TEHNOLOGIA PROTEZELOR METALO-CERAMICE SI INTEGRAL

CERAMICE 300

1. Planul de ocluzie:
prezintă o curbură transversală
este un plan imaginar tangent la fețele active ale dinților
este plan imaginar tangent la fețele orale ale dinților
prezintă o curbură verticală
este ușor înclinat spre posterior
prezintă curburi în două direcții
este ușor înclinat spre anterior
prezintă o curbură sagitală
este un plan imaginar tangent la fețele vestibulare ale dinților
prezintă o curbură orizontală

2. Curbura de ocluzie sagitală:

facilitează mișcările de propulsie ale mandibulei
este concavă, cu concavitatea în sus, spre planul de ocluzie, la arcada maxilară
este concavă, cu concavitatea în sus, spre planul de ocluzie, la arcada mandibulară
are o adâncime cuprinsă între 1 și 3 cm
facilitează mișcările de lateralitate ale mandibulei
mai este numită și curba lui Spee
este convexă, cu convexitatea în jos, spre planul de ocluzie, la arcada mandibulară
are o adâncime cuprinsă între 1 și 3 mm
este convexă, cu convexitatea în jos, spre planul de ocluzie, la arcada maxilară
mai este numită și curba lui Wilson

3. Curba de ocluzie transversală:

se mai numește și curba lui Wilson și Monson
rezultă din înclinarea fețelor ocluzale ale dinților laterali în sens vestibulo-oral
se mai numește și curba lui Spee
facilitează transmiterea presiunilor masticatorii în axul dinților
rezultă din înclinarea fețelor ocluzale ale dinților laterali în sens mezio-distal
asigură libertate mandibulei în mișcările verticale de închidere și deschidere a gurii
asigură libertate mandibulei în mișcările de lateralitate
este convexă, cu convexitatea orientate către arcada mandibulară
asigură libertate mandibulei în mișcările de propulsie
este convexă, cu convexitatea orientate către arcada maxilară

4. Planurile de referință în analiza rapoartelor interarcadice sunt:

planul frontal, față de care se raportează contactele ocluzale în sens orizontal
planul de ocluzie, care este un plan virtual care trece la nivelul fețelor active ale dinților
planul vertical, față de care cele două hemiarcade sunt simetrice
planul medio-sagital, față de care se raportează contactele ocluzale în sens vertical
planul medio-sagital, față de care cele două hemiarcade sunt simetrice
planul orizontal față de care se raportează contactele ocluzale în sens vertical
planul orizontal față de care se raportează contactele ocluzale în sens sagital
planul de ocluzie, care este un plan virtual care trece la nivelul fețelor vestibulare ale dinților
planul frontal, față de care se raportează contactele ocluzale în sens sagital
planul medio-sagital, față de care se raportează contactele ocluzale în sens transversal

5. Rapoartele ocluzale normale în zona frontală:

în sens sagital, între fețele vestibulare ale incisivilor inferiori și marginile incizale ale incisivilor
superiori există un spațiu numit overjet
în sens sagital, între fețele vestibulare ale incisivilor inferiori și marginile incizale ale incisivilor
superiori există un spațiu de 0-3 cm
în plan vertical fețele vestibulare ale incisivilor superiori acoperă cu 2-3 mm fețele vestibulare ale
incisivilor inferiori
în plan vertical fețele vestibulare ale incisivilor superiori acoperă treimea incizală a fețelor vestibulare
ale incisivilor inferiori
raportul de supra-acoperire se numește overbite
în plan vertical fețele vestibulare ale incisivilor superiori acoperă cu 2-3 cm fețele vestibulare ale
incisivilor inferiori
în sens sagital, între fețele vestibulare ale incisivilor inferiori și marginile incizale ale incisivilor
superiori există un spațiu numit overbite
în sens sagital, între fețele vestibulare ale incisivilor inferiori și marginile incizale ale incisivilor
superiori există un spațiu de 0-3 mm
în plan vertical fețele vestibulare ale incisivilor superiori acoperă două treimi incizale ale fețelor
vestibulare ale incisivilor inferiori
raportul de supra-acoperire se numește overjet

6. Rapoartele ocluzale normale la nivel canin:

fiecare dinte vine în contact cu doi dinți antagoniști
în plan transversal, caninii inferiori vin în contact cu fețele palatinale ale incisivilor centrali superiori
fiecare dinte vine în contact cu doi dinți antagoniști, cu excepția incisivului central inferior, care vine
în contact doar cu un antagonist
în plan transversal, caninii inferiori vin în contact cu fețele palatinale ale caninilor superiori
în sens sagittal, caninul inferior se plasează între incisivul lateral și caninul superior
în sens vertical, fețele vestibulare ale caninilor inferiori sunt acoperite de fețele palatine ale caninilor
superiori cu 2-3 cm
în sens vertical, fețele vestibulare ale caninilor inferiori sunt acoperite de fețele palatine ale caninilor
superiori cu 2-3 mm
în sens sagittal, vârful cuspidului caninului superior se află în dreptul feței distale a caninului inferior
în sens sagital, caninul inferior se plasează între incisivul central și caninul superior
în sens sagittal, vârful cuspidului caninului superior se află în dreptul feței meziale a caninului inferior

7. Rapoarte ocluzale normale la nivelul dinților laterali:

în sens transversal, dinții laterali superiori îi depășesc pe cei inferiori cu un cuspid, și anume cu
cuspidul vestibular
cuspizii dinților laterali superiori sunt plasați în șanțurile dintre cuspizii vestibulari și palatinali ai
dinților laterali inferiori
în sens vertical, cuspizii dinților laterali stabilesc rapoarte cu dinții antagoniști de tip cuspid-fosetă și
cuspid- ambrazură
cuspizii dinților laterali inferiori sunt plasați în șanțurile dintre cuspizii vestibulari și palatinali ai
dinților laterali superiori
sunt ghidate de pozițiile molarilor primi, care realizează un raport cheie, numit cheia lui angle
arcada maxilară o circumscrie pe cea mandibulară
în sens vertical, cuspizii dinților laterali stabilesc rapoarte cu dinții antagoniști la nivelul crestelor
marginale
în sens transversal, dinții laterali inferiori îi depășesc pe cei superiori cu un cuspid, și anume cu
cuspidul vestibular
sunt ghidate de pozițiile caninilor, care realizează un raport cheie
arcada mandibulară o circumscrie pe cea maxilară

8. Rapoarte ocluzale normale la nivelul dinților laterali:

în sens transversal, arcada maxilară circumscrie arcada mandibulară
planul de ocluzie are o curbă transversală şi o curbă sagitală
raportul dintre caninul superior și cel inferior se numește cheie unghiulară
cheia unghiulară este un raport care va dicta poziția dinților la nivel frontal
în sens sagital, cuspidul mezio-vestibular al primului molar superior intră în contact cu șanțul dintre
cuspizii mezio-vestibular și centro-vestibular al primului molar inferior
în sens transversal, arcada mandibulară circumscrie arcada maxilaăr
planul ocluzal este orizontal
raportul dintre primul molar superior și primul molar inferior se numește cheia lui Angle
cheia lui Angle este un raport care va dicta poziția dinților la nivelul întregii arcade
în sens sagital, cuspidul mezio-vestibular al primului molar inferior intră în contact cu șanțul dintre
cuspizii mezio-vestibular și centro-vestibular al primului molar superior

9. Rapoarte ocluzale normale la nivelul dinților laterali:

cuspizii de spijin se mai numesc și cuspizi principali sau cuspizi activi
cuspizii de ghidaj sunt reprezentați de cuspizii vestibulari inferiorii și cuspizii palatinali superiori
cuspizii de ghidaj se mai numesc și cuspizi secundari
cuspizii de ghidaj se mai numesc și cuspizi principali sau activi
cuspizii de ghidaj sunt reprezentați de cuspizii linguali inferiorii și cuspizii vestibulari superiori
cuspizii de sprijin se mai numesc și cuspizi secundari
cuspizii de spijin sunt reprezentați de cuspizii vestibulari superiori și cuspizii orali a dinților inferiori
cuspizii de spijin au rol în mișcările de lateralitate
cuspizii de spijin sunt reprezentați de cuspizii vestibulari inferiorii și cuspizii palatinali superiori
în funcție de rolul lor în ocluzia dinamică, în zona laterală, cuspizii sunt împărțiți în cuspizi de spijin și
cuspizi de ghidaj

10. Dinții frontali superiori participă la realizarea funcției fizionomice prin:

culoare
relieful fețelor proximale
simetrie
elementele de relief de de fața orală
curbura sagitală
formă
aliniere
dimensiune
contactele interdentare
elementele de relief de pe fețele proximale

11. Obiectivul analizei dentare în vederea refacerii funcției fizionomice va consta în:
reproducerea dimensiunilor dinților
reproducerea proporțiilor dinților naturali
alegerea culorii adecvate
refacerea formei și conturului pe baza caracteristicilor morfologice ale fiecărui dinte
definirea formei dintelui
reproducerea contactelor interdentare
reproducerea curburii sagitale
alegerea reliefului fețelor proximale
FARA ENUNT
definirea formei rădăcinii

12. Dinții frontali:

au treimea incizală mai deschisă la culoare, aproape transparentă, comparativ cu nuanța la colet
au o culoare diferită, incisivul lateral având o nuanță mai închisă decât caninii
au treimea incizală mai închisă la culoare comparativ cu nuanța la colet
au coletul mai deschis la culoare, comparativ cu cele două treimi incizale
Au fața vestibulară de o culoare uniformă
au pe fața vestibulară trei nuanțe diferite de culoare
au coletul mai închis la culoare, comparativ cu cele două treimi incizale
inferiori sunt mai deschiși la culoare decât cei superiori
inferiori sunt mai închiși la culoare decât cei superiori
au o culoare diferită, caninii având o nuanță mai închisă decât incisivul central
 13. Dinții frontali superiori:
pot avea fața vestibulară de formă trapezoidală
pot avea fața vestibulară de formă ovalară
au convexitățile de pe fața vestibulară corelate cu forma feței
pot avea fața vestibulară în formă de paralelogram
pot avea fața vestibulară în formă de cerc
pot avea fața vestibulară de formă piramidală
au forma feței vestibulare corelate cu forma faciesului
au convexitățile de pe fața vestibulară corelate cu forma profilului feței
au forma feței vestibulare corelate cu forma nasului
pot avea fața vestibulară de formă dreprunghiulară

14. Culoarea dinților:

este influențată de vârstă
devine mai deschisă după devitalizarea dintelui
este influențată de pigmentarea extrinsecă
nu este influențată de vârstă
este influențată de grosimea smalțului
nu este influențată de pigmentare
este dată de culoarea smalțului
este influențată de culoarea dentinei
este influențată de vitalitatea dintelui
nu este influențată de grosimea smalțului

15. Culoarea dinților:

este mai deschisă la nivelul coletelor dinților
este mai închisă la dinții de lapte
este accentuat mai albă la dinții de lapte
este mai deschisă la persoanele în vârstă
este mai închisă la persoanele tinere
este mai deschisă la persoanele tinere
este mai deschisă la nivelul treimii incizale a dinților frontali
este mai închisă la nivelul coletelor dinților
este mai închisă la nivelul treimii incizale a dinților frontali
este mai închisă la persoanele în vârstă

16. Articulaţia temporo-mandibulară:

nu este afectată de de tratamente protetice realizate incorect
permite mandibulei să realizeze doar mişcări de rotație
permite mandibulei să realizeze mişcări complexe în toate sensurile
are mobilitate redusă
recepţionează direct presiunile ocluzale
 Este afectată de modificări la nivelul planului de ocluzie
Este afectată nde tratamente protetice realizate incorect
recepţionează presiunile ocluzale
este o articulație mai rigidă
este afectată de modificări ale ocluziei

17. Stereotipul tocător se caracterizează prin:

predominant mişcări orizontale în timpul actului masticator
cuspizi cu înălţime mica și cu pante cuspidiene mai puțin înclinate
panta condilului temporal abruptă
mandibula voluminoasă
predominant mişcări verticale în timpul actului masticator
supraocluzie la nivel frontal
supraocluzie la nivel lateral
cuspizi sunt înalţi, cu pante cuspidiene înclinate
mandibula gracilă
0.panta condilului temporal mai puți înclinată

18. Stereotipul tocător se caracterizează prin:

mușchii ridicători ai mandibulei contractaţi asimetric
ţesuturile parodontale bine reprezentate
ţesuturile parodontale mai slab reprezentate, cu predispoziție la parodontopatii
curba de ocluzie sagitală mai puțin convexă
curba de ocluzie sagitală accentuat convexă
unghiul mandibular deschis
mușchii ridicători ai mandibulei contractaţi simetric
incizura sigmoidă. atenuată
unghiul mandibular mai redus
incizura sigmoidă accentuată

19. Stereotipul frecător se caracterizează prin:

cuspizi sunt înalţi, cu pante cuspidiene înclinate
panta articulară a condilului temporal atenuată
mandibula gracilă
mandibula mai voluminoasă
supraocluzie frontală redusă sau raport labiodont
panta condilului temporal abruptă
supraocluzie la nivel frontal
predominant mişcări verticale în timpul actului masticator
cuspizi cu morfologie mai atenuată
predominant mişcăride lateralitate în timpul actului masticator

20. Stereotipul frecător se caracterizează prin:

muşchii ridicatori ai mandibulei se contractă asimetric
mușchii ridicători ai mandibulei contractaţi simetric
unghiul mandibular deschis
incizura sigmoidă accentuată
curba de ocluzie sagitală accentuat convexă
curba sagitală de ocluzie atenuată
ţesuturile parodontale mai slab reprezentate, cu predispoziție la parodontopatii
unghiul mandibular mai închis
incizura sigmoidă atenuată
țesuturile parodontale sunt rezistente;

21. Găsiți afirnația corectă:

în poziția de postură, între molarii inferiori și superiori trebuie să existe un spațiu liber, care variază de
la 1 la 3 mm, care reprezintă spațiul liber de inocluzie
în poziția de postură, între molarii inferiori și superiori trebuie să existe un spațiu liber, care variază de
la 1 la 3 mm, care reprezintă spațiul liber de inocluzie.
în poziția de postură, între molarii inferiori și superiori trebuie să existe un contact stabil.
dimensiunea verticală de ocluzie este distanța dintre punctele subnasale- gnathion, când pacientul este
în raport de ocluzie
este înălțimea etajului imijlociu, când pacientul este în ocluzie, într-o poziție de relație centrică
dimensiunea verticală de ocluzie trebuie să fie egală cu dimensiunea verticală de postură
dimensiunea verticală de ocluzie este distanța dintre punctele gnathion- gnathion, când pacientul este
în raport de ocluzie
dimensiunea verticală de postură este o poziție de echilibru a complexului neuro-muscular, când
pacientul este în poziție relaxată, de reapaus
dimensiunea verticală de ocluzie trebuie să fie egală cu dimensiunea etajului mijlociu
este înălțimea etajului inferior, când pacientul este în ocluzie, într-o poziție de relație centrică

22. Rolul relației de postură:

determină dimensiunea vertical de ocluzie
se mai numește și relație intermaxilară
se mai numește și relație centrică
stabilește rapoarte de intercuspidare maximă
determină necesitatea conservării spațiului interocluzal
determină necesitatea echilibrării neuro-musculare în tratamentele protetice
orientează necesitatea înălțării sau coborârii terapeutice a planului de ocluzie sub- sau supraevaluat
permite realizarea ocluziei centrice
păstreaza integritatea complexului neuro-muscular
determină dimensiunea verticală de postură

23. Relația centrică:

reprezintă raportul static de referință obținut prin poziționarea cea mai înaltă, centrată, posterioară și
neforțată a condililor în cavitatea glenoidă
este cel mai constant raport în cursul vieții individului, atât la dentat, cât și la edentatul total
este singura pozitie reproductibilă și stabilă a mandibulei față de maxilar,
este poziția obtinută prin contracția simultană și echilibrată a mușchilor masticatori
reprezintă raportul static de referință obținut prin poziționarea cea mai înaltă, centrată, posterioară și
neforțată a condililor în cavitatea glenoidă
este singura pozitie mandibulo-craniană reproductibilă, care permite transferarea modelelor de studiu
ale celor doua arcade pe un articulator conservând aceleași raporturi
este cel mai constant raport în cursul vieții individului, atât la dentat, cât și la edentatul total
este singura pozitie reproductibilă și stabilă a mandibulei față de maxilar,
este poziția obtinută prin contracția simultană și echilibrată a mușchilor masticatori
este singura pozitie mandibulo-craniană reproductibilă, care permite transferarea modelelor de studiu
ale celor doua arcade pe un articulator conservând aceleași raporturi

24. La montarea modelelor în ocluzor:

planul de orientare ocluzală trebuie să fie paralel cu planul mesei
se montează mai întâi modelul inferior și apoi cel superior
planul medio-sagital al complexului modele-machete de ocluzie să se suprapună pe planul medio-
sagital al ocluzorului
distanţa dintre axul balama şi punctul interincisiv trebuie să fie 9-10 cm
se montează mai întâi modelul inferior
distanţa dintre axul balama şi punctul interincisiv trebuie să fie 9-10 mm
se montează mai întâi modelul superior
planul medio-sagital al complexului modele-machete de ocluzie să se suprapună peste axa balama a
ocluzorului
planul de orientare ocluzală trebuie să fie perpendicular pe planul mesei
se montează mai întâi modelul superiorși apoi cel inferior

25. Ocluzorul:
are un brat superior mobil
are un braț inferior mobil
permite doar miscări în plan vertical
este un simulator complex
permite doar mișcări de nchidere și deschidere
are un braț superior fix
permite doar mișcări în plan vertical și orizontal
permite doar mișcări de închidere, deschidere și propulsie
este cel mai simplu simulator
are un brat inferior fix

26. Ocluzorul:
presupune o tehnică de montare a modelelor foarte facilă
presupune o tehnică de montare a modelelor ce necesită un arc facial
permite reglarea parametrilor ocluziei dinamice
are un braț superior care reprezintă schematic maxilarul
are un braț superior care reprezintă schematic mandibula
nu permite reglarea nici unui parametru al ocluziei dinamice
are două brațe, care sunt fixate printr-o balama
are două brațe, care sunt fixe
are un braț inferior care reprezintă schematic maxilarul
are un braț inferior care reprezintă schematic mandibula

27. Articulatatoarele:
sunt simulatoare complexe
presupun o tehnică de montare a modelelor foarte facilă
permit stabilirea unor relații intermaxilare mai corecte, în ocluzie statică și în ocluzie dinamică
au două brațe, care sunt fixate printr-o balama
nu permit reglarea nici unui parametru al ocluziei dinamice
necesită pentru transferal datelor în laborator un arc facial
sunt simulatoare care pot reproduce mișcări verticale, de deschidere-închidere și, mai mult sau mai
puțin, mișcări de propulsie și lateralitate
pot reproduce, într-o măsură mai mare sau mai mică, parametrii ocluziei dinamice
au un braț superior care reprezintă schematic maxilarul
au un braț inferior care reprezintă schematic mandibula

28. Articulatoarele:
au o plăcuță din metal, cu ajutorul căreia se poate materializa planul de orientare protetică
au o placuță incizală, pe care glisează dinții frontali superiori
au între cele două brațe un sistem de articulare rigid
au o plăcuță din metal, cu ajutorul căreia se poate materializa axa bicondiliană
au între cele două brațe un sistem de articulare foarte mobil
au un braț superior și un braț inferior
au o placuță incizală, pe care glisează extremitatea inferioară a tijei verticale
au un braț superior fix și un braț inferior mobil
au o tijă verticală, care menține dimensiunea verticală de ocluzie, conservând aceeași distanță între
cele două brațe
au o tijă verticală, care menține poziția corectă a dinților frontali

29. Obiectivele articulatoarelor:

reproducerea traiectoriilor condiliene
reproducerea amplitudinii mișcărilorn de lateralitate
transcrierea şi preluarea distanței intercondiliene
reproducerea înclinării pantei incisive, pentru mişcările de propulsie şi lateralitate
înregistrarea dimensiunii verticale de ocluzie
realizarea transferului poziţiei modelului maxilar în relaţie corectă cu puncte şi planuri de referinţă
preluate de la nivel facial
reproducerea detaliilor de la nivelul câmpului protetic
înregistrarea dimensiunii vertical depostură
înregistrarea mișcărilor de închidere și deschidere
transcrierea şi preluarea distanței bipupilare

30. Obiectivele articulatoarelor:

să păstreze permanent toate datele şi parametrii stabiliţi anterior
să fie flexibile
să permită manipulări facile atât în laborator cât şi în cabinet în momentul realizării transferurilor de
pe arcurile faciale
să poată adapta permanent datele şi parametrii stabiliţi anterior
să permită montarea modelelor fără să fie necesare arcurile faciale
să aibă pantele condiliene localizate la extremitatea superioară şi posterioară a braţului inferior
să permită manipulări facile atât în laborator cât şi în cabinet în timpul fixării modelelor pe braţele
articulatorului.
să permită manipulări facile atât în laborator cât şi în cabinet în timpul desprinderii modelelor de pe
braţele articulatorului.
să fie rigide
să aibă pantele condiliene localizate la extremitatea inferioară şi anterioară a braţului inferior

31. Articulatoarele de tip arcon:

au panta condiliană la nivelul braţului superior
au condilii articulari solidari cu arcada (modelul) maxilar
au condilii articulari solidari cu arcada (modelul) mandibular
permit simularea mișcărilor mandibulare asemănător cu mișcările articulației temporo-mandibulare
au suprafața de ghidaj (tuberculul mandibular) solidară cu arcada (modelul) maxilar
realizează simularea mișcărilor mandibulare diferit de mișcările articulației temporo-mandibulare
au panta condiliană la nivelul braţului inferior
au sensul mișcărilor simulare invers față de sensul real de mișcare a mandibulei
au sensul mișcărilor simulare identic cu față real de mișcare a mandibulei
au suprafața de ghidaj (tuberculul mandibular) solidară cu arcada (modelul) mandibular

32. Articulatoarele de tip nonarcon:

menținerea modelelor în relație centrică este dificilă
sunt structurate diferit față de ATM
condilii aparțin brațului superior
au sensul mișcărilor simulare invers față de sensul real de mișcare a mandibulei
au sensul mișcărilor simulare identic cu față real de mișcare a mandibulei
menținerea modelelor în relație centrică este facilă
au pantele de ghidaj la nivelul braţelor inferioare
au pantele de ghidaj la nivelul braţelor superioare
condilii aparțin brațului inferior
sunt structurate asemănător cu ATM
 33. Articulatoarele neprogramabile:
este cel mai complex tip de articulator
prezintă o înclinare a pantei, medie, de aproximativ 30º
montarea modelelor este dificilă
nu permit reglarea unghiului bennett;
prezintă o înclinare a pantei, medie, de aproximativ 90º
permit montarea facilă a modelelor, axa bicondiliană fiind reprezentată de o tijă orizontală, iar rotaţia
făcându-se pe panta fixă de 30º
au un singurul reper reglabil și anume panta tuberculului articular , prin intermediul unui platou cu
înclinare
variabilă
permit reglarea unghiului bennett;
este cel mai simplu tip de articulator
au un singurul reper reglabil și anume ghidajul incisiv, prin intermediul unui platou cu înclinare
variabilă

34. Articulatoarele parțial programabile:

nu permit adaptarea la forma pantelor articulare
nu permit stabilirea distanţei de la punctul interincisiv la axa şarnieră 3. permit
reglarea pantei retroincisive.
permit adaptarea la forma pantelor articulare
nu permit reglarea unghiul lui bennett.
permit reglarea pantei tuberculului articular 7. permit reglarea unghiul lui bennett.
nu permit reglarea pantei tuberculului articular
permit stabilirea distanţei de la punctul interincisiv la axa şarnieră
nu permit reglarea pantei retroincisive.

35. Pregătirea pentru montare în simulator constă în:

desolidarizarea mmachetelor și separarea acestora în vederea montării modelelor
reducerea dimensiunilor soclului
realizarea, pe suprafaţa bazei modelelor, a mai multor proeminențe piramidale, cu înălțime de 3-4 mm,
în
scopul măririi suprafaţei de aderare a gipsului utilizat pentru fixare în ocluzor;
verificarea simulatorului
aplicarea pastei de gips prin vibrare
izolarea modelelor prin introducere în apă
realizarea, pe suprafaţa bazei modelelor, a mai multor şanţuri longitudinale şi transversale, cu
adâncime de 3-
4 mm, în scopul măririi suprafaţei de aderare a gipsului utilizat pentru fixare în ocluzor;
izolarea modelelor cu substanțe izolatoare
solidarizarea modelelor între ele, la nivelul soclurilor, cu ajutorul a trei tije, fixate în trei zone diferite,
frontal şi lateral - stânga - dreapta.
introducerea modelelor în apă, timp de 2-3 minute, pentru ca pasta de gipsare să nu facă priză într-un
interval de timp prea scurt

36. Arcurile faciale:

servesc la transferul datelor din claborator în cabinet
sunt piese accesorii ocluzoarelor
sunt piese accesorii articulatoarelor
trebuie să fie flexibile
sunt în formă de u deschis anterior
servesc la transferul datelor din cabinet în laborator
trebuie să fie rigide și uşor de manipulat
trebuie să păstreze datele înregistrate și să le reproducă fidel
trebuie să reproducă fidel toate detaliile câmpului protetic
sunt în formă de u deschis posterior

37. Articulatoarele total programabile:

permit doar reglarea orientarii planului de ocluzie în raport cu planul de referinţă camper
nu permit reglarea valoarii pantei tuberculului articular
permit reglarea valorii pantei retroincisive
permit reglarea orientarii planului de ocluzie în raport cu planul de referinţă camper 5. permit reglarea
valoarii pantei tuberculului articular
permit reglarea unghiul lui bennett.
permit reglarea doar a unghiul lui bennett.
nu permit reglarea distanţei intercondiliane și a distanţei de la punctul interincisiv la axa şarnieră.
permit reglarea distanţei intercondiliane și a distanţei de la punctul interincisiv la axa şarnieră.
permit doar reglarea valorii pantei retroincisive

38. În situația în care pe fața ocluzală a premolarului doi inferior sunt doi cuspizi
sunt trei fosete
există un șanț intercuspidian curb, cu concavitatea spre vestibular
aceștia sunt egali
aceștia sunt inegali, vestibularul fiind mai mare decât lingualul
există o singură fosetă
există un șanț intercuspidian curb, cu concavitatea spre lingual
cuspizii sunt inegali, lingualul fiind mai mare decât vestibularul
sunt două creste marginale
există un șanț intercuspidian curb, situat mai aproape de lingual
sunt două fosete marginale, mezială și distală

39. În situația în care pe fața ocluzală a premolarului doi inferior sunt trei cuspizi:
aceștia sunt orientați unul vestibular și doi spre lingual
există trei șanțuri
aceștia sunt orientați unul lingual și doi spre vestibular
sunt două fosete
în ordinea descrescătoare a mărimii cuspizii sunt vestibular, mezio-lingual
există două șanțuri
în ordinea descrescătoare a mărimii cuspizii sunt mezio-lingual, disto-lingual și vestibular
sunt două creste marginale –mezială și distală
disto-lingual
sunt trei fosete

40. În situația în care pe fața ocluzală a premolarului doi inferior sunt trei cuspizi:
foseta centrală este o fosetă sprincipală
șanțul centro-lingual separă cuspizii linguali
fosetele mezială și distală sunt fosete principale
șanțurile care separă cuspizii au formă de W
șanțul mezio- distal separă cuspizii linguali
șanțul centro-lingual separă cuspizii linguali de cel vestibular
fosetele mezială și distală sunt fosetes ecundare
șanțurile care separă cuspizii au formă de Y
foseta centrală este o fosetă secundară
șanțul mezio- distal separă cuspizii vestibular de cei linguali

41. Pe fața ocluzală a premolarului doi inferior în varianta cu trei cuspizi:

sunt două fosete principale, mezială și distală, mai profunde
foseta centrală este o fosetă secundară
fosetele principale sunt plasate pe pantele cuspidiene
foseta secundară este mai puțin profundă
fosetele principale sunt formate de crestele marginale și pantele cuspidiene
sunt două fosete secundare, mezială și distală, mai profunde
foseta secundară este mai puțin adâncă
foseta centrală este o fosetă principală
fosetele principale sunt plasate la extremitățile șanțului mezio-distal
fosetele secundare sunt plasate la extremitățile șanțului mezio-distal

42. Premolarul doi inferior:

prezintă la nivelul rădăcinilor câte un canal radicular
prezintă la nivelul coroanei camera pulpară, cu patru coarne pulpare
prezintă la nivelul coroanei canalul radicular
prezintă la nivelul rădăcinii un canal radicular
prezintă la nivelul coroanei camera pulpară, cu două sau trei coarne pulpare
are o cameră pulpară cu o formă asemănătoare coroanei, dar de dimensiuni mai mici
are un canal radicular mai îngust și mai puțin accesibil tratamentului, comparativ cu primul premolar
prezintă la nivelul coroanei camera pulpară
are o cameră pulpară cu o fprmă asemănătoare coroanei, dar de dimensiuni mai mari
are un canal radicular mai larg și mai accesibil tratamentului, comparativ cu primul premolar

