Magic Tutoring Centre

Comentarii Bacalaureat- Riga Crypto- Barbu

Riga Crypto şi lapona Enigel

Ion Barbu
Scrie un eseu, de minimum 400 de cuvinte, în care să argumentezi apartenenţa la
direcţiamodernistă a unui text poetic studiat aparţinând lui Ion Barbu. În elaborarea eseului, vei
avea în vedere:
-evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într
-o orientare literară, într -o perioadă, într -un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
- prezentarea a două imagini/idei poetice, relevante pentru tema şi viziunea despre
lume dintextul poetic studiat;
-ilustrarea a două elemente de compoziţie şi de limbaj ale textului poetic studiat,
semnificative pentru ilustrarea temei şi a viziunii despre lume (de exemplu: imaginar poetic,
titlu, incipit, relaţii deopoziţie şi de simetrie, motiv poetic, laitmotiv, figuri semantice/tropi,
elemente de prozodie etc.).
1.Introducere
Modernismul este o mişcare amplă, constituită la sfârşitul secolului al XIX -lea,
promovat în literatura română de Eugen Lovinescu prin intermediul revistei şi al cenaclului
„Sburătorul”.Concepţia literară a lui Lovinescu are la bază legea imitaţiei, în opinia criticului,
literature românească se putea dezvolta doar dacă scriitori autohtoni ar fi preluat drept modele
opere aparţinând literaturii universale. Obiectivele propuse de critic erau promovarea tinerilor
scriitori şi imprimareaunei tendinţe moderniste în evoluţia literaturii române. În paginile revistei
conduse de Lovinescu publică scriitori importanţi ca Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion
Barbu. Viziunea despre lume a celor trei scriitori este diferită. În timp ce creaţia lui Tudor
Arghezi se remarcă printr -un modernism clasicizat, iar Barbu pentru un modernism ermetic,
Lucian Blaga optează pentru un modernism de tip expresionist.Fenomenul artistic barbian s-
a născut în punctul de interferenţă al Poeziei cu Matematica ,de aceea poezia lui este cu mult
deosebită de cea a lui Arghezi şi Blaga, întrucât gradul ei dedificultate e mai mare. Barbu însuşi
afirmă: „Ca şi în geometrie, înţeleg prin poezie o anumităsimbolică pentru reprezentarea
formelor posibile de existenţă… Pentru mine poezia este o prelungire a geome
triei, aşa că, rămânând poet, n-am părăsit niciodată domeniul divin al geometriei.”
Poetul afirma că poezia a r trebui să fie „o sărbătoare a intelectului”.
Magic Tutoring Centre
Comentarii Bacalaureat- Riga Crypto- Barbu

2. Cuprinsul
a) Trăsăturile modernismului
Poezia Riga Crypto şi lapona Enigelface parte din ciclul Uvedenrode şi a fost publicată în
„Revista română” (iunie, 1924) şi, ulterior, în volumul Joc second (1930). Aceasta este o
Poezie modernistă pentru că este rezultatul unei sinteze între două domenii diferite: poezia şi
geometria. Deasemenea, poezia barbiană încalcă anumite convenţii constitutive ale genurilor şi
speciilor literare: balada preia o formulă specifică epicului în proză, aceea de povestire în ramă,
dar păstrează resursele filonului liric.Principala caracteristică a limbajului este ambiguitatea,
adicăpoeziapoate fi citită, la un prim nivel, ca o legendă desprenaşterea ciupercilor otrăvitoare, d
ar, la un alt nivel de interpretare balada este o alegorie pe tema omului superior, diferit de o mul
comun, un “Luceafăr întors”. Poetul evidenţiază în operă incompatibilitatea dintre două lumi
care încearcă să comunice şi să seîmplinească, la fel ca în poemul eminescian.
b) Imaginile poetice Tema baladei exprimă o iubire imposibilă, deoarece fiinţele care
alcătuiesc cuplul erotic fac parte din lumi diferite, incompatibile, Enigel este fiinţa superioară, iar
ciuperca-rege Crypto cea inferioară, aparţinând regnului vegetal. Povestea fantastică, asemenea
celei din „Luceafărul” lui Eminescu, se derulează în visul fetei, numai că în această poezie ea
este fiinţa superioară, iar el este cea inferioară, de aceea critica literară a numit poemul barbian
un „luceafăr întors”.
Cele două imagini poetice relevante pentru tema şi viziunea despre lume sunt date de numele şi
ipostaza partenerilor:
Riga Crypto
simbolizează un rege cu suflet închis, „Crai Crypto, inimăascunsă”, căruia statutul de ciupercă îi
conferă fragilitate şi dramatism;
Enigel este o locuitoare dinregiunile nordice ale globului,
care poartă „un nume tătăresc al râului Ingul, afluent al Bugului,rusesc”, după cum susţine T.
Vianu. Cele două măști lirice sunt, de fapt, două simboluri,reprezentând lumina şi întunericul din
fiecare dintre noi. Lapona Enigel reprezintă apolinicul partea solară, luminoasă, spirituală, care
tinde spre absolut, tendinţa spre raţiune, echilibru, ordine, calm,armonie. Riga Crypto reprezintă
dionisiacul lipsa echilibrului, descătuşarea instinctelor, întunericul, partea iraţională, instinctuală
din om.
Magic Tutoring Centre
Comentarii Bacalaureat- Riga Crypto- Barbu

