DATE: PAGE I OF 17

7/2001

ANALIZA MODULUI DE DISFUNCŢIUNE ŞI AL

EFECTELOR ACESTUIA (FMEA) /
ANALIZA MODULUI DISFUNCŢIUNE ŞI
CARACTERUL CRITIC AL EFECTELOR (FMECA)

®
© Copyright lRCA 2000
 DATE: PAGE 2 0F 17
7/2001

PERFORIVIANTE SPECIFICE

La finalizarea acestui modul, participantul la curs va fi capabil să :

• Descrie ce semnifică FMEA/FMECA.

• lndice cum poate fi aplicată FMEA/FMECA În procesul de

management al riscurilor.

Ofere o descriere a unei situaţii simple pentru a schiţa FMEA.

Ofere o descriere a transformării procesului fundamental FMEA în

FMECA, tratând Întrebarea de evaluare critică.

Enumeră avantajele şi limitările FMEA/FMECA.

4

© Copyright lRCA 2000

 DATE: PAGE 3 0F 17
7/2001

1. lNTRODUCERE

Analiza Modurilor de Disfuncţiune şi a Efectelor acestora (FMEA) precum şi cea a

Modurilor de Disfuncţiune şi a Caracterului Critjc al acestora (FMECA), reprezintă
metode care sunt utilizate pentru identificarea modurilor În care componentele
sau sjstemele pot eşua În realizarea intenţiei de concepţie. Ele vor identifica de
asemenea efectele acelor eşecuri funcţjonale ale sistemului ale căror
componente sau subsisteme sunt parte. Reprezintă o metodă calitativă ce a fost
concepută ca mijloc de evaluare şi documentare sistematjcă a impactului
potenţial cel exercită defectele funcţionale, fiabilitatea echipamentului, securjtatea
personalului, performanţa sistemului şi cerinţele de Întreţinere.

2. APLICAREA FMEA ÎN PROCESUL DE MANAGEIVIENT AL RISCURILOR

Aceasta reprezintă o analiză care este de obicei efectuată În faza de concepţie a

sistemului. Scopul este de a identifica domenii]e care au nevoie de perfecţionare
şi îmbunătăţire pentru a realiza cerinţele de performanţă.

Cu toate acestea FMEA poate fi aplicată sistemelor deja În funcţiune pentru a

determina djsfuncţiunile, defectele posibile şi pierderile asociate.

Rezultatele analizelor FMEA/FMECA sunt folosite adesea pentru a susţine

planificarea de Întreţinere. Acest lucru este discutat în detaliu la finalul acestui
modul (secţiunea 4).

3. EFECTUAREA UNEI ANALIZE FMEA

3.1 Concepte esenţiale ale analizei FMEA

Conceptele următoare sunt utiljzate de metoda FMEA şi trebuie diferenţiate în

mod clar În continuare:

• mod disfuncţiune

• mecanism de producere al disfuncţiunii

• mod de detecţie al disfuncţiunii
• condiţii compensatoare
• efecte ca urmare a producerii disfuncţiunii

Fiecare dintre aceste concepte sunt descrise şi pentru fiecare sunt oferite
exemple. În acest scop, este discutat scenariul următor.

3.1.1 Scenariu

În cazul În care nivelul În rezervorul tampon este atât de scăzut Încât lndicatorul
de Nivel Scăzut (LLl) este întrerupt, atunci un semnal este trimis către
Întrerupătorul de nivel (LS) pentru a închide linia de alimentare electrică pentru ca
pompa să umple rezervorul tampon. lmediat ce lndicatorul de Nivel Ridicat (HLl)
este comutat, un semnal este trimis către Întrerupătorul de Nivel pentru a
deschide linia de alimentare electrică oprjnd astfel pompa de a mai umple
rezervorul. A se urmări Figura 1.

