Forme de organizare si practicare a exercitiilor fizice si

sportului

Alcatuiesc un sistem unde acestea se completeaza si influenteaza

reciproc, au nucleu central si anumite prioritati spatio-temporale.
I. Forme desfasurate in regimul scolar
1. Forme cu caracter didactic
1.1 Lectia de educatie fizica:
a) pentru orele din curriculum trunchi comun
b) pentru orele din curriculum la decizia scolii:
extindere;aprofundare;optional
c) pentru orele de ansamblu sportiv:
- lectiile se organizeaza pe grupe de 12-15 elevi pe ramuri de
sport cuprinzand
elevi din mai multe clase(din acelasi an sau din ani de studiu
apropiati)
- activitatea se desfasoara in afara orarului scolar inclusiv in
zilele lucratoare
- continutul pregatirii e asemanator antrenamentului sportiv
- proiectarea activitatii se face conform specificului fiecarei
ramuri sportive,
respectand programa elaborata de profesor
- activitatea elevilor se consemneaza in caietul
profesorului(frecventa, rezultate)
fara a fi inregistrate in catalog
- aceste activitati pot fi incluse in norma profesorului cu cate o
ora pe saptamana
pentru fiecare grupa; profesorul va depune la directorul scolii
un tabel nominal cu
elevii din grupa.
1.2 Lectia de antrenament sportiv la unitatile cu profil de performanta
2. Forme cu caracter extradidactic
2.1 Momentul de educatie fizica: se desfasoara la alte discipline de
invatamant cand elevii dau semne de oboseala si e condus de cadrul
didactic aflat la lectie (cuprinde 3-4 minute – exercitii cu caracter de
inviorare)
 2.2 Pauza organizata: se desfasoara sub indrumarea profesorului sau
invatatorului, elevi instructori, de obicei in recreatia mare; se
utilizeaza jocuri de miscare, parcursuri aplicative, stafete
2.3 Gimnastica zilnica: se desfasoara inainte de inceperea cursurilor
sau in recreatia mare si se utilizeaza un grup de 6-8 exercitii fizice.
II. Forme desfasurate in timpul liber al elevilor
1. Forme de activitate optionale - prin asociatia sportiva scolara
a) activitati competitionale: campionate interclase;concursuri
interscolare traditionale campionatul national scolar, cupe festive,
toate desfasurate in cadrul Olimpiadei Nationale a Sportului
Scolar;
b) activitati necompetitionale: excursii, drumetii, serbari scolare,
tabere scolare, cercuri la cluburile elevilor, activitate la domiciliu,
alte activitati independente.
2. Forme de activitate specifice sportului de performanta
a) realizate in scoli, licee(clase) cu program sportiv si cluburi
sportive scolare
b) realizate in asociatii si cluburi din afara invatamantului.

