I.

INTRODUCERE

Despre HeidelbergCement in Romania

HeidelbergCement este unul dintre cei mai mari investitori germani din Romania. Grupul are
activitati in domeniul productiei de ciment, betoane si agregate, prin companiile Carpatcement
Holding, Carpat Beton si respectiv Carpat Agregate.

→ Fabrica de ciment Deva a primit Autorizatia Integrata de Mediu nr. 1 de la Agentia

Regionala Timisoara. Procesul de obtinere a autorizatiei a implicat consultarea tuturor partilor
interesate, inclusiv a vecinilor si a ONG-urilor.

Istoricul fabricii

Fabrica de ciment Deva s-a infiintat in anul 1972 si a intrat in functiune in 1976. Este situata
in apropierea orasului Deva, in localitatea Chiscadaga. Capacitatea de productie autorizata a
fabricii este de 1,25 milioane de tone de ciment pe an. Carpatcement Holding a preluat acesta
fabrica in anul 2000.

Performanta de mediu

1. La preluarea fabricii, emisiile de praf in atmosfera se situau cu mult peste limita legala.

Prin investitiile facute, emisiile au scazut sub aceasta limita. Spre exemplu, pentru
racitorul gratar, concentratia emisiilor de praf a scazut de peste 250 de ori fata de anul
1998.
 2. Pentru a ne incadra in limitele legale autorizate, calitatea apelor menajere este
monitorizata periodic de catre:

o Laboratoare proprii;
o Directia Apelor Mures;
o Un laborator independent acreditat.

Tabelul de mai jos prezinta valorile emisiilor specifice din 2011, in comparatie cu rezultatele
obtinute prin folosirea celor mai bune tehnologii disponibile in Uniunea Europeana.

Indicator UM Fabrica Deva Cele mai bune valori UE

Emisie pulberi cuptor kg/t clincher 0.04 0.01 - 0.4

Emisie NOx cuptor kg/t clincher 1.37 < 0.4 - 6

Emisie SO2 cuptor kg/t clincher 0.24 < 0.02 - 7

Emisie CO cuptor kg/t clincher 1.26 1-4

Alte statistici despre evolutia performantelor de mediu:

Premii si recunoasteri

In anul 2004, fabrica a fost selectata de Ministerul Mediului sa participe la unul dintre cele
doua proiecte pilot pentru acordarea primei autorizatii integrate de mediu din Romania, conform
standardelor Uniunii Europene.
Prin aceasta, ne-au fost recunoscute eforturile depuse pentru:

 imbunatatirea performantei de mediu;

 imbunatatirea modului in care impactul asupra mediului este tinut sub control;
 investitiile realizate pentru folosirea celor mai bune tehnologii disponibile.

La finalul anului 2005, fabrica a primit Autorizatia Integrata de Mediu nr. 1 de la Agentia
Regionala Timisoara. Procesul de obtinere a autorizatiei a implicat consultarea tuturor partilor
interesate, inclusiv a vecinilor si a ONG-urilor.
 DATE DE IDENTIFICARE ALE TITULARLUI ACTIVITATII

Numele: SC CARPATCEMENT HOLDING SA BUCURESTI.

Adresa sediu social: Sos. Bucuresti-Ploiesti nr. 1A, Bucharest Business Park, cladirea
C2, et.1-4, sector 1, Bucuresti
Tel/Fax: 021-2315788/89/90/021-2315782
e-mail: gabriela.niculae@carpatcement.ro

Adresa punctului de lucru: Sucursala Deva-Fabrica de ciment Chiscadaga, jud.

Hunedoara,comuna Soimus, satul Chiscadaga, str. Principala nr.1.
Tel/Fax: 0254-237004/0254-237008

Numar de înmatriculare la Oficiul Registrului Comertului: J40/5389/1998

Cod fiscal: R10640589

II. DATE SPECIFICE ACTIVITATII ECONOMICO-

ADMINISTRATIVE

1. TIPUL DE ACTIVITATE

-COD CAEN : 2651- fabricarea cimentului si clincherului de ciment; 3720-recuperarea

deseurilor si resturilor nemetalice reciclabile; 9002- colectarea si tratarea altor reziduuri;

-Categoria de activitate conform Anexei nr. 1 a OUG nr. 34/2002 aprobata prin Legea
645/2002, capitolul 3, pct.3.1: Instalatii pentru producerea clincherului de ciment în
cuptoare rotative cu o capacitate de productie mai mare de 500 tone/zi;
-COD SNAP: 0303 (conform Ord. MAPM nr. 1144/2002 privind Registrul National al
Poluantilor Emisi);
-COD NOSE-P: 104.11 (conform Ord. MAPM nr. 1144/2002 privind Registrul National al
Poluantilor Emisi);

2. NUMARUL DE ORE PE AN LUCRATE

Orarul de functionare: 365 zile/an; 52 saptamani/an; 24 ore/zi;

Numarul de angajati pentru operarea instalatiei si a celor din activitati conexe: 364.

3. ACTIVITATI AUTORIZATE
 Capacitatea de productie autorizata a fabricii este de 1.200.000 t ciment/an (din care ciment
vrac 540.000 t/an si ciment pentru insacuit 660.000 t/an) si 100.000 t filer de calcar/an, produs
secundar.
Pe amplasamentul cu suprafata de 330.649 m 2 (din care: suprafata construita 191.743 m 2 ,
suprafata cu spatii verzi 7600 m2 , suprafata cu drumuri tehnologice 59.340
m2) se desfasoara activitati specifice fluxului tehnologic si activitati asociate producerii
cimentului, autorizate:
- aprovizionare cu calcar concasat din cariera Magura Feredeului si cu argila din
cariera Izlaz ; stocarea acestora in silozuri;
- sortarea si reconcasarea calcarului ( maruntire calcar cu concasor Wedag obtinerea
calcarului pentru ciment 0-25 mm);
- transportul calcarului,de la concasor si de la ciur, la silozurile de depozitare;
- obtinerea fainii pentru clincher ( extractia cu extractoare, dozarea materiilor prime,
transportul la moara cu faina, macinarera cu mori tubulare cu bile în circuit închis);
- transportul fainii; transport pneumatic de la moara de faina la silozurile de faina;
- arderea clincherului (dozarea cu dozatoare gravimetrice si transportul pneumatic al
fainii la schimbatorul de caldura; arderea în cuptorul nr. 2, la 1400 oC, a cantitatii totale
de clincher, de 950.000 t/an);
- coincinarea deseurilor, acceptate conform listei elaborate de Ghidul pentru coincinerarea
deseurilor în fabricile de ciment;
- racirea clincherului (racirea brusca de la cca. 1300 oC la 1000 oC, pe prima grila a
racitorului, si racirea cu aer la iesirea din racitor);
- transportul clincherului de la racitor gratar la silozurile cu clincher, cu ajutorul
transportorului mecanic;
- macinarea cimentului (extractia si dozarea cu dozatoare gravimetrice, transport la
instalatia de macinare);
- transport ciment ( transportul cimentului cu rigle si benzi transportoare la silozurile
de ciment);
- expeditie ciment( extractie si transport la masina de insacuit; expeditie ciment cu
mijloace auto, in saci sau vrac);
- activitatile de intretinere si reparatii;
- achizitii;
- verificari metrologice;
- investitii;
- laborator analize fizice si chimice;
- birou protectia muncii si PSI.
  Descrierea generala a activitatilor