© Copyright lRCA 2000

 DATE:
7/2001

Figura 1 Sistem rezervor tampon

3.1.2 Mod de disfuncţiune

La detalierea modurilor de disfuncţiune, se specifică exact care aspecte privind

defectele de componente reprezintă motiv de îngrijorare, ca de exemplu :

• rezervor spart, fisurat

3.1.3 Mecanism de producere a defectelor de funcţionare

La detalierea mecanismelor de producere a defectelor de funcţionare, modul

specific de producere al unui defect constituie o problemă de mare interes,
exemplu :

• supapa de descărcare rămâne blocată închisă şi pompa nu se opreşte

3.1.4 Mod de detecţie al defectului de funcţionare

Modul de detecţie al defectului de funcţionare se referă la mijloacele prin care

defectul este detectat, precum :

• alarmă sonoră de la FAL

lndicatorul de Nivel Scăzut (LLl) poate de asemenea să trimită un semnal care

va descide o supapă de la o altă sursă (alimentaţie de urgenţă), pentru a umple

© Copyright lRCA 2000

 DATE: PAGE 5 0F 17
7/2001

rezervorul, declanşând de asemenea o alarmă sonoră de avertisment pentru

operator.

3.1.5 Efecte produse ca urmare a Defectelor de Funcţionare

Vorbind despre efectele produse ca urmare a defectelor de funcţionare,

motivele de producere al unui anume defect constituie o problemă de interes
general, şi anume., care sunt efectele (dacă există vreunul) asupra sistemului? În
cadrul scenariului discutat, fisurarea rezervorului va avea ca efect pierderea
produsului.

În acest mod, mecanismele de disfuncţiune determină moduri de disfuncţiune,

care, la rândul lor au anumite efecte sjgure asupra sistemului de operare aşa cum
este ilustrat în figura 2.
Aspect de
preocupare
Cum (ce) Consecintă

M6canim tde Efect ca

producere a urrmare a
defectelor de unor defecte
futicţionare de
ionare

Figura 2: Mecanism, mod şj efecte de disfuncţiune

3.1.6 Măsuri de protecţie sau deAtenuare

Tiîi:Ţ::emdoed:,:?tdeectă:sfsuanuctfuenâtpe.nau,:r;g:işactrâusŢuăseŢ:iiîeî:ueimpeottofea`tee:Li:t::î:

ÎŢocdaâ,rpuiF;caecneaar::îuYâiiŢupt':ct:ai::es%eanii:t:peratoruluisauredundanţas,stemului.

•HLl
• ÎntrerupătordeNivel
• Supapă de Descărcare

Este important de a observa secvenţa în care conceptele sunt prezentate În

tabelul FMEA, unde se aplică o metodă de abordare descendentă. Capetele unui
astfel de tabel sunt date mai jos (Tabelul 1), În vreme ce exemplele unei analize
FMEA concepute pentru scenariul discutat se regăseşte la pagina următoare
(Tabelele 2 & 3).

© Copyright lRCA 2000

 DATE: PAGE 6 0F 17
7/2001

Tabelul 1: Cap de tabel tipic pentru FMEA

(Ce ) (Cum) (Consecinţe)

., Mod , _y.,,i.`;rMecanism t, /<^.Mode`de,^`,v` `_. Măsuri

Efecte în\cazul Efecte în ,cazu [ `În ,
\\r`Cbmpensatoare
`c,:';,;`-`dete,cţie,.-,,-t?,, ca re Măs'ufii6'rde\`ş
•,\\P,efş&^d6^:*:,,,-
•,,^î;,` de
`-'`\broduc6re<a' :jn căre Ţi\_.y
•`.,F*j9T?.rş..`,,`(; sad^`de Protecţie_1}_->.-;)1,,- Măsurile^de '^Proteb'ţi'esunt,
i`;Defectului ; ^,' #if;iîtnî:e7` i.---
ş ` `-*,`~t.?.

