurându-se pe linia logicii s-a consacrtat ca autor de basme şi de proză ştiinţifico-fantastică, fiind
materialiste" afirma Al.C. Constantinescu în 1950567 sau recunoscut ca un întemeietor al genului în literatura română. A primit
"fantasticul este întemeiat pe realitate, capătă caracterul unei numeroase premii internaţionale pentru literatura lui S.F: trei premii
ipoteze îndrăzneţe, ţâşneşte din realitate, se împleteşte cu realitatea Eurocon, Medalia de aur la Poznan etc. Este autorul unor studii
şi exprimă visurile şi aspiraţiile către o viaţă mai bună a celor mai teoretice despre basm, adunate în volumul Problemele şi drumurile
basmului cult (1955). Alte volume: în spatele frontului, Soarele răsare în
înaintaţi indivizi ai colectivităţii" cum spunea Vladimir Colin568,
Deltă (1951), Basme (1953), Nemaipomenita bătălie dintre Papură-împărat şi
autoritatea în domeniu în 1955569. Pintilie (1953), Basmele omului (reeditată chiar şi în 2013), Poveştile celor
trei mincinoşi, Zece poveşti pitice (1957), Legendele Ţării lui Vam. O mitologie
565 ANIC, Fond CC al PCR, Secţia de Propagandă şi Agitaţie, dosar a Omului (1961), Babei, Dinţii lui Chronos etc. (cf.Mircea Zaciu, Marian
15/1950, f.47. Papahagi, Aurel Sasu, Dicţionarul scriitorilor români, voi. I (A-C), Bucureşti,
566 Georgeta Munteanu, Elena Bolog, Vistian Goia, Literatura pentru copii. Editura Fundaţiei Culturale Române, 1995, p. 626-628.)
569 Vladimir Colin, Originalitatea basmului, în "Contemporanul", an VIII,
Manual pentru liceele pedagogice şi institutele pedagogice de 2 ani,
Bucureşti, E.D.P., 1972. nr. 9 (439), 4 martie 1955, p. 3.
570 Literatura sovietică pentru copii şi tineret. Coraportul lui B. Polevoi, în
567 ANIC, Fond CC al PCR, Secţia de Propagandă şi Agitaţie, dosar
15/1950, f.12. "Gazeta literară", an I, nr. 42, 30 decembrie 1954, p. 3.
571 Vladimir Colin, Funcţiile şi necesitatea noului basm, în "Gazeta literară",
568 Vladimir Colin (1921-1991) (Jean Colin) a urmat un an la Facultatea de
Litere şi Filosofie din Bucureşti, a fost activist m cadrul C.C. al U.T.M., an II, nr. 21(63), 26 mai 1955, p. 2.

S-ar putea să vă placă și