a) Procesul de fabricaţie a cimentului constă în extragerea materiilor prime din cariere,

mărunţirea şi omogenizarea lor în morile de materii prime, obţinâdu-se aşa numita făină.
Aceasta se introduce în cuptorul rotativ unde prin încălzire la aproximativ 1450 0C,
datorită reacţiilor chimice ce au loc, se formează clincherul de ciment.
b) Clincherul, răcit brusc la ieşirea din cuptor, se macină împreuna cu gipsul şi cu alte
adaosuri în morile de ciment, obţinându-se astfel produsul finit – cimentul.
Producerea clincherului de ciment are loc, de obicei, în cuptoare rotative, prin procedeul uscat
cu schimbător de căldura în trepte (cu cicloane). Producţia de clincher poate fi realizată, în
anumite cazuri, folosind procedeul umed sau semiumed. Indiferent de metoda de fabricare,
obţinerea clincherului este, de fapt, un proces de conversie în care materialele introduse în proces
(combustibili şi materii prime) sunt consumate sau integrate în produsul final.
c) Combustibilii convenţionali (cărbune/cocs de petrol, păcura sau gaz metan) sau materiile
prime convenţionale (calcar, argilă, marnă, loess, bentonită) utilizate tradiţional în
procesul de fabricare a cimentului se pot înlocui parţial cu deşeuri cu o compoziţie
corespunzătoare cerinţelor procesului tehnologic, cerinţelor calitative şi de protecţie a
mediului.

4. MATERII PRIME SI AUXILIARE. MOD DE DEPOZITARE

Nr. Crt. Denumirea materiei prime/ Cantitati (t/an) Mod de depozitare/

materiei auxiliare Capacitati de depozitare
1. Calcar 1.160.520 2 silozuri de 10.500 t
fiecare, dupa concasare, in
3 silozuri de 7.800 t fiecare
2. Argila 349.600 1 siloz de 2.500 t
3. Gips 60.000 Hala si 1 siloz de 900 t
4. Cenusa de pirita 15.200 Hala si 1 siloz de 600 t
5. Zgura de furnal inalt 263.400 Hala si dupa uscare in 5
silozuri de 1.000 t fiecare
6. Cenusa de termocentrala 183.600 2 silozuri de 300 t fiecare si
1 siloz de 5.000 t
7. Deseuri de nisip de la alte 121.600 1 siloz de 2.500 t
industrii
8. Puzzolana naturala 270.000 Hala si dupa uscare in 5
silozuri de 1.000 t fiecare
9. Materiale specific activitatilor Cantitati variabile Depozitare in magazii
din cadrul atelierelor de conform recesitatilor amenajate corespunzator
intretinere, reparatii, atelierul din ateliere
electric, activitatilor de
laborator, alimentarii cu apa
 tehnologica, automatizarilor,
centralei termice.

Cimentul in contact cu apa face prize si se intareste. Dupa intarire isi mentine rezistenta si
stabilitatea, chiar si sub apa.
Materiile prime sunt calcarul si argila. Ele sunt sfaramate in bucati mici, iar impreuna cu un
material care are aport de fier,sunt omogenizare intr-o pudra, numita “faina”. Faina este incalzita,
de unde rezulta clincherul. Clincherul este racit brusc apoi macinat impreuna cu gipsul. Pentru
obtinerea diferitelor tipuri de ciment se adagua zgura, puzzolana naturala, cenusa de
termocentrala.

Uleiul de transmisie si hidraulic utilizate pe platforma sunt depozitate în butoaie de 200-225 l ,

amplasate in depozitul de produse petroliere. Cantitatea de ulei stocata este de 1000 l. Depozitul
este imprejmuit, cu platforma betonata si rigole pentru scurgerea apelor pluviale, cu suprafata de
1100 m2.
Depozitul de motorina este alcatuit din 2 rezervoare metalice cu o capacitate de 50 t
fiecare si 3 rezervoare metalice de 30 t fiecare, amplasate subteran in cuva de beton.
Aprovizionarea cu materii prime si auxiliare, manipularea, depozitarea acestora se vor realiza
conform normativelor în vigoare.

5. UTILITATI

Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa, utilizata în scop igienico-sanitar pentru personalul angajat,

se realizeaza din sursa subterana, din 2 puturi forate, cu adâncimea de câte H=10 m, echipate cu
2 electropompe SADU. Sursa de apa nu a fost avizata din punct de vedere sanitar. DSP
Hunedoara a recomandat pentru baut apa îmbuteliata, avizata de Ministerul Sanatatii. Instalatia
de stocare a apei este reprezentata de un rezervor de V=80 m 3 , amplasat în castelul de apa aflat
pe platforma societatii.
Consumul de apa utilizata în scop menajer, autorizata de Directia Apelor Mures, este de
Qzilnic maxim = 400 m3 /zi, respectiv 4,6 l/s .
Instalatia de tratare a apei în scop igienico-sanitar este reprezentata de o statie de clorinare
dotata cu pompa dozatoare tip Prominent. Clorinarea se face cu hipoclorit de sodiu
Reteaua de distributie a apei din rezervor are o lungime de 5.000 m.