c) Elemente de structură
Titlul
”Riga Crypto şi lapona Enigel” este un element paratextual care reiterează un vechimodel
tradiţional, specific celebrelor cupluri erotice din literatura universală (
Romeo şi Julieta,Tristan şi Isolda, Dafnis şi Cloe), dar modernismul poemului
barbian se manifestă prin numele şi ipostaza partenerilor. Titlul atrage atenţia cititorului chiar
prin exotismul lui, deoarece Crypto şi Enigel nu sunt nume comune. Numele Crypto provine
de la Cryptos care înseamnă tăinuit, ascuns,iar Enigel poate fi asociat cu angelus care înseamnă
înger.
Tudor Vianu susţine că numele Enigel are o„sonoritate catifelată”.
Formula literară este aceea de „poveste în poveste” sau „poveste în ramă”, narată de
un cântăreţ popular, un „menestrel”, la rugămintea unui „nuntaş fruntaş”, cele
patru catrene de la începutul poeziei constituind „rama” sau prologul: „Mult-îndărătnic
menestrel,/ Un cântec larg tot maiîncearcă,/ Zi-mi de lapona Enigel/ Şi Crypto, regele
ciupearcă!”.
Povestea propriu-zisă o începemenestrelul prin prezentarea regelui-ciupercă: „împărăţea peste
bureţi/ Crai Crypto, inimă ascunsă”,înfăţişat ca un inadaptat, cu o fire ciudată, închisă, pe care
supuşii îl bârfeau” cu dispreţ: „Sterp îl făceau şi nărăvaş/ Că nu vroia să înflorească”. În antiteză
cu ciuperca-rege, lapona (locuitoare de la pol) este prezentată cu tandreţe, sugerând gingăşie şi
fragilitate: „Lapona mică, liniştită,/ Cu piei: prenume -Enigel”. Tânăra plecase din ţinuturile
arctice, geroase, spre sud, în căutare de soare şi lumină, poposind, ca să se odihnească şi să -şi
adape renii, la „Crypto, mirele poienii”. Ca şi în „Luceafărul”
lui Eminescu, cei doi, regele- ciupercă şi lapona, se întâlnesc în visul fetei, iar Crypto rosteşte
ochemare ademenitoare, încărcată de dorinţe, ca aceea a fetei din poemul eminescian. Lapona îl
refuză cu delicateţe, a treia oară mărturisindu-i ostilitatea faţă de umezeală şi frig, mediu propice
numai regelui-ciupercă, în timp ce „Eu de umbră mult mă tem, // Că dacă-n iarnă suntfăcută/ [...]
Mă-nchin la soarele-nţelept”.
Sugestia moderna a textului liric este susţinută de inversiuni sintactice –„mult-
îndărătnic”,„zice-l-aş”, „rogu-te”, „des cercetat”, „răi ghioci”, de vocative„nuntaş fruntaş”,
„Enigel, Enigel”,„Rigă spân”şi epitete metaforice”menestrel trist”, „vinul vechi”, „cântec larg”,
„lapona mică,liniştită”, „inimă ascunsă”, ca principale modalităţi de reliefare a măşti lor lirice.
Magic Tutoring Centre
Comentarii Bacalaureat- Riga Crypto- Barbu