43. Fața ocluzală a primului molar superior:

are marginile mezială și distală convergente spre distal
are marginea mezială cea mai mare
are marginile mezială și distală paralele
are diametrul vestibulo-oral mai mic decât diametrul mezio-distal
are o formă de paralelogram
are marginea distală cea mai mare
are marginile vestibulară și orală convergente spre distal
are diametrul vestibulo-oral mai mare decât diametrul mezio-distal
are marginile vestibulară și orală paralele
are o formă pătrată

44. Pe fața ocluzală a primului molar superior:

sunt patru șanțuri intercuspidiene
sunt două șanțuri intercuspidiene
sunt patru cuspizi egali
sunt trei șanțuri intercuspidiene
există tuberculul lui Carabelli
sunt patru cuspizi inegali
sunt trei creste marginale
sunt trei fosete
există o creastă oblică de smalț
sunt două creste marginale

45. Pe fața ocluzală a primului molar superior:

cuspizii sunt separați de fosete
la extremitățile șanțurilor se găsesc cuspizii
la extremitățile șanțurilor se găsesc fosete
creasta oblică de smalț, sau puntea de smalț are aspectul unui unghi deschis spre distal
creasta oblică de smalț, sau puntea de smalț are aspectul unui unghi deschis spre mezial
între cuspidul mezio-vestibular și cel disto-palatinal se formează puntea de smalț
între cuspidul mezio-palatinal și cel disto-vestibular se formează puntea de smalț
cuspidul mezio-palatinal este cel mai mare, urmat de cuspidul mezio-vestibular, apoi de cel disto-
vestibular și disto-palatinal, care este cel mai mic
cuspidul mezio-vestibular este cel mai mare, urmat de cuspidul mezio-palatinal, apoi de cel disto-
palatinal și disto-vestibularl, care este cel mai mic
cuspizii sunt separați de șanțuri

46. Cuspizii de pe fața ocluzală a primului molar inferior:

în ordine descrecătoare a mărimii cuspizii sunt mezio-lingual, disto-lingual, mezio-vestibular, centro-
vestibular și disto-vestibular
cuspizii linguali sunt mai mari decât cei vestibulari
cuspizii linguali sunt mai mici decât cei vestibulari
cuspidul disto-vestibular este cel mai mic și cuspidul cuspidul mezio-lingual este cel mai mare
sunt orientați trei vestibular și doi lingual
sunt orientați trei vlingual și doi vestibular
cuspidul disto-vestibular este cel mai mare și cuspidul cuspidul mezio-lingual este cel mai mic
sunt inegali
sunt egali
în ordine descrecătoare a mărimii cuspizii sunt mezio-vestibular, disto-vestibular, mezio- lingual,
centro-
lingual și disto- lingual

47. Pe fața ocluzală a primului molar inferior:

cuspizii linguali sunt mezio-lingual, centro-lingual și disto-lingual
cuspizii linguali sunt mezio-lingual și disto-lingual
cuspizii vestibulari sunt mezio-vestibular, centro-vestibular și disto-vestibular
cuspizii vestibulari sunt mezio-vestibular și disto-vestibular
cuspidul mezio-lingual este mai mic decât cel mezio-vestibular
cuspidul mezio-vestibular este mai mare decât cel centro-vestibular
cuspidul disto-lingual este mai mare decât cuspidul mezio-lingual 8. cuspidul mezio-vestibular este
mai mic decât cel disto-vestibular
cuspidul mezio-lingual este mai mare decât cuspidul disto-lingual
cuspidul mezio-vestibular este mai mare decât cel disto-vestibular

48. Pe fața ocluzală a molarului unu inferior:

din șanțul mezio-distal pleacă un șanț orientat spre lingual, care separă cuspizii linguali
șantul mezio-distal este plasat mai aproape de vestibular
șantul mezio-distal este plasat mai aproape de lingual
din șanțul mezio-distal pleacă un șanțuri orientate spre vestibular, care separă cuspiziivestibulari
din șanțul mezio-distal pleacă două șanțuri orientate spre vestibular, care separă cuspizii vestibulari
din șanțul mezio-distal pleacă două șanțuri orientate spre lingual, care separă cuspizii linguali
șantul mezio-distal este cel mai adânc
sunt patru șanțuri intercuspidiene
șantul mezio-distal este mai puțin adânc
sunt cinci șanțuri intercuspidiene
 49. Care din următoarele afirmații caracterizează rapoartele ocluzale anormale la nivelul dinților
laterali:
la nivelul arcadei laterale, dinții superiori îi depășesc pe cei inferiori cu un cuspid, și anume cu cel
vestibular
la nivelul arcadei laterale, dinții inferiori îi depășesc pe cei superiori cu un cuspid, și anume cu cel
vestibular
în sens vertical, cuspizii dinților laterali stabilesc rapoarte cu antagoniștii de tip cuspid-fosetă și
cuspid- ambrazură
în sens sagital, la nivelul primilor molari, cuspidul mezio-vestibular al molarului unu superior se
proiectează în șanțul intercuspidian dintre cuspizii mezio-vestibular și centro-vestibular de la nivelul
primului molar inferior
în sens vertical, cuspizii dinților laterali stabilesc rapoarte cu antagoniștii de tip cuspid-cuspid
în sens sagital, la nivelul primilor molari, cuspidul disto-vestibular al molarului unu superior se
proiectează în șanțul intercuspidian dintre cuspizii mezio-vestibular și centro-vestibular de la nivelul
primului molar inferior
raportul în această zonă a arcadei este dictat de molarii de șase ani, care stabilesc o relație cheie în
sens sagital, numită cheia lui angle
cuspizii vestibulari mandibulari sunt plasați în șanțul intercuspidian situat între cuspizii vestibulari și
palatinali ai dinților laterali superiori
cuspizii linguali mandibulari sunt plasați în șanțul intercuspidian situat între cuspizii vestibulari și
palatinali ai dinților laterali superiori
raportul în această zonă a arcadei este dictat de premolari

50. Punțile metalo-ceramice:

se pot aplica doar pe implanturi
au dezavantajul că masele ceramice utilizate pentru componenta fizionomică au rezistenţă mare la
forţele de torsiune şi forfecare
implică un sacrificiu redus de substanţă amelo-dentinară
se indică la nivelul breşelor edentate laterale de amplitudine a máximum cinci dinţi consecutivi,
respectiv maximum șasedinţi în zona frontală
se indică la nivelul breşelor edentate laterale de amplitudine a maximum trei dinţi consecutivi,
respectiv maximum patru dinţi în zona frontală
se pot aplica pe substructuri organice sau pe implanturi
vor fi indicate în toate situaţiile clinice create de leziuni odontale coronare sau în edentaţii parţiale
reduse
vor fi indicate în toate situaţiile clinice create de leziuni odontale coronare sau în edentaţii parţiale
întinse
au dezavantajul că masele ceramice utilizate pentru componenta fizionomică au rezistenţă scăzută la
forţele de torsiune şi forfecare
implică un sacrificiu mare de substanţă amelo-dentinară

51. Elementele de agregare:

trebuie să asigure refacerea morfologiei corecte a dinților
se aplică pe substructurile organice preparate
trebuie să permită transmiterea forţelor masticatorii în afara axului dinților stâlpi
trebuie să permită transmiterea forţelor masticatorii în axul dinților stâlpi
sunt costrucții protetice plurale
trebuie să permită transmiterea forţelor masticatorii, de la corpul de punte la dinții stâlpi
se aplică doar pe support implantar
sunt proteze unidentare
trebuie să permită transmiterea forţelor masticatorii, de la dinții stâlpi la corpul de punte
nu permit refacerea în totalitate a morfologiei dinților

52. Corpul de punte:

au rol în refacerea morfologiei şi continuităţii arcadei
nu are raport cu creasta alveolară
este constituit din totalitatea elementelor care substituie dinţii absenţi
este reprezentat de dinții pe care se aplică elementele de agregare
trebuie sa asigure restabilirea funcţiilor sistemului stomatognat
trebuie să aibă rezistenţă la fractură, cu atât mai mare cu cât solicitările funcţionale sunt mai intense
are doar raport în șea sau semișea cu creasta alveolară
se aplică doar pe support implantar
are rezistenţa condiţionată de o amplitudinea, lăţimea, profilul corpului de punte, raportul cu creasta
nu permit refacerea în totalitate a morfologiei dinților

53. Caracteristicile aliajelor utilizate în tehnologia metalo-ceramică sunt:

stabilitate chimică în mediu oral
inodore și insipide
biocompatibilitate
greutate specifică mică, prelucrare facilă
rezistenţă mecanică bună, care să asigure o refacere a optimă a funcţiei masticatorii
stabilitate cromatică
fluiditate scăzută
gust metalic pronunțat
duritate cât mai mare
greutate specifică mare

54. Caracteristicile aliajelor utilizate în tehnologia metalo-ceramică sunt:

suprafeţe netede, lucioase, care să asigure curăţirea şi autocurăţirea, precum şi împiedicarea
colonizării bacteriene, în scopul realizării unei igiene orale corecte
greutate specifică mare
stabilitate cromatică
modul de elasticitate scăzut
să aibă un preț de cost scăzut
să permită sterilizarea
rezistente la uzură şi abrazie
flexibilitate accentuată
fluiditate corespunzătoare în stare de fuziune
vâscozitate mare

55. Aliajele utilizate în tehnologia metalo-ceramică trebuie să îndeplineasă următoarele condiţii:

intervalul de topire al acestora să fie cu 150-200ºC mai mic faţă de temperatura de sinterizare a
maselor ceramice
să prezinte rezistenţă la temperaturi înalte şi să nu sufere deformări în timpul sinterizării ceramicii
să devină fluide la temperaturi scăzute
să prezinte stabilitate cromatică
temperatura de topire să nu depăşească 1300ºC, pentru a se putea prelucra uşor
să prezinte stabilitate chimică şi rezistenţă la coroziune
intervalul de topire al acestora să fie cu 150-200ºC mai mare faţă de temperatura de sinterizare a
maselor ceramice
rezistenţa mecanică şi rezistenţa la uzură să fie scăzute
temperatura de topire să nu depăşească 900ºC, pentru a se putea prelucra uşor
rezistenţa mecanică şi rezistenţa la uzură să fie satisfăcătoare

56. Aliajele utilizate în tehnologia metalo-ceramică trebuie să îndeplinească următoarele

condiţii:
conductibilitatea termică să fie redusă
să permită realizarea unei retenţii optime a straturilor de ceramică
coeficientul de dilatare termică să fie mai mare decât cel al maselor ceramice
contracţia în timpul solidificării să nu depăşească 1,6%
conductibilitatea termică să fie cât mai mare
coeficientul de dilatare termică să fie aproximativ egal cu cel al maselor ceramice
să permită realizarea unei separări optime de straturie de ceramică
să prezinte în compoziţie şi metale nenobile, capabile să formeze un strat de oxizi, în cazul unor aliaje
nobile cu un conținut crecut de aur
să nu se contracte în urma răcirii
să nu prezinte în compoziţie metale nenobile, în cazul unor aliaje nobile cu un conținut crecut de aur

57. Aliajele nobile au următoarele caracteristici:

contracţie mare la răcire şi perfect compensată de masele de ambalat
rezistenţă maică la fractură și la uzură
tolerabilitate excelentă în cavitatea bucală
putându-se combina cu diferite metale, permite obţinerea unor piese cu proprietăţi mecanice foarte
bune
nu se pot combina cu alte metale
tolerabilitate scăzută în cavitatea bucală
fluiditate mică în stare topită, ceea de permite pătrunderea aliajului în toate detaliile tiparului şi
obţinerea unor piese protetice de mare precizie;
mare fluiditate în stare topită, ceea de permite pătrunderea aliajului în toate detaliile tiparului şi
obţinerea unor piese protetice de mare precizie;
rezistenţă mare la fractură, la uzură și rezistenţă mare la coroziune
contracţie mică la răcire şi perfect compensată de masele de ambalat

58. Rolul feldspatului:

este de a conferi transluciditate ceramicii
este de a micșora coeficientul de dilatare termică al maselor ceramice
este de a conferi opacitate ceramicii
este de a crește duritatea și de a optimiza rezistenţa mecanică a ceramicii
este de a scădea duritatea și de a optimiza rezistenţa mecanică a ceramicii
este de a omogeniza şi fluidifica amestecului de componente ceramice
este de a conserva forma modelajului în timpul sinterizării ceramice
este de a dispersa modelajul în timpul sinterizării ceramice
este de crește vâscozitatea amestecului componentelor ceramice
este de a creşte coeficientul de dilatare termică al maselor ceramice

59. Cuarţul:
asigură dilatarea sa termică, reuşind să compenseze contracţia caolinului în momentul răcirii
se găseşte în masele ceramice în proporţia cea mai redusă
din punct de vedere chimic este reprezentat de săruri de potasiu şi sodiu
din punct de vedere chimic, cuarţul este un dioxid de siliciu
contribuie la creşterea rezistenţei maselor ceramice la variaţii termice.
este componentul de bază al maselor ceramice
permite obţinerea luciului maselor ceramice
contribuie la scăderea rezistenţei maselor ceramice la variaţii termice.
se găseşte în masele ceramice în proporţie de 15-25%
arde fără reziduuri în timpul sinterizării

60. Caolinul:
este un aluminosilicat hidratat
este un dioxid de siliciu
este componentul de bază al maselor ceramice
în amestec cu apa conferă masei ceramice o plasticitate ce permite o bună modelare
contribuie la creşterea rezistenţei maselor ceramice la variaţii termice.
se găsește în proporție mai redusă în masele ceramice, decât cuarțul
se găsește în proporție mai mare în masele ceramice, comparativ cu feldspatul
permite obţinerea luciului maselor ceramice
conservă forma modelajului pe parcursul sinterizării ceramicii
se găsește în proporție mai redusă în masele ceramice, comparativ cu feldspatul

61. Elementele de adaos:

din categoria fondanţilor sunt săruri de potasiu şi sodiu
se găsesc în pulberile ceramice sub formă de fondaţi şi oxizi metalici
se găsesc în lichidul pentru obținerea pastei sub formă de fondaţi şi oxizi metalici
din categoria oxizilor metalici au rol în individualizarea cromatică a elementelor ceramice
din lichidul pentru obținerea pastei sunt coloranţii organici, care sunt adăugaţi în vederea colorării
ceramicii
din categoria fondanţilor au rol în individualizarea cromatică a elementelor ceramice
din categoria fondanţilor au rol în scăderea temperaturii de sinterizare a maselor ceramice
din categoria fondanţilor sunt aluminosilicați de potasiu şi sodiu
din categoria oxizilor metalici au rol creșterea temperaturii de sinterizare a maselor ceramice
din lichidul pentru obținerea pastei sunt coloranţii organici, care sunt adăugaţi în vederea diferenţierii
straturilor de ceramică ce trebuie aplicate în cursul modelajului

62. Caracteristicile maselor ceramice convenționale:

opacitate optimă
transluciditate optimă
rezistenţă mare la compresiune
coeficient de dilatare termică apropiat de al aliajului din care se realizează infrastructura metalică, iar
temperatura de sinterizare să fie mai mare decât intervalul de topire al aliajului pe care se va aplica
masa ceramică
coeficient de dilatare termică diferit de al aliajului din care se realizează infrastructura metalică, iar
temperatura de sinterizare să fie mai mică decât intervalul de topire al aliajului pe care se va aplica
masa ceramică 6. densitate apropiată de cea a smalţului dentar
duritate mai mare decât a smalţului
densitate mai mare decât a smalţului dentar
duritate apropiată de cea a smalţului
rezistenţă mică la compresiune

63. Masele ceramice de nouă generație au următoarele caracteristici:

comportament foarte bun în timpul sinterizării
rezistenţă mecanică redusă, în special la rupere
temperatură de sinterizare în jur de 1900ºC
rezistenţă crescută la prelucrarea mecanică
duritate mai mică decât a smalțului
prelucrabilitate dificilă
rezistenţă scăzută la prelucrarea mecanică
prelucrabilitate facilă
temperatură de sinterizare în jur de 900ºC
rezistenţă mecanică bună, în special la rupere

64. Masele ceramice de nouă generație au următoarele caracteristici:

au duritate mai mică decât a smalțului
permit obținerea unor suprafeţe netede, neaderente pentru placa bacteriană
permit reproducerea simplă şi sigură a culorilor și asigură refacerea estetică în condiţii optime 4. au
stabilitate cromatică
permit obținerea unor suprafeţe nrugoase
utilizează programe de sinterizare complexe
nu au stabilitate cromatică
au structură neomogenă,
utilizează programe de sinterizare simple
au structură foarte omogenă,

65. Masele ceramice de nouă generație au următoarele caracteristici:

sunt contraindicate sunt la dinţi tineri, cu volumului mare al camerei pulpare,
asigură o refacerea esteticã deosebitã
permit realizarea unor nuclee ceramice elastice, care ulterior vor fi placate cu mase ceramice
permit realizarea unor nuclee ceramice rezistente, care ulterior vor fi placate cu mase ceramice
au un conţinut crescut de oxizi, care le conferă o rezistenţã mencanică asemănătoare ţesuturilor dure
dentare.
au o biocompatibilitate înferioară maselor ceramice convenționale, în raport cu ţesuturile dure şi moi
asigură o biocompatibilitate foarte bună a construcţiilor protetice, în raport cu ţesuturile dure şi moi
au un conţinut crescut de oxizi, care le conferă o rezistenţã mencanică mai mare decât ţesuturilor dure
dentare.
sunt indicate sunt la dinţi tineri, cu volumului mare al camerei pulpare,
asigură o refacerea estetică moderată

66. Masele ceramice de nouă generație au următoarele caracteristici:

sunt alese în funcție de anumite dezideratele biomecanice, astfel încât gradul de duritate al
materialului să fie mai mare decât al smalţului dentar
presupun etape clinico-tehnologice laborioase şi de mare precizie
au o durabilitate mai mare a legăturii dintre infrastructură şi suprastructură
au o durabilitate mai mică a legăturii dintre infrastructură şi suprastructură
sunt indicate mai frecvent în situaţia unor cerinţe estetice crescute
sunt alese în funcție de anumite dezideratele biomecanice și de gradul de abraziune al materialului în
raport cu smalţul dentar
au preţul de cost mic
sunt indicate mai frecvent în situaţia unor cerinţe estetice reduse
au preţul de cost ridicat și necesită o dotare suplimentară a laboratorului
presupun etape clinico-tehnologice puține și facile

67. Materialele pe bază de zirconia:

au o rezistenţă scăzută la presiune,
au proprietăți optice complet diferite de ale dinţilor naturali
au proprietăți optice similare cu ale dinţilor naturali, ceea ce permite obţinerea unor construcţii
protetice fizionomice
sunt destinate tehnologiilor computerizate
au rezistenţă mecanică scăzută
sunt destinate tehnologiilor analoge
sunt inerte din punct de vedere termic și au o structură internă omogenă
au rezistenţă mecanică foarte bună
au o structură internă neomogenă
au o rezistenţă deosebită la presiune, ceea ce conferă punților o rezistență optimă la solicitările
masticatorii, fără riscul de uzură sau fractură

68. Prepararea substructurilor organice în vederea aplicării elementelor de agregare:

necesită un sacrificiu de 0,4 – 0,5 mm de substanţă amelo-dentinară
permit realizarea unui ax de insertie unic al construcţiei protetice
se realizează în scopul creării unui spaţiu necesar corpului de punte
permit o înregistrare corectă a rapoartelor de ocluzie
se realizează în scopul desfiinţării retentivităţilor naturale ale dintelui
necesită un sacrificiu de 1,5 - 2 mm de substanţă amelo-dentinară
permit o amprentare corectă, În urma desfiinţării retentivităţilor
se realizează în scopul creării unui spaţiu necesar aplicării protezelor unidentare pe substructurile
organice.
se realizează în scopul refacerii retentivităţilor naturale ale dintelui
permit realizarea unui ax de insertie al construcţiei protetice perpendicular pe axul dinților

69. Amprenta câmpului protetic:

trebuie să permită preluarea fidelă a dimensiunilor şi detaliilor morfologice de la nivelul mucoasei
orale
trebuie să permită preluarea fidelă rapoartelelor cu dinţii vecini și antagoniști
trebuie să permită preluarea fidelă a raportului substructurilor organice cu parodonţiul marginal 4.
trebuie să permită obţinerea unui model de lucru de mare fidelitate.
trebuie să permită preluarea fidelă raportului elementelor articulației temporo-mandibulare
trebuie să permită preluarea fidelă a raportului substructurilor organice cu mucoasa mobilă
trebuie să permită preluarea fidelă rapoartelelor cu formațiunile mobile de la periferia câmpului
protetic
trebuie să permită preluarea fidelă a dimensiunilor şi detaliilor morfologice ale preparaţiilor
reprezintă imaginea pozitivă a câmpului protetic
trebuie să permită preluarea fidelă raportului substructurilor organice cu dinții vecini și antagoniști

70. Metodele de amprentare:

monofazice folosesc materiale cu vâscozitate crescută
monofazice sunt tehnici compresive
monofazice, utilizează un singur material de amprentă
monofazice folosesc materiale fluide şi hidrofile
monofazice sunt tehnici necompresive
pot fi directe și indirecte
pot fi monofazice și bifazice
monofazice sunt indicate în situaţiile unor dinți cu parodonţiu fragil
monofazice sunt indicate în situaţiile unor dinți cu parodonţiu robust
monofazice, utilizează două materiale de amprentă, de vâscozităţi diferite

71. Metodele de amprentare bifazice:

pot fi într-un timp, când cele două materiale, vâscos şi fluid, se utilizează simultan
sunt indicate pentru toate tipurile de parodonţiu marginal
reproduc fidel toate detaliile câmpului protetic
utilizează un singur material de amprentă
pot fi într-un timp, când materialul fluid este aplicat după priza celui rigid
pot fi în doi timpi, când materialul fluid este aplicat după priza celui rigid
folosesc două materiale de amprentă, de vâscozităţi diferite
nu asigură reproducerea fidelă a detaliilor câmpului protetic la nivel sulcular
pot fi în doi timpi, când cele două materiale, vâscos şi fluid, se utilizează simultan
sunt indicate în situaţiile unor dinți cu parodonţiu fragil

72. Etalarea sulcusului gingival:

se realizează cu ajutorul portamprentei
se realizează cu ajutorul firului retractor impregnat sau nu cu diferite soluţii antiseptic sau hemostatice
se realizează cu ajutorul firului retractor sau materialele siliconice expansive
nu trebuie să fie agresivă pentru dinții antagoniști
permite o amprentare fidelă, în vederea obținerii unor elemente de agregare cu adaptare marginală
foarte bună
este necesară în vederea amprentării corecte a dinților vecini
permite o amprentare fidelă, în vederea obținerii unor elemente de agregare cu adaptare ocluzală
foarte bună
este necesară în vederea amprentării corecte a preparației la nivel sulcular
se realizează cu ajutorul pastei de gips
nu trebuie să fie agresivă pentru parodonțiu

73. Înregistrarea corectă a rapoartelor de ocluzie:

se poate realiza cu ceară preformată, cu grosimea de 0,4 mm
este necesară pentru a permite tehnicianului dentar fixarea celor două modele, maxilar şi mandibular,
în poziţie corespunzătoare şi montarea acestora în simulator
este necesară în vederea transferului acestor date în laborator, pentru refacerea corectă a rapoartelorcu
dinții vecini
se poate realiza cu ceară de înregistrare ocluzală
se poate realiza cu materialele compozite
în vederea montării modelelor într-o poziţie cât mai apropiată de situaţia clinică dată
este necesară pentru a permite tehnicianului dentar fixarea modelarea corectă a raportului cu creasta
alveolară
este necesară în vederea transferului acestor date în laborator, pentru refacerea corectă a rapoartelor
interarcadice
în vederea montării modelelor în relație de postură
se poate realiza cu materialele siliconice

74. Arcurile faciale:

pot fi arcuri faciale pentru înregistrarea cinematicii mandibulare
sunt piese metalice, accesorii ocluzoarelor
pot fi arcuri faciale pentru înregistrarea sulcusului gingival
pot fi arcuri faciale pentru ecuatorului protetic
sunt piese metalice, accesorii articulatoarelor
pot fi arcuri faciale de transfer
pot fi arcuri faciale de înregistrare a axului de inserție a dinților stâlpi
pot fi arcuri faciale cinematice, care permit determinarea axei balama, transferul datelor de la pacient
la simulator şi programarea articulatoarelor total adaptabile.
pot fi arcuri faciale pentru înregistrarea axei balama
10. pot fi arcuri faciale care facilitează înregistrarea ariei de plasare a elementelorde
menținere, sprijin și stabilizare

75. Erorile la nivelul amprentelor:

pot fi determinate de o amprentare incorectă, determinate de distorsionarea portamprentei
pot fi determinate de o amprentare incorectă, determinate de distorsionarea portamprentei individuale
pot fi determinate de o amprentare incorectă, determinate de detașarea materialului de suprafaţa
portamprentei
pot fi determinate de dezinserţia amprentei înainte de priza completă a materialului de amprentă
pot fi determinate de o amprentă incompletă, care rezultă în urma alegerii unei portamprente incorecte
pot fi reprezentate de lipsa de fidelitate în reproducerea detaliilor, mai ales la nivel marginal
pot fi determinate de dezinserţia amprentei după priza completă a materialului de amprentă
pot fi reprezentate reproducerea incomplete a detaliilor la nivel articular
pot fi determinate de o amprentare incorectă, determinate de un surplus de material de amprentă
pot fi determinate de o amprentă incompletă, care rezultă în urma alegerii unei portamprente standard
prea mari

76. Apariţia unor depresiuni sau plusuri la nivel marginal:

se pot constata în cazul în care s-au folosit portamprente de dimensiuni prea mari
pot fi evitate prin plasarea corectă a materialului de amprentare pe mucoasa orală
pot fi evitate prin respectarea riguroasă a instrucţiunilor de preparare şi aplicare a materialului de
amprentă
se pot constata în cazul în care s-a introdus portamprenta în cavitatea orală în momentul în care
materialul de amprentă un și-a început reacţia de priză
pot fi evitate prin adăugarea unei cantități mai mari de accelerator de priză
se pot constata în cazul în care s-a introdus portamprenta în cavitatea orală în momentul în care
materialul de amprentă îşi începe reacţia de priză
un apar la amprenta bifazocă în doi timpi
pot fi evitate prin plasarea corectă a materialului de amprentare, atât pe suprafaţa câmpului protetic,
cât şi la nivelul portamprentei
se pot constata în cazul în care s-au folosit portamprente de dimensiuni prea mici, care permit o
alunecare a materialului în momentul amprentării
se pot constata în cazul în care a fost inhibată reacţia de priză a materialului de amprentă

77. Apariţia unor depresiuni sau plusuri la nivel marginal se poate constata în urma mai multor
erori de amprentare:
prepararea materialului, și introducerea acestuia în portamprentă înainte de finalizarea reacției de priză
prepararea materialului, și introducerea acestuia în cavitatea orală înainte de finalizarea reacției de
priză
alegerea unui material cu vâscozitate necorespunzătoare
alegerea unei portamprente necorespunzătoare detaliilor câmpului protetic
contaminării preparaţiei sau a ţesuturilor adiacente la contactul cu dinții vecini
contaminării preparaţiei sau a ţesuturilor adiacente la contactul cu țesuturile cavității orale
prepararea incorectă, ca urmare a amestecării insuficiente a celor două componente ale materialului de
amprentă
contaminărea preparaţiei sau a ţesuturilor adiacente la contactul cu mănuşile de latex sau cu diga
prepararea incorectă a materialului, ca urmare a amestecării suficiente a celor două componente ale
materialului de amprentă
preparărea greșită a materialului, ca urmare a dozajului incorect a celor două componente ale
materialului de amprentă

78. Tratamentul protetic provizoriu vizează următoarele obiective:

protecţia mecanică a dinților antagoniști
conservarea poziţiei dinţilor preparaţi
conservarea poziţiei dinţilor vecini şi antagonişti
protecţia mecanică a substructurilor organice preparate şi tratamentul medicamentos al plăgii
dentinare
5. restabilirea rapoartelorla nivelul țesuturilor orale
tratamentul medicamentos al plăgii dentinare la nivelul dinților antagonişti
repoziţionarea crestelor alveolare
restabilirea rapoartelor intermaxilare
tratamentul medicamentos al plăgii dentinare la nivelul dințilorvecini
repoziţionarea mandibulo-craniană corectă
 79. Tratamentul protetic provizoriu:
se realizează doar prin metode indirecte
se realizează doar în cabinet
se poate realiza prin metode indirecte, cu participarea laboratorului de tehnică dentară
se poate realiza direct în cabinet
trebuie să asigurare dirijarea cicatrizării parodonţiului marginal lezat în urma preparării substructurilor
organice
se realizează doar prin metode digitale
trebuie să vizeze reintegrarea socială rapidă a pacientului
trebuie să vizeze refacerea temporară a continuității mucoasei orale
trebuiă să asigurare dirijarea cicatrizării substructurilor organice preparate
trebuie să vizeze refacerea temporară a funcţiilor sistemului stomatognat