Ţ jmple'rhe`ptate '
(- ', :1 - ' - -,. ; ,-`_

© Copyright lRCA 2000

 ®

Tabelul 2: FMEA pentru defectul -rezervor spait

\` + MEC`ANISM:PE;`;: `'. •``'ş.EFEct,`ŢN CAZUL TN

`` `.'`;',\ .:/:;`j IUIĂSU RI DE ţ,f```3*;';j;;\:î:i2,` EFECT ÎN CAZUL îN
t`\ş` 6ARE M'çURIL'E v
MODDEFECTDE ` PR0bucERE A```` , ::PROTECŢIE SAlj bE`'`':`; CARE MĂSUR[LE
FUNCŢIONARE DEFECTUL.Ul'DE ` ^ ATENUARE At ,tî;,` ';f' t?J< :/ DE PROTECŢIE : ' DE PROTECTIE
:,,€,,..F;V>,Tş<,ttr8,NţpE`\`,\,,:, : -`,,.
e.-. `` , ESUEAZĂ.
Bl!JIL= , ` `
;``,>.,
`_-2 ` :``'ş
, ;. :J`:.-=l,.
' = F\ş
1 ` e ,. '

Rezervor spart • Pompanuse • lndicaţiedeFlux • lndicatordeNivel Nici un efect Pierdere de producţie

Opreşte şi•Supapadedescărcarerămâneblocată ÎnpozitiaÎnchisă scăzut Ridicat•Întrerupătorde Nivel•SupapădeDescărcare datorată rezervoruluispart.

0 analiză FMEA poate fi acum initiată şi schiţată pentru Pompa care nu se opreşte. Analiza FMEA este asffel efectuată În nivelul ierarhic următor. (Ţabel
5.3)

Tabelul 3: FMEA pentru defectul -pompa nu se opreşte

`?
Ll®, , , MECANISM`DE <`:'.: „,, i.;EFECT\ŢN `C-AZut: ÎN t .t EF:ECT ÎN CAZUL ÎN
'
-

FUNCŢIONARE ` PRobucERE^vÂ,` {:` •-. : -'. .

~

ULO'lbE ,J(;,
`\ ` DEF,ECT, - `- ,*. ,`

Pompa nu se opreşte
= ` ` .-` )
` .' `..c`.J_ 4-,l`.`- •,._.,-;;:_!,
.3l;z=T:--,j-,i.+)`.,,-
•t.ţî{(f„\:,,,,J2i<f-2},H``;`+`„`,,,,S|a`,?`,;,.S1
+\,.-± -
HLl nu funcţionează Supapa de Supapă de descărcare Pierderi, scurgeri de Rezervor spart
sau Întrerupătorul deNivelesteblocatÎnchis descărcare sedeschideşideterminăpierderi,scurgeri material

© Copyright lRCA 2000

 DATE. PAGE S OF 17
7/2001

3.1.7 FMECA

FMEA devjne Analiza Moduluj Disfuncţiune, al Efectelor acestuia şi al

Caracteruluj critic al Efectelor (FMECA) În cazul În care caracterul de criticitate al
efectelor sau priorjtăţile sunt conferite efectelor modului disfuncţiune.

3.2 Efectuarea analizei FMEA/FIVIECA

Pentru a efectua o analiză FMEA, este necesar a se cunoaşte şi înţelege

misiunea sistemului ce este analizat, precum şi restricţiile de funcţionare ale
acestuia. Analiza este cel riai bine Îndeplinită de către sau cu sprij.inul inginerilor
de proiect, familiari cu detaliile tehnice ale sistemului şi cu condiţiile operaţionale.
Etape[e analizei sunt următoarele :
1. Obţinerea tuturor informaţii]or necesare asupra sistemului ce trebuie.
analizat.

2. Stabilirea regulilor de bază şi a supoziţiilor pentru efectuarea analizei.

3. Structurarea unei scheme funcţionale a sistemului.

4. Efectuarea unei analize FMEA bazate pe informaţia ce derivă din etapele l

până la 3.

3.2.1 0bţinerea informaţiei

Pentru a finaliza analiza este necesar de a obţine cât de multă informaţie posibilă
de genul
• Desene ale elementului sau sistemului analizat.

• Desene ce indică corelaţia elementului analizat cu sistemul de ansamblu

sau uzina.

• Detalii asupra materialelor de construcţie necesare.

• Deta]ii ale parametrilor de proces, presiune, flux, temperatură, etc.