Elementele-simbol ,exprimate într-un limbaj oral, familiar, narativ , conferi poemului

modernitate , caracter allegoric şi filozofic, trimiţând la filonul
folcloric prin utilizarea unor cuvinte/expresii populare: „bârfeau”,„iacă”, „puiacă”, „adăsta”,
„poposi”.
Prozodia este modern : versurile au măsură variabilă, de la 5 la 9 silabe, Rima este o îmbinare
savantă între rimă încrucişată, îmbrăţişată şi monorimă, strofele sunt inegale, având între patru
şi şapte versuri.
3. Concluzia
În concluzie, prin Ion Barbu poezia românească interbelică se apropie de arta pură, atât
prinintelectualizarea limbajului, cât şi prin încărcătura filozofică a creaţiei. George Călinescu
considerăcă amestecul de regnuri din balada „Riga Crypto şi lapona Enigel” este de factura
romantică şi are rolde cunoaştere a unui alt univers. Accentul în aceasta balada cade pe
antagonismul slab-puternic. Prin intermediul acestui poem, Barbu neagă o întreagă tradiţie
literară: înlocuind ideea impusă în literaturăcă dragostea este un miracol în sine, poetul prezintă
drama incompatibilităţii şi legea nemiloasă aiubirii (supravieţuieste cel puternic, iar cel slab este
sacrificat)
Magic Tutoring Centre
Comentarii Bacalaureat- Riga Crypto- Barbu

Riga Crypto și lapona Enigel

Ion Barbu
(Baladă/ „Luceafărul” întors/ Poem de factură filosofică)
Ion Barbu este una dintre cele mai inovatoare conștiințe estetice din literatura română a
secolului al XX-lea, fiind un spirit vizionar, mânat de dorința de a realiza contaminări originale
între poezie și matematică. În accepția criticilor literari, Barbu este exponentul cele mai de seamă
al „poeziei pure” din literatura autohtonă, o poezie care va deveni ulterior, pentru poet, sinonimă
cu poezia ermetică. Ion Barbu este prin formare matematician și dorește să-i demonstreze lui
Tudor Vianu că este capabil să scrie poezii. Întreaga sa creație se încadrează în perioada
modernismului. El are trei etape esențiale, pe care le evidențiază în lucrarea INTRODUCERE ÎN
POEZIA LUI ION BARBU (1935): -etapa parnasiană (parnasianismul cultivă o poezie
impersonală obiectivă, un joc al formei și al imaginii, manifestându-se ca reacție fermă împotriva
romantismului, care suprasăturase lumea literară prin exces de sentimentalism)-trăirile poetului
și aspirațiile sunt transferate asupra unor simboluri OBIECTIVE
-etapa baladică și orientală se caracterizează printr-o poezie epică, BALADICĂ, ce evocă o lume
pitorească, de inspirație balcanică sau autohtonă.
-etapa ermetică este marcată de un limbaj criptic, încifrat, o exprimare abreviată, uneori, în
cuvinte inventate.
Încadrare poezie în curentul literar
Balada „Riga Crypto și lapona Enigel” a apărut în anul 1924, iar în anul 1930 a fost
integrată în volumul „Joc secund”. Opera face parte din a doua etapă a lui Barbu-baladic –
orientală.
,,Riga Crypto și lapona Enigel’’ aparține modernismului, care este o mișcare culturală
apărută ca o recție împotriva tradiționalismului și se caracterizează prin introducerea unor idei
sau concepții asupra expresiei artistice. Elementele moderniste prezente în acest text sunt:
încifrarea mesajului și cultivarea ambiguității, promovarea poeziei ca act de cunoaștere și
prezența unor motive literare inedite: fântâna, luna, timpul, soarele (prezența unor metafore
surprinzătoare). Creația literară aparține poeziei moderne ermetice sau pure prin eliminarea
sentimentului sau încadrarea lui într-o dimensiune rațională a existenței umane, prin
nerespectarea granițelor dintre genurile și speciile literare, precum și prin limbajul ambiguu,
încifrat al discursului liric. Trăsăturile modernismului acestei creații sunt prezente atât în
Magic Tutoring Centre
Comentarii Bacalaureat- Riga Crypto- Barbu

