UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA

CENTRU UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE

FACULTATEA DE LITERE

ASISTENȚĂ SOCIALĂ

ANUL I

DEZVOLTAREA SISTEMULUI DE ASISTENȚĂ

SOCIALĂ.ANALIZA UNOR BUNE PRACTICI
PRIVIND INTEGRAREA GRUPURILOR
VULNERABILE.

Dr. Maria BELEA Lector asociat, Centrul Universitar

Nord din Baia Mare, Universitatea Tehnică din Cluj-
Napoca

Student Iulian ANGHEL

 Persoanele care au executat o pedeapsă
privativă de libertate.

Așa cum reiese și din titlul referatului, grupul țintă

despre care voi scrie, este acela al persoanelor care au
executat o pedeapsă privativă de libertate. La fel ca și
celelalte grupuri vulnerabile și acest grup, care de obicei se
află în subsolul listelor cu priorități in ceea ce privește
ajutorul social oferit, are nevoie de asitență și incurajare de
a se reintegra în comunitate. Printre obiectivele referatului
se enumeră analiza “ STRATEGIEI NAȚIONALE DE
REINTEGRARE SOCIALĂ A PERSOANELOR
PRIVATE DE LIBERTATE 2020-2024”.

Conform rapoartelor de studiu întocmite pentru

susținerea strategiei, privarea de libertate este împărțită în
două perioade, perioada de detenție și perioada post-
liberare. În partea a doua, perioada post-liberare este critică
în reintegrarea PPL. Perioadă unde serviciile de probațiune
cu implicarea serviciilor de asistență socială ar trebui să
arate o mai bună implicare în gasirea unor soluții de
readaptare la noul mediu.

¹ Strategia Națională de Reintegrare Socială a Persoanelor Private de

Libertate 2020 – 2024.
 În cadrul penitenciarelor, prin intermediul
departamentelor de reintegrare socială în perioada de
detenție se inițiază această procedură de reintegrare prin
identificarea anumitor factori care au dus la comiterea
infracțiunii, cum ar fi: cunoașterea mediului socio-familial
din care provine, situația financiară, probleme de
comportament, felul în care este perceput de comunitate,
nivelul de școlarizare, existența unei calificări, unele
deprinderi care i-ar putea ajuta să treacă peste perioada
detenției.

O problemă reală apare în perioada post-liberare, unde

persoanele liberate se izbesc de probleme cum ar fi: lipsa
unei locuințe sau adăpost, lipsa resurselor financiare, lipsa
hranei sau imbrăcămintei, disicultăți privind identificarea
unui loc de muncă sau accesarea serviciilor de sănătate.

Conform SNRSPPL pentru a facilita reintegrarea

socială, încă din perioada detenției este nevoie de
construirea unui plan de intervenție post-liberare care să
cuprindă nevoile PPL. Asta presupune informarea lor cu
privire la serviciile sociale existente în comunitate.

² Strategia Națională de Reintegrare Socială a Persoanelor Private de

Libertate 2020 – 2024.
 Accesarea unor servicii sociale încă din perioada
detenției, deasemenea încurajarea lor ca după liberare să
acceseze serviciile publice de asitență socială, din cadrul
autorității administrației publice locale, sau a unor servicii
de consiliere sau supraveghere ale serviciilor de probațiune.

Studiul “Etnografia tranzițiilor la deținuți” ( Ioan

Durnescu, 2018) descrie procesul de reintegrare , dintr-o
perspectivă sibiectivă a PPL. Cei mai mulți sunt convinși că
vor fi marginalizați social și că nu vor avea șanse de
angajare, iar majoritatea în primele 2,3 săptămâni își caută
un rost în comunitate. Aceste prime săptămâni sunt și cele
mai vulnerabile in vederea recidivei, fiind nevoie de o bună
monitorizare și mai ales de stabilirea unui bun traseu încă
de la iesirea pe porțile penitenciarelor.

La nivel comunitar, în baza SNRSPPL, construirea unei

rețele de voluntari, care pot acompania persoana în
perioada imediat următoare eliberării din detenție, sau
implicarea organizațiilor religioase și a cultului din care
face parte, sau valorificarea centrelor de zi pentru integrare
prevăzute de HG 867/2015, ar putea fi o variantă
caștigătoare.
³ Strategia Națională de Reintegrare Socială a Persoanelor Private de
Libertate 2020 – 2024.

În concluzie o bună practică de reintegrare a acestui

grup vulnerabil, la nivel instituțional și legislativ ,
responzabilizarea serviciilor publice de asitență socială, de
la nivelul autorităților locale, întărirea serviciilor de
probațiune și valorificarea exemplelor de bună practică la
nivel european, ar putea fi un început în dezvoltarea acestui
segment al reintegrarii sociale, cât și in vederea siguranței
comunitare .

“ Doi lei, saizeci. Cu atât pleacă spre viitor un deținut

care nu a avut ocazia să muncească pe perioada detenției.
La liberare primește contravaloarea celui mai ieftin bilet
spre casă”. ( Știința întoarcerii acasă, Oana Moisil ).

L. 254/2013, art. 53, alin. 4, în situaţia în care

persoanele condamnate nu dispun de mijloace băneşti la
punerea în libertate şi au domiciliul sau reşedinţa în
România, Administraţia Naţională a Penitenciarelor va
asigura acestora contravaloarea transportului până la
domiciliu sau reşedinţă, la nivelul tarifelor practicate de
Compania Naţională de Căi Ferate "C.F.R" - S.A.
⁴ Strategia Națională de Reintegrare Socială a Persoanelor Private de
Libertate 2020 – 2024.

Legea 254/2013.

BIBLIOGRAFIE GENERALĂ:

Strategia Națională de Reintegrare Socială a Persoanelor

Private de Libertate.

Legea 254/2013 privind executarea pedepselor și a

măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului
penal, cu modificările ulterioare.

Dor.ro / Știința întoarcerii acasă de Oana Moisil, material

susținut de NN România în programul de burse jurnalistice
“Viitor la purtător”.