• lntrări şi ieşiri ale sistemului.

• Mediul de funcţionare presupus.

• Echipamentul de care este nevoie.

• l nterfaţă operator.

În multe cazuri, jnformaţia de mai sus nu este disponibilă În etapele iniţiale de

concepţie. Aceste circumstanţe se agravează de obicei pentru că acestor aspecte
nu lj se acordă atenţia adecvată În faza de concepţie. Unul din rolurile pe care îl
are analiza FMEA este acela de a asigura că echipa tehnologică Înţelege
necesitatea şi avantajele În a dispune de această informaţie Încă din faza de
definire a proiectului. Aceasta va economisi o bună parte din Întârzierile şi

© Copyright lRCA 2000

 DATE: PAGE 9 0F 17
7/2001

neînţelegerile ce pot surveni maj târziu în cadrul proiectu]ui. De aceea este

important ca inginerii de fezabilitate să dispună de suport adecvat din partea
managementului pentru a asigura că această informaţie este disponibilă încă din
fazele incipiente.

3.2.2 Stabilirea de reguli şi supoziţii de bază

Pentru ca procedurile de analiză să adopte o metodă de abordare consistentă

este necesar să se stabilească reguli şj puncte de plecare de bază sub care
analiza FMEA va fi finalizată. Este util de a deschide fişe de înregistrare a
supoziţiilor considerate care sunt agreate drept acceptabile de către client sau
proiectant, atunci când acestea se bazează pe consideraţia privind modul de
operare al echipamentului de către client sau privesc materialele şi echipamentul
folosite de către proiectant.

De obicei, regulile de bază stabilesc următoarele :

• Ce reprezintă disfuncţiunea?
• Dacă FMEAsau FMECAse propun a fi efectuate?
• Dacă trebuie să se adopte un anume hardware sau metodă de abordare
funcţională ?
• De la ce nivel al sistemului va începe analiza?
• Câte niveluri de pregătire şi perfecţionare profesională trebuie analizate?
• Trebuie considerate erorile umane ca parte a analizei?
• Trebuie să considere analiza impactele ecologice?
• Va fi folosită analiza ca aport la studiile conexe (ex. RMC sau planuri de
test)?
• Caresunt limitele sistemului?

3.2.3 Structurarea Fluxului lerarhic de Blocuri ale sistemului

Diagramele de blocuri ilustrează modul de operare, intrările Şi ieşirile funcţionale

o :Ţâ|ÎŢât%msu::: TeoddT:gd,â:eeunpdeanŢj:, aaş|3Stcrtae'ec:nrtee,:a,FatiY3hc;::;:ăfişTe.%ensfiagru:ae,iâ

operaţională. Ar putea de asemenea fi necesar să se conceapă diagrame
separate pentru fiecare mod de operare, deoarece diversele elemente ale
sistemului pot răspunde în mod diferit cerinţelor ce li se aplică. Este extrem de util
de a dezvolta un sistem de numerotare ierarhică pentru fiecare element al
sistemului, astfel Încât să se poată evidenţia În mod clar apartenenţa diverselor
părţi la diverse module şi al acestora la sub-sisteme, etc. Acest sistem de
numerotare poate deja să existe în sistemul de numerotare al părţilor
componente, dar în caz că nu este definit, acesta trebuie definit separat. Un
exemplu de diagramă bloc funcţională este ilustrat în figura 3. Figura 4 ilustrează
analiza acelui sistem considerând structura sa ierarhică.

© Copyright lRCA 2000

 DATE: PAGE 10 0F 17
7/2001

Sistem- Diagrama bloc funcţională

AER DE ÎNALTĂ PRESIUNE

Figura 3

Subdivizare lerarhică a Sistemului

Nivel al sistemului

Figura 4

© Copyright lRCA 2000

 DATE: PAGE 110F 17
7/2001

3.2.3 Efectuarea unei analize FMEA

Există două moduri principale de abordare a unei analize FMEA. Unul se referă
la metoda de abordare a hardware care enumeră elementele individuale şi
identifică modurile posibjle de disfuncţjune precum şi efectele. Cealaltă reprezintă
metoda de abordare funcţională care admite că fiecare element este conceput

FeeşŢrt5Ţîaneaxceecs:t%auzî::emsîgad3uf:tn:;Î=tn:%enup:te::tceo:ŞÎ:3:ît3odnrse,3tere::emsfnet:ted,:
pierderii acelor ieşiri.