viziunea poetului asupra lumii, în tema poemului, în structura sa, cât și în limbajul poetic folosit
de autor, acesta promovând poezia ca act de cunoaștere.
,,Riga Crypto și lapona Enigel” este o creație modernistă prin: relevarea unei noi viziuni
despre rolul poetului și al poeziei, o viziune radical diferită față de cea a antecesorilor săi
pretradiționaliștii, sămănătoriștii și poporaniștii. În acest sens, Nicolae Manolescu, în studiul
său ,,Metamorfozele poeziei”, afirma că ,,în modernism, poezia nu mai are nicio funcție socială,
iar poetul nu mai este un fel de slujitor al cetății care înfăptuiește un serviciu public de cântăreț al
frumuseților patriei și al glorioasei noastre istorii (ca în estetica sămănătoristă) sau de ideolog al
maselor (ca în estetica poporanistă)’’. În modernism, poezia se regăsește pe sine ca univers
autonom, ca ,,artă pentru artă”. Fără să fie o artă poetică propriu-zisă, balada lui Barbu relevă
faptul că autorul percepe textul poetic ca pe un univers autonom, pe care poetul este cel care,
printr-un titanic efort cognitiv, reușește să-l aducă la viață. Pentru Barbu poezia este, astfel, o
cale de cunoaștere, dar și de autocunoaștere.
De asemenea, intelectualizarea textului poetic este o altă trăsătură modernistă
identificabilă în creația lui Barbu, pentru care poezia nu mai trebuie să genereze
doar ,,simțăminte și pasiuni” (așa cum cerea Titu Maiorescu în urmă cu jumătate de secol), ci,
mai ales, idei, adresându-se astfel nu doar efectului, ci și rațiunii. Doar un aparent,,cântec
bătrânesc”, balada relevă, în esență, un sistem de semnificații puternic intelectualizate, care
ilustrează, în manieră alegorică, drama ființei superioare înzestrate cu ,,paharul cu otravă” al
gândirii. Enigel trebuie să își cenzureze pornirile afective pentru a-și atinge scopul inițial al
călătoriei.
Nu în ultimul rând, apartenența la modernism rezultă și din faptul că, renunțând la forma clasică,
tradiționalistă a textului poetic, Barbu recuperează din literatura veche formele arhaice ale
baladei populare, ,,mânătarcă’’, ,,vecinic’’, dar și limbajul specific acesteia.
Tema și două secvențe sugestive
Tema o reprezintă condiția nefericită a ființei superioare, capabilă să se împlinească doar
prin cunoaștere. La fel ca în ,,Luceafărul” lui Eminescu, această temă este anvelopată alegoric
într-o stranie și imposibilă poveste de dragoste între două ființe incompatibile: Crypto, ,,regele
ciupearcă”, reprezentant al lumii vegetale și ,,lapona mică, liniștită” Enigel, reprezentantă a
regnului uman. Ca în poemul eminescian, întregul imaginar artistic capătă un pregnant caracter
oniric, și, implicit, fantastic, totul petrecându-se în visul fetei care, în transhumanța sa solară,
Magic Tutoring Centre
Comentarii Bacalaureat- Riga Crypto- Barbu