80. Materialele utilizate pentru protezerea provizorie trebuie să aibă următoarele caracteristici:
să fie rezistente din punct de vedere mecanic
să fie aibă duritate asemănătoare cu a dinților naturali
să aibă proprietăți optice similar cu ale țesuturilor dure dentare
să aibă stabilitate chimică
să aibă longevitate mare
să permită restabilirea funcţiilor
să aibă o grosime minimă, de 0,4-0,5 mm
să nu se abrazeze în timp
să asigure o refacere estetică satisfăcătoare
să nu fie toxic, pentru ţesuturile pulpare sau parodontale

81. Punțile provizorii:

trebuie să permită realizarea unor eventuale modificări în cabinetul stomatologic
trebuie să fie uşor de adaptat
se realizează doar în cabinet
trebuie să fie rezitente la forțele masticatorii
trebuie să aibă proprietăți optice similar cu ale țesuturilor dure dentare
trebuie să aibă un preţ de cost relativ scăzut
se realizează doar prin metode indirecte
trebuie să aibă longevitate mare
trebuie să se realizeze prin metode facile
trebuie să nu se abrazeze în timp

82. Protezelor provizorii realizate prin Metodele directe:

nu permit întotdeauna o adaptare marginală optimă
presupun un timp de lucru nelimitat
nu permit întotdeauna realizarea unui modelaj complet
sunt realizate în cabinet și au avantajul unei economii de materiale, deoarece nu presupune implicarea
laboratorului de tehnică dentară
sunt realizate în cabinet și au avantajul unui timp de lucru redus
presupun timp de lucru lung și manopere laborioase
permit întotdeauna realizarea unui modelaj complet
sunt realizate în cabinet și au dezavantajul unui consum mare de materiale
permit întotdeauna o adaptăre marginală optimă
presupun un timp de lucru limitat

83. Materialele utilizate pentru protezerea provizorie:

pot fi din categoria materialelor termoplastice
trebuie să aibă longevitate mare
pot fi din categorie rășinilor acrilice
pot fi materiale compozite autopolimerizabile
pot fi materiale compozi fotopolimerizabile
trebuie să permită un timp de lucru suficient pentru a asigura o modelare eficientă
pot fi ceruri de culoare albă
trebuie să aibă proprietăți optice similar cu ale țesuturilor dure dentare
trebuie să aibă o biocompatibilitate bună
trebuie să nu se abrazeze în timp

84. Răşinile diacrilo-compozite utilizate în protezarea provizorie prezintă următoarele

caracteristici:
rezistenţă redusă la abrazie
duritate mică
stabilitate chimică
instabilitate chimică
dilatare termică mare
dilatare termică scăzută
rezistenţă deosebită la abrazie
valoare mare a coeficientului de contracţie la polimerizare
valoare redusă a coeficientului de contracţie la polimerizare
duritate mare

85. Răşinile diacrilo-compoziteutilizate în protezarea provizorie prezintă următoarele

caracteristici:
se por repara cu dificultate
abrazeză dinţii antagonişti naturali
absorbţie scăzută de apă
modulul de elasticitate crescut
nu abrazeză dinţii antagonişti naturali
pot fi reparate în cavitatea bucală
modulul de elasticitate scăzut
permeabilitate mare
rezistenţă electrică mare
rezistenţă electrică redusă

86. Avantajele metodelor indirecte:

au proprietăți mecanice optime

asigură restabilirea unor rapoarte interarcadice corecte
nu permit întotdeauna realizarea unor construcții protetice cu o adaptare marginală foarte bună
nu asigură întotdeauna restabilirea unor rapoarte interarcadice corecte
permit realizarea unor construcții protetice cu o adaptare marginală foarte bună
au timp de lucru nelimitat
permit modelarea corectă și complete a morfologiei
nu permit întotdeauna o adaptare marginală optimă
nu permit întotdeauna modelarea corectă și complete a morfologiei
au timp de lucru limitat

87. Modelele utilizate în tehnologia metalo-ceramică trebuie să îndeplinească o serie de

caracteristici:
să prezinte rezistenţă mecanică
să fie elastice
să fie plastice
să prezinte rezistenţă satisfăcătoare la abrazie
să reproducă fidel toate detaliile câmpului protetic
să fie compatibile cu aliajele și cu masele ceramice
să fie compatibile cu materialul de amprentă şi să poată fi uşor de realizat
. să fie flexibile
să aibă exactitate dimensională
să reprezinte imaginea negative a tuturor detaliilor câmpului protetic

88. Condiţiile pe care ar trebui să le îndeplinească un material ideal spentru realizarea modelelor:
să permită redarea cu fidelitate detaliile construcției protetice
să prezinte rezistenţă mecanică şi rezistenţă la abrazie corespunzătoare
să permită obţinerea unor suprafeţe neregulate
să prezinte caracteristici optice asemănătoare cu lae viitoarei construcții protetice
să aibă elasticitate iniţială şi un timp de priză rapid
să aibă stabilitate coloristică
să aibă plasticitate iniţială şi un timp de priză convenabil
să permită obţinerea unor suprafeţe de calitate
să permită redarea cu fidelitate a tuturor detaliilor câmpului protetic
să aibă stabilitate chimică şi volumetrică

89. La verificarea amprentei în laborator se pot constata următoarele defecte:

deplasarea materialului de amprentă
congrueţe între materialele de amprentă de consistenţe diferite
aderarea materialului de amprentă la suprafaţa portamprentei
amprentă completă
amprentă incompletă
incluziuni ceramice în materialul amprentei
incluziuni metalice în materialul amprentei
neaderarea materialului la suprafaţa portamprentei
incluziuni de aer în materialul amprentei
incongrueţe între materialele de amprentă de consistenţe diferite

90. Modelele cu bonturi fixe:

nu sunt utilizate în tehnologia metalo-ceramică
sunt indicate ca modele de lucru, deoarece modelul substructurilor organice nu se detaşează de
modelul de ansamblu
sunt utilizate în tehnologia metalo-ceramică ca modele de studiu
mai sunt numite și modele duplicat
se realizează din gips dur
sunt utilizate în tehnologia metalo-ceramică pentru obţinerea modelului arcadei antagoniste 7. sunt
utilizate în tehnologia metalo-ceramică ca modele de lucru
mai sunt numite și modele duplicat
nu sunt indicate ca modele de lucru, deoarece modelul substructurilor organice nu se poate detaşa de
modelul de ansamblu
se realizează din gips cu duritate mică

91. La prepararea pastei de gips trebuie respectate câteva reguli generale:

rata de amestecare este 120 spatulări pe minut, timp de 15 secunde, la o preparare manuală şi 60
secunde la prepararea la vacuum-malaxor
la preparare se adaugă lichidul în pulbere, iar la amestecarea componentelor se foloseşte o spatulă
curată
dozajul se va realiza empiric
respectarea timpului de lucru
utilizarea, pentru prepararea pastei, a unui bol, de plastic sau de cauciuc, curat şi uscat
timpul de lucru trebuie să fie cât mai scurt
la preparare se adaugă pulberea în lichid, iar la amestecarea componentelor se foloseşte o spatulă
curată
utilizarea, pentru prepararea pastei, a unui bol, de plastic sau de cauciuc, curat şi izolat
rata de amestecare este 120 spatulări pe minut, timp de 60 secunde, la o preparare manuală şi 15
secunde la prepararea la vacuum-malaxor
respectarea dozajului indicat

92. La realizarea modelelor:

scade rezistenţa şi timpul de priză când se utilizează o cantitate mică de apă
cu cât apa este mai caldă, cu atât timpul de priză este mai lung
sunt importante timpul şi viteza de spatulare, care afectează timpul de priză şi rezistenţa modelelor
. este importantă calitatea apei
spatularea rapidă accelerează timpul de priză al gipsului
scade rezistenţa şi timpul de priză când se utilizează o cantitate mare de apă
cu cât apa este mai rece, cu atât timpul de priză este mai lung
spatularea lentă accelerează timpul de priză al gipsului
sunt importante modalitatea și aparatura de spatulare, care afectează timpul de priză şi rezistenţa
modelelor
este importantă temperatura apei

93. Pinurile:
sunt tije confecționate în laborator
sunt confecţionate din metal sau din materiale ceramice
prezintă o porţiune retentivă, pe care se va edifica modelul substructurii organice preparate şi o
porţiune care va permite poziţionarea acestor dispozitive în soclul modelului de ansamblu
au formă pitamidală
sunt de o singură dimensiune
sunt confecţionate din rășini compozite, rășini acrilice sau aliaje
prezintă o porţiune neretentivă, pe care se va edifica modelul substructurii organice preparate şi o
porţiune care va permite poziţionarea acestor dispozitive în soclul modelului de ansamblu
au formă cilindro-conică
sunt tije prefabricate
sunt de diferite tipuri şi mărimi

94. Procedeul Pindex:

nu permite asigurarea unui paralelism eficient al pinurilor în amprentă
utilizează pinuri care se introduc în modelul de ansamblu după priza gipsului
nu permite poziţionarea corectă a modelelor unitare față de modelul de ansamblu
utilizează pinuri dowell
permite asigurarea unui paralelism eficient al pinurilor în amprentă
este evitat în cazul realizării unor construcţii plurale de amplitudine mare
utilizează doar pinuri ceramice
permite poziţionarea corectă a modelelor unitare față de modelul de ansamblu
utilizeaz pinuri care se introduc în modelul de ansamblu înainte de priza gipsului
este preferat în cazul realizării unor construcţii plurale de amplitudine mare

95. Tehnicile de realizare a modelelor cu bonturi mobilizabile fără pinuri:

permit realizarea modelelor într-un timp scurt
se utilizează pentru modele care presupun numeroase substructuri organice preparate
sunt metode economice și precise
cele mai utilizate sunt sistemele inzoma și probond
se utilizează pentru modele care presupun nmai puține substructuri organice preparate
au avantajul mde a realiza pconvergența mai multor pinurilor în cazul unor punţi de amplitudine mare
permit realizarea modelelor în cabinet
sunt metode mai puțin precise
cele mai utilizate sunt sistemele tray, accu-trac, zack.
au avantajul de a realiza paralelismul mai multor pinurilor în cazul unor punţi de amplitudine mare

96. Modelul cu falsa gingie:

creează premisele unei execuţii funcţionale aproximative
permite o repartiție optima a culorii maselor ceramice
permite o repartiție optima a culorii maselor ceramice pe fețele orale ale dinților
creează premisele unei execuţii morfologice aproximative
creează premisele unei execuţii morfologice foarte corecte
folosește siliconi elastici, de diferite nuanţe, apropiate de culorile ţesutului gingival
reproduce parodonţiul marginal
reproduce mucoasa mobile de la periferia câmpului protetic
creează premisele unei execuţii funcţionale optime
folosește siliconi elastici, de diferite nuanţe, apropiate de culorile dinților

97. Realizarea tiparului pentru puntea temporară:

folosește o chiuvetă metalică formată din două jumatăți tronconice
nu necesită mase de ambalat specifice
presupune creșterea temperaturii pân la 100°C
se realizează cu masă duplicatoare
se realizează cu masă de gips
se realizează cu mase de ambalat pe bază de fosfați sau silicați
se poate face prin ambalare orizontală
foloseste o masă de ambalat specifică
presupune un tratament termic până la 1100°C
presupune turnarea acrilatului la 980°C

98. Realizarea punții provizorii presupune:

modelarea unei machete din ceara albă
refacerea condițiilor de igienizare
refacerea parțială a morfologiei
asigurarea stabilității cromatice
reabilitarea funcției fonetice
refacerea integrală a morfologiei
protectia mucoasei alveolare
refacerea rezistenței
crearea unui raport în șea cu creasta alveolara
refacerea rapoartelor interaracadice

99. Pinurile dowel:

se utilizează în tehnica Pindex
se utilizează în tehnica Empress
se utilizează în tehnica Zeisser
se utilizează în tehnica modelelor de lucru cu bonturi mobilizabile
se folosesc pentru adiția de ceară
se utilizează în tehnica Tray
se utilizează în tehnica modelului duplicat
sunt elemente preformate
se utilizează în tehnica Accu Track
permit realizarea de modele detașabile ale dinților stâlpi

100.Contactul în şea asigură:

închiderea rezonatorului buccal
refacerea versantului oral al crestei alveolare
refacerea versantului vestibular al crestei alveolare
refacerea continuităţii arcadei
refacerea pantelor de ghidaj anterior
refacerea translucidității
refacerea integrală a morfologiei
refacerea condiţiilor igienico-profilactice
refacerea rezistenței arcadei
refacerea zonelor de articulare fonetică

101. Pinurile dowell:

prezinta o porțiune coronară retentivă
se folosesc la turnarea modelelor cu bonturi mobilizabile
prezintă o porțiune radiculară cu fața vestibulară plană
sunt realizate din aliaje nobile
se introduc în model după priza gipsului în tehnica pindex
se introduc în model după priza gipsului în tehnica zeisser
sunt realizate din răşini
sunt realizate prin tehnologii CAD CAM
se folosesc pentru modelul din masă de ambalat
sunt piese metalice

102. Amprenta optică:

este specifică tehnologiilor substractive
nu este specifică tehnologiilor digitale
nu este specifică tehnologiilor substractive
se utilizează doar pentru obținerea coroanelor fără infrastructură metalică
este specifică tehnologiilor CAD -CAM
nu se utilizează pentru obținerea coroanelor fără infrastructură metalică
este etapă de lucru doar pentru puntile integral compozite
se utilizează pentru obținerea coroanelor fără infrastructură metalică
impune izolarea perfectă a câmpului protetic
este specifică tehnologiilor digitale

103. Turnarea unui model duplicat se caracterizează prin:

realizarea unui model de lucru cu falsă gingie
tratamentul termic al modelului pentru creșterea rezistenței
montarea în ocluzor
modelarea măştii gingivale
turnarea din raășni acrilice
utilizarea masei de ambalat specifice
ambalarea modelului împreună cu macheta
montarea în articulator
creșterea adezivitații suprafeței modelului de lucru prin introducere în baie de ceruri
amprentarea modelului de lucru din gips cu mase duplicatoare

104. Reabilitarea funcţiei masticatorii este posibilă prin:

Refacerea rapoartelor ocluzale interarcadice
Prin utilizarea de materiale fizionomice
Prin refacerea zonelor de articulare fonetica
Refacerea eficientei masticatorii
Refacerea unitatilor de masticatie
Prin refacerea reliefului fetelor orale
Prin refacerea convexitatilor maxime de pe fetele proximale
Prin inchiderea rezonatorului bucal
Refacerea curbelor de compensatie
Refacerea individualizata a morfologiei fetelor active

Falsa gingie:
105.
simulează ligamentele circulare
folosește pentru realizare materialul Gi Mask
permite realizarea tiparului
permite realizarea coroanelor de substitutie
asigură o buăa adaptare marginală a viitoarei punți
permite evaluarea parametrilor ocluziei statice
permite evaluarea parametrilor ocluziei dinamice
se folosește în realizarea reabilitărilor pe suport implantar
asigură evaluarea profilului de emergență al viitoarei lucrări protetice
se realizează din maateriale siliconice

106. Modelul duplicat:

se montează în arcul facial
se realizează din gips Moldano
se realizează din masă de ambalat specifică
se realizează din gips dur clasa a IV-a
se realizează din raășni epoxidice
se realizează din gips dur clasa-a III- a
se ambalează împreună cu macheta
se realizează din material refractar
permite realizarea punților provizorii
permite realizarea punților monolit

107. Modelele de lucru:

trebuie să fie montate în simulator în ocluzie centrică
trebuie să fie montate în articulator în ocluzie centrică
trebuie să fie turnate în amprente globale
trebuie să fie montate în simulator în propulsie
trebuie să fie estetice
trebuie să fie montate în ocluzor în lateralitate
trebuie să fie soclate
trebuie să reproducă parţial preparaţiile
trebuie să fie realizate cu bonturi mobilizabile
trebuie să fie turnate din siliconi de adiție

108. Articulatoarele semiprogramabile:

reproduc mișcările de retropulsie
prezintă condilul atașat la axa șarniera
reproduc mișcările de lateralitate
reproduc mișcările de propulsie
permit numai mișcările de lateralitate
permit numai mișcările de închidere-deschidere
 reproduc mișcările de deschidere-închidere
prezintă condilul atașat la arcul facial
reproduc numai mișcările de protruzie
prezintă panta articulară de 33°

109. Reabilitarea funcţiei masticatorii este posibilă prin:

refacerea unităților de masticație
refacerea individualizată a morfologiei fețelor active
refacerea zonelor de articulare fonetică
refacerea rapoartelor ocluzale interarcadice
utilizarea de materiale fizionomice
refacerea curbelor de compensație
închiderea rezonatorului bucal
refacerea eficienței masticatorii
refacerea convexităților maxime de pe fețele proximale
0.refacerea reliefului fețelor orale

110. Machetele realizate prin tehnica Probond:

se folosesc pentru realizarea infrastructurii elementelor de agregare ale punților metalo-ceramice
se obțin prin modelare step by step
se obțin prin plastifiere cerii ivoire
se obțin prin picurare de ceara albastră de inlay
permit o bună legatură metalo-nemetalică
asigură o bună adaptare cervicală
au grosime uniformă
se obțin prin metoda adiției de ceară
se folosesc pentru realizarea infrastructurii corpului de punte al punților metalo-ceramice
se obțin prin adaptarea unei folii de ceară calibrată

111. Igienizarea amprentelor se face prin:

se realizează timp de 5 minute pentru toate soluțiile de decontaminare
se face prin înglobarea în amprentă a unor substanţe cu potenţial antimicrobian
se realizează timp de 5 minute pentru toate materialelel de amprentă
spălarea acestora sub jet de apă, timp de 10-20 secunde, după care se usucă, folosind hârtie
absorbantă, sau jet de aer
se face prin înglobarea în amprentă a unor săruri cuaternare de amoniu
tratarea amprentelor cu substanțe chimice
tratarea amprentelor cu mijloace fizice
se face în funcție de materialul de amprentă și natura soluției de decontaminare
se face prin înglobarea în amprentă a unor compuși biguanidici
tratarea amprentelor prin mijloace fizico-chimice
 112. Realizarea modelelor prin metoda Accu Trac:
nu utilizează pinuri
presupune utilizarea unui soclu din plexiglass
presupune utilizarea unui conformator confecţionat din plexiglass, de formă heptagonală, care prezintă
un canal, cu margini zimţate, atât în interior cât şi în exterior
presupune introducerea pinurilor prin forarea unor orificii în solul modelului
presupune utilizarea unui conformator prevăzut cu un canal, care are o nervură, numerotată de la 1 la
59, utilizată ca reper pentru poziționarea bonturilor mobilizabile
permite reasamblarea corectă a componentelor modelului în suport, în ordinea numerelor
presupune utilizarea unui conformator special
presupune introducerea pinurilor în amprentă, înainte de prize gipsului
presupune introducerea pinurilor după prize gipsului
presupune utilizarea unui conformator metalic, de formă heptagonală, care prezintă un canal, cu
margini
zimţate, atât în interior cât şi în exterior

113. Modele duplicat în tehnologia metaloceramică:

presupun realizarea unui negativ al modelului de lucru
presupune în anumite situații deretentivizarea, prin aplicarea unor ceruri special cu duritate mare şi
punct de topire ridicat se aplică în zonele supra cuatoriale ale dinţilor, fe fețeloe orale și ocluzale ale
dinților
se realizează din material refractar
se realizează din masa de ambalat specifică aliajului din care se realizează infrastructura metalică a
punţii
se realizează din material siliconice
presupun realizarea unui conformator prin amprentarea modelului de lucru
presupun realizarea unui conformator prin scanarea modelului de lucru
presupune în anumite situații deretentivizarea, prin utilizarea unor ceruri speciale cu duritate mare şi
punct de topire ridicat, care se aplică în zonele subecuatoriale ale dinţilor, în ambrazuri şi în şanţul
sulcular
presupun realizarea unui conformator care reprezintă imaginea pozitivă al modelului de lucru
se realizează din gips dur

114. Metoda Inzoma:

se utilizează pentru modelarea machetei infrastructurii punților integral ceramice
reduce consumul de aliaj cu 40%
se utilizează pentru pentru modelarea elementelor de agregare a punților metalo-ceramice
se utilizează pentru modelarea machetei infrastructurii metalice a punților metalo-ceramice
optimizează retenția componentei ceramice
se utilizează pentru modelarea machete infrastructurii punților din ceramic pe suport din zirconia
presupune o economie de aliaj
se utilizează pentru modelarea machetei punţii integral ceramice
se utilizează pentru modelarea machetei punţii provizorii
nu este indicată în tehnologia metalo-ceramică

115. Machetele realizate prin tehnica Probond:

se realizează prin modelare step by step
se utilizează pentru modelarea machetei infrastructurii metalice a punților metalo-ceramice
reduce consumul de aliaj cu 40%
se realizează prin adiție de ceara cu trusa P.K.Thomas
se obțin prin adaptarea unei plase de ceară calibrată cu grosime de 0,4 mm
se realizeaza prin adaptarea unei plase de ceara calibrată cu grosimea de 0,4 cm
se realizează prin picurare de ceara albastra de inlay
presupune o economie de aliaj
se realizează prin plastifiere de ceară ivoire
optimizează retenția componentei ceramice

116. Sablarea se realizează:

prin aplicarea unui strat de opac
pentru polimerizarea componentei acrilice
prin modelarea de macroretenții pe fața vestibulară
pentru curățarea componentei metalice
prin proiectarea unui jet de particule de masă de ambalat specifică
cu trioxid de aluminiu
cu trioxid de siliciu
prin aplicarea unui strat uniform de agent de cuplare
pentru reducerea forțelor tangențiale de forfecare
in vederea optimizării legăturii metalo-ceramice

117. Sinterizarea stratului de glazură pentru punţile metalo-ceramice se realizează:

dupa sinterizarea maselor ceramice de bază
într-o incintă de fotopolimerizare
sub influenta temperaturii și presiunii negative
la temperaturi de 50˚C
în vid
la temperature de până la 100°C
în vederea asigurării unui luciu asemănător dinților naturali
la 930°C
în condiții atmosferice normale
în vederea impermeabilizării straturilor ceramice

118. Preîncălzirea tiparului asigură:

sinterizarea masei de ambalat
topirea cerii machetei
 descompunerea masei de ambalat
centrifugarea aliajului
polimerizarea masei de ambalat
eliminarea cerii machetei
începutul dilatării termice
topirea aliajului
începerea dilatării de priza a masei de ambalat
. acumularea de caldură în pereții tiparului

119. Algoritmul de realizare al infrastructurii metalice a unei punți metalo-ceramice presupune:

utilizarea aparatului pindex pentru poziţionarea pinurilor dowel
fotopolimerizarea aliajului
sinterizarea maselor compozite
preîncălzirea tiparului
obtinerea machetei infrastructurii metalice din ceară albastră
termopolimerizarea maselor ceramice
utilizarea modelului zeiser pentru realizarea machetei
realizarea tiparului în care se va introduce aliajul topit
ambalarea amprentei globale
turnarea ceromerilor

120. Masele de ambalat pe bază de fosfaţi:

sunt indicate pentru realizarea tiparului pentru coroana din răşini acrilice
se toarnă prin vibrare în conformatorul de turnare
se prepară la vacuum malaxor pentru omogenizare
prezintă un coeficient marede de expansiun termică
se încălzesc la temperaturi de 900-1000˚c
sunt mase de ambalat specifice
sunt indicate pentru realizarea tiparului pentru punțile integral ceramice
se încălzesc la temperaturi de 700-800˚c
sunt indicate pentru realizarea tiparului pentru coroana din ceromeri
se încălzesc la temperaturi de peste 100˚c

121. Expansiunea termică:

se produce consecutiv tratamentului termic
se sumeaza expansiunii de priza
variază între 0,1 şi 0,2%
este caracteristică maselor de ambalat pe bază de fosfaţi
apare înainte de expansiunea de priză
nu este caracteristicăla maselor de ambalat specifice
nu are relevanță tehnologică
are o valoare de 0,5% din volum
se sumează expansiunii higroscopice
variază între 1,2 - 2,6% din
volum

122. Ambalarea propriu-zisă a infrastructurii metalice se realizează prin:

aplicarea machetelor canalelor de turnare şi de evacuare a gazelor
aplicarea machetelor canalelor de turnare şi de evacuare a gazelor, detensionare, degresare
utilizarea tehnicii thermofix 2000
utilizarea unui conformator de turnare
utilizarea unui material cu un coeficient de dilatare egal cu cel de contracție a aliajului utilizat
utilizarea unui material refractar
prepararea masei de ambalat la vacuum malaxor
detensionare, degresare, oxidare
utilizarea unui material cu coeficient de dilatare mai mare decât cel de contracție a aliajului utilizat a
aliajului
degresarea machetei

123. Prelucrarea mecanică:

vizează respectarea principiului igienico-profilactic
vizează asigurarea protecției parților moi de la nivelul cavității orale
vizează doar suprafața internă a elementelor de agregare
se realizaază prin sablare
folosește freze, pietre abrazive, pufuri și filturi
vizează doar suprafața externă a elementelor de agregare
vizează suprafețele externe ale punții dentare
presupune realizarea de macroretentii
presupune planarea, netezirea și lustruirea suprafețelor
vizează suprafețele interne ale punții dentare

124. Masele de ambalat pe bază de sulfați:

la temperaturi înalte influențează negativ aliajele
la ambalarea machetelor puntior turnate din aliaje cu interval de topire ridicat
la temperaturi ridicate au dilatare de priză mare
sunt utilizate la ambalarea machetelor punților realizate din rășini acrilice fotopolimerizabile
sunt utilizate la ambalarea machetelor punților realizate din rășini acrilice termopolimerizabile
la ambalarea machetelor infrastructurilor metalice din aliaje cu interval de topire scăzut
sunt utilizate la realizarea tiparului infrastructurilor metalice
utilizate la temperaturi ridicate își măresc rezistenșa
sunt utilizate la temperaturi ma mici de 700°C
utilizate la temperaturi ridicate se descompun, pierzându-și caracteristicile

125.Conul de turnare:
se amplasează în centrul termic al tiparului
se căptușește cu masa de ambalat nespecifică
se căptușește cu folie de azbest
se poate modela manual
permite curgerea aliajului topit în tipar
se secționează la 180˚
se secționează la 45°
nu se utilizează în tehnicile moderne de turnare
se realizează din elemente prefabricate ataşate conformatorului
are comunicare cu o extremitate a tijelor de turnare

126. Macheta canalelor de evacuare a gazelor:

nu se utilizează în tehnicile moderne de ambalare
se căptușesc cu folie de azbest
se amplasează pe cuspizii de sprijin
se căptușesc cu masa de ambalat nespecifică
se realizează din fire de nylon
se amplasează la nivelul marginii cervicale a machetei elementelor de agregare
se amplasează în centrul termic al tiparului
se amplasează opus canalelor de turnare
se realizează in etapa de pregatire pentru ambalare
asigură eliminarea cerii machetei

127. Macheta rezervorului de aliaj topit:

asigură curgerea continuă a aliajului în tipar
se realizează din siliconi de condensare
se modelează în etapa de ambalare propriu-zisă
se amplasează în centrul termic al tiparului
se realizează din tije de ceara calibrată
nu este necesară în metoda modernă de ambalare
se prezintă sub formă de sfere cu diametru de 2 mm, la metoda de ambalare clasică
se prezintă sub forma unui canalul intermediar în tehnica Heraeus
se atașează la machete în etapa de turnare
se confecționează din mase de ambalat specifice aliajului

128. Rezervorul de aliaj topit se amplasează:

paralel cu macheta infrastructurii metalice în tehnica Heraeus
în centrul termic al tiparului în etapa de ambalare propriu zisă
la 1,5 mm pe canalele de evacuare a gazelor
pe canalele secundare în tehnica Heraeus
la nivelul conului de turnare
corespunzător extremității cervicale a machetei
pe macheta canalelor de turnare în tehnica clasică
pe cuspizii vestibulari mandibulari
pe cuspizii de ghidaj
la 2-3 mm de macheta piesei protetice în tehnica clasică

129. Sinterizarea maselor ceramice se realizează:

la temperaturi cu 200-300°C mai mari decât temperatura de topire a aliajelor
după aplicarea prin stratificare
la temperaturi egale cu temperatura de topire a aliajelor
la temperaturi cu valori cuprinse între 60-80°C
pentru realizarea componentei de placare
de cât mai multe ori, pentru a crește rezistența maselor ceramice
la finalul aplicării tuturor straturilor de ceramică
în vid pentru stratul de dentină
în cuptoare cu temperatură ăi presiune programabile
la temperaturi situate între 45-55°C

130. Sinterizarea maselor de glazură se realizează:

la gura cuptorului de sinterizare
dupa sinterizarea maselor dentinare
la temperatura de 930°C
pentru redarea translucidității
la temperaturi de 630°C
numai după depunerea stratului de opac
în vid
în condiţii atmosferice normale
timp de 3 minute
la temperaturi de 350°C