Metoda de abordare hardware (numită metoda de abordare fizică În DEF-STAN-

0040) consideră configuraţia detaliată a componentelor În cadrul unui sistem.
Aceasta foloseşte metoda de abordare "ascendentă" În considerarea efectelor
defectelor de componente ale unităţii din care fac parte. Este folosită În mod
normal când este disponibilă suficientă informaţie pentru a identifica În mod unic
părţile componente ale sistemului din cadrul desenelor pertinente. Poate fi iniţiată
la orice nivel pe scara ierarhiei şi se poate deplasa fie În sus, fie În jos, cu toate
că cel mai eficient este atunci când este iniţiată la nivelul cel mai jos al sistemului.

Metoda de abordare funcţională este de obicei folosită când elementele hardware

(părţile componente) nu pot fi În mod unic identificate din desene, sau când
complexitatea sistemului dictează o metodă de abordare "descendentă". Poate
de asemenea fi iniţată la orice nivel pe scara ierarhică şi se poate deplasa fie În

Feurârti,?,.îŢnJ3S,necr:,,t?aat:a?ăpuîFnte,i;;asămfi:ţ#Fz:t,ă|aecnâitveJee',e.dsauEâriâî::dâ;3
hardware cu toate că fiind o metodă de abordare "descendentă" este posibil de a
omite contribuţia pe care o parte componentă sau un simplu defect o poate avea
asupra Întregului sistem. Este folosită adesea În exerciţiile de jdentificare a
riscurilor drept metodă formală În identificarea efectelor defectelor funcţionale În
cadrul securităţii uzinei.

Trebuie reţinut că nu există nici o re6lementare care să privească formatul

tabelului FMEA. Modul cum arată acesta poate fi modjficat potrivit cerinţelor
analistului sau clientului cu condiţia să conţină informaţia necesară.

3.3 Analiza modurilor de disfuncţiune, ale efectelor acestora şi al

caracterului de criticitate al acestor efecte (FMECA)

Scopul FMECA este acela de a clasifica fiecare din modurile de disfuncţiune

potenţia[e identificate potrivit influenţei combinate a importanţei clasificării Şi a
probabilităţii de producere.

Există două metode de abordare ce pot fi adoptate de FMECA. Una este

f:::taart:văini:rodcue,î|:a'âăedci::i':::i,:ă.e::s,pmoŢibni:taj:âufâtee:obro,ddea,:af:i:tsai:eînp::!ru|
În care există date cu privire la rata de deficienţe de funcţionare şi repartiţia
acestora pentru fiecare mod de disfuncţiune, este indjcată a fi folosită metoda de
abordare cantitativă. Dacă aceasta nu este disponibilă, este indicat a se folosi
metoda de abordare calitativă ce va fi rafinată mai târziu când datele devin
disponibile.

®
© Copyright lRCA 2000
 DATE.' PAGE 12 0F 17
7/2001

Fişa de lucru FMECA este similară cu cea FMEA şi conţine aceeaşi informaţie
fundamentală, În plus o clasificare a gravităţii şi anume:

• Mod de disfuncţiune
• Mecanism de producere a defectului de funcţionare
• Mod de detecţie a defectului de funcţionare
• Măsuri de protecţje şi de atenuare a gravităţii efectelor
• Efecte produse În caz că măsurile protective/de atenuare a efectelor sunt
operative
• Caracterul critic al acestor efecte
• Efecte în cazul că măsurile de atenuare sau protective eşuează
• Caracterul critic al unor astfel de efecte.

A se consulta figura 5.