adoarme pe mușchiul crud al poienii lui Crypto. Similitudinile dintre cele două creații se opresc,
însă, aici, Barbu însuși atrăgând atenția asupra faptului că balada trebuie citită ca un ,,Luceafăr
întors”. Aici, Enigel, ființă umană- inferioară, la Eminescu- este ființa superioară prin însăși
umanitatea sa, care, prin ,,paharul cu otravă” al gândirii, îi oferă acces la cunoaștere. În opoziție,
Crypto este ființa vegetală, instinctuală, iubitoare de umezeală și de întuneric. Asemeni fetei de
împărat, el lansează trei patetice chemări/invocații către Enigel, urmări ale unei puternice crize
dionisiace pe care i-o stârnește apariția fetei. Dacă, la Eminescu, chemările fetei stârnesc o
adevărată furtună în lumea celestă, generând două metamorfoze ale Luceafărului, aici, deși
Enigel se recunoaște ispitită de vorbele mieroase ale lui Crypto, îl refuză, cenzurându-și pornirile
afective în numele atingerii scopului său inițial, soarele, simbol al cunoașterii absolute.
O primă secvență sugestivă este întâlnirea protagoniștilor la fântână, din care se observă
existența a două tipuri umane diferite: Lapona dorește să-și depășească condiția, iar Crypto vrea
să-și continue viața alături de mediul ciupercilor. De asemenea, ciuperca îi oferă dulceața
fragilor, simbol al iubirii instinctuale, însă tânăra îl refuză, deoarece aspiră către absolut.
Viziunea despre lume se reflectă în universul poetic original care exprimă, într-un limbaj
ambiguu, o lume de esențe contemplate de spirit. Poetul adoptă viziunea despre lume dintr-o
perspectivă polemică modernă asupra baladei ca specie literară, scrierea devenind, de fapt, un
poem alegoric, asemenea ,,Luceafărului eminescian’’,,un Luceafăr întors’’, așa cum preciza
însuși poetul. Astfel, el are o viziune absolut originală asupra lumii și a condiției umane, în
general, construind un posibil model al acestei lumi, bazat pe imposibilitatea depășirii anumitor
limite, deoarece protagoniștii aparțin unor universuri diferite.
Elemente de structură și de compoziție specifice temei și viziunii despre lume
Un prim element de structură îl reprezintă titlul baladei, care anticipează tema iubirii, amintind
de vechile și nefericitele povești de dragoste ale Evului Mediu, precum cea a lui Tristan și a
Isoldei sau cea a lui Romeo și a Julietei. În plus, titlul sugerează și opoziția dintre cei doi, atât
socială, cât și morală, vocațională: Crypto este ,,rigă”, adică rege, deci o ființă nobilă la nivelul
mediului din care provine, iar numele său (care vine din grecescul ,,Cryptos”=ascuns, încifrat),
sugerează caracterul său introvertit și aspirațiile sale telurice; pe de altă parte, Enigel este o
simplă locuitoare a ,,țărilor de gheață” ale Laponiei, însă numele său (ce provine, în mod evident,
de la ,,angel” ce înseamnă ,,înger”) indică firea sa deschisă, dar și vocația sa solară.
Tehnica folosită este aceea a povestirii în ramă.
Magic Tutoring Centre
Comentarii Bacalaureat- Riga Crypto- Barbu