131. Pentru realizarea machetelor diagnostice se folosesc:

ceară alba ivoire
ceruri preformate, de culoare albastră
ceruri speciale
modele cu falsă gingie, care oferă tehnicianului informații suplimentare privind reflexia luminii
modele cu falsă gingie, care permit tehnicianului obţinerea unor machete şi a unor lucrări finite
armonios integrate estetic
modele duplicat cu falsă gingie, care oferă tehnicianului informații suplimentare privind reflexia
luminii 7. modele duplicat
modele din rășini epoxidice
modele de lucru cu bonturi mobilizabile şi falsă gingie. folosirea falsei gingii pe model.
ceruri care permit o reproducere mai fidelă a culorii viitoarei lucrări protetice

132.Cerurile utilizate pentru machetele diagnostice:

fac posibilă o simulare mai bună modelare a rapoartelor ocluzale
fac posibilă o simulare mai bună a nuanţelor viitoarei componente ceramice
au o consistenţă specială, rigiditate şi rezistenţă la temperatura cavităţii bucale
se pot verifica intraoral
sunt ceruri albe monocrome
fac posibilă o simulare mai bună a morfologiei ocluzale a viitoarei componente ceramice
înlătură lacunele de percepţie tridimensională ale cerurilor de culoare albă
se pot verifica doar pe modelele monrtate în simulator
elimină egalitatea luminozităţii cerurilor albe monocrome
au o consistenţă specială, sunt rigiditate, dar nu sunt rezistente la temperatura cavităţii bucale
133. Machetele diagnostice:
permit medicului stomatolog să elimine etapelede labotrator
sunt indicate doar pentru realizarea punților provizorii
asigură o mai bună comunicare între tehnician, medic şi pacient pe parcursul tratamentului
permit implicarea pacientului în elaborarea soluției terapeutice
permit pacientului să solicite corecții ale morfologiei sau culorii în etapa de verificare intraorală
permit medicului stomatolog să realizeze corecții în etapa de verificare intraorală
permite pacientului să vizualizeze viitoarea lucrare protetică
permit implicarea tehnicianului în elaborarea soluției terapeutice
pot fi utilizate ca și proteze temporare
nu se utilizează în tehnologia metalo-ceramică

134. Macheta infrastructurii metalice:

1. se modelează astffel încât să fie eliminate retenţiile care rezultă din
edificarea morfologie 2. are grosimea uniformă de 0,4-0,5 mm
retenţiile care rezultă din edificarea morfologie se accentuează, pentu a avea o legătură mai bună cu
viitoarea component ceramică
se modelează cu macroretenţii
este modelată supradimensionat cu 1-1,5 mm, în toate sensurile
se modelează netedă, fără macroretenţii
se modelează astfel încât limita marginală metal-ceramică să se realizeze în unghiuri de 90º
este modelată subdimensionat cu 1-1,5 mm, în toate sensurile
se modelează astfel încât limita marginală metal-ceramică să se realizeze în unghiuri ascuțite
are grosimea uniformă de 1,5-2 mm

135.Macheta componentei metalice:

se modelează subdimensionat pentru a asigura mascarea componentei ceramice de către component
metalică
se modelează astfel încât limita marginală metal-ceramică să se realizeze în unghiuri ascuţite
se modelează subdimensionat pentru a favorizaapariţia tensiunilor interne în stratul de ceramică
se modelează subdimensionat pentru a asigura spaţiu uniform viitoarei componente fizionomice
se modelează subdimensionat pentru a evita apariţia tensiunilor interne în stratul de ceramică
se modelează astfel încât trecerea de la metal la ceramicăsă fie realizată prin suprafeţe convexe şi line
se modelează astfel încât limita marginală metal-ceramică să nu se realizeze în unghiuri ascuţite
se modelează subdimensionat pentru a asigura mascarea componentei metalice de către viitoarea
componentă ceramică
se modelează supradimensionat pentru a asigura rezistență viitoarei componente fizionomice
se modelează astfel încât trecerea de la metal la ceramicăsă fie realizată prin suprafeţe concave

136. Ceara albastră de inlay utilizată pentru realizare machetei infrastructurii metalice:
are variații volumetrice importqante, cee ace asigură machete o mare precizie
are fidelitate mare,
aderă putenic la suprafața modelului, ceea ce conferă rezistență machetei
permite verificarea intraorală a machetei
are plasticitate optimă
permite redarea cu acurateţe a tuturor detaliilor
are contracție mare la răcire
are proprietatea de arde fără reziduuri
are stabilitate dimensională
are o bună elasticitate

137. Machete infrastructurii metalice:

trebuie să aibă stabilitate volumetrică
reprezintă imaginea negativă a câmpului protetic
reprezintă imaginea negative a viitoarei piese protetice
reprezintă imaginea pozitivă viitoarei piese protetice
reprezintă imaginea pozitivă a viitoarei componente metalice
trebuie să aibă un coeficient de contracție redus
trebuie să aibă un coefcient de contracție mare
reprezintă imaginea pozitivă a câmpului protetic
trebuie să aibă o grosime uniformă
se realizează din ceară albastră de inlay

138. Pentru tehnica de aplicare a cerii în stare topită trebuie avute în vedere următoarele condiţii:
ceara trebuie să fie încălzită cât mai mult, pentru a fi foarte fluidă
ceara trebuie să fie uşor de aplicat în stare lichidă şi să nu fie casantă la solidificare
topirea şi solidificarea trebuie să se realizeze astfel încât ceara să nu-şi modifice proprietăţile
aplicarea cerii se face picătură cu picătură, pentru a permite edificarea corectă a machetei
aplicarea trebuie să se facă dintr-o singură mişcare, pe toată suprafaţa
ceara trebuiă să adere la suprafața modelului, pentru a realiza un modelaj corect al machetei
ceara trebuie să aibă o duritate mare și trebuie să fie casantă, pentru a fi usor de îndepărtat în
momemtul ambalării
ceara nu trebuie să se supraîncălzească la topire
ceara nu trebuie să fie casantă la solidificare
ceara trebuie să împregneze pereții tiparului

Indicaţiile pentru tehnica de aplicare în stare plastică sunt:

139.
modelarea trebuie să se facă rapid
modelarea trebuie să re realizeze într-un timp lung, pentru a permite compensarea contracțiilor cerii la
răcire
modelarea trebuie să se facă lent, pentru a permite o bună adaptare pe model
plastifierea trebuie să fie realizată progresiv
ceara trebuie preîncălzită
plastifierea trebuie să fie omogenă
modelarea trebuie să re realizeze într-un timp scurt, pentru a evita o răcire precoce și o modificare a
comportamentul cerii la modelaj
la prelucrare se vor utiliza instrumente ascuţite
la prelucrare nu se vor utiliza instrumente ascuţite
ceara trebuie încălzită timp de 2-3 minute

140. Machetele capelor obţinute trebuie să urmărească mai multe obiective:

realizarea, în plan vertical, a joncţiunii metalo-ceramice, sub forma unor suprafeţe netede, convexe
realizarea joncţiunii metalo-ceramice periferice sub forma unor praguri în unghiuri deschise,
asigurarea grosimii uniforme, de 0,4-0,5 mm, la nivelul tuturor suprafeţelor
realizarea, în plan vertical, a joncţiunii metalo-ceramice, sub forma unor suprafeţe netede, concave
realizarea joncţiunii metalo-ceramice sub forma unor praguri cu o înălţime de 1-1,2 cm, plasate
subgingival
crearea unui spaţiu cervical lărgit, corespunzător prin preparările cu prag, pentru protejarea
parodonţiului de către marginile viitoarei piese protetice
crearea unui spaţiu cervical îngust, corespunzător prin preparările cu prag, pentru protejarea
parodonţiului de către marginile viitoarei piese protetice.
realizarea joncţiunii metalo-ceramice sub forma unor praguri cu o înălţime de 1-1,2 mm, plasate
subgingival, juxtagingival sau supragingival
realizarea joncţiunii metalo-ceramice periferice sub forma unor praguri în unghiuri ascuțite 10.
asigurarea grosimii uniforme, de 1,5-2 mm, la nivelul tuturor suprafeţelor

141. Machetele infrastructurii metalice a punților metalo-ceramice:

pot fi obținute din folie de ceară calibrată roz
pot fi obținute prin tehnologii digitale
pot fi obținute prin metode digitale, dacă s-a realizat o amprentă optică
pot fi obținute prin metode aditive
pot fi obținute prin turnare
pot fi obținute prin metode digitale, dacă s-a realizat scanarea modelului de lucru și s-a obținut un
model virtual
pot fi obținute din folie de ceară calibrată albastră, cu grosimea de 2 mm
pot fi obținute din placă de bază
pot fi obținute prin metode substractive
pot fi obținute din material siliconice

142. La realizarea machetei corpului de punte:

individualizarea fiecărui intermediar se realizează în etapa de prelucrare mecanică
grosimea infrastructurii metalice a intermediarilor trebuie să asigure rezistenţă mecanică întregii
construcţii protetice şi să evite riscul fracturării, prin flexiune, a componentei ceramice
intermediarii se modelează în contact cu creasta alveolară, pentru ca raportul între faţa mucozală a
corpului de punte şi mucoasa crestei alveolare să se realizeze prin intermediul suprafeței metalice
grosimea infrastructurii metalice a intermediarilor trebuie să favorizeze flexiunea componentei
ceramice
intermediarii trebuie să respecte morfologia dinţilor absenţi
se realizează microretenţii pe suprafaţa machetei
individualizarea fiecărui intermediar se realizează încă din etapa de machetă
nu se aplică macroretenţii pe suprafaţa machetei
intermediarii se modelează la distanţă de 1,5-2 mm de creasta edentată, pentru ca raportul între faţa
mucozală a corpului de punte şi mucoasa crestei alveolare să se realizeze prin intermediul ceramicii
intermediarii nu se modelează cu elemente morfologice

143. Macheta corpului de punte:

trebuie să asigure rezistenţă mecanică întregii construcţii protetice
trebuie să favorizeze retenția viitoarei componente ceramice
trebuie să confere rezistenţă mecanică viitoarei componente ceramice
trebuie să confere flexibilitate viitoarei componente ceramice
trebuie să asigure elasticitate întregii construcţii protetice
trebuie să aibă un design care să evite riscul fracturării, prin flexiune, a componentei ceramice
trebuie să asigure un spaţiu de 0,4-0,5 mm pentru componenta ceramice
trebuie să favorizeze elasticitatea viitoarei componente ceramice
trebuie să asigure spaţiu necesar componentei ceramice
trebuie să aibă un design care să permit plasticitatea a componentei ceramice

144. La realizarea machetei corpului de punte:

între macheta elementelor de agregare şi machetele intermediarilor se realizează conexiuni cu
dimensiuni minime de 2,5 mm, în sens cervico-ocluzal şi vestibulo-oral
intermediarii trebuie să se întâlnească, în unghiuri ascuțite cu macheta elementelor de agregare şi cu
macheta elementelor corpului de punte
între macheta elementelor de agregare şi machetele intermediarilor se realizează conexiuni care
trebuie să prezinte suprafeţe neuniforme
între macheta elementelor de agregare şi machetele intermediarilor se realizează conexiuni sub forma
unor plăcuțe
intermediarii trebuie să se întâlnească în unghiuri rotunjite cu macheta elementelor de agregare şi cu
macheta elementelor corpului de punte
între macheta elementelor de agregare şi machetele intermediarilor se realizează conexiuni vederea
asigurării elasticități optime
între macheta elementelor de agregare şi machetele intermediarilor se realizează conexiuni vederea
asigurării rezistenţei optime
între macheta elementelor de agregare şi machetele intermediarilor se realizează conexiuni sub forma
unor bare
între macheta elementelor de agregare şi machetele intermediarilor se realizează conexiuni cu
dimensiuni minime de 2,5 cm, în sens cervico-ocluzal şi vestibulo-oral
între macheta elementelor de agregare şi machetele intermediarilor se realizează conexiuni care
trebuie să
prezinte suprafeţe netede

145. Tehnica de realizare a machetei elementelor de agregare prin metoda răcirii gradate:
constă în imersia modelului bontului într-o baie formată dintr-un amestec de ceruri
constă în imersia modelului bontului într-o baie formată dintr-un amestec de ceruri, urmată de
fotoplimerizare timp de 3-5 minute
temperatura constantă a cerii va permite obţinerea unei machete cu o structură omogenă,
utilizează un recipient care conţine un amestec de ceruri, la o temperatură constantă de 60ºC
utilizează o incintă de fotopolimerizare, care realizează reacția de proză la o temperatură constantă de
60ºC și o presiune de 2-4 bari
operaţiunea de imersie se repetă, până când grosimea capei de ceară ajunge la 0,4-0,5 mm 7. primul
strat de ceară depus conformează o capă subţire, cu grosime uniformă.
primul strat de ceară depus conformează o capă subţire, cu grosime uniform, de 1,5 -2 mm
operaţiunea de imersie se realizează într-un singur timp, pentru a evita contractile repetate ale cerii la
răcire
temperatura constantă a cerii va permite obţinerea unei machete cu o structură plastică

146. Tehnica de realizare a machetei elementelor de agregare prin metoda răcirii gradate: 1.
permite obținerea unor piese protetice cu suprafaţă netedă și grosime uniformă
presupune un timp de execuție mai lung
acumulează la nivelul machete cele mai multe tensiuni interne
permite obținerea unor piese protetice cu suprafaţă netedă, dar cu grosime neuniformă
nu este indicate în tehnologia metalo-ceramică
asigură piesei protetice o rezistenţă mecanică foarte bună
se utilizeză numai pentru realizarea punții provizorii
evită modificările volumetrice și apariția tensiunilor interne la nivelul machete, ca urmare a
temperaturii constant a cerii în stare topită
permite o econimie de timp
10. asigură o adaptare foarte bună a capei pe modelul substructurilor organice preparate

147. Macheta corpului de punte:

separaţiile între intermediari se vor realiza în unghiuri ascuțite, pentru a evita apariţia tensiunilor
interne în masa ceramică
se va realiza la distanță de creasta alveolară
se modelează subdimensionat cu 1,5 mm, în toate sensurile
grosimea intermediarilor trebuie să evite riscul fracturării, prin flexiune, a componentei ceramice
separaţiile între intermediari se vor realiza în unghiuri ascuțite
separaţiile între intermediari se vor realiza în unghiuri largi, pentru a evita apariţia tensiunilor interne
în masa ceramică
separaţiile între intermediari se vor realiza în unghiuri rotunjite
se modelează subdimensionat cu 0,5 mm, în toate sensurile
se va realiza în contact cu creasta alveolară
grosimea intermediarilor trebuie să evite asigure flexiunea componentei ceramice

148. Găsiți enunțul corect:

erorile la nivelul amprentelor pot fi determinate de o amprentă incompletă, care rezultă în urma
alegerii unei portamprente incorecte
amprenrta optică este specifică tehnologiilor substractive
amprenrta optică este specifică tehnologiilor digitale
amprenrta optică nu este specifică tehnologiilor digitale
erorile la nivelul amprentelor pot fi determinate de o amprentare incorectă, determinate de un surplus
de material de amprentă
erorile la nivelul amprentelor pot fi determinate de o amprentare incorectă, determinate de
distorsionarea portamprentei
amprenrta optică se utilizează pentru obținerea coroanelor fără infrastructură metalică
erorile la nivelul amprentelor pot fi reprezentate reproducerea incomplete a detaliilor la nivel articular
amprenrta optică nu este specifică tehnologiilor substractive
amprenta optică nu se utilizează pentru obținerea coroanelor fără infrastructură metalică
149. Găsiți enunțul incorect:
sinterizarea stratului de glazură se realizează timp de 3 minute
sinterizarea stratului de glazură se realizează la temperatura de 930°c
l sinterizarea stratului de glazură se realizează la temperaturi de 630°c
sinterizarea stratului de glazură se realizează după sinterizarea maselor dentinare
sinterizarea stratului de glazură se realizează
sinterizarea stratului de glazură se realizează la gura cuptorului de sinterizare
sinterizarea stratului de glazură se realizează în condiţii atmosferice normale
sinterizarea stratului de glazură se realizează pentru redarea translucidității
sinterizarea stratului de glazură se realizează în vid
sinterizarea stratului de glazură se realizează la temperaturi de 350°c

150. Găsiți enunțul incorect:

machetele realizate prin tehnica Probond permit o bună legatură metalo-nemetalică
machetele realizate prin tehnica Probond se obțin prin adaptarea unei folii de ceară calibrată
machetele realizate prin tehnica Probond se obțin prin modelare step by step
machetele realizate prin tehnica Probond se obțin prin picurare de ceara albastră de inlay
machetele realizate prin tehnica Probond se folosesc pentru realizarea infrastructurii corpului de punte
al punților metalo-ceramice
machetele realizate prin tehnica Probond au grosime uniformă
machetele realizate prin tehnica Probond se folosesc pentru realizarea infrastructurii elememntelor de
agregare ale punților metalo-ceramice
machetele realizate prin tehnica Probond asigură o bună adaptare cervicală
machetele realizate prin tehnica Probond se obțin prin plastifiere cerii ivoire
machetele realizate prin tehnica Probond se obțin prin metoda adiției de ceară

151. Tehnica realizării machetei elementelor de agregare prin picurare:

este metoda mai utilizată pentru realizarea machete infrasructurii metalice a punților metalo-ceramice
determină contracții importante ale machetei, ceea ce va afecta afectarea cercicală a capelor
permite realizarea unei machete cu grosime uniformă
este laborioasă și presupune un timp lung de realizare
este o metodă rapidă, dar imprecisă
este metoda care conduce la cele mai multe tensiuni interne, care însă se pot elimina în etapa de
tenesionare
determină dilatări importante ale machetei, ceea ce va afecta afectarea cercicală a capelor
nu permite realizarea unei machete cu grosime uniformă
este metoda cea mai puţin îndicată pentru realizarea machete infrasructurii metalice a punților metalo-
ceramice
este metoda care conduce la cele mai multe tensiuni interne, cu efecte nedorite asupra viitoarei piese
protetice

152. Tehnica realizării machetei scheletului metalic folosind elemente prefabricate:

este metoda de elecție pentru realizarea machetei scheletului metalic
utilizează machete din ceară sau masă termoplastică, realizate industrial şi livrate în seturi, cu aspecte
diferite şi dimensiuni variabile,
are avantajul economiei de material şi permite obţinerea, într-un timp foarte scurt, a unor machete care
au caracteristici optime
utilizează machete prefabricate carese adaptează pe model prin picurare şi radiere
utilizează machete prefabricate care se adaptează dificil pe model, din cauza durității mari a cerii
este metoda cea mai puțin indicate pentru realizarea machetei scheletului metalic
are avantajul economiei de material, dar nu asigură adaptarea foarte bună a machete, deoarece seturile
au dimensiuni standard
utilizează machete din ceară sau masă termoplastică, realizate industrial şi livrate în seturi, cu
dimensiuni standard
utilizează machete care au o grosime neuniformă
utilizează machete care au o rezistenţă mecanică bună

153. Metoda Probond de realizare a machetei scheletului metalic:

este indicată în special pentru realizarea machetelor infrastructurilor metalice din aliaje Co-Cr
utilizează o plasă din ceară care pe secţiune, are formă de semicerc, cu suprafaţa plană în raport cu
modelul bontului şi cu suprafaţa convexă în raport cu viitoarea componentă fizionomică
realizează o economie importantă de aliaj
nu este indicată în tehnologia metalo-ceramică
este indicată în special în cazul punților metalo-compozite
utilizează o plasă din ceară cu grosime de 0,4 mm.
oferă machete un design care măreşte suprafaţa de contact, la interfaţa metal-ceramică
utilizează machete prefabricate, care la nivelul elementelor de agregare prezintă în treimea ocluzală o
proeminenţă sub formă de guleraş
este indicată în special pentru realizarea machetelor infrastructurilor metalice din aliaje nobile
utilizează machete prefabricate cu suprafeţele laterale concave
154. Metoda Inzoma de realizare a machetei scheletului metalic:
asigură o strânsă legătură între cele două componente- metalică şi nemetalică.
utilizează machete prefabricate pentru corpurile de punte din ceară sau mase plastice care au un aspect
ajurat
utilizează o plasă din ceară cu grosime de 0,4 mm.
utilizează o plasă din ceară care pe secţiune, are formă de semicerc, cu suprafaţa plană în raport cu
modelul bontului şi cu suprafaţa convexă în raport cu viitoarea componentă fizionomică
este indicată în special pentru realizarea machetelor infrastructurilor metalice din aliaje Co-Cr
permite o economie de aliaj, până la 40%
utilizează machete prefabricate, care la nivelul elementelor de agregare prezintă în treimea ocluzală o
proeminenţă sub formă de guleraş
este indicată în special în cazul punților metalo-compozite
nu este indicată în tehnologia metalo-ceramică
utilizează machete prefabricate cu suprafeţele laterale concave

155. Pregătirea machetei în vederea ambalării:

presupune planarea, netezire și lustruirea
presupune obținerea tiparului
presupune rezervorului de aliaj topit
se realizează în metoda clasică utilizând două mase de ambalat
presupune degresarea machetei
presupune acoperirea machete cu masa de ambalat specifică
presupune detensionarea machetei
se realizează în metoda modernă utilizând o singură masă de ambalat
presupune realizarea machetei canalelor de turnare
presupune realizarea machetei canalelor de evacuare a gazelor

156. Canalelor de turnare:

au diametrul standard pentru toate tipurile de canale deturnare
au diametrele corelate cu forța utilizată la turnare
au diametrele corelate cu tipul de masa de ambalat utilizat
sunt fixate pe machetă la nivelul suprafeței mucozale a corpului de punte
au diametrele corelate cu tipul de ceară utilizat la realizarea machetei
. sunt fixate pe machetă astfel încât suprafaţa acesteia să nu fie modificată.
au diametrele corelate cu amplitudinea lucrării
au diametrele corelate cu fluiditatea aliajului
au diametrele corelate cu natura sursei de căldură folosită la topirea aliajului
permit pătrunderea aliajului topit în tipar

157. Metoda clasică de aplicare a canalelor de turnare:

foloseşte două tije de turnare, applicate la cele două extremități ale machetei
utilizează tijelor de turnare cu diametrul şi lungimea corelate cu fluiditatea aliajului în stare topită şi
amplitudinea viitoarei piese metalice
utilizează tijelor de turnare cu standard, indiferent de natura aliajului
presupune aplicarea rezervorului de aliaj topit la distanță cât mică de machetă
presupune aplicarea pe fiecare canal, unor tije secundare din ceară
foloseşte tije de turnare, pentru fiecare element al machetei
presupune aplicarea rezervorului de alij topit la distanță cât mai mare de machetă
presupune aplicarea pe fiecare canal a machetei canalelor de exacuare a gazelor
presupune aplicarea pe fiecare canal, la o distanţă de 1-1,5 mm de machete, a unor mici sfere din ceară
presupune aplicarea pe fiecare canal a machetei rezervorului de aliaj topit

158. Tehnica Heraeus de aplicare a canalelor de turnare:

Presupune plasarea la extremitățile canalului intermediar, a două tije sunt convergente, care
prefigurează macheta canalelor principale de turnare
Presupupe plasarea la extremităţile canalelor a unei tije cu diametru mai mic, paralel cu macheta
scheletului, care va reprezenta macheta canalului de turnare principal
presupune realizarea machetei canalelor de turnare utilizând tije prefabricate, care au diametru
uniform şi pot fi adaptate corect şi rapid pe suprafaţa machetei;
Presupupe plasarea la extremităţile canalelor a unei tije cu diametru mai mare, paralel cu macheta
scheletului, care va reprezenta macheta canalului intermediar
utilizează tije de turnare fixate pe fiecare element al machetei infrastructurii metalice, care vor
reprezenta machete rezervorului de aliaj topit
presupune realizarea machetei canalelor de turnare utilizând tije prefabricate, care au diametru foarte
mic
presupune realizarea machetei canalelor de turnare utilizând plase prefabricate, din ceară sau din
material plastic.
Presupune plasarea la extremitățile canalului intermediar, a două tije sunt convergente, care
prefigurează macheta canalelor secundare de turnare
presupune realizarea machetei canalelor de turnare utilizând tije prefabricate, din ceară sau din
material plastic.
utilizează tije de turnare fixate pe fiecare element al machetei infrastructurii metalice, care vor
reprezenta macheta canalelor secundare

159. Machetele Canalele de evacuare a gazelor:

sunt fire metalice applicate la nivelul machetei
sunt mai subțiri decât canalelel de turnare
permite evacuarea gazelor care nu au fost eliminate prin porozităţile pereţilor
se fixează la extremitatea opusă canalelor de turnare
au diametru mai mare comparative cu canalele de turnare
nu sunt necesare dacă gazelle se pot elimina prin pereții tiparului
sunt fixate pe machetă la nivelul suprafeței mucozale a corpului de punte
sunt fizate pe cuspizii de ghidaj
pot fi din fire de nylon sau fire de ceară
previn apariția defectelor la nivelul pieselor turnate

160. Detensionarea machetei:

în tehnologia metalo-ceramică este indicată detensionarea prin introducerea complexului model-
machetă în baie de apă la 35ºc
în tehnologia metalo-ceramică este contraindicată detensionarea prin păstrarea cmachetei pe model, la
temperatura constantă a camerei, câteva ore
este necesară pentru că, după modelare, macheta se găseşte într-o stare de contracție
este necesară pentru că, după modelare, macheta se găseşte într-o stare de tensiune de întindere
constă în eliminarea tensiunilor interne acumulate în timpul aplicării şi modelării cerii
este necesară pentru a evita apariţia creșterii volumului machete după răcire
în tehnologia metalo-ceramică este contraindicată detensionarea prin introducerea complexului model-
machetă în baie de apă la 35ºc
constă în eliminarea tensiunilor interne acumulate în timpul răcirii cerii
se recomandă să se realizeze prin păstrarea cmachetei pe model, la temperatura constantă a camerei,
câteva ore
este necesară pentru a evita apariţia defectelor la nivelul machetei,

161. Degresarea:
se realizează prin introducerea unui agent de degresare , împreună cu macheta, pregătită pentru
ambalare, întro baie galvanică
se realizează în vederea obţinerii unui tipar cât mai rezistent
se realizează în scopul favorizării aderenţei masei de ambalat la suprafaţa machetei
Este necesară pentru a Evita acoperirea completă a machetei cu masă de ambalat, generând
neregularităţi, la nivelul restaurării turnate și totodată tensiuni în placajul ceramic.
se realizează în scopul favorizării separării masei de ambalat de suprafaţa machetei
Trebuie să evite aplicarea substanţei degresante în cantitate insuficientă, deoarece este posibil, ca în
acele zone, masa de ambalat să nu facă priză, fapt ce ar avea consecinţe negative asupra piesei turnate
finale
se realizează prin pensularea sau pulverizarea unui agent de degresare pe suprafața machetei, pregătită
pentru ambalare,
Este necesară pentru a Evita acoperirea incomplete a machetei cu masă de ambalat, generând
neregularităţi, la nivelul restaurării turnate și totodată tensiuni în placajul ceramic.
se realizează în vederea obţinerii unui tipar cu mare fidelitate
 10. Trebuie să evite Surplusul substanţă degresantă, deoarece este posibil, ca în acele zone,
masa de ambalat să nu
facă priză, fapt ce ar genera consecinţe negative asupra piesei turnate finale

162. Ambalarea propriu-zisă:

este operaţiunea de acoperire a machetei cu masă de ambalat
se face cu un material compatibil cu aliajul și masele ceramice utilizate pentru realizarea punții
metalo- ceramice
se realizează în vederea obţinerii tiparului
se face cu un material compatibil cu aliajul selecţionat pentru realizarea scheletului metalic
utilizează în metoda modernă o singură masa de ambalat
se realizează în vederea obţinerii machetei
utilizează o masă de ambalat cu un coeficient de dilatare egal cu coeficientul de contracţie al aliajului
respectiv
este operaţiunea de fixare a canalelor de turnare, degresare și detensionare
utilizează în metoda modernă două tipuri de masă de ambalat
utilizează o masă de ambalat cu un coeficient de contracție egal cu coeficientul de contracţie al
aliajului respectiv

163. Materiale destinate ambalării trebuie să îndeplinească o serie de condiţii:

rezistenţa să crească în același timp cu ridicarea temperaturii îc cursul etapelor de preîncălzire și
încălzire
să aibă o granulaţie fină, pentru a reda cu fidelitate detaliile machetei
compoziţia şi rezistenţa să nu fie afectate de temperatura de turnare
să fie uşor de manipulat
să fie uşor de manipulat
să aibă o granulaţie mare, pentru a asigura rezistența tiparului
să aibă un timp de priză relativ scurt
să prezinte o fază plastică, pentru a putea reproduce detaliile machetei
să fie sufficient de elastice, pentru a putea reproduce detaliile machetei
să aibă un timp de priză cât mai lung, pentru a permite efectuarea complete a manoperei