Alimentarea cu apa tehnologica se realizeaza din râul Mures, prin intermediul a 3

criburi de captare (bicompartimentate; din beton; circulare; cu diametrul de 2,1 m si adâncimea
de 1,2m) amplasate la cca. 20 m fata de mal. Consumul de apa industrial autorizat de Directia
Apelor Mures este de 5400 m3 /zi, respectiv Q zilnic maxim = 62,5 l/s.
Consumul de apa specific pentru ciment este de 2,72 m3 /UM. Volumul anual
necesar de apa este de cca. 1192 mii m3 /an.
Instalatia pentru tratarea apei tehnologice este echipata cu 2 decantoare cu functionare
alternativa, betonate. Tratarea apei se face cu solutia de sulfat de aluminiu (conc. de 30%).
Cantitatea de sulfat aluminiu,cca. 5 tone/an, este depozitata în spatiu amenajat, amplasat langa
statia de tratare (depozit acoperit cu o latura deschisa permanent pentru acces cu utilaje de
încarcare, betonat). Instalatiile pentru distributie si inmagazinare sunt formate din castelul de apa
si reteaua inelara de distributie cu o lungime de 11 km.
Gradul de recirculare interna a apei tehnologice este de cca 70 %. Instalatiile pentru
asigurarea apei pentru stingerea incendiilor sunt reprezentate de un rezervor de 520 m3 (amplasat
în castelul de apa) si o retea de distributie prevazuta cu hidranti de incendiu. Debitul de refacere
este asigurat din raul Mures, Q=200 l/s.

Evacuarea apelor uzate

Apele uzate de pe amplasament sunt reprezentate de: ape uzate menajere (volum total zilnic
mediu evacuat - 225 m3); ape tehnologice (volum total zilnic mediu evacuat - 1300 m 3); ape
pluviale. Emisarul tuturor categoriilor de ape este un curs de apa necadastrat, dalat, care
limiteaza spre est amplasamentul si care conduce apele uzate in paraul Caian, cadastrat, afluent
de dreapta al raului Mures.
Instalatiile de epurare pentru sursele de apa uzata sunt:
- decantor Imhoff etajat, cu o capacitate de Q=10 l/s, cu timp de retinere de t=1,6 ore.
- bazin de neutralizare cu V=1 m3, pentru neutralizarea apelor uzate rezultate de la laborator;
- decantor cu 2 compartimente pentru separarea pacurii, aferent instalatiei de incalzire a pacurii.

Alimentare cu energie termica

Centrala termica din incinta este dotata cu un cazan tip Wiessmann, care asigura o cantitate de
abur de 5 t/h, necesar gospodariei de pacura. Consumul de gaz metan este de 200 Nm 3/ora.
Inaltimea cosului pentru evacuarea gazelor arse este H=14 m. Spatiile de lucru si birourile sunt
încalzite printr-un numar de 17 microcentrale termice proprii, care utilizeaza ca si combustibil
gazul metan. Consumul total de gaz metan aferent microcentralelor termice de tip apartament
este de 168 Nm3/ora.

Alimentarea cu energie electrica

Alimentarea se face din reteaua de 110 kv existenta în zona. Situatia privind consumul de
energie electrica se afla cuprinsa in documentatia tehnica de sustinere a solicitarii. Statiile
electrice detinute de societate, aflate pe amplasament: statie de racord adanc, langa silozurile de
faina – SRA; 2 statii de conexiuni - SC1 si SC2.

6. AMBALAJE
Operatorul utilizeaza : saci de hartie pentru insacuirea cimentului; folie pentru protectia
sacilor cu ciment; paleti din lemn pentru depozitarea sacilor cu ciment in hala de paletizare.
7. PRODUSE SI SUBPRODUSE

- ciment: 1.200.000 t/an, din care ciment vrac 540.000 t/an si ciment pentru insacuit 660.000
t/an;
- filer de calcar: 115.000 t/an ( se comercializeaza la terti).

8. SUBSTANTE CHIMICE PERICULOASE

Laboratorul pentru determinari fizice si chimice cuprinde compartimente organizate

in conformitate cu procedurile legale. Laboratorul este dotat cu 3 magazii cu suprafete de 16 m 2,
9 m2 si respectiv 15 m2 , organizate ca spatii pentru depozitarea substantelor chimice care se
utilizeaza pentru efectuarea analizelor.
Cantitatile stocate, declarate de titularul activitatii la depunerea solicitarii, sunt:

Nr. Demnumirea Localizare Cantitatea Modul de Starea Conditii de

Crt. substantei declarata stocare fizica a depozitare
periculoase ca fiind substantei
detinuta in chimice
laborator
(t)
1. Eter de petrol Laborator 0.01 Recipient lichida In magazine
de sticla de din
1 litru laborator

2. Eter etilic Laborator 0.021 Recipient Lichida In magazine

de stica de din
1 litru laborator
3. Acetona Laborator 0.004 Recipient Lichida In magazine
de sticla de din
1 litru laborator
4. Alcool etilic Laborator 0.01 Recipient Lichida In magazine
99.5% de sticla de din
1 litru laborator
5. Alcool etilic Laborator 0.022 Recipient Lichida In magazine
96% de sticla de din
1 litru laborator
6. Benzen Laborator 0.15 Recipient Lichida In magazine
de sticla de din
1 litru laborator
7. Xilen Laborator 0.037 Recipient Lichida In magazine
de sticla de din
1 litru laborator
8. Toluen Laborator 0.037 Recipient Lichida In magazine
de sticla de din
1 litru laborator
9. Petrol Laborator 0.02 Recipient Lichida In magazine
plastic de din
20 litri laborator
10. Acid Laborator 0.012 Recipient Lichida In magazine
clorhidric 37% de sticla de din
1 litru laborator
11. Acid sulfuric Laborator 0.0075 Recipient Lichida In magazine
96% de sticla de din
2.5 litri laborator
12. Florura de litiu Laborator 0.0001 Recipient Solida In magazine
de plastic din
de 100g laborator

13. Clorura de Laborator 0.0011 Recipient Solida In magazine

mercur de plastic din
de 1 l laborator
14. Permanganate Laborator 0.00125 Recipient Solida In magazine
de potasiu de plastic din
de 250g laborator

Pentru substantele chimice: acid sulfuric, acid clorhidric, eter etilic, toluen, acetona,
permanganat de potasiu, operatorul detine avize de functionare pentru operatiuni cu precursori,
eliberate de Agentia Nationala pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase Bucuresti.
Titularul activitatii a înregistrat urmatoarele categorii de substante periculoase:
-azbest sub forma de placi – la tronsoane de benzi transportoare (cantitate apreciata la cca.
82.100 m2);
- condensatori cu PCB -162 bucati, considerati condensatori vechi cu termen de eliminare anul
2008, care insa sunt demontati si se afla sub forma de deseuri; 203 bucati în functiune, la statiile
electrice de pe amplasament, care se vor elimina pana la
01.01.2009.