Relația incipit-final este sugestivă pentru această operă. Incipitul este dat de formula de adresare
folosită de nuntașul care încearcă să convingă menestrelul să cânte povestea tristă a regelui
Crypto și a laponei Enigel. Atmosfera lumească este de „chef”, iar povestea a mai fost spusă o
dată.
Finalul este trist, deoarece Crypto se transformă într-o ciupercă otrăvitoare, iar încercarea
ființei inferioare de a-și depăși limitele este pedepsită cu nebunia.
Relațiile de simetrie sunt date de cele trei chemări – descântece ale rigăi și de cele trei refuzuri
ale fetei.
Trei încercări ale craiului:
I-îi oferă lumea peste care domnește, iar refuzul laponei îl pune într-o situație dilematică.
II-sacrificiul: ,,Enigel, Enigel,/ Scade noaptea, ies lumine,/ Dacă pleci să culegi,/Începi, rogu-te,
cu mine.’’
III-prezentarea valorilor supreme ale lumii lui: ,,somnul fraged’’ și ,,uitarea’’.
De asemenea, compozițional, poemul este alcătuit din două părți: nunta consumată,
împletită, cadru al celeilalte nunți, povestită, modificată în final prin căsătoria lui Crypto cu
măsălărița.
Povestea propriu-zisă o începe menestrelul prin prezentarea regelui-ciupercă: „Împărăţea peste
bureţi / Crai Crypto, inimă ascunsă”, înfăţişat ca un inadaptat, ca o fire ciudată, închisă, pe care
supuşii îl „bârfeau” cu dispreţ: „Sterp îl făceau şi nărăvaş / Că nu vroia să înflorească”. În
antiteză cu ciuperca-rege, lapona (locuitoare de la pol) este prezentată cu tandreţe, sugerând
gingăşie şi fragilitate: „Lapona mică, liniştită, / Cu piei: pre nume - Enigel”. Tânăra plecase din
ţinuturile arctice, geroase, spre sud, în căutare de soare şi de lumină, poposind, ca să se
odihnească şi să-şi adape renii, la „Crypto, mirele poienii”. Ca şi în „Luceafărul” lui Eminescu,
cei doi, regele-ciupercă şi lapona, se întâlnesc în visul fetei, iar Crypto rosteşte o chemare
încărcată de dorinţe, ca aceea a fetei din poemul eminescian. Fiecare dintre cele două strofe ale
tiradei rostite de Crypto începe patetic, printr-o repetiţie ce sugerează pasiune - „Enigel,
Enigel”-, sentimente calde şi emoţionante contrare firii reci a regelui-ciupercă şi o cheamă pe
tânără în lumea lui rece şi întunecoasă, îndemnând-o să uite soarele, ideal spre care ea aspiră cu
toată energia spirituală: „Lasă-l, uită-l, Enigel, / În somn fraged şi răcoare”. Lapona îl refuză cu
delicateţe, a treia oară mărturisindu-i ostilitatea faţă de umezeală şi față de frig, mediu propice
doar regelui-ciupercă, în timp ce „Eu de umbră mult mă tem, / Că dacă-n iarnă sunt făcută / [...]
Magic Tutoring Centre
Comentarii Bacalaureat- Riga Crypto- Barbu

Mă-nchin la soarele-nţelept”. Se manifestă aici motivul soare-umbră, sugerând cele două lumi
incompatibile cărora le aparţin cele două fiinţe care nu pot comunica ideatic şi sentimental.
Soarele este simbol al vieţii spirituale, al luminii sufleteşti, ce sugerează capacitatea fiinţei
superioare de a aspira către absolut. Umbra, întunericul şi umezeala simbolizează condiţia
omului obişnuit, neputinţa lui de a se înălţa către idealuri. Ca orice fiinţă inferioară, Crypto nu
poate înţelege lumea omului superior, care năzuieşte cu întreaga fiinţă pentru împlinirea
idealului, sugerat aici de lumina solară, pe care nu oricine o poate suporta, sufletul fiind
asemănat sugestiv cu o fântână, simbol al aspiraţiei spre cunoaştere: „Mă-nchin la soarele-
nţelept,/ Că sufletu-i fântână-n piept/ Şi roata albă mi-e stăpână / Ce zace-n sufletul-fântână”.
Omul obişnuit, muritorul dezinteresat de lumea abstractă, nu se poate înălţa spre absolutul
cunoaşterii, care-i poate fi fatal: „Că-i greu mult soare să îndure/ Ciupearcă crudă de pădure, / Că
sufletul nu e fântână / Decât la om, fiară bătrână, / Iar la făptură mai firavă / Pahar e gândul, cu
otravă”. Regele Crypto este victima propriei neputinţe şi a cutezanţei de a-şi depăşi limitele, de a
încerca să intre într-o lume pe care n-o înţelege şi cu care nu i se potriveşte: „Şi sucul dulce
înăcreşte! / Ascunsa-i inimă plesneşte”. Riga Crypto devine o ciupercă otrăvitoare, însoţindu-se
cu „măsălariţa mireasă”, o fiinţă din lumea lui, o plantă medicinală toxică potrivită lui, întrucât
fac parte din acelaşi regn. Referirea la „Laurul-Balaurul” sugerează aceeaşi idee a „nuntirii”
posibile celor două fiinţe, care aparţin aceleiaşi lumi, deoarece „laurul” este o plantă veninoasă,
cu miros neplăcut, cu fructul ţepos: „Cu Laurul-Balaurul / Să toarne-n lume aurul, / Să-l toace,
gol la drum să iasă, / Cu măsălariţa-mireasă, / Să-i ţie de împărăteasă”. Condiţia omului obişnuit,
comun, este tragică prin neputinţa de a-şi depăşi limitele, de a aspira către valori spirituale
superioare - „Că-i greu mult soare să îndure / Ciupearcă crudă de pădure” -, precum şi setea de
absolut de care este stăpânit omul superior, ce năzuieşte către cunoaştere, lumină spirituală -
„Mă-nchin la soarele-nţelept” - a făcut ca balada Riga Crypto şi lapona Enigel a lui Ion Barbu să
fie numită „un luceafăr întors”. Incompatibilitatea celor două fiinţe ce aparţin a două lumi
diferite din Luceafărul eminescian este şi ideea acestei balade, numai că omul superior este fata
(lapona Enigel), iar fiinţa inferioară este regele-ciupercă (Riga Crypto).
Prozodia, la început, este tradițională și se schimbă cu una modernă: versuri 8-9 silabe, dar și de
5-9 silabe, rima îmbrățișată, monorimă, încrucișată (savantă) și strofe inegale, având între patru
și șapte versuri..
Magic Tutoring Centre
Comentarii Bacalaureat- Riga Crypto- Barbu