164. Materiale destinate ambalării trebuie să îndeplinească o serie de condiţii:

trebuie să permită obținerea unui tipar suficient de rezistent, pentru a face posibilă manipularea şi
pentru a rezista la forţele de impact exercitate de metalul topit, în momentul turnării
trebuie să permit obținerea unui tipar cu pereţii suficient de poroşi pentru a permite aerului şi gazelor,
rezultate din arderea cerii, să fie uşor eliminate în timpul turnării
preţul de de cost să fie relativ mic, deoarece, la dezambalare, tiparul se distruge
trebuie să permit obținerea unui tipar cu pereţii suficient de groși pentru a permite aerului şi gazelor,
rezultate din arderea cerii, să fie uşor eliminate prin canalele de evacuare
nu trebuie reacţioneze chimic cu aliajul şi să permită o dezambalare uşoară
trebuie să prezinte stabilitate chimică şi, încălzite la temperaturi înalte, nu trebuie să se descompună şi
să formeze gaze, care ar afecta structura aliajului
trebuie să permit obținerea unui tipar suficient de elastic, pentru a compensa contracțiile aliajului în
momentul răcirii
trebuie reacţioneze chimic cu aliajul, formând la suprafața acestuia un strat de oxizi
preţul de de cost să fie relativ mic, iar la dezambalare, tiparul să poată fi recuperat
trebuie să prezinte stabilitate chimică şi, încălzite la temperaturi înalte, nu trebuie să se descompună şi
să formeze gaze, care ar afecta culoarea ceramicii

165. Ambalarea:
presupune acoperirea machetei cu masa de ambalat sau într-un singur timp, utilizân două mase de
ambalat
presupune utilizarea unor conformatoare de ambalare, constituite din două jumătăți
presupune acoperirea machetei cu masa de ambalat în doi timpi sau într-un singur timp
presupune utilizarea unor conformatoare de ambalare care să asigure o grosime a masei de ambalat, la
bază, aproximativ 6 mm și o distanţă între pereţii conformatorului şi machetă de cel puţin 1 cm
presupune utilizarea unor conformatoare de ambalare, de formă cilindrică sau ovală
presupune fixarea machetei scheletului metalic pe capacul conformatorului de turnare, aplicarea şi
corpul conformatorului, prepararea masei de ambalat şi introducerea acesteia în interiorul
conformatorului
se poate realiza doar în vid
presupune utilizarea unor conformatoare de ambalare care să asigure o grosime a masei de ambalat, la
bază, aproximativ 6 cm și o distanţă între pereţii conformatorului şi machetă de cel puţin 1 mm
se poate realiza și în vid
10. presupune introducerea masei de ambalat în prima jumătate a conformatorului,
introducerea machete în masa de ambalat, izolarea suprafeței după prize
materialului, aplicarea celei de a doua jumătăți a conformatorului, introducerea
masei de ambalat și presarea conformatorului timp de o oră

166. Dilatarea masei de ambalat poate fi:

dilatare de priză este o dilatare liniară, care are loc în momentul prizei materialului, în momentul
preîncălzirii tiparului
dilatare de priză este o dilatare liniară, care are loc în momentul prizei materialului, la temperatura
camerei.
dilatarea termică este expansiunea responsabilă de compensarea dilatării aliajelor
dilatarea higroscopică este o expansiune liniară, care se realizează dacă materialul este adus în contact
cu apa, în timpul mecanismului de priză
dilatarea termică are loc în cursul topirii aliajului
dilatarea higroscopică se poate obţine prin adăugarea unei cantităţi suplimentare de apă îmn momentul
amestecării cu pulberea
dilatarea higroscopică se poate obţine fie prin plasarea muflei de turnare într-o baie de apă, fie prin
adăugarea unei cantităţi controlate de apă pe suprafaţa materialului de ambalat
 dilatarea higroscopică este o expansiune liniară, care se realizează dacă materialul este adus în contact
cu apa, în timpul amestecului cu pulberea
dilatarea termică are loc în cursul preîncălzirii şi încălzirii tiparului

dilatarea termică este expansiunea responsabilă de compensarea contracţiei aliajelor

167. Sursele de topire:

trebuie să topească partial aliajul, pentru a evita oxidarea excesivă a acestuia
nu au influență asupra aliajului
utilizează presiunea negativă
influențează dilatarea termică a aliajului
trebuie să dezvolte temperaturi care să producă topirea întregii cantităţi de aliaj, în timp optim
pot fi reprezentate de flacăra produsă de combustia gazelor
trebuie să asigure o topire foarte lentă a aliajului
nu trebuie să impurifice aliajul
nu trebuie să prezinte pericol pentru personalul care lucrează şi trebuie să poată fi utilizate în
condiţiile laboratorului de tehnică dentară
pot fi reprezentate de căldura generată de curentul electric

168. Sursele de căldură reprezentate curenţii de înaltă frecvenţă,:

consumă o cantitate mai mică de energie
au preț de cost mic, deoarece bobina de inducţie nu se realizează din metale cu preţ de cost ridicat
nu permit automatizarea completă a procesului tehnologic;
permit automatizarea completă a procesului tehnologic
acţionează asupra aliajului de la distanţă, deci nu pot topi complet aliajul
se consumă o cantitate mare de energie;
au preţ de cost ridicat,deoarece bobina de inducţie se realizează din metale cu preț de cost mare
dezvoltă temperaturi ridicate pe unitatea de timp
dezvoltă temperaturi ridicate într-un timp lung
. acţionează asupra aliajului de la distanţă

169. Sursele de căldură trebuie să aibă următoarele caracteristici:

trebuie să acționeze în timp foarte scurt, pentru a preveni oxidarea aliajului
sursa de căldură să fie suficient de puternică pentru a topi întreg aliajul în timp optim
trebuie să realizeze topirea în prezenţa unor substanţe antioxidante
trebuie să realizeze topirea în mediu de gaz inert, în vederea evitării oxidării
trebuie să evite supraîncălzirea, deoarece produce modificarea structurii aliajului.
trebuie să evite supraîncălzirea, deoarece produce modificarea structurii aliajului.
sursa de căldură să fie suficient de puternică pentru a topi întreg aliajul în timp optim
trebuie să realizeze topirea în prezenţa unor substanţe antioxidante
trebuie să acționeze în timp foarte scurt, pentru a preveni oxidarea aliajului
trebuie să realizeze topirea în mediu de gaz inert, în vederea evitării oxidării
 170. Turnarea aliajelor se poate realiza:
cu ajutorul presiunea generată aer comprimat s au vapori de apă,
prin condensare
cu ajutorul centrifugii automate sau semiautomate
cu ajutorul vacuumului combinat cu presiunea
cu ajutorul vacuum-malaxorului
cu ajutorul forței gravitaționale
cu ajutorul centrifugii manuale
prin injectare
cu ajutorul vacuumului
prin turnare manuală

171. Dezambalarea:
este urmată de răcirea chiuvetei prin intreoducerea acesteia în apă la 23°C
se poate realiza cu ajutorul ciocanului pneumatic
presupune sablarea şi prelucrarea mecanică
este urmată de decapare, sablare şi prelucrarea mecanică
dezambalarea este operaţia de îndepărtare a piesei turnate din tipar.
este urmată de fragmentarea masei de ambalat cu ajutorul unui cleşte special
este urmată de răcirea chiuvetei la temperatura camerei
dezambalarea este operaţia de îndepărtare machetei din tipar.
presupune decapare piesei protetice
se poate realiza în baia de ultrasunete

172.Etapa de sablare:
creează premizele unei legături mecanice stabile
presupune proiectarea unui jet de particule, sub presiune negativă, asupra scheletului metalic
asigură o pregătire a păreților tiparului
realizează şi o pregătire a suprafeţei, prin apariţia unor microretenţi
asigură o curăţarea intensă a infrastructurii metalice
creează premizele unei legături metalo-ceramice stabile
produce, în acelaşi timp, o lustruire a infrastructurii metalice , optimizând aderenţa stratului ceramic
realizează şi o pregătire a suprafeţei, prin apariţia unor macroretenţi
produce, în acelaşi timp, o înăsprire şi o mărire a energiei structurii, optimizând aderenţa stratului
ceramic
presupune proiectarea unui jet de particule, sub presiune, asupra scheletului metalic

173. Sablarea:
se va realiza sub un unghi adecvat de sablare, care să nu permită înglobarea particulelor de sablare în
structura metalică
se va realiza cu particule a căror granulaţie se alege în funcţie de tipul de masa ceramic utilizat pentru
component de placare
se realizează sub un unghi de incidenţă de 45º
se va realiza cu particule a căror granulaţie se alege în funcţie de duritatea aliajului
se realizează pentru aliaje mai dure cu particule cu granulaţii de 50-110 µm
se realizează pentru aliaje mai dure cu particule cu granulaţii de aproximativ 250 µm
se realizrază pentru mai puţin dure cu un material de sablare cu granulaţii de 50-110 µm
se va realiza sub un unghi adecvat de sablare, care să permită înglobarea particulelor de sablare în
structura metalică, în vederea aspririi suprafeței
se realizează sub un unghi de incidenţa de peste 45º
se realizrază pentru mai puţin dure cu un material de sablare cu granulaţii de 250 µm

174. Factorii care influenţează procesul de sablare sunt:

temperatura incintei de lucru
amplitudinea piesei protetice
presiunea din incinta de sblare
temperatura infrastructurii metalice
natura masei ceramice de placare
durata sablării şi distanţa faţă de suprafaţa metalică.
presiunea jetului de particule, incidenţa sub care se realizează procedeul
natura materialului de sablare
natura aliajului din care se realizează scheletul metalic
dimensiunea particulelor

175. Sablarea în condiții optime se va realiza:

sub un unghi mai mare de 45º
cu particule cu diametrul de 50-110 µm pentru aliaje nenobile şi 120-250 µm pentru aliaje nobile
timp de aproximativ cinci secunde pentru fiecare suprafață
la o distanţă de 30-35 cm de structura metalică
sub un unghi de 45º
în vid
la presiune de 3-5 bari
timp de aproximativ cinci minutepentru fiecare suprafață
la o distanţă de 30-35 mm de structura metalică
cu particule cu diametrul de 50-110 µm pentru aliaje nobile şi 120-250 µm pentru aliaje nenobile

176. Prelucrarea mecanică a infrastructurii metalice:

va evita folosirea gumelor şi a pietrelor care conţin lianţi ceramici, pentru a nu îngloba impurităţi în
structura metalică
prin introducere timp de 15 minute în acid fluorhidric
presupune secţionarea tijelor de turnare şi prelucrarea suprafeţelor pe care urmează să se aplice
componenta fizionomică
este urmată de introducerea scheletului metallic într-o baie galvanică
presupune secţionarea tijelor de turnare
presupune utilizarea frezelor din oţel dur sau a frezelor diamantate, schimbându-se permanent direcţia
de manipulare.
prin introducere timp de 15 minute într-o baie de săruri
este urmată de tratatarea acidă a scheletul metalic
presupune utilizarea frezelor din oţel dur sau a frezelor diamantate, păstrându-se o singură direcţie de
manipulare.
presupune folosirea gumelor şi a pietrelor care conţin lianţi ceramici, pentru a asigura rugozitatea
suprafeței metalice

177. La verificarea infrastructurii metalice pe model pe model:

se va aprecia existenţa spaţiului suficient pentru aplicarea viitoarei componente ceramice.
se va urmări corectitudinea contactelor ocluzale cu dinţii antagonişti
se vor urmări rapoartele cu dinţii vecini şi antagonişti
se va analiza raportul capelor la nivel cervical
se va urmări corectitudinea refacerii punctelor de contact cu dinții vecini
se va analiza contactul corpului de punte cu suprafaţa creastei alveolare
se va analiza raportul corpului de punte cu suprafaţa creastei alveolare
se va analiza adaptarea infrastructurii metalice pe substructurile organice preparate
se va aprecia existenţa spaţiului suficient pentru aplicarea viitoarei componente ceramice.
se va urmări dacă la nivel cervical capele sunt la distanță suficientă de zona cervicală

178. Obținerea scheletului metalic prin turnare:

determică oxidarea intense a aliajelor
oferă posibilitatea realizării piesei protetice în oricare laborator de tehnică, deoarece metoda nu
necesită dotări speciale
nu permit obţinerea unor schelete metalice perfect adaptate, din cauza modificărilor volumetrice ale
aliajelor în etapa de topitre și turnare
nu oferă posibilitatea de control asupra fiecărei etape tehnologice.
presupune dotări special în laboratorul de tehnică dentară
poate determina modificări ale structurii, şi, implícit ale proprietăţilor aliajului, în urma etapelor de
topire și turnare
presupune un număr mare de etape de laborator, erorile fiecărei faze cumulându-se şi putându-se
ajunge în final la piese protetice imprecise
oferă posibilitatea de control asupra fiecărei etape tehnologice.
nu permit obţinerea unor schelete metalice perfect adaptate, din cauza modificărilor chimice ale
aliajelor în etapa de topitre și turnare
permit obţinerea unor schelete metalice perfect adaptate şi individualizate, datorită metodele moderne
de realizare a machetei infrastructurii

179. Galvanoformarea:
 presupune depunerea, sub acţiunea curentului electric, a unei cantităţi de metal pe modelul bontului
mobilizabil, aflat într-o baie de apă, la temperature de 100°c
permite obţinerea unor piese metalice foarte precise
capele obţinute prin acest procedeu, vor avea o duritate mult mai mare faţă de scheletele obţinute prin
turnare
capele obţinute prin acest procedeu, vor avea o duritate mult mai mică faţă de scheletele obţinute prin
turnare
a fost folosit iniţial pentru aliaje de aur
presupune aplicarea pe model a unui un lac bun conducător de electricitate
detemină obținerea unor cape foarte subțiri, care se pot deforma în timpul sinterizării maselor
ceramice
permite obţinerea unor piese metalice foarte precise, dar foarte subțiri și cu rezistență mcanică redusă
presupune depunerea, sub acţiunea curentului electric, a unei cantităţi de metal pe modelul bontului
mobilizabil, aflat într-o baie electrolitică
0. este indicate doarpentru aliajele de aur

180. Galvanoformarea:
capele obţinute prin acest procedeu, vor avea o duritate mult mai mică faţă de scheletele obţinute prin
turnare
asigură realizarea unor infrastructuri cu rezistenţă mecanică foarte bună
asigură obținerea unorschelete metalice cu duritate mai mare și cu o structură internă mai omogenă
permite o adaptare superioară a scheletului pe substructurile organice, comparativ cu alte tehnici
permite obţinerea unor piese metalice foarte precise, dar foarte subțiri și cu rezistență mcanică redusă
asigură o biocompatibilitate crescută a pieselor protetice
detemină obținerea unor cape foarte subțiri, care se pot deforma în timpul sinterizării maselor
ceramice
asigură un efect fizionomic optim al lucrării protetice finale
conduce la realizarea unor lucrări protetice finale cu un aspect fizionomic mediocru
va realiza un schelet metalic cu o adaptare precară pe substructurile organice, comparativ cu alte
tehnici

181. Metoda ambutisării:

este o tehnologie laborioasă
presupune realizarea unor infrastructuri compatibile cu toate tipurile de masă ceramică
este indicată doar pentru realizarea infrastructurii corpului de punte
presupune eliminarea unor etape de laborator
presupune un timp foarte scurt de realizare
un este indicată în tehnologia-metalo-ceramică
presupune un preţ de cost scăzut
presupune realizarea unor piese metalice cu rezistenţă mecanică mai redusă
presupune obținerea unor piese metalice cu rezistenţă mecanică bună
necesită optimizarea structurii metalice prin tratamente termice
 182. Metoda de obținere a infrastructurilor metalice prin sinterizare:
evită riscul deformării structurii metalice la temperatura de sinterizare a ceramicii
permite obţinerea unor structure metalice rezistente
un este indicată în tehnologia-metalo-ceramică
este o tehnologie laborioasă
permite o adaptare foarte bună a capei pe bontul modelului
necesită optimizarea structurii metalice prin tratamente termice
permite obţinerea unor structure metalice omogene
presupune realizarea unor piese metalice cu rezistenţă mecanică mai redusă
este indicată doar pentru realizarea infrastructurii corpului de punte
permite eliminarea unor faze de laborator, care ar putea genera erori (realizarea machetei, ambalare,
topire, turnare),

183. Tehnologiile digitale:

oferă posibilitatea de control a tuturor parametrilor tehnologici
nu sunt indicate în tehnologia metalo-ceramică
realizează montarea modelelor într-un articulator virtual, care permite controlul precis al rapoartelor
interarcadice
nu permit individualizarea tututor soluțiilor terapeutice, în funcție de particularutățile câmpuliui
protetic
realizează infrastructuri metalice cu rezistență scăzută
nu oferă posibilitate de control asupra caracteristicilor preparărilor substructurilor organice și asupra
grosimii stratului de ciment de fixare
realizează montarea modelelor într-un articulator virtual, care nu permite controlul precis al
rapoartelor interarcadice
utilizeză materiale cu proprietăţi mecanice optime
permit realizarea unor construcţii protetice cu proprietăți mecanice și biologice optime
permit automatizarea completă a tehnologiei

184. Tehnologiile digitale:

permit semnalarea oricărei erori în etapa de execuţie a lucrării
nu permit un design individualizat al lucrării protetice
presupun o etapă de design, care este foarte laborioasă și care presupune un timp de lucru mai mare
nu oferă posibilitate de control asupra caracteristicilor preparărilor substructurilor organice și asupra
grosimii stratului de ciment de fixare
realizează infrastructuri metalice cu rezistență scăzută
permit un design individualizat al lucrării protetice
permit eliminarea etapei de turnare, care poate modifica structura aliajelor
permit reducerea costurilor de producţie şi a timpului de lucru
nu sunt indicate în tehnologia metalo-ceramică
realizează piese protetice cu o grosime sau o dimensiune insuficientă a infrastructurii

185. Infrastructurile din titan:

nu au rezistenţă la corozine, putându-se oxide foarte ușor
au rezistenţă la corozine excelentă, ceea ce conferă o biocompatibilitate net superioară altor aliaje
dentare
au proprietăţi mecanice excelente
au conductibilitate termică redusă, asemănătoare cu a smalţului dentar
au modul de elasticitate crescut și o densitate mică
se oxidează foarte ușor, cee ace le afectează biocompatibiltatea
au densitate mare, deci piesele metalice au o greutate mai crescută
au densitate crescută
au densitate scăzută, deci permit obţinerea unor piese metalice uşoare
au conductibilitate termică mai mare decât a smalţului dentar

186. La aliajele din titan:

proprietăţile chimice ale titanului sunt dependente, în mare măsură, de afinitatea sa pentru oxigen,
hidrogen, azot şi carbon, care, chiar în cantitate redusă, cresc rezistența piesei metalice
dacă în timpul topirii se dizolvă cantităţi importante de oxigen, hidrogen, azot, carbon, se formează
oxizi, hidraţi, nitraţi, carbonaţi de titan, care vor creşte rigiditatea aliajelor, înrăutăţind proprietăţile
mecanice
proprietățile mecanice sunt influenţate de procedeul dedezambalare
plasticitatea este foarte mare
duritatea este mai mică decât a aliajelor nenobile, fiind un avantaj important
duritatea este mai mică decât a aliajelor nenobile, fiind un dezavantaj important
modul de elasticitate este aproximativ egal cu cel al aliajelor nobile
proprietăţile chimice ale titanului sunt dependente, în mare măsură, de afinitatea sa pentru oxigen,
hidrogen, azot şi carbon, care, chiar în cantitate redusă, influenţează negativ proprietăţile chimice..
dacă în timpul topirii se dizolvă cantităţi importante de oxigen, hidrogen, azot, carbon, se formează
oxizi, hidraţi, nitraţi, carbonaţi de titan, care vor creşte rigiditatea aliajelor, optimizând proprietăţile
mecanice
proprietăţile mecanice ale sunt influenţate de procedeul de turnare

187. Aliajele titan:

au conductibilitate termică redusă
presupun o prelucrare mecanică dificilă
impun utilizarea unor mase ceramice cu temperature de sinterizare scăzută
nu sunt rezistente la coroziune
au rezistenţa la coroziune excelentă, care le oferă o biocompatibilitate extraordinară
modul de elasticitate crescut, la o densitate mică.
au proprietăţi mecanice excelente
presupun o tehnologie costisitoare
nu sunt indicate în tehnologia metalo-ceramică
presupun o tehnologie laborioasă
 188. Proprietăţile aliajelor din titan:
au densitatea mare, de aceea turnarea este mai facilă
au o rezistenţa la oboseală şi la întindere foarte bună
sunt influențate de cantitatea, forma, mărimea și morfologia fazei alfa
au o rezistenţa la oboseală redusă
chimic, aliajele de ti şi ti nealiat reacţionează la temperaturi înalte cu elemente gazoase din mediu, de
aceea se recomandă turnarea în vacuum
au densitatea scăzută, de aceea turnarea este mai dificilă
chimic, aliajele de ti şi ti nealiat nu reacţionează la temperaturi înalte cu elemente gazoase din mediu,
de aceea au o biocompatibilitate foarte bună
au punct de topire înalt
au o rezistenţa la întindere foarte mare
au punct de topire scăzut

189. Masele ceramice:

se prezintă în sistem bicomponent
conțin la nivelul pulberii componente principale şi elemente de adaos
sunt sub formă de lichid, care se aplică, în straturi, pe infrastrucrura metalică
conțin la nivelul pulberii componente principale reprezentate de lianți și coloranți
se aplică pe infrastructura metalică sub formă de spary
au caracteristicole în strânsă corelaţie cu natura aliajului
se prezintă în sistem monocomponent
sunt sub formă de pulbere și lichid, iar din amestecul celor două elemente rezultă o pastă, ce se aplică,
în straturi, pe infrastrucrura metalică
au caracteristicile în strânsă corelaţie cu natura şi proporţia fiecărui element structural
se aplică cu instrumente speciale

190. Amprenta optică:

elimină riscul modificărilor volumetrice, care există la toate materialele de amprentă convenționale
înregistrează în etape separate fiecare detaliu de la nivelul câmpului protetic
poate înregistra într-o singură etapă ambele arcade
este confortabilă pentru pacient
dureaza mai putin de un minut
este foarte precisă, redând orice microdetaliu al câmpului protetic (cu maxima acuratete
nu este la fel de precisă ca amprenta convențională
poate da erori majore, dacă nu sunt realizate pregătiri corespunzătoare la nivelul câmpului protetic
este mai puțin confortabilă pentru pacient
nu poate fi individualizată pentru toate situațiile clinice exixtente
 191. Amprenta optică:
1. favorizează o mai bună cominicare între medic
și tehnician 2. corecțiile se pot face în timp real
limitează interacțiune cu laboratorul de tehnică dentară
nu poate fi stocată timp mai îndelungat
nu permite realizarea unor corecții
creează premisele unei lucrări protetice precise
presupune un timp de înregistrare mai lung
poate fi stocata timp îndelungat, păstrând toate informațiile.
poate genera erori ce compromit lucrarea protetică
presupune o economie de timp

192. Inserția punților metalo-ceramice:

presupune ca fața ocluzală să fie modelată corect
se realizează pe un ax liniar
asigură fixarea şi stabilizarea protezei fixe sub acţiunea forţelor de masticaţie
este capacitatea construcției protetice de a rezista la forţelor exercitate în timpul realizării funcţiilor
sistemului stomatognat
Se realizează în axul dinților stâlpi
se referă la posibilitatea de a introduce, dar şi de a îndepărta punţile dentare de pe dinţii stâlpi
împreună cu stabilitatea, asigură principiul biomecanic
depinde de forma corpului de punte şi de corecta dimensionare în sens vestibulo-oral și cervico-
ocluzal
se asigură prin paralelismul preparării substructurii organice
necesită cuantificarea distribuţiei încărcărilor tensionale în timpul mişcărilor mandibulare

193. Principiul conservării homeostaziei sistemului stomatognat:

este asigurat prin refacerea morfologiei coronare corecte
permite realizarea armoniei cu celelalte elemente ale sistemului stomatognat şi, totodată, încadrarea în
fiziologia neuromusculară a sistemului, evitând contactele de supraîncărcare
presupune realizarea unei arii ocluzale congruente
prevede reconstituirea corectă astfel încât parodonţiul să fie stimulat
se realizează prin prepararea individualizată în funcţie de forma dintelui
se referă la adaptarea cervicală corectă a elementelor de agregare
se referă la biocompatibilitatea materialelor din care se realizează protezele fixe
are ca scop protejarea papilei și transmiterea forţelor tangenţiale spre dinţii vecini
presupune anularea fenomenul de coroziune
Ppesupune un raport corect cu creasta alveolară

194.Topirea aliajelor nobile se realizeaza:

în cuptoare cu inducție
în vid
sub influeța forței centrifuge
cc ajutorul presiunii
în conul de turnare
în cuptoare cu rezistență de platină
în atmosfera de halogen
în centrul termic al tiparului
în creuzete speciale
cu flacăra oxiacetilenică

195. Ambalarea machetei unei piese protetice se realizează în scopul obţinerii:

imaginii negative a machetei
modelului duplicat
modelului de studiu
amprentei
cavității în care se injectează masele ceramice
tiparului
cavității în care se toarna aliajul topit
cavității in care se polimerizeaza rășinile acrilice
imaginii pozitive a machetei
modelului cu bont mobilizabil

196.Turnarea aliajului dentar in tipar se realizează:

1. prin polimerizare
2. prin injectare
3. prin sinterizare
4. combinand vacuumul cu presiunea
5. folosind forta centrifuga
6. folosind forta compresiune
7. prin folosirea vacuum malaxorului
8. folosind vacuum
9. folosind aspiratia
10. prin vibrare
 Dezambalarea presupune:
1. îndepărtarea din tipar a canalelor de turnare
2. îndepărtarea masei de ambalat specifice de la exteriorul infrastructurii metalice
3. ecranarea componentei ceramice
4. aplicarea canalelor de turnare
5. îndepărtarea din tipar a piesei protetice
6. spargerea pereților tiparului
7. îndepărtareaa din tipar a machetei
8. aplicarea machetei canalelor de evacuare a gazelor
9. secționarea machetei tijelor de turnare
10. îndepărtarea din tipar a infrastructurii metalice a elementelor de agregare și a corpului de punte

197.Modelul de studiu se folosește:

1. pentru realizarea tiparului
2. pentru analiza câmpului protetic
3. pentru explicarea algoritmului clinico-tehnologic
4. pentru trasarea conturului viitoarei piese protetice
5. pentru realizarea modelului duplicat.
6. ca document medico-legal
7. pentru realizarea portamprentei
8. pentru realizarea amprentei optice
9. pentru modelarea machetei
10. pentru argumentarea soluției terapeutice

198. Macheta reprezintă:

1. imaginea negativă a viitoarei piese protetice, realizată din ceară
2. imaginea pozitivă a viitoarei piese protetice
3. o etapă tehnologică realizată pe modelul de lucru
4. o piesă din ceară care reproduce detaliile morfologice
5. o piesă din rășini acrilice calcinabile
6. o cavitate în care se toarnă aliajul
7. negativul tiparului
8. imaginea negativă a viitoarei piese protetice, realizata din rășini acrilice termopolimerizabile
9. imaginea pozitivă a substructurii organice
10. imaginea pozitivă a câmpului protetic;

199. Principiul profilactic:

1. are în vedere realizarea corectă a reliefului ocluzal
2. este dependent de refacerea feţelor vestibulare, cu redarea caracteristicilor individuale pentru
dinţii frontali: fisuri, pete de culoare
3. Are în vedere realizarea corectă a direcţiei corpului de punte
4. are în vedere realizarea protecţiei parodonţiului marginal
5. Are în vedere realizarea corectă a dimensiunii vestibulo-orale
6. are în vedere toleranţațesuturilor la materialul utilizat
7. presupune cuantificarea distribuţiei încărcărilor tensionale în timpul mişcărilor mandibulare
8. se referă la restabilirea funcţiilor aparatului dento-maxilar prin restaurarea morfologiei şi
funcţionalităţii arcadei parţial edentate
9. ţine seama de particularitățile specifice grupei de vârstă din care face parte pacientul
10. se referă la rezistenţa punţii dentare, inserţia, stabilitatea acesteia

200. Obiectivele biologice sunt:

1. curativ ce urmărește refacerea morfologică și funcțională a arcadelor edentate
2. mecanic, ce urmărește creșterea rezistenţei mecanice a corpului de punte
3. profilactic, ce urmărește conservarea sănătății țesuturilor de vecinătate prin modelare morfologică
4. mecanic, ce urmărește evitarea deformării elastice
5. profilactic, ce urmărește micșorarea ratei resorbției osoase
6. mecanic, ce urmărește creșterea rezistenţei la abraziune punții
7. mecanic, ce urmărește evitarea deformării plastice a corpurilor de punte
8. mecanic, ce urmărește ca forţele pe care le transmite corpul de punte să nu suprasolicite dinții
stâlpi
9. profilactic, ce urmărește evitarea dishomeostazia aparatului dento-maxilar
10. curativ, ce urmărește crearea condițiile deglutiției normale