III. FLUXUL TEHNOLOGIC

Sortarea si reconcasarea calcarului: calcarul, cu o granulatie de 0-150 mm, adus din cariera
de calcar si depozitat în cele 2 silozuri de primire, este sortata astfel: sortul între 50-100 mm este
trimis la fabrica de var; sorturile între 0-50 si 100-150 mm sunt transportate la concasorul
Wedag, unde se maruntesc la dimensiunea de 0-25 mm necesara fabricarii cimentului. Sorturile
sunt depozitate în 3 silozuri de calcar pentru ciment. – tipul de poluant: praful de calcar.

Obtinerea fainii pentru clincher: dozarea materiilor prime ( calcarul, argila, cenusa de pirita)
se realizeaza dupa retetele stabilite in laborator. Uscarea materiilor prime se face cu gaze de la
cuptorul de clincher, sau când acesta nu functioneaza, se folosesc gaze de la focarul auxiliar.
Macinarea fainii se face în moara cu bile bicamerala, pe procedeu inchis. Din moara, materialul
este dus la 2 separatoare Wedag. Partea fina este transportata pneumatic la silozurile de faina, iar
partea grosiera este reintrodusa în moara. –tipul de poluant: praful de faina

Arderea clincherului: faina din silozurile de depozitare este dozata si transportata la

schimbatorul de caldura în 4 trepte, tip Humboldt, unde are loc preincalzirea fainii de la 60 oC la
cca. 800 oC. Caldura este preluata de la gazele fierbinti de la cuptor, care strabat schimbatorul de
caldura în contracurent cu faina alimentata. Faina, preîncalzita si partial decarbonatata în
schimbatorul de caldura, parcurge zonele din cuptorul rotativ, astfel încât la 1.450 oC in zona de
clincherizare are loc obtinerea clincherului. Din cuptorul rotativ, clincherul este descarcat în
racitorul gratar, unde, cu ajutorul aerului insuflat de 8 ventilatoare, este racit de la 1.350 oC la
cca. 100 oC. Caldura necesara procesului de clincherizare se obtine prin arderea de combustibili (
gaze naturale, pacura, ulei uzat, SAF, eco-fuel introduse pe la capatul cald al cuptorului si
anvelope si cauciucuri uzate, introduse pe la capul rece pe coloana ascendenta cuptor-schimbator
caldura). Clincherul este depozitat in 3 silozuri. –tipul de poluant:praf de clincher, prag de
faina

Macinarea cimentului: Clincherul, zgura si gipsul din silozuri dozate dupa retata stabilita de
laborator sunt extrase si alimentate în morile de ciment. Morile de ciment sunt tubulare cu bile
bicamerale si functioneaza pe procedeu închis. Materialul din moara este dus la un separator de
înalta eficienta unde se separa, partea fina (cimentul) fiind preluat de un releu de transport.
Cimentul este însilozat în 9 silozuri de ciment. Partea grosiera rezultata din macinare este
reintrodusa in moara. –tipul de poluant: praf de ciment, praf de clincher, prag de zgura

Expeditie ciment: Din silozurile de ciment, cimentul poate fi livrat vrac sau insacuit.
Insacuirea se face cu o masina rotativa de tip Mollers. Paletizarea sacilor cu ciment se realizeaza
în hala de paletizare.Expedierea cimentului se poate face fie auto, fie pe calea ferata. –tipul de
poluant: praf de ciment

IV. ANALIZA FACTORILOR DE MEDIU AFECTATI

1. Emisii in atmosfera

Fiecare faza relevanta a procesului tehnologic constituie un punct de emisie a

poluantilor:

Faza de process/punct de emisie Poluant

Reconcasare calcar Praf de calcar
Omogenizare-depozitare faina Praf de faina
Dozare faina Praf de faina
Transport faina Praf de faina
Macinare+ardere faina Praf de faina, clincher, faze poluante
Racire clincher Praf de faina, clincher
Transport clincher Praf clincher
Insilozare clincher Praf clincher
Uscare zgura Praf de zgura, faze poluante
Transport zgura Praf de zgura
Dozare pentru morile de ciment Prad de clincher, de zgura si gips
Macinare ciment Praf de ciment
Transport ciment Praf de ciment
Insilozare ciment Praf de ciment
Incarcare ciment Praf de ciment

Reducerea poluarii
 Instalatii de desprafuire la sursele de poluare a aerului:

Activitatea Sursa de Natura Echipament de Capacitate

tehnologica emisie/nr.surse poluantului reducere a totala (m3/h)
poluarii
Atelier ciment Uscator zgura/1 Praf de zgura Electrofiltru 100.000
Dozare clincher- Praf clincher Filtru cu saci 11.000
MC2/1 pulse jet
Dozare zgura-gips Praf zgura-gips Filtru cu saci 13.000
MC2/1 pulse-jet
Moara de ciment Praf ciment Electrofiltru 30.000
nr.1/1
Moara de ciment Praf ciment Electrofiltru 30.000
nr. 2/1
Moara de ciment Praf ciment Electrofiltru 84.000
nr. 4/1
Separator dinamic Praf ciment Filtru cu saci 60.000
MC2/1 pulse jet
Separator dinamic Praf ciment Filtru cu saci 44.000
MC 1/1 pulse jet
Relee benzi Praf ciment Filtru cu saci 24.000
transport ciment/2 pulse jet
Benzi transport Praf ciment Filtru cu saci 12.000
ciment spre pulse jet
silozuri/2
Dozare MC 1/3 Praf clincher, Filtru cu saci 24.000
zgura, gips pulse jet
Dozare MC1,MC2 Praf clincher, Filtru cu saci 26.000
din siloz clincher zgura, gips pulse jet
nr.3, siloz zgura si
gips/3
Silozuri ciment/10 Praf ciment Filtru cu saci 50.000
pulse jet
Banda alimentare Praf zgura Filtru cu saci 7.000
silozuri zgura/1 pulse jet
Banda alimentare Praf clincher Filtru cu saci 9.000
din siloz 3 la MC1 pulse jet
(la dozare MC5)/1
Atelier expeditie Instalatie incarcare Praf ciment Echipament de 1.650
vrac auto/2 desprafuire
incorporat
Masina insacuit Praf ciment Filtru cu saci 31.000
Mollers/1 pulse jet
Turn elecatoare/4 Praf ciment Filtru cu saci 31.000
pulse jet
Deteriorarea filtrelor este detectata prin unitate electronica de comanda si control.
 Sistemul de curatire a sacilor este cu jet în contracurent. Titularul activitatii are contract cu o
societate de service care asigura mentenanta filtrelor.