Mijloacele de invatamant

La Educatie Fizica, spre deosebire de alte discipline de invatamant,

existenta si
utilitatea mijloacelor de invatamant reprezinta conditia de baza pentru
obtinerea calitatii si eficientei in lectii. Simpla creare a spatiilor de lucru
(terenuri, sali de sport sau amenajate) constituie doar premise – posibilitati
de a desfasura activitatea; se impune pentru a asigura un cadru optim
desfasurarii lectiei, dotarea cu instalatii, aparate si materiale sportive
suficiente. Lipsa sau numarul mic de mijloace devine factorul limitativ cel
mai important in realizarea obiectivelor si continuturilor stabilite de
programa scolara.
Mijloacele de invatamant sunt create si folosite in functie de nivelul
de invatamant atat pentru EF scolara dar si pentru structurile sportive de
performanta.
Categorii de mijloace:
I. Mijloace specifice – incluse direct in procesul de exersare
practica
1. Exercitiul fizic: este mijlocul specific de baza pentru atingerea
obiectivelor propuse; este un act motric special si specializat si se
mai numeste gest motric; trebuie realizat intr-un mod stiintific
pentru obtinerea eficientei
Continutul exercitiului fizic depinde de: scopul in care este realizat
si finalitatea realizata; intre aceste elemente treuie sa fie
corespondenta. Esenta continutului exercitiului fizic inseamna:
efortul fizic, efortul psihic si miscarile corpului sau ale
segmentelor. Continutul se apreciaza prin influentele asupra
organizarii elevilor.
Forma ex. fizic reprezinta modul particular in care se succed
miscarile componente ale fiecarui exercitiu precum si legaturile
intre acestea de-alungul efectuarii actiunii motrice de baza.
Relatia dintre continut si forma este de tip dialectic, continutul are
rol determinant iar forma ca element de legatura intre scop si
finalitate, este dependenta de continut. Niciodata forma nu poate
determina esential continutul, dar poate avea influente active
asupra acestuia. Ex: la saritura in inaltime, noile procedee tehnice
de executie (rosogolirea ventrala, dorsala), expresia formei,
influenteaza pozitiv performantele motrice. Mentinerea unei forme
de executie tehnica depasite, ce nu mai corespunde noului continut,
este un aspect numit “formalism”.
Clasificari: - dupa criteriul anatomic: ex. fizic pentru intregul corp
sau pt. segmente
- dupa pozitia elevului fata de aparatele la care
lucreaza
- dupa calitatile motrice pe care le dezvolta
- dupa tipul deprinderilor motrice care se invata
- dupa caracterul succesiunii miscarilor componente
(exercitii ciclice, aciclice, mixte)
- dupa intensitatea efortului fizic (exercitii fizice
supramaximale, submaximale, de intensitate medie,
mica)
- dupa natura contractiei musculare (ex. dinamice,
statice, mixte).

Aparatura de specialitate
Aparatura prin calitate si cantitate influenteaza eficienta practicarii
ex fizice, contribuie la det. valorilor densitatii motrice, asigurand
valori functionale deosebite.
 Aparatura este implicata nemijlocit in practicarea majoritatii
exercitiilor fizice; exceptie fac ex. fizice libere, unele ex. fizice in
perechi sau cu partener.
Categorii: a) instalatii (porti, panouri, bara fixa);
b) aparate si materiale (mingi, scara fixa, saltele, banci)
3. Mijloace si masuri de refacere a capacitatii de effort
Refacerea capacitatii de effort este o necesitate, mult mai
importanta in sport fata de educatie fizica.
Forme de refacere:
a) refacerea pe parcursul activitatii – se realizeaza prin pauzele
intre exercitii, pauze active si pasive; in activitatea competitionala,
refacerea se asigura prin schimbarea competitorilor intre fazele de
atac si aparare si prin pauzele dintre reprize;
b) refacerea dupa incheierea activitatii – se realizeaza prin dus
cald, miscari de relaxare musculara, masaj; se realizeaza practic in
activitatea din sportul de performanta, unde exista cluburi sportive
cu posibilitati financiare.
II. Mijloace nespecifice
1. Conditii igienice:
a) igiena individuala: - deprinderi si obisnuinte privind
exhipamentul sportiv
- reguli de executare a efortului fizic
- reguli precise de alimentatie, raportul dintre
efort si odihna
b) igiena bazelor sportive:
- respectarea unor reguli de tip ergonomic si ecologic in
confectionarea sau construirea bazelor sportive
- folosirea corecta, civilizata a bazelor sportive
2. Factori naturali de calire: apa, aerul, soarele – sunt principalii
factori implicati in calirea organismului. Expunerea rationala a
corpului la soare, imbinata cu practicarea exercitiilor fizice in aer
curat si cu folosirea procedeelor de frictionari cu apa, bai de apa,
constituie modalitatea metodologica cea mai eficienta.
Obiectivele prioritare sunt: calirea organismului; sporirea
rezistentei fata de diferiti microbi si boli; adaptarea la intemperiile
naturale; obtinerea unui randament sporit in orice activitate;
3. Mijloace nespecifice din domeniul audio-vizual si informatiei :
diafilme, diapozitive, casetofon, casete video, planse,
retroproiector, calculator etc, utilizate cu precadere in activitatea
sportiva de performanta.
 4. Mijloace nespecifice din domeniul medical, de investigare:
spirometru, taliometru, cantar, dinamometru etc, care se folosesc
atat in EF cat si pentru performanta.
5. Mijloace nespecifice imprumutate din alte laturi ale educatiei
generale
Pentru a contribui la o educatie integrala a celor care practica
sistematic si stiintific ex. fizice, este nevoie de adaptarea in
activitatile specifice a unor mijloace din:

