Etapele realizării unui argument

 Teoria argumentării trebuie distinsă de logică. Logica e știința

raționamentelor valide. Un silogism sau demonstrarea unei teoreme
matematice schimbă cunoștințele, dar nu comportamentul unei
persoane. Un argumente menit să determine a lua o decizie practică, în
viața reală, a face o acțiune sau a o evita.
 Argumentarea e folosită în viața reală. Un argument utilizează conectorul
”fiindcă”, în sens posibil potențial. Argumentul are structura : Dacă faci
acțiunea X, atunci Y. SAU
Fă acțiunea X, fiindcă va duce la rezultatul Y.
 Argumentarea e folosită de persoane care vor să obțină de la altele o
decizie practică. a) negocierea comercială : cumpărați produsul nostru,
fiindcă e mai ieftin. b) predica religioasă : evitați comportamentul C,
fiindcă e un păcat. c) discurs publicitar : cumpărați produsul Z, care este
excelent. d) discurs judiciar : achitați-l pe acuzatul A, fiindcă probele
sugerează că e nevinovat.
 Prima parte a argumentului este a) un sfat sau un ordin imperativ, dat
unei persoane, individuale sau colective, reale sau potențiale - cititorii
unei broșuri religioase, de exemplu) b) sfat sau ordin în urma căruia va
rezulta fie câștig material, fie câștig moral (etic, religios, social) pentru
primitorul sfatului. Partea a doua exprimă sau subînțelege o generalitate
care se presupune a fi înțeleasă de interlocutor.
 Argumentul nu e niciodată o demonstrație, sau dovadă, și nu e niciodată
complet. 1 Reduceți viteza pe autostradă, fiindcă altfel vă amendează. 2.
Reduceți viteza pe autostradă, fiindcă viteza ridicată e periculoasă.
 Primul argument e economic (a plăti amende e un lucru neplăcut pentru
toți) Al doilea argument e dublu (periculos pentru șofer, care își poate
pierde viața ; aici, argumentul subînțeles este că a fi în viață e un lucru
 bun în sine) ; periculos pentru alții (argument moral : e imoral să rănești
sau să ucizi alți oameni).
 Argumentul e prezentarea unui profit moral sau economic (viitor,
ipotetic, posibil, prezumptiv) care va decurge din realizarea sfatului
practic. Argumentul e plauzibil, face parte din logica fuzzy.
Argumentarea nu e un silogism. Argumentul e diferit de dovadă, probă,
exemplu și ilustrație. a) N-am venit la nuntă, fiindcă a plouat. b) Mașina
s-a împotmolit fiindcă a plouat. În primul caz (a) partea a doua ”fiindcă a
plouat” e un argument : am luat decizia de a nu veni, ținînd cont de
faptul.... faptul X a determinat decizia mea practică Z. În al doilea caz, (b)
ploaia e o cauză fizică, împotmolirea mașinii e un efect, și toată fraza e o
explicație.
 Argumentul este o cunoștință (completă sau incompletă, de obicei
incompletă) care a determinat luarea unei decizii practice, sau enunțată
în scopul ca o persoană să ia o decizie practică. Îi putem demonstra cuiva
că Pământul e rotund ; rezultatul e schimbarea cunoștințelor sale, fără
consecințe practice. a) când se apropie navele de port, mai întâi se vede
catargul, și apoi partea de jos, din cauza curburii
Pămîntului, fiindcă Pământul e rotund (demonstrație : ambele
evenimente, cauza și efectul, sunt evenimente din lumea fizică) b) Vom
merge cu corăbiile mereu spre Apus, și vom ajunge finalmente în
India, fiindcăPământul e rotund ( argument : forma rotundă a
Pământului explică o decizie practică a lui Cristofor Columb)