Valori limita emise

Caracteristici privind conditiile locale în zona fabricii de ciment

Datele privind conditiile locale si starea mediului la momentul autorizarii se afla prezentate
in documentatia de solicitare a autorizatiei integrate de mediu, depusa la APM Hunedoara si
ARPM Timisoara.
Paraul Caian strabate zona amplasamentului fabricii pe o directie N-S, fiind colectorul apelor
uzate epurate evacuate din fabrica. Stratele acvifere freatice sunt cantonate la adancimi cuprinse
intre 10-250 m in zona de lunca a Caianului si constituie sursa de alimentare cu apa potabila
pentru agenti economici aflati in zona. Din punct de vedere al receptorilor sensibili, în zona
amplasamentului fabricii exista grupuri sensibile de populatie, reprezentate de locuitorii satului
Chiscadaga. Distantele dintre locuinte, obiective sociale si fabrica sunt cuprinse între 50-1000 m.
Disfunctiile generate de prezenta fabricii de ciment asupra receptorilor din vecinatate se
manifesta prin zgomot, marimea constructiilor tipice unor asemenea activitati, intensificarea
traficului pe drumul public.
Nivelul maxim admis al decibelilor este 50, in timp ce la Chiscadaga zgomotul depaseste
frecvent 100 de decibeli, asa cum arata buletinele de analiza.
Zona înconjuratoare fabricii de ciment, pe o raza de 10 km, se caracterizeaza printr-un grad
ridicat de populare, precum si de prezenta a 5 arii protejate: Calcarele din Dealul Magura (Cheile
Craciunesti) în comuna Baita, dealurile Zanoaga si Colt ( municipiul Deva), Dealul Cetatii Deva
( municipiul Deva), Padurea Bejan ( municipiul Deva), Rezervatia Boholt ( comuna Soimus).
In zona de influenta a fabricii de ciment, monitorizarea calitatii aerului se realizeaza in
urmatoarele puncte de control:
- pentru dioxid de azot se fac determinari în 4 puncte de control in zona Mintia- Deva si 2 puncte
de control in zona Chiscadaga;
- pentru dioxid de sulf se fac determinari in 4 puncte de control in zona Mintia-Deva si 2 puncte
de control in zona Chiscadaga;
- pentru pulberi în suspensie se fac determinari in 5 puncte de control in zona Mintia-Deva si in 2
puncte de control în zona Chiscadaga;
- pentru pulberi sedimentabile in flux lent, cu frecventa de recoltare lunara, se fac determinari in
11 puncte de control in zona Mintia-Deva si in 13 puncte in zona Chiscadaga;
- pentru pulberi sedimentabile cu frecventa de recoltare saptamanala, se fac determinari in 4
puncte de control in zona Chiscadaga si 2 puncte de control in zona Deva-Mintia;
- aciditatea (HCl) este masurata in 4 puncte de control in zona Mintia-Deva si in 2 puncte in zona
Chiscadaga.

Inventarul emisiilor punctiforme in atmosfera si comparatia cu limitele admise:

Surse de Punctul de Tipul VLE Limita conform Tehnici care

emisie emisie emisiei conform legislatiei natioane pot fi
(poluantul) BAT Ord.nr. HG nr. considerate
 Medii 462/1993 128/2002 BAT
zilnice mg/Nm3 si HG nr/
mg/Nm3 268/2005
mg/Nm3
0 1 2 3 4 5 6
Moara de Electrofiltr Pulberi 30 50 - Electrofiltru
ciment u totale 30.000 m3/h
nr.1-
punctul
nr.5
Moara de Electrofiltr Pulberi 30 50 - Electrofiltru
ciment u totale 30.000 m3/h
nr.2-
punctrul
nr.6
Masina de Filtru cu Pulberi 30 50 - Filtru cu saci
insacuit saci totale 31.000 m3/h
ciment-
punctrul
nr.7

Valorile limita de emisie s-au stabilit conform anexei nr. 4 si a precizarilor de la punctul
24 din Ord. nr. 268/2005 privind incinerarea deseurilor ( pentru cuptoare de ciment care ard mai
putin de 3 tone deseuri pe ora), dupa cum urmeaza:
* Valoarea limitei stabilita pentru NOx este de 1200 mg/Nm 3, fiind valabila pâna la data de 1
ianuarie 2008. Aceasta limita se va revizui dupa 1 ianuarie 2008.
** Conform adresei MMGA nr. 58.282/ED/30.09.2005, valoarea limita de emisie reglementata
de HG nr. 128/2002 ( modificat si completat cu Ord. nr. 268/2005), respectiv 50 mg/Nm 3 pentru
SO2 si 10 mg/Nm3 pentru TOC, reprezinta emisia suplimentara adusa prin coincinerarea
deseurilor.
*** Valoarea limita pentru CO va fi stabilita dupa efectuarea monitorizarii continue a acestui
indicator, dupa 31 decembrie 2006;
**** Numerotarea surselor de emisie se regaseste pe planul de situatie al amplasamentului,
anexat documentatiei tehnice de sustinere a solicitarii.

Emisii fugitive
Emisiile fugitive în aer se regasesc în zonele aferente activitatii:
- incarcarea si descarcarea utilajelor de transport;
- transferarea materialelor dintr-un recipient în altul ( silozuri);
- descarcarea si depozitarea materiilor prime pe platforme sau în depozite exterioare;
- sistemele de benzi transportoare;
- sistemele de conducte si canale ( pompe, flanse, valve, drenuri);
- etansarea slaba la unele echipamente;
- posibilitatea de ocolire a echipamentului de depoluare ( pentru aer);
- pierderi accidentale ale continutului instalatiilor sau echipamentelor avariate;
- transportul rutier în incinta fabricii.
Controlul emisiilor difuze se realizeaza prin masuratorile de pulberi totale în suspensie în
zona instalatiei : conform STAS 12574/87, valorile medii lunare nu vor depasi CMA de 0,15
mg/m3 /24 ore. Valorile medii lunare la indicatorul pulberi sedimentabile nu vor depasi CMA
de 17 g/m2/luna.
Titularul activitatii utilizeaza tehnici generale pentru reducerea emisiilor fugitive:amplasarea
paravanelor de protectie, curatirea rotilor mijloacelor de transport, curatirea zilnica a incintei prin
aspirare mobila, întretinerea periodica a echipamentelor, cladirilor.