- educatia intelectuala (studierea lucrarilor de specialitate si a

celor literare, artistice cu subiecte din domeniul sportiv)
- educatia estetica (muzica)
- educatia morala (respectarea unor prevederi regulamentare si
logice de comportament in activitatea cotidiana si cometitionala)
- educatia tehnico-profesionala (indeplinirea unor norme, baremuri,
pe baza unor cunostinte sau calitati specifice fiecarei activitati)
Material didactic:
Fara material didactic utilizati intrecerile de alergare de viteza,
rezistenta, jocurile dinamice, stafetele aplicative, dozarea sa duca la efortul
cerut.
Formati deprinderea de joc la elevi si astfel se realizeaza transferul in
deprinderea de a se juca in pauza, in activitatea cotidiana.
Programa si sistemul de evaluare iti reteaza orice posibilitate de a
spune “ca nu poti”, “nu ai cu ce”, “nu ai unde”; chiar si in conditiile cele mai
dificile “daca vrei poti”.
Copilul trebuie sa se descatuseze dupa ce la toate celelalte discipline
este stresat cu expresii consacrate: “mai taci”, “nu misca”.
Un factor important in optimizarea procesului de instruire il reprezinta
materialele neconventionale. Mentionam posibile materiale didactice:
cercuri din plastic sau sarma, sticle de plastic cu apa sau nisip utilizate ca
obiecte portabile, jaloane la stafete, gantere usoare pentru dezvoltarea fortei
dinamice. Trebuie sa ne adaptam la universul cunoasteriii copilului.
Exemple: - jocuri dinamice,“cercuri zburatoare” – utilizezi snur(1 m)
si sticle de plastic
-alergare peste obstacole – utilizezi pt obstacol sticle de
plastic cu nisip cu snur fixat in dopul sticlei
- saritura in inaltime cu pasire – util. snur (3 m lungime),
pe grupe de 3 elevi
- echilibru dinamic – utilizezi caramizi pt. deplasare
 Desi exista un numar mare de mijloace de invatamant omologate si
cuprinse in catalogul Ministerului Educatiei si Cercetarii, acestea sunt putin
cunoscute si procurate. Multe din mijloacele de invatamant ajunse in scoli
din diferite motive au fost abandonate, neintretinute si in consecinta au ajuns
obiecte de reforma. Se constata la unitatile care dispun de sali ca nu au
dotare corespunzatoare, acest lucru explicandu-se prin tematicile lectiilor
destinate in majoritatea cazurilor jocurilor sportive, fapt pentru care
aparatura si instalatiile mobile sunt scoase din scoli si se expun degradarii.
De asemenea mijloacele destinate dezvoltarii calitatilor motrice,
datorita locului de depozitare, necesita manevrari greoaie si supraveghere in
pauze, indeamna profesorul la renuntari. Pentru a determina utilizarea
continua a mijloacelor de invatamant este necesara depozitarea acestora la
locul activitatii. Exemplu: incastrarea inperetii laterali ai salilor a unor
dulapuri cu rafturi special adaptate pentru fiecare obiect; fixarea pe tavanul
salii a unui dispozitiv culisant pt franghii si prajini;instalarea in colturile salii
a unor bare de tractiune).
Cai pentru realizarea unei dotari optime:
1. Dotarea de la buget; 2. Autodotari prin posibilitati proprii;
3.Atragerea de sponsori carora le permitem accesul la baza sportiva
Asociatia sportiva scolara; 5. Dotari din partea organizatiilor sportive.