Educaţia pentru pace

Omenirea are nevoie de o conștiință comună, de promovarea unui nou umanism, bazat nu
numai pe valorile morale, culturale, ci și pe achizițiile noilor soluții științifice și tehnice și pe impactul
lor asupra vieții. Individul trebuie format în spiritul solidarității cu cei din generația sa, al respectului
pentru cei care l-au precedat și cei ce-l vor urma, al încrederii în destinul umanității și al valorilor
umane.
Educația pentru pace presupune cultivarea unor atitudini superioare și formarea oamenilor în
vederea uitării conflictelor și a promovării dialogului constructiv, cultivarea receptivității și
flexibilității, a respectului față de valori și aspirații, față de sine și de alții, a priceperii de a identifica
punctele comune și de a respecta diversitatea situațiilor și stilurilor de viață.

"Pedagogia păcii" urmărește:

~ educarea copiilor în vederea debarasării de impulsuri agresive și de comportamente ostile;
~ formarea tinerilor în spiritul ideilor de înțelegere mutuală, cooperare, toleranță;
~ educarea tinerilor în ideea unei concepții despre lume, care să le permită să se entuziasmeze
de valorile spirituale ale omenirii.

În concepția acestei pedagogii își găsește loc ideea că disputele se soluționează prin discuții,
argumentări, demonstrații, iar apelul la rațiune implică încrederea în capacitatea omului de a învăța să-
și exercite spiritul de înțelegere mutuală.

1. Drepturile omului și libertățile fundamentale. Respectarea drepturilor și a demnității

umane constituie fundamentul libertății, dreptății și păcii în lume. Această secțiune evidențiază
drepturile personale, drepturile în relațiile dintre oameni, libertățile publice și drepturile politice.
Negarea drepturilor omului și libertăților fundamentale nu constituie doar o tragedie personală, ci
creează, de asemenea, condițiile unor tulburări sociale și politice, semănând semințele violenței și
conflictului în interiorul societăți și între societăți și națiuni.
În activitatea de studiere a drepturilor omului, există oportunitatea de a examina relația dintre
drepturi și responsabilități și tensiunea care poate apărea atunci când drepturile personale împietează
asupra drepturilor familiei, ale comunități, a națiunilor și comunității globale. Studierea unor cazuri
concrete de încalcare a drepturilor umane ajută elevii să-şi formeze convingeri cu privire la necesitatea
respectării lor.
 2. Justiția socială joacă un rol important în asigurarea securității și împărțirea beneficiilor și
sarcinilor societății. Justiția socială recunoaște rolul important pe care îl au comunitățile în crearea unei
societăți mai echitabile. Aplicarea justiției sociale produce adesea tensiuni sociale, politice și
economice. O investigație a acestor tensiuni creează o oportunitate pentru elevi de a dezvolta analize
clare, în cunoștință de cauză.
Subiectele pot include: prevederi pentru asistența socială; accesul egal la educație; politici de acțiune
pozitivă; sărăcia; şomajul; munca [ex. munca copiilor, odihna și timpul liber, muncă egală / salarii
egale și grile de salarizare echitabile]; sindicatele.

3. Dezvoltarea durabilă, cu un echilibru între protecția mediului, creșterea economică și o

distribuție echitabilă a bunăstării materiale, este un factor critic în realizarea unei societăți pașnice și o
provocare pentru Educația pentru pace. Subiectele pot include: bogăția și inechităţile în
distribuția veniturilor între națiuni și în interiorul națiunilor; impactul alegerilor individuale asupra
producției și consumului de bunuri; reducerea sărăciei.

4. Sporirea, mișcarea și starea generală a populației la nivel mondial se asociază cu

probleme care produc deseori tensiune și stres. Fenomenele omniprezente oglindesc tiparele
schimbărilor populației la nivel istoric și furnizează o varietate de teme și probleme pe care elevii le pot
examina. Subiectele pot include: sporirea populaţiei; migraţia; problemele refugiaţilor; schimbările
demografice structurale; efectele dezastrelor naturale; urbanizarea.

5. Sănătate și habitat. Orice persoană are dreptul la un nivel de trai, care să asigure accesul la o
locuință adecvată, o alimentație corespunzătoare, îngrijirea sănătății și serviciile sociale necesare, luând
în considerare condițiile economice și de mediu. Subiectele pot include: spațiul de locuit; oamenii
străzii; dietă – nutriţie; accesul la servicii medicale pre-natale, în perioada şcolarităţii timpurii, a
adolesceţei şi a vârstei adulte și îngrijirea sănătății vârstnicilor; prevederi pentru persoanele
defavorizate și persoanele cu handicap; prevederi pentru situaţii de epidemie, foamete și alte dezastre,
fie ele naționale sau transnaționale.

6. Diversitatea culturală este o problemă care circumscrie drepturile omului și recunoașterea

drepturilor, valorii și contribuției diferitelor culturi și grupuri minoritare într-un grup mai larg.
Principiile egalității, justiției și solidarităţii sunt centrale în celebrarea diversității culturale. Fiecare
cultură are propriile sale valori deoarece reflectă realizările unice ale unui grup în cadrul unui
patrimoniu mondial mai larg. Trebuie apreciat faptul că, datorită diferitelor medii culturale și sociale,
pot apărea interpretări ale unor situații care la rândul lor fac apel la recunoaștere, respect și empatie.
Lista problemelor legate de diversitatea culturală variază, de la cele care ar putea influența viața de zi
cu zi a ființelor în împrejurimile lor imediate, la problemele globale care ar putea contribui la
înfăpuirea sau amenințarea păcii mondiale.
Subiectele pot include: identitatea naţională; comparaţii între culturi; culturi care se influențează
reciproc: punţi și graniţe; contribuţiile culturilor la patrimoniul mondial; contribuțiile culturale la
consolidarea păcii mondiale.

7. Protecția și gestionarea mediului este o problemă pentru care toate națiunile, comunitățile și
oamenii trebuie să împartă responsabilitatea. Impactul oamenilor asupra mediului înconjurător face
evidentă necesitatea de a promova durabilitatea mediului, asigurarea bunăstării tuturor oamenilor și
viețuitoarelor. Subiectele pot include: efectul de seră; schimbări climatice / de vreme; poluarea solului /
apei / aerului; scurgeri de ulei și efectul asupra vieții marine; vânătoarea / pescuitul; deșeuri nucleare și
gestionarea acestora; împărţirea resurselor; defrişările; pădurile tropicale; minele de sol; reciclarea;
sursele alternative de energie; apa; barajele și impactul lor ecologic; studiile de impact environmental;
diversitatea biologică; dezastrele nucleare / tehnologice