© Copyn.ght IRCA 2000

 ®

Mecasnismdeproducere
MăsuriProtective
Mod deDetectie '
lD#
Mod de
al sau de
Efecte În cazul În care
măsurile protective sunt
#
:§
Efecte în cazul în
care Măsurile
Î0
Disfunctiune Defect.defuncţionare
DefectuluideFunctionare Atenuare aEfectelor Operative 0 Protective Eşuează 0

Figura 5: Exemplu de tabel FMECA

© Copyright lRCA 2000

 DATE: PAGE 14 0F 17
7/2001

3.3.1 Metodă de abordare Calitativă

Utilizând metoda de abordare calitativă ce nu dispune de date privind frecvenţa

specifică, este necesar de a grupa efectele produse de diverse defecte de
funcţionare într-una din categoriile de mai jos. (A se studia figura 6). Aceste
categorii sunt definite după cum urmează :

Nivel 5 -Frecvent

Probabilitate ridicată exjstentă de producere a modului de disfuncţiune pe durata

de funcţionare a elementului, ex. orice probabilitate simplă a unui mod de
disfuncţiune care este mai ridicată de 20°/o decât probabilitatea generală a
ansamblului de elemente pe durata de funcţionare.

Nivel 4 -Rezonabil posibil

Probabilitate moderată existentă de producere a modului de disfuncţiune

perioada duratei de funcţionare, ex orice probabilitate simplă a unui mod
disfuncţiune, care este cuprinsă Între 10% şi 20% din probabilitatea totală
disfuncţiuni a ansamblului de elemente, pe durata de funcţjonare.

Nivel 3 -Ocazional

Probabilitate ocazională existentă de producere a modului de disfuncţiune pe

perioada de funcţionare a elementului, şi anume, orice probabilitate simplă a unui
mod de disfuncţiune existent pe durata de funcţionare, ex probabilitatea simplă a
oricărui mod de disfuncţionare care este cuprinsă Între 1% şj 10°/o din
probabilitatea generală de producere a unui defect de funcţionare pe perioada
duratei de funcţionare.

Nivel 2-Minjm

Probabilitate scăzută existentă de producere a modului de disfuncţiune pe

perioada de funcţionare a elementului, ex orice probabilitate simplă a unui mod
de disfuncţiune, cuprinsă între 0.1% şi 1% din probabilitatea generală de
producere a unui defect de funcţionare pe perioada duratei de funcţionare.

Nivel 1 -Extrem de lmprobabil

Probabilitatea virtual zero existentă de producere a modului de disfuncţiune pe

durata de funcţionare a elementului component, ex. orice probabilitate simplă a
unui mod de disfuncţiune cuprinsă Între 0.01% şi 0.1% din probabilitatea generală
de producere a unui defect de funcţionare pe durata de funcţionare.

© Copyright lRCA 2000

 DATE: PAGE 15 0F 17
7/2001

A5 85 C5 D5 E5

A4 84 C4 D4 E4

A3 83 C3 D3 E3

A2 82 C2 D2 E2

A1 81 C1 D1 E1

Foarte Joasă Medie Ridicată Foarte

Joasă ridicată
ABCDE

GRADELE DE SEVERITATE

Figura 6: Matricea caracterului critic

3.3.2 Ivletoda de Abordare Cantitativă

Dacă este necesar FMECA poate fi cuantificată folosind metodele in MIL.STD

1629A sau BS 5760.

0 metodă mai exactă de cuantificare a efectelor unei analize FMEA se face prin
Analiza prin Arborele de Disfuncţiuni.

3.3 Raport FMEA/FMECA

Produsul final al analizei va fi un raport final care rezumă toate analizele

finalizate. Acest raport trebuie să conţină cel puţin următoarea jnformaţie

• O descriere a sistemului care a fost analizat.

• Metoda de abordare adoptată, de exemplu funcţională sau hardware.

© Copyright lRCA 2000

 DATE: PAGE 16 0F 17
7/2001

• Regulile de bază şi supoziţiile pentru efectuarea analizei.

• Cerinţele de intrare şi ieşire ale sistemului.