Mirosuri
Sursa semnificativa generatoare de miros este gospodaria de pacura. Aceasta este amplasata la
o distanta semnificativa fata de receptori (angajatii fabricii si locuintele din sat). Emanarea
mirosurilor se face la descarcarea pacurii la rampa de descarcare din vagoanele-cisterna în
rezervoare. Activitatea se desfasoara periodic, 3-4 zile/luna. Posibile surse de miros: decantorul
Imhoff pentru epurarea apelor uzate menajere si depozitul de combustibil ( motorina si uleiuri).
Titularul activitatii realizeaza un program de masuri de întretinere si gospodarire eficenta a
combustibililor ( curatirea scurgerilor de pacura din cuva beton a rampei de descarcare, curatirea
scurgerilor de pacura la gospodaria de pacura, intretinerea platformei betonate de la depozitul de
mororina si ulei, pastrarea butoaielor din tabla, pentru ulei, închise).
Titularul activitatii realizeaza un plan de masuri pentru întretinerea decantorului Imhoff, prin
dezinfectare sau sterilizare cu clorura de var si prin curatirea periodica a decantorului.

2. EMISII IN APA

Emisiile de poluanti in apa paraului Caian rezulta din urmatoarele categorii de ape
uzate:
- ape uzate fecaloid-menajere rezultate de la grupurile sociale, din activitati administrative
incarcate cu materii în suspensie, substante consumatoare de oxigen, amoniu, substante
extractibile;
- ape uzate tehnologice rezultate din activitatile din fluxul tehnologic, incarcate cu suspensii
totale, substante consumatoare de oxigen, substante extractibile;
- ape pluviale incarcate cu substante petroliere, suspensii.
Emisiile de poluanti se descarca prin 5 guri de evacuare, respectiv:
- evacuarea nr. 1- apa pluviala colectata din zona morii de faina;
- evacuarea nr. 2 -apa pluviala colectata de la racitor gratar;
- evacuarea nr. 3 -apa uzata rezultata de la separatorul de pacura ( înainte de utilizare pacura este
supusa procesului de separare de faze pentru înlaturarea apei);
- evacuarea nr. 4 - apa uzata epurata rezultata de la statia de epurare (decantor Imhoff);
- evacuarea nr. 5 - canal dalat care strabate platforma în partea de vest si care colecteaza apele de
la centrala termica, preaplinul turnului de racire si apa uzata de la statia de tratare a apei
tehnologice.

Reducerea poluarii
Reducerea poluarii in cazul emisiilor in apa s-a realizat prin :
- decantor Imhoff dimesionat pentru 1500 locuitori echivalenti, cu V=58,8 m 3 ; namolul rezultat
este evacuat si depozitat pe trei paturi de uscare cu suprafata de 120 m2 fiecare;
- separator de nisip si produse petroliere, pentru preepurarea apelor de la central termica;
- bazin de neutralizare cu V=1 m3 , pentru neutralizarea cu var a apelor provenite de la activitatea
din laboratorul de analize chimice.

Valori limita de emisii

In conformitate cu prevederile normativului privind stabilirea limitelor de încarcare cu
poluanti a apelor industriale si orasenesti la evacuarea în receptorii naturali NTPA 001/2005,
valorile continuturilor in substante poluante la evacuare nu vor depasi limitele impuse prin
autorizatia de gospodarire a apelor:

In conformitate cu HG nr. 118/2002 si Ord. MAPM nr. 35/2003, se impune determinarea, pe

efluentul decantorului Imhoff, a urmatoarelor substante prioritare si prioritar periculoase:

Titularul activitatii:
- nu va emite alti poluanti in apa, care sa fie semnificativi pentru mediu;
- va realiza un audit privind eficientizarea consumului de apa, pana la sfarsitul lunii martie 2006;
-va urmari printr-un program de inspectie si intretinere toate zonele operationale care necesita
consum de apa sau din care se realizeaza evacuare de ape;
-va realiza programul de control al suprafetelor impermeabile, a bordurilor de siguranta
impotriva scurgerilor, a cuvelor de retentie, a traseelor conductelor pentru alimentarea cu apa si
pentru evacuarea apelor uzate

3. EMISII IN SOL, SUBSOL, APE SUBTERANE

3.1. EMISIILE IN SOL

Emisiile în sol sunt reprezentate de:

- pulberile sedimentabile generate de emisiile difuze rezultate din unele procese ale fluxului
tehologic in cazuri de neconformitate;
- activitatile de descarcare, depozitare, manipulare a materiilor prime, auxiliare, a altor materiale
în depozite, pe platforme exterioare, in cazul nerespectarii tehnicilor si operatiunilor specifice;
- retele de evacuare a apelor uzate, in caz de avarii si deteriorari;
- sistemele de alimentare cu combustibili a rezervoarelor (traseul conductelor, pompele, cuvele
de retentie, rezervoare in cazul deteriorarii acestora);
- instalatia de decantare a apelor uzate, in caz de deteriorare;
- activitati de reparatii si intretinere, in cazul nerespectarii normelor specifice.

3.2. REDUCEREA POLUARII

Titularul activitatii va:

- mentine un program de control si întretinere a tuturor categoriilor de constructii,
echipamente si materiale care pot avea impact asupra solului prin aparitia unor avarii,fisuri etc.;
- respecta un program de verificare (observatii vizuale) a tuturor echipamentelor (conducte,
rezervoare, flanse, valve, depozite, decantoare, rigole, cuve betonate, racorduri pentru alimentare
cu combustibil, depozite de materii prime, etc). Programul va fi depus la APM în termen de 3
luni de la data emiterii autorizatiei.
- verifica toate cuvele de retentie, impermeabilizarea la depozitele de pacura, drenajele de la
cuvele de retentie- cel putin o data la 3 ani. Un raport al acestor testari trebuie inclus in Raportul
Anual de Mediu.
Toate sursele de emisii difuze care pot afecta solul si subsolul trebuie supuse unor verificari
(observatii vizuale) si unor modalitati de monitorizare. Un raport al acestora va fi parte a
Raportului Anual de Mediu.
Toate structurile si echipamentele de pe amplasament vor fi verificate cel putin o data pe
an. Raportul privind testele tehnice va fi inclus în Raportul Anual de Mediu.