201. Obiectivele principiului biofuncţional:

1. prevenirea apariţiei altor îmbolnăviri
2. refacerea funcţiilor masticatorie, fizionomică, fonetică
3. biocompatibilitatea materialelor din care se realizează protezele fixe
4. vindecarea afecţiunilor existente
5. prepararea fiind individualizată în funcţie de forma dintelui
6. refacerea morfologiei coronare
7. conservarea relaţiilor mandibulo-craniene corecte
8. reproducerea corectă a convexităţilor vestibulare şi orale, a punctelor de contact interdentare şi a
morfologiei ocluzale
9. anularea fenomenul de coroziune
10. refacerea integrităţii arcadei

202. Condiţionarea prin oxidare termică:

1. permite obținerea unui stratul de oxizi prin încălzirea scheletului metalic la o temperatură
inferioară temperaturii de topire a aliajului
2. este urmată de răcirea rapidă a infrastructurii metalice, în baie de apă, care are și un efect de
călire a aliajului
3. se realizează în vid
4. se realizează prin toireainfrastructurii metalice, migrarea către suprafaţă elementelor din structura
aliajului și formarea unui strat gros de oxizi
5. este o metodă de condiţionare a suprafeţei metalice ce constă în încălzirea infrastructurii metalice
6. este urmată de răcirea lentă a infrastructurii metalice, la temperatura camerei, sub un clopot de
sticlă
7. permite obținerea unui stratul de oxizi prin încălzirea scheletului metalic la o temperatură
superioară temperaturii de topire a aliajului
8. se realizează în prezenţa aerului
9. este o metodă de condiţionare a suprafeţei metalice ce constă aplicarea unor tratamente termice
de încălzire și răcire succesivă a infrastructurii metalice
10. se realizează prin aducerea la incandescenţă a infrastructurii metalice, migrarea către suprafaţă
elementelor din structura aliajului și formarea unui strat intermediar de oxizi

203. Prin oxidarea termică sunt atinse următoarele obiective:

1. obţinerea unui strat cât mai gros de oxizi
2. crearea unei zone de difuziune, care contribuie la relizarea unei legături metalo-ceramice
puternice şi stabile
3. crearea unei zone de difuziune, fluide care conţine atât oxizi metalici și particule ceramice
4. uscarea completă a suprafeţei metalice
5. creşterea umectabilităţii suprafeţei metalice
6. obţinerea unui strat de oxizi
7. crearea unei zone de difuziune, care conţine atât oxizi metalici cât şi oxizi de siliciu
8. generarea unor tensiunilor intene care vor asigura o legătură metalo-ceramică mai rezistentă
9. anihilarea tensiunilor intene din structura amestecului metalic
10. crearea unei zone de difuziune, care contribuie la asigurarea elasticității maselor ceramice și
evitarea fracturării acestora

204. Condiţionarea scheletului metalic prin oxidare urmăreşte următoarele obiective:

1. realizarea unei suprafeţe metalice rugoase
2. crearea premizelor de pătrundere a ceramicii în microretenţii şi creşterea calităţii
legăturii metalo-ceramice
3. crearea unui strat intermediar, care să asigure plasticitatea și elasticitatea componentei
ceramice
4. asigurarea unei suprafeţe metaliec perfect uscate, condiţie esenţială pentru iniţierea
reacţiilor chimice între o structură solidă şi una fluidă
5. realizarea unei suprafeţe metalice fără defecte
6. realizarea unei suprafeţe metalice neregulate
7. crearea unui strat intermediar, care să realizeze, pe de o parte, o bună legătură cu scheletul
metalic şi pe de altă parte, să asigure o fixare optimă a maselor ceramice
8. asigurarea unei umectabilităţi a suprafeţei metalice, condiţie esenţială pentru iniţierea reacţiilor
chimice între o structură solidă şi una fluidă
9. realizarea unei suprafeţe metalice netede, care să favorizeze adeziunea ceramicii
10. crearea unui strat separator între structura metalică și componenta de placare

205. Condiţionarea prin oxidare anodică:

1. este o tehnologie laborioasă
 2. evită apariţia distorsiunilor la nivelul componentei metalice
3. determină formarea unui strat de oxizi uniform
4. determină formarea unui strat de oxizi neuniform
5. este o tehnologie uşor de realizat şi controlat
6. determină modificarea structurii aliajului în urma încălzirii
7. crește riscul apariţiei unor reacții chimice între elementele metalice și soluția din baia
galvanică
8. este o metodă rapidă
9. este o metodă cronofagă
10.evită modificarea structurii aliajului în urma încălzirii

206. Condiţionarea prin oxidare anodică:

1. permite obținerea unui strat de oxizi aderent şi cu o grosime egală
2. evită formarea un strat intermediar de oxizi prea subţire, care nu realizează o legătură metalo-
ceramică eficientă
3. permite obținerea unui strat de oxizi aderent, dar cu o grosime inegală
4. favorizează formarea un strat intermediar de oxizi cu grosime mare, care va realiza o legătură
puternică între cele două componente
5. permite obținerea unui strat de oxizi uniform și stabil
6. nu permite formarea unei legături chimice stabile între aliaj şi ceramică
7. nu permite obținerea unui strat de oxizi uniform și stabil din punct de vedere chimic
8. evită formarea un strat intermediar de oxizi cu grosime prea mare, care va acționa ca un strat
separator între cele două componente
9. favorizează formarea un strat intermediar de oxizi subţire, care nu influențează negative culoarea
componentei de placare
10. asigură legături chimice stabile între aliaj şi ceramică

207. Tratamentul de oxidare anodică:

1. determină depunerea rapidă şi discontinuă a stratului de oxizi
2. este un procedeu controlabil prin înregistrarea curbei de polarizare
3. este un procedeu dificil de controlat
4. nu permite obținerea unui strat de oxizi uniform și stabil din punct de vedere chimic
5. permite obținerea unui strat de oxizi uniform și stabil
6. permite obținerea unui strat de oxizi aderent şi cu o grosime egală
7. permite şi aplicarea opacului, tot pe cale galvanică
8. permite obținerea unui strat de oxizi aderent, dar cu o grosime inegală
9. asigură depunerea rapidă şi continuă a stratului de oxizi
10. permite aplicarea pec ale galvanică a componentei ceramice de placare

208. Aplicarea agenților de cuplare:

1. realizează o puternică legătură metalo-ceramică
2. permite realizarea unor legături metalo-ceramice eficiente şi în cazul aliajelor rezistente la
oxidare, aşa cum este cazul aliajelor cu un conţinut mare de metal nobil
3. crește riscul modificărilor de culoare la nivelul componentei ceramice de placare
4. elimină etapa de încălzire până la incandescenţă a scheletului metalic, ceea ce nu permite
obținerea unui strat de oxizi cu o grosime oprimă
5. creează un strat tampon între cele două componente,scăzând rezistenţa legăturii la forţele de
forfecare şi încovoiere, care apar în timpul solicitărilor funcţionale
6. elimină riscul modificărilor de culoare, care apare în cazul unui strat prea gros de oxizi
7. elimină etapa de încălzire până la incandescenţă a scheletului metalic, ceea ce înlătură riscul
modificării structurii aliajului
8. nu permite realizarea unor legături metalo-ceramice eficiente în cazul aliajelor cu un conţinut
mare de metal nobil
9. creează un strat tampon între cele două componente, crescând rezistenţa legăturii la forţele de
forfecare şi încovoiere, care apar în timpul solicitărilor funcţionale
10. realizează o legătură metalo-ceramică mai puțin stabilă

209. Sistemele clasice de înregistrare a culorilor presupun:

1. ca durata de examinare să fie suficient de lungă pentru a aprecia corect nuanța, evitând ca
mostrele să fie schimbate prea repede
2. înregistrarea culorii se va realiza în lumină naturală şi, comparativ, în lumină artificială
3. alegerea nuanţei corespunzătoare în funcție de variaţia culorilor dinților la nivelul arcadei
4. menținerea mostrei din cheia de culori în aceeaşi poziţie cu dintele natural
5. menținerea mostrei din cheia de culori în poziţie perpendicular pe dintele natural
6. ca durata de examinare să fie scurtă, iar mostrele să fie schimbate cât mai repede
7. respectarea nuanțelor dinților naturali, având în vedere faptul că la canin este cea mai mare
saturaţie a nuanţei de dominante, incisivii superiori au aceeaşi saturaţie cu premolarii, iar incisivii
inferiori au un grad de saturaţie mai mic faţă de incisivii superiori.
8. respectarea nuanțelor dinților naturali, având în vedere faptul că la caninul este cea mai mica
saturaţie a nuanţei de dominante, incisivii superiori au aceeaşi saturaţie cu caninii, iar incisivii
inferiori au un grad de saturaţie mai mare faţă de incisivii superiori.
9. alegerea nuanţei corespunzătoare în funcție de variaţia culorilor dinților la nivelul feței
orale
10. înregistrarea culorii se va realiza în lumină artificială

210. Luminozitatea dinților:

1. are intensitate cu atât mai mare cu cât stratul de smalţ are grosime mai mare
2. este influenţată de calitatea stratului de dentină
3. este influenţată de grosimea stratului de dentină
4. are intensitate cu atât mai mare cu cât stratul de smalţ are grosime mai mică
5. are o intensitate mai redusă dacă dentina este mai transparentă
6. este o un parametru care care nu influențează culorea maselor ceramice
7. este o caracteristică importantă de care trebuie să țină cont la alegerea culorii maselor ceramice
8. este influenţată de calitatea stratului de smalţ
9. are o intensitate mai redusă dacă dentina este mai opacă
10. este influenţată de grosimea stratului de smalţ

211. Caracteristicile optice ale dintelui sunt reprezentate de:

1. saturația, care, cu cât stratul de smalţ este mai subţire, cu atât influenţa asupra acestui parametru
este mai mare
2. fluorescența, care reprezintă o colorație a dinților naturali, ce variază de la alb intens la albastru
deschis și care este determinată de contactul radiaţiilor ultraviolete cu țesuturile dure dentare
3. saturaţia culorii, care este condiţionată, la dinţii naturali, de smalț
4. saturaţia culorii, care este condiţionată, la dinţii naturali, de dentină
5. saturaţia care este condiţionată, la dinţii naturali, de grosimea şi transparenţa stratului de smalţ
6. saturația, care, cu cât stratul de smalţ este mai subţire, cu atât influenţa asupraacestui parametru
este mai redusă
7. fluorescența, care reprezintă o colorație a dinților naturali, ce variază de la galben la gri deschis și
care este determinată de contactul radiaţiilor ultraviolete cu țesuturile pulpare
8. fluorescenţa, care este determinată de contactul radiaţiilor ultraviolete cu interfaţa dentină-cement
9. saturaţia care este condiţionată, la dinţii naturali, de grosimeași transparența stratului de dentină
10. fluorescenţa, care este determinată de contactul radiaţiilor ultraviolete cu interfaţa smalţ-dentină

212.Opalescenţa:
1. apare ca urmare a devierii radiaţiilor cu lungimi de undă mari
2. apare un efect difuz la nivelul dintelui, ce variază de la alb la galben închis
3. apare ca urmare a reflectării radiaţiilor cu lungimi de undă mari
4. este o caracteristică importantă de care trebuie să țină cont la alegerea culorii maselor
ceramice
5. este o un parametru care care nu influențează culorea maselor ceramice
6. este o caracteristică ce apare în urma refracţiei diferite a radiaţiilor luminoase la nivelul
componentelor organice şi anorganice ale smalţului
7. apare ca urmare a devierii radiaţiilor cu lungime de undă mică
8. apare un efect difuz la nivelul dintelui, ce variază de la alb-gri la albastru
9. apare ca urmare a reflectării radiaţiilor cu lungime de undă mică
10. este o caracteristică ce apare în urma refracţiei diferite a radiaţiilor luminoase la nivelul
componentelor
organice şi anorganice ale dentinei

213.Dispozitivele digitale de înregistrare a culorii sunt concepute astfel încât să prezinte:

1. un sistem computerizat de analiză a datelor, care oferă informaţii cu privire la culoare,
2. un sistem de înregistrare a culorii
3. un sistem computerizat de analiză a datelor care să permită determinate, cu acurateţe, a nuanţelor
zonei de colet, caracteristicile culorii dentinei şi smalţului
4. un sistem computerizat de analiză a datelor care să ofere informații privind compoziţia culorii şi
concentraţia acesteia
5. un sistem computerizat de analiză a datelor, care oferă informaţii cu privire la caracteristicile feței
vestibulare a dintelui
6. o cheie de culorii
7. un sistem computerizat de analiză a datelor privind valorile luminozităţii și nuanţei culorii
8. un sistem computerizat de analiză a datelor privind valorile axului de implantare al dinților
9. un sistem computerizat de analiză a datelor care să permită determinate, cu acurateţe, detaliilor
morfologicer ale dintelui
10. un sistem computerizat de analiză a datelor care să ofere informații privind compoziţia smalțului
și a dentinei

214.Dispozitivele digitale de înregistrare a culorii:

1. au dezavantajul unei interpretări, încă subiective, a rezultatelor analizei
2. permit înregistrarea diferenţelelor de textură a dinților
3. nu permit întotdeauna înregistrarea diferenţelelor de transluciditate la nivelul dinților
4. nu permit întotdeauna înregistrarea diferenţelelor de textură a dinților
5. au avantajul unei interpretări întotdeauna obiective a rezultatelor analizei
6. permit înregistrarea diferenţelelor de transluciditate la nivelul dinților
7. presupun utilizarea unui spectrofotometru sau a unei camere digitale pentru înregistrarea culorii
8. nu permit întotdeauna înregistrarea a unor detalii de finețe ale culorii
9. presupun utilizarea unei chei de culori
10. permit înregistrarea a unor detalii de finețe ale culorii

215. Condiționarea prin oxidare va ține cont de următoarele aspecte:

1. temperatura de oxidare este de 950-980ºc, timp de 7-10 minute, la aliajele nobile
2. nerespectarea riguroasă a parametrilor oxidării poate compromite legătura metalo-ceramică
3. temperatura de oxidare este de 950-980ºc, timp de 7-10 minute e, la aliajele nenobile
4. aliajele cu un conţinut ridicat de metale nobile trebuie să conţină şi elemente nenobile (crom, fier,
zinc), care să conducă la apariţia oxizilor superficiali
5. temperatura de oxidare este de 1020-1040ºc, timp de 30 secunde, la aliajele nobile
6. nerespectarea riguroasă a parametrilor oxidării poate compromite legătura structura maselor
ceramice
7. aliajele cu un conţinut ridicat de metale nobile nu trebuie să conţină elemente nenobile (crom,
fier, zinc), care pot impurifica aliajul
8. aliajele cu un conţinut ridicat de metale nobile sunt rezistente la oxidare
9. aliajele cu un conţinut ridicat de metale nobile sunt mai puțin rezistente la oxidare
10. . temperatura de oxidare este de 1020-1040ºc, timp de 30 secunde, la aliajele nenobile.

216. Masele ceramice utilizate pentru realizarea infrastructurii ceramice a punților ceramo-
ceramice sunt:
1. mase ceramice pe bază de lianți fosfatici
2. mase ceramice pe bază de fosfați
 3. mase ceramice pe bază de cuarț
4. ceramica vitroasă cu matrice de silicat
5. mase ceramice lichide
6. mase ceramice feldspatice
7. vitroceramica
8. ceramic aluminoasă înfiltrată cu sticlă
9. mase ceramice pe bază de sulfat de calciu
10.ceramica densificată prin fritare

217. Etapele de realizare a punții ceramo-ceramice prin tehnica strat cu strat sunt reprezentate
de:
1. sinterizarea maselor ceramice la finalul aplicării straturilor
2. prelucrarea mecanică
3. sinterizarea fiecărui strat de ceramică
4. duplicarea modelelor de ansamblu
5. realizarea infrastructurii metalice
6. realizarea modelului de studiu
7. aplicarea maselor ceramice pentru realizarea nucleului ceramic
8. aplicarea componentei de placare ceramice
9. realizarea modelului de lucru cu bonturi mobilizabile
10. duplicarea modelelor unitare

218. Imagistica asistată de computer:

1. permite înregistrarea imaginii faciale a pacientului
2. oferă pacientului o gamă mai limitată de soluţii terapeutice e
3. presupune un timp de lucru lung
4. permite pacienților să-și exprime opțiunile privind morfologia dinților sau anumite individualizări
la nivelul acestora
5. permite înregistrarea imaginii complete a câmpului protetic
6. permite selectarea mai multor parametrii estetici
7. este o tehnică laborioasă și inconfortabilă pentru pacienți
8. permitedoar selectarea parametrii estetici de bază
9. permite pacienților să-și exprime opțiunile privind forma, dimensiunea şi culoarea dinţilor
10. oferă pacientului o gamă variată de soluţii terapeutice estetice

219. Imagistica asistată de computer:

1. se utilizează doar în cazul punților metalo-ceramice pe support implantar
2. are un rol esenţial în comunicarea dintre medic şi laboratorul de tehnică dentară
3. permite vizualizarea virtuală a viitoarei soluții terapeutice
4. are un rol esenţial în comunicarea dintre medic şi laboratorul de tehnică dentară, tehnicianul
putând realiza un model virtual pe care va face design-ul viitoarei construcții protetice
5. are un rol esenţial în comunicarea dintre medic și pacient, scopul final fiind cel de a transpune cât
mai fidel în
realitate soluția terapeutică generate de computer
6. poate utiliza tehnici aditive
7. reduce comunicarea dintre medic și tehnicianul dentar
8. poate utiliza tehnici substractive
9. permite realizarea unor corecții la nivelul soluției terapeutice generate de computer
10. implică pacientul în alegerea soluției terapeutice

220. Masele ceramice utilizate în tehnologia metalo-ceramică îndeplinesc următoarele

caracteristici:
1. elasticitate, pentru a preveni fracturarea
2. conductibilitate termicămare
3. afinitate mare pentru oxigen
4. rezistenţă la variaţii de temperatură
5. densitate apropiată de cea a smalțului 6. rezistenţă la uzură şi la compresiune
7. coeficientul de dilatare termică al maselor ceramice trebuie să fie mai mare decât al aliajului din
care se realizează scheletul metalic
8. conductibilitate termică redusă
9. densitate apropiată de cea a dentinei
10. coeficientul de dilatare termică al maselor ceramice trebuie să fie apropiat de cel al aliajului din
care se realizează scheletul metalic

222.Realizarea componentei ceramice presupune:

1. aplicarea primului strat, care este opacul
2. sinterizarea după fiecare aplicare a unui strat ceramic
3. aplicarea opacului și maselor ceramice de bază, stratul de glazură nefiind indicat la
masele ceramice moderne
4. condiționarea suprafeței metalice
5. aplicarea pastelor pentru dentină și smalț
6. aplicarea glazurii
7. sinterizarea maselor ceramice la final, dupa ce au fost aplicate toate straturile
8. sablarea, in vederea aspirarii suprafetei
9. aplicarea maselor ceramice de baza
10. aplicarea maselor ceramice de baza si a glazurii, stratul de opac nefiind indicat la masele
ceramice moderne
223. Pentru realizarea componentei fizionomice sunt necesare:
1. motor cu ax orizontal, pentru eventualele retuşuri
2. freze, filțuri și instrumentar abraziv pentru prelucrare
3. pensule fine din păr de jder, necesare depunerii primelor straturi
4. baie galvanică necesară depunerii primelor straturi
5. spatule speciale de modelare şi aplicare prin vibrare a pastei
6. pensule aspre, numărul 12-14, pentru condensarea pastei ceramice
7. vacuum-malaxor pentru condensarea pastei ceramice
8. micromotor, piesă de mână şi pietre diamantate, pentru eventualele retuşuri
9. incinta de sinterizare
10. incintă de fotopolimerizare

224. Masele ceramice utilizate în tehnologia metalo-ceramică:

1. se prepară sub formă de o pastă de consistenţă cremoasă
2. se aplică pe suportul metalic prin pulverizare
3. se prepară sub formă de pastă, de culoarea leasă de medic în cabinet
4. se prezintă în sistem monocomponent
5. se prepară sub formă de pastă, colorată diferit pentru fiecare strat aplicat
6. se prezintă sub formă de pastă de consistenţă cremoasă
7. necesită sinterizarea la finalul aplicării tuturor straturilor
8. necesită sinterizarea după fiecare a plicare a unui nou strat
9. se aplică pe suportul metalic strat cu strat
10. se prezintă în sistem bicomponent, pulbere-lichid

225. Incintele de sinterizare se compun din următoarele elemente:

1. camera de încălzire, numită şi incinta propriu-zisă
2. camera de polimerizare
3. mecanismul de control a grosimii straturilor ceramice
4. mecanismul de control al procesului
5. mecanismul de indicare a presiunii
6. pompa de vid, pentru condiţii de sinterizare în vacuum
7. platou pe care se plasează lucrarea protetică
8. incinta de oxidare
9. mecanismul de indicare a temperaturii
10. incinta cu gaz inert

226. Amprentarea optică:

1. foloseşte o cameră intraorală cu o rezoluţie tridimensională, ce proiectează pe monitor o imagine
tridimensională a preparaţiei
2. camera intraorală este orientată în axul dintelui, paralel cu direcţia de inserţie a restaurării 3.
toate zonele preparaţiei trebuie să fie vizibile şi distincte de structurile învecinate
4. este o tehnică generatoare de erori
5. presupune un câmp protetic uscat, izolat perfect de ţesuturile moi înconjurătoare
6. camera intraorală este orientată perpendicular pe direcţia de inserţie a restaurării
7. foloseşte o cameră intraorală
8. toate zonele de mucoasă fixă și mucoasă mobile trebuie să fie vizibile şi distincte de structurile
învecinate
9. foloseşte o cameră intraorală cu o rezoluţie tridimensională, ce proiectează pe monitor o imagine
tridimensională a viitoarei lucrări protetice.
10. este o metodă laborioasă

227. Realizarea componentei fizionomice a punților metalo-ceramice:

1. presupune realizarea pastei ceramice în vid
2. presupune sinterizarea maselor ceramice la o temperatură care va creşte rapid şi controlat
3. presupune alegerea lichidului în funcţie de zonele de aplicare şi de nuanţele stabilite
4. presupune o uscare corectă a maselor ceramice şi o contracţie lentă a acestora, fără a exista riscul
apariţiei fisurilor sau fracturilor
5. presupune o uscare corectă a maselor ceramice şi o contracţie rapidă a acestora, în vederea
obținerii unor structure dense, cu duritate mare
6. presupune realizarea pastei ceramice în godeuri de porţelan sau pe plăci de sticlă
7. presupune alegerea pulberile de ceramică în funcţie de destinaţia lor şi de nuanţele stabilite
8. presupune realizarea pastei ceramice la vacuum-malaxor, pentru a obține un amestec omogen
9. presupune sinterizarea maselor ceramice la o temperatură care va creşte lent şi controlat
10. presupune amestecul pulberii cu lichidul special din trusă, până la obţinerea unei paste cremoase

228. Pasta de masa ceramică:

1. de consistență vâscoasă suferă variaţii volumetrice în etapa de răcire
2. de consistență vâscoasă este mai greu de aplicat şi modelat.
3. cu exces de lichid este mai ușor de modelat și aplicat
4. se aplică pe scheletul metalic prin pulverizare
5. cu exces de lichid este mai dificil de modelat și aplicat
6. cu exces de lichid suferă variaţii volumetrice în etapa de răcire
7. se aplică pe scheletul metalic având o consistenţă cremoasă
8. se aplică dirijat, astfel încât placajul ceramic să aibă grosimea uniformă, de aproximativ 1,5-2
mm
9. de consistență vâscoasă suferă contracții importante după sinterizare
10. cu exces de lichid suferă contracții importante după sinterizare

229. Depunerea straturilor de ceramică:

1. se face pe măsuța vibratorie
 2. se face pe cale galvanică
3. este urmată de o condensare realizată prin vibrare
4. este urmată de o condesare
5. este urmată de fotopolimerizare
6. se face prin electrodepunere
7. se face prin pulverizare
8. se face cu ajutorul pensulelor sau spatulelor din trusele standard
9. este urmată de o condensare realizată manual
10. este urmată de o condensare realizată manual şi prin vibrare după depunerea fiecărui strat.

230. Într-o primă etapă de sinterizare:

1. pulberea din pastă se topește
2. se realizează o preîncălzire, care are rol în reducerea spaţiile dintre particulele masei ceramice cu
până la75%
3. se realizează o încălzire până la 930ºC
4. lichidul arde fără reziduuri, transformându-se în dioxid de carbon şi apă
5. gazele de ardere sunt eliminate prin pereții tiparului
6. lichidul din pastă se evaporă
7. lianţii şi coloranţii ard fără reziduuri, transformându-se în dioxid de carbon şi apă
8. se realizează o preîncălzire, care are rol durificarea masei ceramice și a infrastructurii metalice
9. se realizează o încălzire până la 400-480ºC
10. gazele de ardere sunt eliminate cu ajutorul pompei de vid
231. În a doua etapă de sinterizare:
1. se realizează o preîncălzire, care are rol în reducerea spaţiile dintre particulele masei ceramice cu
până la 75%
2. gazele de ardere sunt eliminate cu ajutorul pompei de vid
3. temperatura creşte, până la 400-480ºC
4. se va produce o topire a particulelor din straturile superficiale, care vor curge între spaţiile dintre
particulele straturilor subiacente
5. temperatura creşte, până la temperatura de sinterizare a ceramicii respective
6. lichidul din pastă se evaporă
7. straturile ceramice se compactează, rezultând o structură unitară, omogenă şi rezistentă
8. temperatura creşte conform unui regim termic bine stabilit de producător
9. Structura ceramicii devine densă şi omogenă
10. lianţii şi coloranţii ard fără reziduuri, transformându-se în dioxid de carbon şi apă

232. În etapa de depunere a straturilor de masă ceramică:

1. se aplică opacul într-un singur strat sau în două straturi în funcţie de tehnica aleasă
2. se verifică în prealabil substructurile organice preparate
3. se verifică în prealabil suprafaţa scheletului metalic
4. se verifică în prealabil corectitudinea şi eficienţa etapei de condiţionare
5. se aplică primul strat de ceramică, glazura
6. se aplică glazura într-un singur strat sau în două straturi în funcţie de tehnica aleasă
 7. se verifică în prealabil corectitudinea şi eficienţa etapei de amprentare
8. se aplică opacul cu o grosime de 0,2-0,3 mm
9. se aplică glazura cu o grosime de 0,2-0,3 mm
10. se aplică primul strat de ceramică, opacul

233. Aplicarea manual a opacului presupune:

1. dacă s-a optat pentru metoda în doi timpi, ca primul strat de opac să fie mai subţire
2. dacă s-a optat pentru metoda în doi timpi, ca primul strat de opac să fie de consistență mai
vâscoasă
3. dacă s-a optat pentru metoda în doi timpi, ca al doilea strat este de consistență mai vâscoasă
4. dacă s-a optat pentru metoda în doi timpi, se sinterizează fiecare strat de opac
5. aplicarea pe suprafaţa metalică a unui strat uniform, cu grosime de 0,2-0,3 mm realizându-se şi o
vibrare mecanică.
6. dacă s-a optat pentru metoda în doi timpi, ca al doilea strat să fie mai fluid
7. aplicarea pe suprafaţa metalică a unui strat uniform, cu grosime de 1,5-2 mm, realizându-se şi o
vibrare mecanică
8. dacă s-a optat pentru metoda în doi timpi sinterizează se realizează după aplicarea celor două
straturi
9. după pensularea pastei, aplicarea unei cantități de lichid, cu ajutorul unei seringi
10. după pensularea pastei, îndepărtarea excesului de lichid, cu hârtie absorbantă

234. După aplicarea opacului:

1. construcția protetică se va usca, proiectrân un jet de aer cald
2. construcția protetică sinterizată este îndepărtată cât mai repede din incintă şi răcită rapid, în apă
rece
3. construcția protetică se aplică pe suportul refractar şi se introduce în incinta de sinterizare, unde
are loc o creştere a temperaturii
4. construcția protetică se va usca, într-o primă etapă, la gura cuptorului
5. construcția protetică se aplică pe suportul refractar şi se introduce în incinta de sinterizare, unde
are loc o uscare
6. construcția protetică este încălzită până la 960ºc, unde este menţinută şase minute, în condiţii de
vid
7. acest prim strat ceramic este sinterizat, în condiţii de vid, urmărind regimul termic indicat de
producător
8. construcția protetică este încălzită până la 960ºc, unde este menţinută şase minute, în condiţii
atmosferice normale
9. construcția protetică sinterizată este îndepărtată cât mai repede din incintă şi răcită lent, sub un
clopot de sticlă
10. acest prim strat ceramic este sinterizat, în condiţii atmosferice normale, la temperatură cât mai
ridicată

235. În urma procesului de sinterizare:

1. La nivelul stratului de opac orice nuanţă de gri trădează o mascare insuficientă a scheletului
metalic
2. Stratul de opac are culoare gri deaschis
3. rolul stratului de opac este de a contribui la refacerea estetică
4. Culoarea gri a stratului de opac indică o grosime suficientă a acestuia
5. stratul de opac are rolul de a crea un strat de difuziune, care amortizează presiunile, prevenind
fractura ceramicii
6. stratul de opac are rolul de a crea o zonă de legătură cu infrastructura metalică, pe de o parte și cu
masele ceramicew de bază, pe de altă parte
7. La nivelul stratului de opac orice nuanţă de gri trădează o grosime prea mică
8. rolul stratului este de a acoperi cât mai bine infrastructura metalică
9. stratul de opac va avea culoarea alb-gălbui
10. stratul de opac are rolul de a crea o legătură metalo-ceramică eficientă

