Particularitatile de constructie ale personajului Ghita

Ioan Slavici,scriitor,jurnalist si pedagog roman, a fost considerat de

criticul George Calinescu “un instrument de observatie excelent” al
mediului rural intrucat opera sa literara este influentata de viata satului
ardelean (wikipedia) avand ca particularitate evidentierea
comportamentelor unor personaje verosimile.Un exemplu in acest sens
este nuvela “ Moara cu noroc” publicata pentru prima data in volumul de
debut al scriitorului “Nuvele din popor”,considerata una dintre cele mai
importante creatii ale scriitorului.Aceasta este o nuvela psihologica care
ilustreaza consecintele negative ale dorintei de imbogatire avand rol
moralizator,accentul fiind pus asupra personajelor.
Personajul principal al nuvelei este Ghita.Acesta se inscrie in
tipologia personajelor realiste potrivit tematicii operei,destinul sau
reprezentand declinul omului cinstit cauzat de obsesia banilor.Ca
personaj mobil statutul sau moral,social si psihologic se schimba pe
parcursul operei,initial fiind prezentat in stadiul de cizmar sarac,dar
cinstit,iubitor de familie,harnic si muncitor.Dornic sa-si creeze un trai mai
bun,acesta decide sa ia in arenda carciuma de la moara cu noroc
planuind sa stranga o suma care sa-i asigure bunastarea familiei ca apoi
sa se poata intoarce la slujba de cizmar.Aparitia lui Lica tulbura echilibrul
familiei dar si echilibrul interior al lui Ghita,astfel hangiul se abate de la
plan cedand tentatiei de a se imbogati prin nelegiuiri sub indemnul
samadaului chiar daca era constient de pericolul la care isi supunea
familia.Impins de patima banilor si fiind dominat de slabiciunea pentru o
singura femeie,Ghita continua drumul degradarii atingand apogeul
reprezentat prin dezumanizarea sa totala.
Naratorul obiectiv si omniscient puncteaza transformarile suferite
de Ghita pe masura ce acesta se lasa stapanit de lacomie.Inainte de
aparitia lui Lica,familia carciumarului traia in armonie bucurandu-se de
castigurile aduse de la moara si de aprecierea oamenilor din jur.Ghita a
fost orbit de dorinta de a castiga mai multi bani cazand prada lacomiei si
devenind complicele lui Lica in ciuda impotrivirii sale initiale distrugand
astfel armonia familiei,dar si pacea sa interioara "Se gandea la castigul
pe care l-ar putea face in tovarasia cu Lica, vedea banii gramada
inaintea sa si i se impaienjeneau parca ochii".Ghita devine "de tot ursuz,
se aprindea pentru orişice lucru de nimic, nu mai zâmbea ca mai
înainte", iar cu Ana "îşi pierdea lesne cumpătul şi-i lăsa urme vinete pe
braţe". Devine interiotizat, mohorât, violent, în relaţiile cu cei din familia
sa fiind brutal. Ajunge să regrete faptul că are familie şi ca nu-şi poate
asuma total riscul îmbogăţirii alături de Lică "întâia oară în viața lui ar fi
voit să n-aibă nevastă și copii". Lacomia il determina sa accepte o viata
periculoasa, plina de riscuri, numai de dragul castigului, pentru care "ar fi
fost gata sa-si puna pe un an, doi, capul in primejdie".Aceasta trasatura
iese in evidenta si in timpul aliantei sale cu Pintea.Desi intelegerea lor
era sa faca schimbul dintre banii furati de Lica cu cei ai arendasului in
scopul de a-l prinde pe samadau,Ghita si-a oprit o parte din bani fara a-i
dezvalui aliatului sau “El îi dăduse lui Pintea cele patrusprezece bucăţi
de hârtie, dar nu-i spusese un lucru: că jumătate din bani sunt ai săi, ci,
dimpotrivă, stăruise ca jandarmul să-i schimbe banii deplini, pentru ca
Lică să nu simtă nimic”.Carciumarul isi motiveaza actiunile nedrepte sub
pretextul ca nu el ar fi de vina ci firea sa slaba "Asa m-a lasat
Dumnezeu! ce sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa
mea?! Nici cocosatul nu e insusi vinovat ca are cocoasa in spinare:
nimeni mai mult decat dansul n-ar dori sa n-o aiba”.El se consoleaza cu
gandul ca nu este patimas al averii "Am să-ţi arăt eu ţie că tot nu ţin la
bani atât de mult cum crezi tu." , insa faptele sale demonstreaza opusul.
Incipitul si finalul sunt elemente de structura esentiale ale acestei
opere fiind plasate in afara actiunii propriu zise.Relatia dintre cele doua
este una simetrica prolog-epilog intrucat incipitul brusc introduce mesajul
operei prin conversatia dintre batrana si Ghita “— Omul să fie mulţumit
cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăţia, ci liniştea colibei tale te
face fericit. “,iar finalul inchis descrie soarta tragica a personajelor care
s-au abatut de la norma morala prezentata in incipit,fiind prezente si aici
vorbele batranei “aşa le-a fost dat!... “.Astfel,personajul lui Ghita este
construit in asa fel incat destinul sau anticipat in incipit sa transmita
lectia de viata sustinuta de opera,avand intentia de a demonstra ca
valorile materiale sunt mai prejos decat pacea sufleteasca dobandita
prin cumpatare si de a sublinia consecintele nefaste provenite din goana
dupa avere.
“Nu e arma mai puternica decat inima curata.”-citat de Ioan
Slavici.Consider ca acest citat este potrivit operei avand in vedere ca
singurii supravietuitori ai tragediei de la moara au fost batrana,mama
Anei,si copii.Cele cinci cruci plasate in fata hanului prevesteau soarta
personajelor, trei din lemn arse in focul purificator reprezentand
personajele care au fost duse la pierzanie din cauza propriilor pacate si
doua din piatra care au fost rezistat flacarilor pentru cei care si-au
pastrat sufletul curat.