3.3. VALORI LIMITA

In conformitate cu prevederile Ord. MAPAM nr. 756/1997, valorile normate ale

urmelor elementelor chimice în sol ( mg/kg substanta uscata), sunt:
3.4. EMISII IN APE SUBTERANE

Apa freatica se afla la adâncimi cuprinse intre 1m si peste 10 m, in puncte de recoltare aflate
la distante de la 100 m pana la 5.500 m fata de fabrica de ciment. Titularul va monitoriza apele
subterane prin 4 foraje, aflate in zona depozitului de carburanti de pe amplasament (F1, F2, F3,
F4 - numerotate in planul de situatie aflat la dosarul de solicitare depus la APM Hunedoara si
ARPM Timisoara).

Limitele de emisie respecta, pentru toate variantele de combustie, conditiile impuse de

Ord. nr. 462/1993 si HG nr. 128/2002 modificata si completata si duc la o incadrare in limitele
admise a concentratiilor de poluanti la imisie (analizate pentru o suprafata de 460 km 2 ).
Difuzia elementelor poluante se face pe o directie principala NE-SV si una secundara,
perpendiculara pe prima, orientata dupa directia NV-SE.

4. ZGOMOT SI VIBRATII

4.1. Sursele principale de zgomot si vibratii

- concasorul cu ciocane tip Wedag ;
- cuptorul de clincher;
- moara de faina;
- sectorul de expeditie.

4.2. Sursele ocazionale de zgomot si vibratii

- traficul interior;
- activitati de curatire si intretinere;
-depozitarea si manipularea deseurilor de cauciuc in platforma amenajata;
- descarcarea si depozitarea altor categorii de deseuri generate pe amplasament in spatii
amenajate corespunzator;
- traficul exterior pe drumul judetean.
 O sursa importanta de zgomot o constituie fabrica de var apartinând S.C. CARMEUSE
HOLDING SRL Brasov, care se afla pe acelasi amplasament cu fabrica de ciment. Cel mai
apropiat receptor protejat este localitatea Chiscadaga, cu locuinte amplasate la cca. 100 m
distanta de fabrica de ciment.
La limita unitatii si in exterior, valoarea medie a nivelului de zgomot masurat este de 75 dB.
Masuratorile au fost efectuate în relatie cu prezenta traficului interior, exterior,
functionarea/nefunctionarea fabricii de ciment si a fabricii de var.

5. REDUCEREA POLUARII

Reducerea nivelului de zgomot pe amplasament pentru SC CARPATCEMENT

HOLDNG SA s-a realizat prin :
- inchiderea utilajelor in hale de tip industrial;
- captusirea palniilor de alimentare cu covor de cauciuc;
- izolarea fonica a halei concasorului cu placi fonoabsorbante;
- dotarea ventilatoarelor cu atenuator de zgomot;
- masuratori pentru verificarea vibratiilor la utilaje si respectarea unui program de operare si
intretinere corespunzatoare referitor la echilibrare, schimbare rulmenti;
- carcasarea benzilor de transport;
- limitarea traficului in incinta pe perioade de timp.

6. VALORI LIMITA DE EMISIE

Limitele maxime admisibile, pe baza carora se apreciaza starea mediului din punct de vedere
acustic în zona unui obiectiv, sunt precizate în STAS 10009/88. Valoarea admisibila a nivelului
de zgomot la limita zonei functionale a incintei industriale este de
65 dB. La amplasarea cladirilor de locuit nu trebuie sa se depaseasca valoarea maxima de 50 dB
pentru nivelul de zgomot exterior cladirii, masurat la 2 m de fatada acesteia, în
conformitate cu STAS 6161/1-79.
Nivelul de zgomot la cel mai apropiat receptor, conform STAS 10009-88, este de
50 dB. In zonele protejate (locuinte) nivelul acustic echivalent continuu (Leq), masurat la 3 m de
peretele exterior al locuintei si la 1,5 m inaltime de sol, nu trebuie sa depaseasca 50 db(A) si
curba de zgomot 45. In timpul noptii (orele 22,00-6,00) nivelul acustic echivalen continuu
trebuie sa fie redus cu 10 dB (A) fata de valorile din timpul zilei.

V. DESEURI
Următoarele categorii de deşeuri nu sunt adecvate coincinerării în fabricile de ciment:
a) deşeuri explozive,
b) deşeuri radioactive,
c) deşeuri spitaliceşti infecţioase,
d) deşeuri purtătoare de germeni patogeni,
e) deşeuri menajere/municipale nesortate,
f) baterii întregi,
g) deşeuri de echipamente electrice şi electronice nedezmembrate.

1. MANEVRAREA DESEURILOR
 Deseurile generate de din instalatie rezulta din activitati de mentenanta si de
expeditie a cimentului. Unele categorii de deseuri sunt depozitate pe amplasament si sunt
destinate tratamentului intern ( hârtie – saci rupti, cauciuc, ulei uzat). Alte categorii de deseuri
sunt depozitate pe amplasament dar sunt destinate tratamentului extern (deseuri de fier vechi,
baterii cu Pb, deseuri de aluminiu, cupru, span feros, caramida refractara).
Titularul activitatii:
- implementeaza un sistem referitor la gestionarea deseurilor conform HG nr. 856/2002;
- va informa APM Hunedoara asupra modalitatilor de recuperare/eliminare a deseurilor
pe amplasament sau în afara amplasamentului.

Titularul activitatii va:

- semnala, marca, supraveghea si intretine zonele de depozitare a tuturor categoriilor
de deseuri;
- realiza un sistem de supraveghere in ceea ce priveste depozitarea in zone desemnate,
protejate corespunzator impotriva pierderilor prin scurgeri sau levigat.