236. Opacul se poate aplica prin mai multe metode:

1. aplicare prin inducție
2. aplicare cu pensonul sau pensonul vibrator
3. aplicare împreună cu glazura
4. aplicare manuală
5. aplicare împreună cu masele ceramice de bază
6. aplicare pe cale galvanică
7. aplicare prin pulverizare
8. aplicare cu perii speciale
9. aplicare prin sinterizare
10. aplicare manuală și fotopolimerizare

237. Aplicarea opacului prin pulverizare:

1. asigură obţinerea unui strat mai puțin uniform
2. necesită incintă de fotopolimerizare
3. asigură obținerea unui strat mai neomogen pe suprafaţa componentei metalice
4. necesită atomizoare speciale
5. asigură obținerea unui strat mai compact pe suprafaţa componentei metalice
6. necesită incintă de pulverizare
7. asigură obţinerea unui strat mai uniform
8. este mai puțin utilizată în tehnologia metalo-ceramică
9. nu este indicată în tehnologia metalo-ceramică
10. necesită spray-uri

238. Aplicarea opacului pe cale galvagalvanică:

1. constă în aplicarea scheletului metalic la anodul unei băi galvanice, care va conţine o soluţie
apoasă de pulbere de opac şi apă distilată.
2. permite realizarea unui strat rezistent
3. asigură obținerea unui strat mai neomogen pe suprafaţa componentei metalice
4. nu este indicată în tehnologia metalo-ceramică
5. permite realizarea unui strat cu grosime uniformă
6. crează premizele unei solide legături metalo-ceramice.
7. necesită atomizoare speciale
8. asigură obţinerea unui strat mai puțin uniform
9. permite realizarea unui strat dens
10. necesită spray-uri

239. Aplicare a opacului, pe cale galvanică:

1. este o metodă laborioasă
2. presupune realizarea infrastructurii metalice şi obţinerea stratului de oxizi tot prin electrodepunere
3. permite ca prin controlul valorilor tensionale şi a intervalui de timp să se obţină o depunere
uniformă a stratului de opac
4. a demonstrat o calitate a stratului de opac şi o legătură metalo-ceramică net superioare faţă de
celelate două tehnici
5. presupune aplicarea maselor ceramice de bază tot prin electrodepunere
6. permite o economie de timp
7. este o metodă cronofagă
8. a demonstrat o calitate a stratului de opac şi o legătură metalo-ceramică inferioare faţă de celelate
două tehnici
9. este o metodă foarte eficientă
10. este o metodă mai puțin eficientă

240. Aplicarea maselor ceramice de bază:

1. presupune aplicarea pastelor pentru dentină, smalţ şi glazură
2. se poate realiza doar după aplicarea maselor ceramice de colet
3. se depun peste stratul de opac și glazură
4. presupune aplicarea pastelor pentru dentină şi smalţ
5. presupune modelarea cât mai atenuată nivelul feţelor ocluzale
6. presupune schiţarea elementele morfologice la nivelul feței mucozale a corpului de punte
7. presupune schiţarea elementele morfologice la nivelul feţelor ocluzale
8. presupune schiţarea elementele morfologice la nivelul feţelor laterale
9. se depun peste stratul de opac, succesiv, urmărind totodată şi realizarea artificiilor de culoare, cu
ajutorul maselor ceramice destinate acestui scop
10. se poate realiza concomitent cu aplicarea maselor ceramice de colet

241. Găsiți enunțul incorect:

1. condiționarea prin oxidare termică este o metodă de condiţionare a suprafeţei metalice ce constă
în încălzirea infrastructurii metalice
2. condiționarea prin oxidare termică
3. condiționarea prin oxidare termică se realizează în vid
4. condiționarea prin oxidare termică permite obținerea unui stratul de oxizi prin încălzirea
scheletului metalic la o temperatură superioară temperaturii de topire a aliajului
5. condiționarea prin oxidare termică se realizează prin aducerea la incandescenţă a infrastructurii
metalice, migrarea către suprafaţă elementelor din structura aliajului și formarea unui strat
intermediar de oxizi
6. condiționarea prin oxidare termică se realizează prin toireainfrastructurii metalice, migrarea către
suprafaţă elementelor din structura aliajului și formarea unui strat gros de oxizi
7. condiționarea prin oxidare termică se realizează în prezenţa aerului
8. condiționarea prin oxidare termică este urmată de răcirea lentă a infrastructurii metalice, la
temperatura camerei, sub un clopot de sticlă
9. condiționarea prin oxidare termică este o metodă de condiţionare a suprafeţei metalice ce constă
aplicarea unor tratamente termice de încălzire și răcire succesivă a infrastructurii metalice
10. condiționarea prin oxidare termică

242. Găsiți enunțul incorect:

1. prin oxidarea termică sunt atinse următoarele obiective crearea unei zone de difuziune, care
contribuie la asigurarea elasticității maselor ceramice și evitarea fracturării acestora
2. prin oxidarea termică sunt atinse următoarele obiective uscarea completă a suprafeţei metalice
3. prin oxidarea termică sunt atinse următoarele obiective creşterea umectabilităţii suprafeţei
metalice
4. prin oxidarea termică sunt atinse următoarele obiective crearea unei zone de difuziune, fluide care
conţine atât oxizi metalici și particule ceramice
5. prin oxidarea termică sunt atinse următoarele obiective obţinerea unui strat de oxizi
6. prin oxidarea termică sunt atinse următoarele obiective generarea unor tensiunilor intene care vor
asigura o legătură metalo-ceramică mai rezistentă
7. prin oxidarea termică sunt atinse următoarele obiective obţinerea unui strat cât mai gros de oxizi
8. prin oxidarea termică sunt atinse următoarele obiective anihilarea tensiunilor intene din structura
amestecului metalic
9. prin oxidarea termică sunt atinse următoarele obiective crearea unei zone de difuziune, care
conţine atât oxizi metalici cât şi oxizi de siliciu
10. prin oxidarea termică sunt atinse următoarele obiective crearea unei zone de difuziune, care
contribuie la
relizarea unei legături metalo-ceramice puternice şi stabile

243. Găsiți enunțul incorect:

1. condiţionarea prin oxidare anodică este o metodă rapidă
2. condiţionarea prin oxidare anodică determină formarea unui strat de oxizi uniform
3. condiţionarea prin oxidare anodică determină modificarea structurii aliajului în urma încălzirii
4. condiţionarea prin oxidare anodică crește riscul apariţiei unor reacții chimice între elementele
metalice și soluția din baia galvanică
5. condiţionarea prin oxidare anodică evită modificarea structurii aliajului în urma încălzirii
6. condiţionarea prin oxidare anodică evită apariţia distorsiunilor la nivelul componentei metalice
7. condiţionarea prin oxidare anodică este o metodă cronofagă
8. condiţionarea prin oxidare anodică este o tehnologie uşor de realizat şi controlat
9. condiţionarea prin oxidare anodică este o tehnologie laborioasă
10. condiţionarea prin oxidare anodică determină formarea unui strat de oxizi neuniform

244. Găsiți enunțul incorect:

1. aplicarea agenților de cuplare creează un strat tampon între cele două componente,scăzând
rezistenţa legăturii la forţele de forfecare şi încovoiere, care apar în timpul solicitărilor
funcţionale
2. aplicarea agenților de cuplare realizează o legătură metalo-ceramică mai puțin stabilă
3. aplicarea agenților de cuplare elimină etapa de încălzire până la incandescenţă a scheletului
metalic, ceea ce nu permite obținerea unui strat de oxizi cu o grosime oprimă
4. aplicarea agenților de cuplare crește riscul modificărilor de culoare la nivelul componentei
ceramice de placare
5. aplicarea agenților de cuplare elimină etapa de încălzire până la incandescenţă a scheletului
metalic, ceea ce înlătură riscul modificării structurii aliajului
6. aplicarea agenților de cuplare creează un strat tampon între cele două componente, crescând
rezistenţa legăturii la forţele de forfecare şi încovoiere, care apar în timpul solicitărilor
funcţionale
7. aplicarea agenților de cuplare nu permite realizarea unor legături metalo-ceramice eficiente în
cazul aliajelor cu un conţinut mare de metal nobil
8. aplicarea agenților de cuplare permite realizarea unor legături metalo-ceramice eficiente şi în
cazul aliajelor rezistente la oxidare, aşa cum este cazul aliajelor cu un conţinut mare de metal
nobil
9. aplicarea agenților de cuplare realizează o puternică legătură metalo-ceramică
10. aplicarea agenților de cuplare elimină riscul modificărilor de culoare, care apare în
cazul unui strat prea gros de oxizi

245. Găsiți enunțul incorect:

1. sistemele clasice de înregistrare a culorilor presupun alegerea nuanţei corespunzătoare în funcție
de variaţia culorilor dinților la nivelul arcadei
2. sistemele clasice de înregistrare a culorilor presupun ca durata de examinare să fie scurtă, iar
mostrele să fie schimbate cât mai repede
3. sistemele clasice de înregistrare a culorilor presupun menținerea mostrei din cheia de culori în
poziţie perpendicular pe dintele natural
4. sistemele clasice de înregistrare a culorilor presupun înregistrarea culorii se va realiza în lumină
naturală şi, comparativ, în lumină artificială
5. sistemele clasice de înregistrare a culorilor presupun ca durata de examinare să fie suficient de
lungă pentru a aprecia corect nuanța, evitând ca mostrele să fie schimbate prea repede
6. sistemele clasice de înregistrare a culorilor presupun respectarea nuanțelor dinților naturali, având
în vedere faptul că la canin este cea mai mare saturaţie a nuanţei de dominante, incisivii superiori
au aceeaşi saturaţie cu premolarii, iar incisivii inferiori au un grad de saturaţie mai mic faţă de
incisivii superiori.
7. sistemele clasice de înregistrare a culorilor presupun respectarea nuanțelor dinților naturali, având
în vedere faptul că la caninul este cea mai mica saturaţie a nuanţei de dominante, incisivii
superiori au aceeaşi saturaţie cu caninii, iar incisivii inferiori au un grad de saturaţie mai mare faţă
de incisivii superiori.
8. sistemele clasice de înregistrare a culorilor presupun alegerea nuanţei corespunzătoare în funcție
de variaţia culorilor dinților la nivelul feței orale
9. sistemele clasice de înregistrare a culorilor presupun menținerea mostrei din cheia de culori în
aceeaşi poziţie cu dintele natural
10. sistemele clasice de înregistrare a culorilor presupun înregistrarea culorii se va realiza în lumină
artificială

246. Găsiți enunțul incorect:

1. rapoarte ocluzale normale la nivelul dinților laterali în sens vertical, cuspizii dinților laterali
stabilesc rapoarte cu dinții antagoniști la nivelul crestelor marginale
2. rapoarte ocluzale normale la nivelul dinților laterali presupun ca toți cuspizii dinților laterali
superiori să fieplasați în șanțurile dintre cuspizii vestibulari și palatinali ai dinților laterali
inferiori
3. rapoarte ocluzale normale la nivelul dinților laterali presupun că toți cuspizii dinților laterali
inferiori sunt plasați în șanțurile dintre cuspizii vestibulari și palatinali ai dinților laterali superiori
4. rapoarte ocluzale normale la nivelul dinților laterali sunt ghidate de pozițiile molarilor primi, care
realizează un raport cheie, numit cheia lui angle
5. rapoarte ocluzale normale la nivelul dinților laterali în sens transversal, dinții laterali inferiori îi
depășesc pe cei superiori cu un cuspid, și anume cu cuspidul vestibular
6. rapoarte ocluzale normale la nivelul dinților laterali presupun că în sens vertical, cuspizii dinților
laterali stabilesc rapoarte cu dinții antagoniști de tip cuspid-fosetă și cuspid-ambrazură
7. rapoarte ocluzale normale la nivelul dinților laterali presupun ca arcada maxilară să o circumscrie
pe cea mandibulară
8. rapoarte ocluzale normale la nivelul dinților laterali sunt ghidate de pozițiile caninilor, care
realizează un raport cheie
9. rapoarte ocluzale normale la nivelul dinților laterali în sens transversal, presupun ca dinții laterali
superiori să îi depășească pe cei inferiori cu un cuspid, și anume cu cuspidul vestibular
10. rapoarte ocluzale normale la nivelul dinților laterali presupun ca arcada mandibulară să o
circumscrie pe cea maxilară

247. Găsiți enunțul incorect:

1. Dinții frontali superiori participă la realizarea funcției fizionomice prin culoare
2. Dinții frontali superiori participă la realizarea funcției fizionomice prin simetrie
3. Dinții frontali superiori participă la realizarea funcției fizionomice prin relieful fețelor proximale
4. Dinții frontali superiori participă la realizarea funcției fizionomice prin elementele de relief de pe
fețele proximale
5. Dinții frontali superiori participă la realizarea funcției fizionomice prin dimensiune
6. Dinții frontali superiori participă la realizarea funcției fizionomice prin aliniere
7. Dinții frontali superiori participă la realizarea funcției fizionomice prin curbura sagitală
8. Dinții frontali superiori participă la realizarea funcției fizionomice prin contactele interdentare
9. Dinții frontali superiori participă la realizarea funcției fizionomice prin formă
10. Dinții frontali superiori participă la realizarea funcției fizionomice prin elementele de relief de de
fața orală

248. Găsiți enunțul corect:

1. obiectivul analizei dentare în vederea refacerii funcției fizionomice va consta în alegerea culorii
adecvate
2. dinții frontali au pe fața vestibulară trei nuanțe diferite de culoare
3. dinții frontali au o culoare diferită, caninii având o nuanță mai închisă decât incisivul central
4. obiectivul analizei dentare în vederea refacerii funcției fizionomice va consta în refacerea formei
și conturului pe baza caracteristicilor morfologice ale fiecărui dinte
5. obiectivul analizei dentare în vederea refacerii funcției fizionomice va consta în reproducerea
contactelor interdentare
6. obiectivul analizei dentare în vederea refacerii funcției fizionomice va consta în alegerea
reliefului fețelor proximale
7. dinții frontali au o culoare diferită, incisivul lateral având o nuanță mai închisă decât caninii
8. obiectivul analizei dentare în vederea refacerii funcției fizionomice va consta în definirea formei
dintelui
9. dinții frontali au fața vestibulară cu o culoare uniformă
10. obiectivul analizei dentare în vederea refacerii funcției fizionomice va consta în definirea formei
rădăcinii

249. Găsiți enunțul corect:

1. aliajele din titan au rezistenţa la coroziune excelentă, care le oferă o biocompatibilitate
extraordinară
2. aliajele din titan presupun o prelucrare mecanică dificilă
3. La aliajele din titan duritatea este mai mică decât a aliajelor nenobile, fiind un avantaj important
4. La aliajele din titan duritatea este mai mică decât a aliajelor nenobile, fiind un dezavantaj
important
5. La aliajele din titan dacă în timpul topirii se dizolvă cantităţi importante de oxigen, hidrogen,
azot, carbon, se formează oxizi, hidraţi, nitraţi, carbonaţi de titan, care vor creşte rigiditatea
aliajelor, optimizând proprietăţile mecanice
6. La aliajele din titan modul de elasticitate este aproximativ egal cu cel al aliajelor nobile
7. La aliajele din titan plasticitatea este foarte mare
8. La aliajele din titan dacă în timpul topirii se dizolvă cantităţi importante de oxigen, hidrogen,
azot, carbon, se formează oxizi, hidraţi, nitraţi, carbonaţi de titan, care vor creşte rigiditatea
aliajelor, înrăutăţind proprietăţile mecanice
9. aliajele din titan presupun o tehnologie costisitoare
10. aliajele din titan impun utilizarea unor mase ceramice cu temperature de sinterizare scăzută

250. Găsiți enunțul corect:

1. amprenta optică este foarte precisă, redând orice microdetaliu al câmpului protetic (cu maxima
acuratete
2. amprenta optică nu permite realizarea unor corecții
3. amprenta optică este mai puțin confortabilă pentru pacient
4. amprenta optică nu poate fi stocată timp mai îndelungat
5. amprenta optică dureaza mai putin de un minut
6. amprenta optică presupune un timp de înregistrare mai lung
7. amprenta optică nu poate fi individualizată pentrutoate situațiile clinice exixtente
8. amprenta optică poate fi stocata timp îndelungat, păstrând toate informațiile.
9. amprenta optică va crea premisele unei lucrări protetice precise
10. amprenta optică corecțiile se pot face în timp real

251. Aplicarea maselor ceramice de bază:

1. presupune, după preîncălzire, introducerea piesei protetice în cuptorul de sinterizare, încălzit la
750ºC în prealabil
2. presupune ca după preîncălzire placajul ceramic să aibă o culoare albă semn că apa s-a evaporat,
iar pigmenţii organici au ars fără reziduuri
3. presupune ca lucrarea protetică să fie poziționată corect pe suportul de ardere, pentru a evita
deformările
4. presupune, introducerea piesei protetice, imediat după aplicarea maselor ceramice, în cuptorul de
sinterizare, încălzit la 750ºC în prealabil
5. presupune o încălzire, timp de 25 în incinta de sinterizare
6. presupune o încălzire până la 960ºC , în vid, temperatura crescând treptat, pe parcursul a 6-7
minute
7. presupune o încălzire, timp de 5 minute la gura incintei de sinterizare
8. presupune ca după preîncălzire placajul ceramic să aibă o culoare albă semn că sinterizarea
trebuie oprită
9. presupune ca lucraea protetică să fie poziționată corect pe model, pentru a evita deformările
10. presupune, introducerea piesei protetice, imediat după aplicarea maselor ceramice, în cuptorul de
sinterizare, încălzit la 960ºC , în vid, timp de 6-7 minute

252. După sinterizarea maselor ceramice de bază:

1. piesa protetică se răcește rapid, în apă, pentru a crește duritatea ceramicii
2. lucrarea protetică se analizează, putându-se realiza eventuale corecţii privind culoarea
3. lucrarea protetică se analizează, putându-se realiza eventuale corecţii privind morfologia
4. orice modificare este urmată obligatoriu de o ardere de corecţie
5. pot fi realizate corecții cu ajutorul maselor ceramice destinate acestui scop
6. nu mai pot fi realizate corecții
7. glazurare
8. orice modificare este urmată obligatoriu de o ardere de corecţie
9. piesa protetică se răcește lent
10. lucrarea protetică se analizează, putându-se realiza eventuale corecţii privind morfologia, dar nu
se mai pot
face modificări ale culorii

253. În vederea aplicării și sinterizării maselor ceramice de bază:

1. se va realiza încălzire rapidă, care va dura cel puţin cinci secunde
2. este necesară sinterizarea, în condiţii de vid, timp de 6-7 minute la 960-980°c
3. se va realiza mai întâi o preîncălzire, care va dura cel puţin cinci minute
4. este necesară sinterizarea, în condiţii atmosferice normale, timp de 6-7 minute la 960-980°
5. orice încălzire va fi urmată de o răcire progresivă
6. temperatura creşterapid până la temperatura maximă de sinterizare
7. lucrarea se aplică pe suportul de sinterizare, poziţionându-se corect pentru a evita deformarea
marginilor cervicale
8. orice încălzire va fi urmată de o răcire rapidă
9. temperatura creşte progresiv până la temperatura maximă de sinterizare
10. lucrarea se aplică pe suportul de sinterizare, poziţionându-se corect pentru a evita deformarile la
nivelul fețelor ocluzale

254. În vederea obținerii unei componente fizionomice corecte:

1. componenta fizionomică se realizează uşor supradimensionat
2. nu este recomadat un număr mare de încălziri, care ar putea determina scăderea rezistenţei
mecanice a maselor ceramice şi a infrastructurii metalice
3. nu este recomandat un număr mare de etape de corectură, care implică şi un număr mare de
sinterizări
4. este recomadat un număr mare de încălziri, în vederea creșterii rezistenţei mecanice a maselor
ceramice şi a infrastructurii metalice
5. componenta fizionomică, după sinterizare trebuie să fie supradimensionată pentru a compensa
contracţia de răcire ainfrastructurii metalice
6. orice corecţie este obligatoriu urmată de o analizare a rapoartelor de ocluzie, cu lucrările protetice
aplicate pe modelele montate în simulator
7. componenta fizionomică, după sinterizare trebuie să compenseze volumetric contracţia de răcire a
ceramicii
8. orice corecţie este obligatoriu urmată de o analizare a rapoartelor de ocluzie, cu lucrările protetice
aplicate pe modelele duplicat
9. componenta fizionomică se realizează uşor subdimensionat
10. ste recomandat un număr mare de etape de corectură, care implică un număr mare de sinterizări

255. După sinterizarea maselor ceramice de bază:

1. piesa protetică nu va mai fi atinsă şi este supusă glazurării
2. nu se mai pot realiza modificări
3. piesa protetică va fi curăţată de impurităţile rezultate la prelucrare şi supusă glazurării
4. se mai pot realiza o serie de artificii cromatice aplicând masele ceramice de colorare la nivelul
fețeimucozale a corpului de punte
5. se pot realiza o serie de artificii cromatice doar după aplicarea opacului
6. se mai pot realiza o serie de artificii cromatice aplicând masele ceramice de colorare în zonele
incizale, cervicale sau proximale
7. se mai pot realiza o serie de artificii cromatice doar după glazurare
8. se mai pot realiza o serie de artificii cromatice, folosind trusa cu efecte speciale pentru ceramică
9. se mai pot realiza o serie de artificii cromatice aplicând masele ceramice de colorare la nivelul
şanţurilor și fosetelor
10. se mai pot realiza o serie de artificii cromatice aplicând masele ceramice de colorare la nivelul
feței vestibulare

256. Operaţiunea de glazurare:

1. constă în aplicarea şi sinterizarea unui strat final de masă ceramică transparentă
2. presupune aplicarea pastei de glazură și îndepărtarea excesului, până la realizarea unei pelicule
uniforme 3. se realizează în condiții atmosferice normale
4. presupune aplicarea pastei de glazură și îndepărtarea excesului, până la realizarea unei
pelicule cu grosime uniform de 1,5-2 mm
5. necesită prepararea masei ceramice pentru glazurare, de consistenţă cremoasă, și
aplicarea acesteia astfel încât să acopere complet placajul ceramic
6. constă în introducerea piesei protetice în incinta de sinterizare, încălzită la 900ºC, unde,
pe parcursul a 3-4 ore, temperatura creşte până la 1300ºC
7. necesită prepararea masei ceramice pentru glazurare, de consistenţă cremoasă, și
aplicarea acesteia astfel încât să nu acopere fața mucozală a corpului de punte
8. constă în introducerea piesei protetice în incinta de sinterizare, încălzită la 900ºC, unde,
pe parcursul a 3-4 minute, temperatura creşte până la 930ºC
9. se realizează în condiții atmosferice în vid
10. constă în aplicarea şi sinterizarea unui strat de masă ceramică finală, cu o nuanță
corespunzătoare, în funcție de
nuanța aleasă de medic

257. Etapa de glazurare:

1. reprezintă o etapă a algoritmului în care se pot face corecții privind morfologia și culoarea punții
metalo- ceramice
2. asigură lucrării protetice un luciu final, care permite o refacere estetică foarte bună
3. creează un strat protector, care împiedică solubilizarea maselor ceramice în mediul oral
4. se desfăşoară în condiţii atmosferice normale, pentru a evita riscul obținerii unui strat de glazură
cu aspect rugos
5. se desfăşoară în vid, pentru a favoriza migrarea spre suprafaţă a incluziunilor de aer
6. reprezintă ultima etapă a algoritmului, după care nu mai este permisă nici o corecție la nivelul
punții metalo- ceramice
7. creează un strat protector, care împiedică pătrunderea fluidelor din mediul oral în masele
ceramice
8. asigură lucrării protetice o culoare adecvată, care permite o refacere estetică foarte bună
9. se desfăşoară în vid, pentru a favoriza obținerea unui strat de glazură cu aspect rugos
10. se desfăşoară în condiţii atmosferice normale, pentru a evita riscul migrării spre suprafaţă a
incluziunilor de aer

258. Pentru a preîntâmpina eşecurile, în timpul etapelor de realizare a componentei fizionomice trebuie
evitate:
1. realizarea unui strat de ceramică de grosime neuniformă
2. aplicarea nuanţelor diferite pentru diferitele zone ale unei suprafeţe
3. aplicarea unui strat de opac, micşorându-se astfel spaţiul pentru straturile de bază
4. alegerea unor mase ceramice necorespunzătoare din punct de vedere al rezistenței
5. nerespectarea nuanţelor diferite pentru diferitele zone ale unei suprafeţe
6. aplicarea unui strat de opac prea gros, care va masca în totalitate scheletul metalic
7. realizarea unui strat de ceramică de grosime uniformă
8. aplicarea unui strat prea gros de opac, micşorându-se astfel spaţiul pentru straturile de bază
9. alegerea unor mase ceramice necorespunzătoare din punct de vedere al culorii
10. aplicarea unui strat de opac de dimensiuni mai mici, care nu va putea masca în totalitate scheletul
metalic, ceea ce va conduce la o alterare a culorii placajului ceramic

259. Pentru a preîntâmpina eşecurile, în timpul etapelor de realizare a componentei fizionomice trebuie
evitate:
1. corecții după aplicarea masei de glazură
2. un număr mic de arderi de corecţie.
3. realizarea unui strat de ceramică de grosime
uniformă
4. un număr mare de arderi de corecţie.
5. nerespectarea condiţiilor de preparare a maselor ceramice-
6. nerespectarea regimurilor termice de sinterizare
7. aplicarea masei de glazură și realizarea corecțiilor
8. realizarea corecțiilor și aplicarea masei de glazură
9. amestecarea pulberilor ceramice și a lichidului
10. corecții înainte de aplicarea masei de glazură

260. Structurile din zirconia:

1. au rezistență mare la fractură
2. au rezistență la elasticitate mare
3. au rezistență mare la fractură, deci abrazează dinții antagoniști
4. au plasticitate crescută
5. au proprietăți mecanice inferioare oricărei mase ceramice.
6. au longevitate mare în timp
7. au rezistență la flexiune
8. au rezistență la compresiune
9. nu au rezistență la compresiune, fracturându-se ușor
10. au proprietăți mecanice superioare oricărei mase ceramice.

