Iluminismul (Luminismul/ Epoca luminilor)

I Def.
- Iluminismul = curent ideologic şi cultural internaţional, apărut în Franţa în sec. al
XVII-lea, care promovează raţiunea şi ştiinţa, având drept scop
emanciparea popoarelor prin cultură.

II Caracteristici
- caracter antifeudal, anticlerical, antimonarhic;
• caracter antifeudal – respinge contradicţiile sociale mult agravate:
clasele considerate superioare (nobilimea, clerul) puţin numeroase, deţin toate
privilegiile, în detrimentul populaţiei de rând (burghezia, intelectualii,
meşteşugarii, negustorii, ţăranii etc.) care, indiferent de avere, e lipsită de orice
drepturi;
• caracter anticlerical – respinge puterea şi privilegiile clerului considerat
o categorie socială coruptă şi abuzivă;
• caracter antimonarhic – respinge absolutismul monarhic şi succesiunea
ereditară la tron (contestă dreptul divin şi concentrarea tuturor puterilor în stat în
mâna monarhului).
- respinge cenzura politică (interzice operele realizate în spiritul luminilor) şi
religioasă (singura religie de stat acceptată era catolicismul, adepţii altor
confesiuni fiind prigoniţi, condamnaţi sau ucişi);
- preocupare pentru personalitatea umană, dar văzută în context social;
- configurează trei idealuri majore: politic, social şi pedagogic:
a) idealul politic: propune în locul monarhului absolut pe monarhul luminat
(regele preocupat de reforme sociale, de emanciparea maselor pe calea culturii, nu
a politicii)
b) idealul social: constă în promovarea unui contract social (formulat de Jean
Jacques Rousseau) care prevede egalitatea tuturor oamenilor prin naştere şi pactul
cu societatea, care trebuie să le ofere condiţii egale
c) idealul pedagogic: susţine educaţia naturală, care ţine cont de trup şi de
suflet în egală măsură (J.J.Rousseau – Emile sau despre educaţie)
- propune ca tip uman reprezentativ filosoful
• are încredere nemărginită în puterea gândirii şi a raţiunii
• combate prejudecăţile şi conformismul
• contestă credinţele populare şi superstiţiile
• pune în circulaţie descoperirile tehnice şi ştiinţifice
 • este sensibil, imaginativ, sociabil şi adaptat epocii
• se află în slujba celorlalţi şi îşi asumă riscuri şi pericole

III Reprezentanţi
- creaţia majoră a Iluminismului european – Enciclopedia (1751-1772) elaborată
de D. Diderot şi F. d’Alembert – operă de popularizare a tuturor descoperirilor
ştiinţifice, din toate domeniile cunoaşterii; lucrarea a fost o sinteză a gândirii
ştiinţifice iluministe şi progresiste ; a fost cenzurată politic şi religios, sortită
arderii pe rug;
- cei mai mari creatori iluminişti: Montesquieu, D. Diderot, Voltaire (Franţa), D.
Defoe, J. Swift (Anglia), Lessing, W. Goethe (Germania).