• Detalii asupra oricăror surse de date folosite precum şi justificarea pentru

respectiva selecţie.
• Toate diagramele tip bloc create în scopul analizei.
• Rezultatele, cuprinzând fişele de lucru completate şi matricile privind
caracterul critic (dacă sunt completate).

Toate recomandările pentru aprofundarea analizei, modificările de proiect sau de

principii operaţionale şi planurile de Întreţinere. De asemenea, Înregistrarea
recomandărilor legate de defectele de funcţionare produse trebuie să fie cuprinse
În testele şi demonstraţiile propuse.

4. FOLOSIREA FMEA/FMECA ÎN PLANIFICAREA DE ÎNTRETINERE

FMEA sau FMECA pot fi folosite drept contribuţie valoroasă În activităţile de

planificare a Întreţinerii necesare unui nou proiect, sau optimizării întreţinerii
pentru un proiect existent. Acestea constituie baza unui instrument de
planificare de Întreţinere cunoscut drept Întreţinere Centrată pe Fiabilitate.
(RCM).

În cazul În care FMECA este efectuată în scop de Întreţinere, se urmăreşte

o procedură ascendentă. În alte cuvinte, analiza FMEA este executată
pentru un sistem sau subsistem, pornind de la modul de disfuncţiune Şi de
la mecanismul de producere al acesteia pentru cel mai mic component al
acelui sistem sau subsistem.

FMEA sau FMECA pornesc de la acele elemente componente ce au fost

:#innt:fişaâ3#,eeiitneEiîŢne:tceealsTăp#:â:,e:âniT,tzrâţ:ns::ec.(nMdsul;:),ad:iv3ftdr3
defect funcţional. Ea consideră deficienţele funcţionale de echipament sau
randamentul acestuia la nivelul Unităţilor de Înlocuire ale Liniei (LRU's). Un
astfel de LRU reprezintă elementul component cel mai mic ce se consideră
în mod normal a fi înlăturat sau înlocuit În cadru] activităţii de Întreţinere.
De exemplu, mai degrabă se procedează la Înlăturarea şi Înlocuirea unei
supape de comandă hidraulice sau a unui PCB (Circuit lntegrat) decât la
repararea lor.

5, AVANTAjELE METODELOR FrvIEA7FMECA

Avantai.ele metodelor FMEA/FMECA sunt după cum urmează:

• Asigură o metodă de control pentru identificarea de disfuncţjune a

echipamentum şi a efectelor riscurilor existente

© Copyright lRCA 2000

 DATE: PAGE 17 0F 17
7/2001

• Evită necesitatea unor modificări costisitoare prin identificarea timpurje a

problemelor În procesul de concepţie

Asigură o bază obiectivă a fi considerată În luarea deciziilor acţiunilor

potenţiale corective.

ldentifică defectele şi necesitatea de scoatere din exploatare sau sistemele

de securitate.

ldentifică aspectele de non-conformitate cu cerinţele reglementare.

Furnizeăză sugestii programelor test de concepţie, În scopul de a sublinia

caracteristicile principale a fi testate.

• Susţine definirea strategiei de întreţinere şi pot fi folosite drept suport în

diagnosticarea defectelor prevăzute de manualele de reparaţii şi Întreţinere.
®
• ldentifică cerinţa integrării sau a condiţiilor adecvate de testare în activitatea
de Întreţinere.

• Contribuie la comunicarea de informaţii între diferitele discipline tehnologice

implicate de proiect

• Asjgură că inginerul Însărcinat cu fezabilitatea dispune de o Înţelegere

completă a operării sistemului aflat în analiză.

6. LIMITĂRILE METODELOR FMEA/FIVIECA

• Limitările metodelor FMEA/FMECA sunt următoarele:

• Dacă nu sunt bine direcţionate şi controlate pot fi un exerciţiu foarte

costisitor din punct de vedere al timpului.

Poate constitui un proces dificil şi plicticos de analiză a sistemelor

complexe.
Nu este potrivjtă pentru cuantificarea fezabilităţii sistemului

FMECA poate În mod exclusiv fi folosită pentru identificarea

defecţiunilor simple şi nu a combjnaţiilor acestora.

© Copyright lRCA 2000