261. Structurile din zirconia:

1. asigură o legătură eficientă cu materialul de placare, datorită structurii cristaline a interfeţei,
determinate de prcoesului de sablare
2. abrazează antagoniștii dacă nu este complet acoperită de materialul de placare
3. nu asigură întotdeauna o legătură suficientă cu materialul de placare, din cauza alterării structurii
cristaline a interfeţei, în timpul procesului de sablare a infrastructurii
4. asigură o legătură eficientă cu materialul de placare, ceea ce împiedică desprinderea ceramicii de
pe infrastructură
5. nu asigură întotdeauna o legătură suficientă cu materialul de placare, ceea ce poate determina
desprinderea ceramicii de pe infrastructură
6. nu asigură întotdeauna o legătură suficientă cu materialul de placare, ceea ce poate determina
fracturarea materialului de placare
7. prezintă o rezistenţă a legăturii dintre infrastructură şi materialul de placare superioară legăturii
metalo- ceramice
8. asigură o legătură eficientă cu materialul de placare
9. au duritate egală cu duritatea smalțului dentar, deci nu abrazează antagoniștii
10. prezintă o rezistenţă a legăturii dintre infrastructură şi materialul de placare inferioară legăturii
metalo- ceramice

262. Structurile din zirconia:

1. au o rezistenţă mecanică inferioară față de masele ceramice
2. necesită placarea ulterioară cu mase ceramice sau material compozite, în scopul restabilirii
morfologiei şi culorii corespunzătoare
3. au biocompatibilitate foarte bună
4. au o rezistenţă mecanică foarte bună
5. au proprietăţi optice superioare comparativ cu masele ceramice
6. se realizează prin tehnologii digitale
7. necesită placarea ulterioară cu mase ceramice, în scopul restabilirii morfologiei şi culorii
corespunzătoare
8. au biocompatibilitate mai redeusă față de masele ceramice
9. au proprietăţi optice inferioare comparativ cu masele ceramice
10. se realizează prin tehnologii digitale ssu prin presare

263. Etape de realizare a punților din ceramic pe infrastructură din zirconia presupune:
1. realizarea unei machete a infrastructurii din zirconia
2. ambalarea machete infrastructurii din zirconia
3. realizarea unui model virtual
4. stabilirea grosimii capelor, a designului corpului de punte și a axului de inserție
5. amprentarea optică sau scanarea modelului de lucru
6. transmiterea informațiilor către unitatea de frezare și materializarea infrastructurii
7. placarea infrastructurii din zirconia cu mase ceramice
8. realizarea unui model duplicat
9. introducrea sub presiune a blocului din zirconia, plastifiat
10. obținerea unui tipar

264. După finalizarea frezării infrastructurii din zirconia:

1. este necesară o etapă de sinterizare, care durează aproximativ 10 minute
2. este necesară o etapă de sinterizare la temperature înalte, pentru a reduce duritatea lucrării de
zirconiu, în urma rcreșterii spațiului dintre particule
3. aceasta se sinterizează, se prelucrează şi se finisează cu ajutorul unei turbine cu apă, pentru a se
asigura răcirea treptată
4. aceasta se prelucrează şi se finisează cu ajutorul unei turbine cu apă, evitându-se astfel
supraîncălzirea, care poate duce la fisurarea scheletului
5. este necesară o etapă de sinterizare, care durează aproximativ 10 ore
6. este necesară o etapă de sinterizare la temperaturi înalte, pentru a crește duritatea lucrării de
zirconiu, în urma reducerii spațiului dintre particule
7. se secționează tijele de susţinere şi se fixează lucrarea pe suportul din incinta de sinterizare
8. aceasta se sinterizează, se prelucrează şi se finisează cu ajutorul unei turbine cu apă, apoi se
răcește lent, pe parcursul a 10 ore
9. aceasta se prelucrează şi se finisează , favorizând încălzirea, care determină creșterea durității
infrastructurii
10. se secționează tijele de susţinere şi se glazurează

265. În vederea asigurării unei legături eficiente între infrastructura din zirconia și masele ceramice de
placare:
1. se va realiza o condiționare a infrastructurii prin oxidare termică
2. se va realiza o condiționare a infrastructurii prin gravaj acid
3. trebuie create condiții pentru apariția tensiunilor interne
4. trebuie evitată apariția tensiunilor interne
5. trebuie să se realizeze o condiționare a infrastructurii prin oxidare anodică
6. se va realiza o sablare a infrastructurii prin proiectarea unui jet de particule fine de rășină
compozită la nivelul suprafeței
7. suprafața infrastructurii trebuie să fie uniformă, fără neregularități
8. suprafața infrastructurii trebuie să prezinte asperități, pentru a favoriza legătutra între cele două
componente
9. se va realiza o sablare a infrastructurii prin proiectarea unui jet de particule fine de trioxide de
aluminiu la nivelul suprafeței
10. trebuie să se realizeze o condiționare a infrastructurii

266. Procesul de sablare a infrastructurii din zirconia:

1. se realizează în vederea curățirii suprafețelor
2. este contraindicat în cazul punților ceramice pe infrastructură din zirconia
3. este influențat de materialul utilizat în sablare
4. poate avea atât efecte pozitive, cât și efecte negative, în funcție modul în care s-a realizat
manopera
5. se realizează în vederea obținerii unor suprafețe netede și luciaose
6. este influențat de durata procesului de sablare
7. se realizează înainte de aplicarea glazurii
8. este influențat de tensiunile interne care rezultă în cadrul acestui proces și care au efect negativ
asupra legăturii cu masele ceramice
9. este influențat de distanța față de suprafață și incidența unghiului de sablare
10. se realizează în vederea îndepărtării urmelor de masa de ambalat

267. Construcțiile protetice pe infrastructură din zirconia:

1. au prețul de cost ridicat, dar o tehnologie de realizare rapidă și facilă
2. . au un aspect estetic inferior față construcțiile protetice pe suport metalic.
3. au prețul de cost ridicat și o tehnologie de realizare laborioasă
4. presupun utilizarea pentru realizarea infrastructurii a unor discuri sau blocuri de material,
prelucrate prin frezare computerizată
5. presupun utilizarea pentru realizarea infrastructurii a unor discuri sau blocuri de material,
prelucrate prin presare
6. au un aspect estetic superior față construcțiile protetice pe suport metalic.
7. prezintă un risc mare de fractură în momentul exercitării funcțiilor
8. au un aspect estetic superior față construcțiile protetice integral ceramice
9. au un aspect estetic inferior față construcțiile protetice integral ceramice
10. prezintă un risc redus de fractură în momentul exercitării funcțiilor

268. Construcțiile protetice pe infrastructură din zirconia:

1. transmit variațiile termice la nivelul substructurii organice preparate, lucru care nu permite
aplicarea punților din zirconia pe dinți vitali
2. sunt mai puțin confortabile pentru pacienți
3. sunt biocompatibile și bioinerte față de țesuturile orale
4. nu transmit variațiile termice la nivelul substructurii organice preparate, lucru care permite
aplicarea coroanelor de zirconiu pe dinți vitali
5. au rezistența mecanică mai redusă, rezitență la îndoire și la compresiune mica, în comparație cu
alte materiale utilizate în protetică
6. au rezistența mecanică mai crescută, rezitență la îndoire și la compresiune mare comparativ cu
alte materiale utilizate în protetică
7. impun un sacrificiu mai mare de substanță amelo-dentinară 8. sunt confortabile pentru pacienți
9. sunt biocompatibile față de țesuturile orale, dar au un risc mare de apariție a coroziunii
10. impun un sacrificiu mai redus de substanță amelo-dentinară

269. Construcțiile protetice pe infrastructură din zirconia:

1. pot detrmina apariția fenomenului de galvanism la nivel oral
2. au conductivitate electrică redusă, deci este exclus riscul apariției fenomenului de galvanism la
nivel oral
3. permit realizarea scheletului prin tehnologii digitale
4. au o structură compactă, fără porozități
5. au o structură poroasă
6. permit o refacere estetică optimă
7. au greutate mai mare față de punțile metalo-ceramice
8. au greutate mai mică față de punțile metalo-ceramice
9. permit realizarea scheletului prin turnare sau presare
10. au conductivitate electrică mare,

270. Construcțiile protetice pe infrastructură din zirconia:

1. necesită o dotare suplimentară a laboratorului de tehnică dentară
2. presupun o tehnologie cronofagă
3. sunt mai puțin casante comparativ cu alte construcții protetice
4. au un preț de cost mare
5. au o structură poroasă
6. necesită a odaptare mai îndelungată la nivelul cavității orale
7. presupun o integrare și adaptare foarte rapidă la nivelul cavității orale
8. au un timp de lucru redus
9. sunt mai casante comparativ cu alte construcții protetice
10. sunt mai puțin confortabile pentru pacienți, din cauza durității mari

271. Punțile metalo-ceramice:

1. se pot indica pe dinți temporari
2. sunt indicate pe substructuri organice a căror mobilitate este normală şi cu un parodonţiu integru
3. presupun un sacrificiu minim de substanță amelo-dentinară
4. se aplică pe dinţi cu axul de implantare nemodificat sau cu abateri mici, care să nu necesite ablaţii
mari de ţesut dentar în timpul preparării
5. se pot indica pe dinți parodontotici
6. se pot indica la pacienți cu parafuncții, în vederea corectării acestora
7. sunt indicate la pacienți pacienți cu o stare generală și loco-regională bună
8. sunt indicate la pacienţi fără parafuncții
9. sunt indicate la pacienți cu o igiena orală bună
10. se pot aplica la pecienți foarte tineri, fiind foarte estetuce

272. Punțile metalo-ceramice:

1. nu sunt indicate în protezări hibride
2. sunt indicate doar pe suport implantar
3. sunt indicate în protezări hibride
4. sunt indicate la pacienți cu parafuncții
5. sunt indicate pe suport implantar
6. se pot indica la pacienți la care distribuţia forţelor pe arcada restantă se realizează neuniform
7. sunt indicate la pacienți la care distribuţia forţelor pe arcada restantă se realizează uniform, fără
suprasolicitări
8. sunt indicate pe suport dentar
9. sunt indicate la pacienți cu ocluzie normală
10. sunt indicate doar pe suport dentar

273. Punțile metalo-ceramice:

1. Oferă refacere ocluzală optimă
2. Presiunile masticatorii sunt transmise fiziologic suportului muco-osos
3. Presiunile masticatorii sunt transmise fiziologic, în axul dinților stâlpi
4. Presiunile masticatorii sunt transmise suportului muco-osos prin intermediul corpului de punte
5. Au sprijin muco-osos
6. Au sprijin dento-parodontal
7. Adaptarea pacientului este mult mai rapidă comparativ cu protezările amovibile
8. Au sprijin mixt, dento-parodontal și muco-osos
9. Oferă o refacere funcțională completă
10. Oferă o refacere funcțională incompletă, funcția estetică nefiind refăcută în totalitate

274. Punțile metalo-ceramice:

1. pot fi realizate cu aspect parțial fizionomic
2. pot fi realizate doar cu aspect total fizionomic
3. au un prognostic rezervat privind longevitatea în ntimp
4. permit o refacerea funcțională și au longevitate mare, în condițiile unor indicații corecte, în raport
cu situația clinică a pacientului
5. au un prognostic foarte bun privind longevitatea în timp
6. presupune un timp de lucru relativ redus
7. pot fi realizate cu aspect total fizionomic
8. presupune o tehnologie laborioasă
9. permit o refacerea funcțională și au longevitate mare, în condițiile unor indicații corecte, în raport
cu vârsta pacientului
10. pot fi realizate doar cu aspect parțial fizionomic

275. Punțile metalo-ceramice au următoarele roluri:

1. refacerea stereotipului dinamic de masticație
2. corectarea parafuncțiilor
3. repoziționarea părților moi și refacerea arhitecturii faciale
4. refacerea funcției fonetice
5. prevenirea complicațiilor locale ce pot surveni în urma pierderii dinților
6. refacerea funcției estetice
7. refacerea funcției masticatorii
8. prevenirea luxațiilor temporo-mandibulare
9. reechilibrarea etajelor feței
10. prevenirea complicațiilor loco-regionale ce pot surveni în urma pierderii dinților

276. Indicații ale punților realizate integral din zirconia:

1. în zona posterioară a arcadei, deoarece forțele masticatorii sunt foarte puternice iar exigențele
estetice mai scăzute
2. în zone solicitate intens din punct de vedere mecanic
3. pe dinți fracturați
4. în zone mai puțin solicitate din punct de vedere mecanic
5. în zona anterioară a arcadei, deoarece forțele masticatorii sunt mai reduse, iar refacerea estetică
este optimă
6. pe dinți cu leziuni carioase puțin extinse
7. pe dinți posteriori cu abrazie
8. pe dinți posteriori cu morfologie completă
9. pe dinți cu fracturi radiculare în treimea apicală
10. pe dinți cu leziuni carioase extinse

277. Componenta metalică a punților metalo-ceramice:

1. este elastică, pentru a nu induce fisuri în masa ceramică
2. este rigidă, pentru a nu induce fisuri în masa ceramică
3. acoperă în totalitate bontul dentar
4. asigură rezistența substructurii organice
5. se realizează dintr-un aliaj cu punctul de fuziune cu 200-300°c mai mic decât temperatura de
sinterizare a masei ceramice
6. se realizează dintr-un aliaj cu punctul de fuziune cu 200-300°c mai mare decât temperatura de
sinterizare a masei ceramice
7. este realizată subdimensionat cu 1,5-2 mm pentru a asigura spațiul necesar componentei
fizionomice
8. este realizată subdimensionat cu 0,4-0,5 mm pentru a asigura spațiul necesar componentei
fizionomice
9. asigură rezistența componentei fizionomice
10. acoperă parțial bontul dentar

278. Componenta fizionomică a punților metalo-ceramice:

1. reface morfologia dinților în totalitate, dar permite o refacere parțială a funcțiilor
2. reface morfologia dinților
3. este stabilă din punct de vedere chimic
4. acoperă doar parțial componenta metalică
5. acoperă parțial sau în totalitate componenta metalică
6. își modifică în timp culoarea
7. este flexibilă, evitând fracturarea
8. are o grosime maximă de 2 mm
9. are o grosime minimă de 2 mm
10. nu își modifică în timp culoarea
279. Componenta fizionomică a punților metalo-ceramice:
1. conține o gamă cromatică largă pentru dentină și smalț
2. prezintă o suprafața este translucidă și rezistentă la abrazie
3. este biocompatibilă cu țesuturile orale
4. după ardere are o structură compactă
5. după ardere are o structură poroasă, ce necesită o durificare ulterioară prin infiltrare
6. prin ardere aceasta se dilată cu 25-30%, de aceea se modelează subdimensionat
7. prezintă o suprafața rugoasă și rezistentă la abrazie
8. este biocompatibilă cu țesul osos și cu mocoasa orală
9. prin ardere aceasta se contractă cu 25-30%
10. conține o gamă cromatică limitată pentru dentină și smalț, nuanțele de culoare fiind regate cu
ajutorul maselor ceramice de machiaj
280. Tehnica de realizare a modelului prin tehnologia 3 D printing presupune următoarele
etape:
1. alegerea discului din rășină special pentru modele
2. curățarea modelului cu alcool, pentru îndepărtarea stratului de rășină restantă
3. pregătirea modelului duplicat și scanarea
4. imprimare 3d a modelului
5. realizarea unui model duplicat
6. introducrea sub presiune a rășinii în incinta de imprimare 3 d
7. plastifierea discului din rășină
8. trimiterea fișierului cu modelul proiectat imprimantei 3d, pregătirea imprimantei și a rășinii
9. fotopolimerizarea modelului din rășină într-o incintă
10. scanarea câmpului protetic sau a modelului de lucru și proiectarea modelului virtual cu ajutorul
software-ului cad
281. Realizarea artificiilor de culoare la nivelul componentei ceramice:
1. se face după criterii cromatice stabilite de producător
2. utilizează în practică tonuri de albastru-violet pentru zona coletului și pentru suprafețele
proximale
3. este necesară doar dacă la verificarea intraorală se constată anumite particularități cromatice care
se doresc refacute la nivelul restaurării
4. este urmată de o nouă etapă de sinterizare
5. este urmată de o nouă etapă de aplicare a opacului
6. utilizează în practică tonuri de albastru-violet pentru marginea incizală și suprafețele ocluzale
7. utilizează în practică tonuri de gri-maroniu pentru regiunile princizale și ocluzale
8. se face după criterii cromatice precise
9. este necesară doar dacă la verificarea pe model se constată anumite particularități cromatice care
se doresc refacute la nivelul restaurării
10. utilizează în practică tonuri de gri-maroniu pentru regiunile proximale și zona coletului

282. Modelul de lucru realizat prin printare digitală:

1. reproduce foarte aproximativdetaliile câmpului protetic
2. utilizează gipsuri dure cu o structură compactă și omogenă
3. se realizează din rășini cu proprietăți mecanice foarte bune
4. se realizează din gipsuri extradure
5. se utilizează doar ca model de studiu
6. reproduce foarte fidel detaliile câmpului protetic
7. utilizează materiale de înaltă rezoluție și de mare acuratețe
8. este foarte precis, scanarea și prinatrea având o abatere standard extrem de redusă
9. presupune o economie de timp și materiale
10. este mai puțin precis decât modelele convenționale, scanarea și prinatrea având o abatere standard
relative mare

283. Amprentarea digitală:

1. permite întegistrarea cu precizie maximă a tuturor detaliilor câmpului protetic și transmiterea
rapidă a informațiilor către laborator
2. este o manoperă rapidă și mult mai confortabilă pentru pacient
3. permite înregistrarea digitală a culorii dinților
4. presupune întegistrarea aproximativă a detaliilor câmpului protetic
5. este indicate doar în cazul punților din zirconia și integral ceramice
6. permite obținerea modelelor de lucru din gipsuri extradure și cu o fidelitate mare
7. permite simularea mai multor variante terapeutice
8. nu se utilizează în tehnologia metalo-ceramică
9. permite eliminarea erorilor umane și are costuri reduse
10. este o manoperă rapidă, dar mai puțin confortabilă pentru pacient

284. Realizarea digitală a construcțiilor protetice:

1. asigură un confort sporit pacientului
2. presupune refacerea aproximativă a funcțiilor
3. permite obținerea unor restaurări cu un aspect estetic optim
4. presupune un risc crescut de eroare
5. se face într-un timp mult mai lung, comparativ cu metodele convenționale
6. permite eliminarea erorilor umane
7. nu permite individualizarea cromatică a restaurărilor
8. presupune refacerea aproximativă a morfologie dinților
9. permite eliminarea unor etape tehnologice
10. se face într-un timp mult mai scurt

285. Punțile realizate integral din zirconia:

1. au rezistență mecanică asemănătoare rășinilor compozite
2. au duritate mare
3. permit realizarea rapidă a restaurărilor protetice
4. pot fi obținute direct în cabinet
5. au elasticitate mare
6. au rezistență mecanică asemănătoare aliajelor
7. abrazează dinții antagoniști
8. au o mai mare flexibilitate, adaptându-se ușor pe substructurile organice
9. nu abrazează dinții antagoniști
10. pot fi obținute doar în laboratorul de tehnică dentară

286. Tehnologia CAD/CAM de realizare a construcțiilor protetice:

1. presupune un număr redus de etape tehnologice
2. presupun o etapă de design, care este foarte laborioasă și care presupune un timp de lucru mai
mare
3. pieselor protetice au longevitate mare în timp
4. asigură confort sporit pacientului
5. asigură un aspect estetic optim
6. nu sunt indicate în tehnologia metalo-ceramică
7. realizează infrastructuri cu rezistență scăzută
8. permite eliminarea erorilor umane
9. nu permit un design individualizat al lucrării protetice
10. nu oferă posibilitate de control asupra caracteristicilor preparărilor substructurilor organice și
asupra grosimii stratului de ciment de fixare

287. La sablarea infrastructurilor din zirconia pulberea de oxid de aluminiu are urătoarele
caracteristici:
1. are afinitate scăzută pentru oxigen
2. este un material volatil
3. are rezistență scăzută la coroziune
4. are duritate mare și, în urma impactului cu infrastructura, confer acesteia un asăect neted ți lucios
5. este eficientă și are afinitate scăzută pentru umiditate
6. nu este toxică
7. are o culoare neutră și nu influențează culoarea infrastructurii
8. reacționează chimic cu zirconiul, conferind suprafeței un aspect rugos
9. este ușor de manipulat
10. este stabilă chimic

288. Contraindicațiile punților metalo-ceramice sunt:

1. leziuni apicale sau periapicale ale dinților stâlpi, imposibil de tratat
2. afecțiuni generale
3. fracturi radiculare în treimea apicală la nivelul dinților stâlpi
4. fracturi radiculare în treimea cervicală la nivelul dinților stâlpi
5. leziuni interradiculare la nivelul dinților stâlpi
6. parodontopatii nestabilizare sau reconstituiri corono-radiculare pe rădăcini cu rezistență scăzută
7. gingivită la nivelul dinților stâlpi
8. inflamații ale mucoasei orale
9. leziuni carioase la nivelul dinților stâlpi
10. resorbție osoasă importantă la nivelul dinților stâlpi

289. Analiza modelelor de studiu:

1. permite aprecierea morfologiei dinților stâlpi
2. permite analizarea relației de postură 3. permite analizarea ocluziei statice
4. permite aprecierea paralelismului dinților stâlpi, în vederea stabilirii axei de inserție a elementelor
de agregare
5. permite aprecierea nivelului și formei coletelor dinților stâlpi
6. permite analizarea ocluziei dinamice
7. oferă informații suplimentare asupra variantelor de tratament protetic
8. permite refacerea morfologiei dinților stâlpi
9. permite analizarea relației centrice
10. permite corectarea paralelismului dinților stâlpi, în vederea stabilirii axei de inserție a elementelor
de agregare

290. Etapa de realizare a infrastructurii metalice prin turnare presupune:

1. realizarea unui model duplicat
2. separarea celor două jumătăți ale tiparului și îndepărtarea urmelor de ceară
3. scanarea modelului și obținerea unui model virtual
4. dezambalarea și prelucrarea infrastructurii metalice
5. realizarea unui model cu bonturi mobilizabile
6. montarea modelelor în simulator și realizarea machetei infrastructurii metalice din ceară calibrate
roz
7. izolarea tiparului și introducerea aliajului topit
8. obținerea tiparului, topirea și turnarea aliajului
9. montarea modelelor în simulator și realizarea machetei infrastructurii metalice din ceară albastră
de inlay
10. ambalarea machetei infrastructurii metalice

291. La realizarea machetei infrastructurii metalice:

1. este necesară izolarea modelului
2. se recomandă păstrarea machetelor la frigider, dacă nu se ambalează în 30 de minute de la
finalizarea machetei
3. trebuie evitată încălzirea accentuată a cerii, pentru a elimina riscul de deformare a acesteia la
răcire
4. se recomandă ca macheta să fie întrodusă într-o baie de apă la temperatura camerei și readaptată
la nivel cervical înainte de ambalare, dacă aceasta a fost păstrată în frigider
5. este necesară încălzirea cerii 15 minute la 50°c înainte de utilizare, pentru a permite o micşorarea
a tensiunilor interne.
6. se recomandă păstrarea machetelor pe model, dacă nu se ambalează în 30 de minute de la
finalizarea machetei
7. este necesară răcirea cerii înainte de utilizare, pentru a permite o micşorarea a tensiunilor interne
8. este necesară o încălzire corespunzătoare a cerii, pentru a evita tendinţa de deformare a acesteia la
răcire
9. trebuie evitată plastifierea cerii
10. se recomandă ca macheta să fie încălzită la temperatura camerei și readaptată la nivel cervical
înainte de
ambalare, dacă aceasta a fost păstrată în frigider

292. Aplicarea componentei ceramice:

1. presupune aplicarea a unui strat de glazură, înainte de individualizarea cromatică a punții
2. presupune aplicarea unui strat de opac, ce are rolul de a masca în totalitate componenta metalică
3. presupune aplicarea maselor ceramice de bază și a glazurii, în aceeași etapă
4. presupune sablarea, în vederea îndepărtării urmelor de masa de ambalat
5. presupune aplicarea maselor ceramice de bază, în vederea refacerii morfologiei dinților
6. presupune aplicarea unui strat de opac, ce are rolul de a crea o legătură chimică între cele două
elemente componente ale punții
7. presupune sinterizarea după aplicarea tuturor straturilor ceramice
8. presupune aplicarea, la final, a unui strat de glazură
9. Presupune cvondiționarea prealabilă a infrastructurii metalice
10. presupune sinterizarea după aplicarea fiecărui strat ceramic

293. Etape de realizare a infrastructurii punților ceramo-ceramice obținute prin presare:

1. dezambalarea și prelucrarea infrastructurii ceramice
2. obținerea tiparului, plastifierea masei ceramice și introducerea acesteia în tipar
3. separarea celor două jumătăți ale tiparului și îndepărtarea urmelor de ceară
4. realizarea unui model duplicat
5. presupune montarea modelelor în simulator și realizarea machetei infrastructurii
6. presupune realizarea unui model de lucru montat în simulator
7. izolarea tiparului și introducerea masei ceramice plastifiate
8. montarea modelelor în simulator și realizarea machetei punții ceramo-ceramice
9. ambalarea machetei infrastructurii ceramice
10. scanarea modelului și obținerea unui model virtual

294. Protezarea provizorie:

1. se poate realiza prin metode substractive
2. se poate realiza prin metode indirecte
3. se poate realiza doar prin metode indirecte
4. se poate realiza doar prin metode directe
5. nu se realizează prin tehnologii digitale
6. se poate realiza prin metode aditive
7. se realizează din rășini auto, termo sau fotopolimerizabile
8. permit o apreciere mai corectă a nuanței culorii componentei de placare
9. nu sunt indicate în tehnologia metalo-ceramică
10. se poate realiza prin metode directe

295. Realizarea machetelor diagnostice:

1. presupune utilizarea unui set de ceruri de diferite culori
2. presupune utilizarea unor ceruri cu rezistență mecanică superioară cerurilor de modelaj
3. presupune utilizarea unor modele cu bonturi mobilizabile și cu falsă gingie
4. nu este necesară în tehnologia metalo-ceramică
5. presupune utilizarea metodelor aditive
6. presupune utilizarea metodelor substractive
7. presupune o apreciere mai corectă a nuanței culorii componentei de placare
8. presupune se realizează din rășini auto, termo sau fotopolimerizabile
9. presupune utilizarea unor ceruri rezistente la temperatura cavității orale
10. presupune se poate realiza prin metode directe

296. Indicațiile punților dentare:

1. în cazul unor fracturi radiculare în treimea apicală la nivelul dinților stâlpi
2. în cazul unor anomalii de culoare
3. în cazul unor edentații parțiele reduse
4. în cazul unor leziuni interradiculare la nivelul dinților stâlpi
5. ca elemete de ancorare pentru protezele mobilizabile
6. ca elemente de ancorare a croșetelor pentru protezele scheletate
7. în situația în care există resorbție osoasă importantă la nivelul dinților stâlpi
8. în cazul unor edentații parțiele întinse
9. în cazul unor anomalii de formă
10. în vederea stabilizării parodontale

297. La analiza infrastructurii metalice după dezambalare se pot constata următoarele erori:
1. plusuri de formă lamelară și aciformă, determinate de apariția fisurilor în pereții tiparului în
timpul etapei de pregătire pentru ambalare
2. plusuri de formă sferică, determinate de neaplicarea intimă a masei de ambalat pe suprafața
machetei
3. plusuri de formă sferică, determinate de o masă de ambalat prea fluidă
4. plusuri de formă lamelară și aciformă, determinate introducerea tiparului direct in cuptorul
neîncălzit
5. plusuri de formă lamelară și aciformă, determinate de apariția fisurilor în pereții tiparului în
timpul etapei de preîncălzire
6. plusuri de formă lamelară și aciformă, determinate introducerea tiparului în incinta de încălzire,
unde creșterea temperaturii se efectuează prea repede
7. plusuri de formă lamelară și aciformă, determinate de apariția fisurilor în pereții tiparului în
timpul etapei de ambalare
8. plusuri de formă lamelară și aciformă, determinate introducerea tiparului în incinta de încălzire,
unde creșterea temperaturii se efectuează prea lent
9. plusuri de formă lamelară și aciformă, determinate de apariția fisurilor în pereții tiparului în
timpul etapei de încălzire
10. plusuri de formă lamelară și aciformă, determinate introducerea tiparului direct in cuptorul
încălzit

298. La analiza infrastructurii metalice după dezambalare se pot constata următoarele erori:
1. lipsurile parțiale, determinate de o sursă de caldură prea puternică
2. lipsurile parțiale, determinate de încălzirea tiparului la o temperatură optimă, care favorizează
curgerea aliajului fluid
3. lipsurile parțiale, determinate de forța de turnare a aliajului fluid, care a acționat un timp prea
lung sau a avut o putere prea mare
4. lipsurile parțiale, determinate de cantitatea insuficientă de aliaj introdusă pentru topire
5. lipsurile parțiale, determinate de sursă de caldură care supraîncălzit aliajul
6. lipsurile parțiale, determinate de prezența cerii în tipar, ceea ce poate opri pătrunderea aliajului în
toate detaliile cavității
7. lipsurile parțiale, determinate de cantitatea prea mare de aliaj introdusă pentru topire
8. lipsurile parțiale, determinate de sursă de caldură care nu a topit în mod corespunzator aliajul
9. lipsurile parțiale, determinate de prezența în tipar a unor zone cu dimensiuni foarte reduse, ceea
ce a constituit un obstacol în calea aliajului fluid
10. lipsurile parțiale, determinate de prezența gazelor în tipar, ceea ce poate opri pătrunderea aliajului
în toate detaliile cavității

299. La analiza infrastructurii metalice după dezambalare se pot constata următoarele erori:
1. Lipsurile totale, determinate de aliajul care a fost insuficient topit și s-a solidificat în conul de
turnare
2. lipsurile parțiale, determinate de o sursă de caldură prea puternică
3. Lipsurile totale, determinate de curgerea lentă a aliajului topit în canalul de turnare, înainte de a
se declanșa forța de turnare
4. lipsurile parțiale determinate de prezența gazelor în tipar poate opri pătrunderea aliajului în toate
detaliile cavității
5. Lipsurile totale, determinate de curgerea lentă a aliajului topit în canalul de turnare, după
declanșarea forței de turnare
6. Lipsurile totale, determinate de curgerea prea rapidă a aliajului topit în canalul de turnare
7. lipsurile parțiale, determinate de forța de turnare a aliajului fluid, care a acționat un timp prea
lung sau a avut o putere prea mare
8. lipsurile parțiale determinate de forța de turnare a aliajului fluid, care a acționat un timp redus
9. Lipsurile totale, determinate de aliajul care a fost supraîncălzit și a pătruns în conul de turnare
10. lipsurile parțiale determinate de forța de turnare a aliajului fluid care a avut o putere mică

300. Porii la nivelul infrastructurii metalice sunt determinați de următoarele cauze:

1. aliajul a fost insufficient încălzit
2. forța de topire a aliajului fluid în tipar a avur intensitate prea mare
3. rezervorul de aliaj topit are diametrul prea mare și aliajul stagnează la acest nivel, nemaiputând
asigura cantitatea necesară de aliaj în tipar
4. aliajul a fost supraîncălzit
5. sursa de caldură a fost putermică
6. rezervorul de aliaj topit are diametrul mic și nu asigură cantitatea necesară de aliaj
7. poziția rezervorului de aliaj topit nu este în centrul termic al tiparului
8. forța de topire a aliajului fluid în tipar a fost redusă ca intensitate și durată
9. poziția rezervorului de aliaj topit este în centrul tiparului
10. sursa de caldură a fost insuficient de putermică