Imaginarul poetic este construit pe baza tehnicii epice a ,,povestirii în povestire” sau
a ,,povestirii în ramă” (ca în ,,1001 de nopți” sau ,,Hanul Ancuței”, de Mihail Sadoveanu). Rama
baladei e constituită de o nuntă-motiv artistic recurent în lirica lui Barbu (,,Ritmuri pentru nunțile
necesare”). La o nuntă în desfășurare, un ,,menestrel trist” este rugat să mai zică o dată cântecul
despre ,,lapona Enigel și Crypto, regele-ciupearcă”. Povestirea din ramă se deschide cu
descrierea acestuia din urmă, insistându-se asupra caracterului său introvertit, dar și asupra
statutului său ezoteric de increat (ceea ce este etern) și de nedesăvârșit : ,,Și răi ghioci și toporași/
Din gropi ieșeau să-l ocărască/ Sterp îl făceau și nărăvaș/ Că nu voia să înflorească”. Aflată într-
o lungă transhumanță solară, mânându-și turmele de reni spre sud, pe mușchiul crud al poienii lui
Crypto poposește ,,laponă mică, liniștită, cu piei/pre nume Enigel” care, obosită, adoarme. Din
acest moment, întregul imaginar poetic se mută, practic, în visul fetei. Pradă unei puternice crize
dionisiace, Crypto-asemeni Cătălinei din ,,Luceafărul”- lansează trei patetice invocații către
tânăra laponă ,,Enigel, Enigel/ Ți-am adus dulceață, iacă/Uite fragi, ție dragi/ Ia-i și toarnă-i în
puiacă”.
Pretextând că merge să culeagă ,,fragii fragezi mai la vale”, Enigel îl refuză, însă acest
gest nu îl descumpănește pe Crypto, ci pare a-l îndârji și mai tare: ,,Enigel, Enigel/ Scade
noaptea, ies lumine/Dacă pleci să culegi/Începi, rogu-te cu mine”. Cumpănită și rațională, jucând
simultan și rolul Demiurgului din poemul eminescian, Enigel știe, însă, că a da curs pateticei
rugăminți a lui Crypto înseamnă, de fapt, a-l omorî, și îl refuză din nou, sub pretextul că regele
este încă prea crud: ,,Te-aș culege, rigă blând/Zorile încep să joace/ Și ești umed și plăpând/
Teamă mi-e te frângi curând/ Lasă, așteaptă de te coace!”, însă Crypto, ființă instinctuală, se
expune din greșeală soarelui care, oglindindu-se ,,de zece ori în pielea-i cheală” îl transformă
într-o ciupercă otrăvitoare. Această involuție nu pare, însă, a-l deranja, el nuntind alături de alte
plante otrăvitoare asemeni lui ,,Cu Laurul-Balaurul/ Să toarne-n lume aurul/ Cu măselarița-
mireasă/ Să-i ție de împărăteasă”. Astfel, adevărata dramă este, de fapt, cea a lui Enigel, și chiar
o dramă dublă: pe de o parte, aflată pe drumul către cunoaștere (simbolizată de Soare), ea trebuie
să-și cenzureze orice pornire afectivă, oricât de tentantă. Pe de altă parte, ea trăiește și drama
involuției lui Crypto, de care acesta, ființă inferioară, nu este conștient, Enigel știind că ea este,
de fapt, motivul acestei involuții.
Din rândul motivelor artistice se desprinde, în primul rând, motivul Soarelui, care, la Ion
Barbu, semnifică, în esență, cunoașterea absolută spre care aspiră Enigel. Se poate observa,
Magic Tutoring Centre
Comentarii Bacalaureat- Riga Crypto- Barbu

astfel, că, asemeni lui Blaga, și pentru Barbu adevărata cale de iluminare a ființei nu poate fi
decât una spirituală, implicând necesitatea cunoașterii și a autocunoașterii. Lipsit de calitatea
rațiunii, Crypto nu poate cunoaște realitatea exterioară, însă nici nu se poate cunoaște pe sine.
Nunta e alt motiv artistic recurent în lirica lui Barbu și valorificat în ,,Riga Crypto și lapona
Enigel”, unde constituie rama întregului imaginar poetic. Autorul conservă semantica veche,
populară a nunții, de eveniment ritualic prin care ființa se întregește, se completează prin găsirea
celeilalte jumătăți împreună cu care formează un tot individual. Tocmai de aceea, o nuntă între
Crypto și Enigel, ființe incompatibile, este imposibilă.
În antiteză cu motivul Soarelui care guvernează întreaga existență a lui Enigel, umbra e semnul
marcant al lumii lui Crypto, simbol al ignoranței și al necunoașterii, al materialității
perisabile: ,,La umbră numai carnea crește”.
Relațiile de opoziție sunt evidențiate la nivelul celor doi protagoniști, reliefându-se
caracteristicile lor: opoziția copt – necopt, soare – roată albă, dar și prin ideile lor care nu
corespund, de aceea, nu poate avea loc nicio nuntă.
Din punct de vedere stilistic, predomină inversiunile: „zice-l-aș”, „rogu-te”, „răi ghioci”;
epitetele metaforice: „menestrelul trist”, „veninul vechi” și metafora ,,în pat de râu și-n humă
unsă’’
Concluzia
Tema iubirii ca formă de cunoaștere și viziunea modernistă asupra lumii lui Barbu se
reflectă într-un mod original și unic prin prezența unor metafore surprinzătoare care transmit un
mesaj încifrat și în care poetul dorește să promoveze arta sa ca act de cunoaștere, lucru reieșit din
prezentarea poveștii de dragoste dintre doi membri care fac parte din două lumi diferite.
Ion Barbu realizează o creație modernă prin viziunea despre lume, prin prezența unor personaje
bizare, prin universurile înfățișate, prin cultivarea unui limbaj nou, original, caracterizat prin
ambiguitate și echivoc. De asemenea, în planul ideatic, iubirea este văzută ca o formă de
cunoaștere, de împlinire a unui ideal fără a avea în ea nimic spectaculos, miraculos și nici chiar
tragic, chiar dacă nu se împlinește. La rândul ei, viziunea despre lume este pusă în evidență în
textul poetic prin tema abordată și prin modul inedit de tratare a subiectului în care primordială
este folosirea simbolurilor și a unui limbaj nou încifrat. Astfel, elementele de conținut și de
formă se îmbină într-o structură modernă și într-o acțiune plină de neprăvăzut.
Magic Tutoring Centre
Comentarii Bacalaureat- Riga Crypto- Barbu

Opera literară „Riga Crypto și lapona Enigel” este o baladă alegorică barbiană, ce reușește să
impresioneze prin ideile transmise și prin viziunea amplă asupra sentimentului de iubire care nu
este de fiecare dată realizabil.