Tabel privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatea fabricii de ciment:

 2. RECUPERAREA SI/SAU ELIMINAREA DESEURILOR

Categoriile de deseuri, pentru care este necesara eliminarea in afara amplasamentului, vor fi
transportate cu mijloace auto autorizate pentru astfel de activitati. Categoriile de deseuri, pentru
care este necesar transportul la un alt amplasament, vor fi ambalate, etichetate in conformitate
cu standardele in vigoare.
Deseurile formate din particulele in suspensie, colectate in dispozitivele de reducere a poluarii
atmosferei (filtre), vor fi reintroduse in procesul de productie.
Titularul activitatii va:
- realiza un registru pentru operatiuni si practici de management al deseurilor de pe
amplasament, care va fi pus la dispozitia persoanelor autorizate pentru inspectie.
- detine evidenta privind originea, mijloacele de colectare, depozitarea, eliminarea prin
coincinerare in cuptor a deseurilor accepate pe amplasament de la terti.
O copie a registrului privind managementul deseurilor se va depune la APM Hunedoara ca
parte a Raportului Anual de Mediu. Titularul activitatii va accepta deseuri pentru coincinerare
numai de la operatori autorizati.
Activitatile de prelevare, pregatire, analiza esantioanelor, evaluarea analizelor pentru
deseurile acceptate, vor respecta prevederile sectiunii 5 din Ghidul pentru coincinerarea
deseurilor in fabricile de ciment.
 VI. EFICIENTA ENERGETICA

Titularul activitatii respecta cerintele energetice si a realizat masurile fizice (izolare

corespunzatoare a cuptorului, izolare corespunzatoare a schimbatorului de caldura, izolare
corespunzatoare si optimizare în legatura cu functionarea racitorului gratar, achizitionarea de
echipamente tehnice de înalta eficienta energetica, izolarea conductelor pentru mentinerea
temperaturii, izolarea corespunzatoare a uscatorului de zgura) pentru obtinerea si mentinerea
eficientei energetice.
S-a implementat un program de masuri privind functionarea, întretinerea si gospodarirea
instalatiei în ceea ce priveste energia electrica. Se utilizeaza o parte din caldura din gazele de
ardere pentru uscarea a materialelor de adaos la ciment. A fost redusa ponderea utilizarii surselor
de combustibil traditional, prin coincinerarea deseurilor la arderea clincherului.
Titularul va avea ca si preocupare prioritara utilizarea celor mai bune tehnici disponibile
care cresc eficienta energetica si conduc la scaderea emisiilor de CO2. Anual se va efectua un
bilant energetic, conform Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei.

VII. MONOTORIZARE

In conformitate cu prevederile Legii protectiei mediului nr. 137/1995, republicata, cu

modificarile si completarile ulterioare si a OUG nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si
controlul integrat al poluarii aprobata prin Legea nr. 645/2002, titularul activitatii are obligatia :
- realizarii controlului calitatii factorilor de mediu, controlul emisiilor de poluanti in mediu prin
respectarea prevederilor actelor legislative si normativelor in vigoare;
- dotarii cu echipamente adecvate de prelevare si analize - conform standardelor;
- prezentarii la APM Hunedoara a rezultatelor monitorizarii - la termenele stabilite in autorizatia
integrata de mediu;
- sa asiste si sa puna la dispozitie datele necesare pentru desfasurarea controlului instalatiei,
prelevarii de probe sau culegerea oricaror informatii pentru verificarea respectarii prevederilor
autorizatiei;
- sa efectueze activitatea de monitorizare proprie a emisiilor si a calitatii mediului, prin
compartimentul de specialitate - cu dotari adecvate si/sau prin laboratoare terte, atestate.
Activitatea de monitorizare va respecta tehnicile de masurare a emisiilor si acuratetea
masuratorilor descrise în anexa nr. 5 a HG nr. 128/2002 (modificata si completata cu HG nr.
268/2002) si in Ord. nr.462/2002.

1. MONOTORIZAREA EMISIILOR IN AER

Conditii pentru monitorizare:

 Pana la instalarea aparaturii pentru monitorizare continua a indicatorilor stabiliti in autorizatia
integrata de mediu (termen in programul de conformare – decembrie 2006), monitorizarea
emisiilor se va face lunar.
Masuratorile pentru verificarea valorilor limita de emisie trebuie realizate in conditii standard
conform HG nr. 128/2002: temperatura 273oK, presiunea 101,3 kPa, 10% oxigen, gaz uscat.
Titularul activitatii va efectua urmatoarele masuratori ale poluantilor aerului, în
conformitate cu anexa nr. 2, capitolul 7 din HG nr. 128/2002, modificata si completata, la
instalatia de coincinerare:
- masuratori continue ale urmatoarelor substante: oxizi de azot (NOx), cu conditia sa fie stabilite
valorile limita de emisie, monoxidul de carbon (CO), pulberi totale, carbon organic total (TOC),
acid clorhidric ( HCl), acid fluorhidric (HF), bioxid de sulf (SO2);
- cel putin 2 masuratori pe an ale metalelor grele, dioxinelor si furanilor (complete cu informatii
despre calitatea si cantitatea de deseuri introduse in proces).
Titularul activitatii va efectua masuratori continue ale urmatorilor parametrii de proces:
- temperatura langa peretele interior al camerei de ardere, concentratia de oxigen, presiunea,
temperatura in gazele de ardere;
- gazul rezultat din proces trebuie sa ajunga in mod controlat si omogen dupa ultima injectare de
aer de combustie, chiar in cele mai nefavorabile conditii, la o temperature de cel putin 850 oC
timp de 2 secunde, masurata langa peretele interior al camerei de combustie.

Reducerea frecventei masuratorilor periodice pentru metale grele de la 2/an la 1/2 ani si pentru
dioxine si furani de la de 2/an la 1/an se va face cu respectarea precizarilor din
capitolul 7 (conditii de masurare), pct. 7.7, din HG nr. 128/2002, modificata si completata.
Frecventa masuratorilor periodice se va corela cu perioadele de functionare si vor fi stabilite
de comun acord cu APM Hunedoara.
Metodele de monitorizare ( masurare, analiza, estimare) vor respecta Normele
europene, Normele nationale, respectiv Ord. nr. 462/1993, Ghidul national al emisiilor de
poluanti, Principiile generale de monitorizare conform BAT, Standardele în vigoare.

2. MONOTORIZAREA EMISIILOR IN APA

Monitorizarea indicatorilor de calitate a apelor uzate se realizeaza în conformitate cu

precizarile autorizatiei de gospodarire a apelor:
 Pentru apele uzate menajere (fecaloid-menajere), descarcarea nr. 4, se vor analiza lunar, din
proba momentana, indicatorii: pH, suspensii totale, reziduu - fix, CBO5, CCO–Cr, amoniu,
substante extractibile.
Pentru apele uzate tehnologice, descarcarea nr.5, se vor analiza:
-lunar, din proba momentana, indicatorii: pH, suspensii totale, reziduu fix, substante extractibile;
- trimestrial, din proba momentana, indicatorii: CCO-Cr, cloruri, sulfati;
- semestrial, din proba momentana, indicatorii: Ni si Hg.
Pentru urmarirea calitatii apei subterane se vor efectua anual masuratori din 4 puturi de
control. Pe fiecare esantion se vor determina indicatorii: pH, suspensii totale, CCO-Cr, reziduu
fix, cloruri, sulfati, substante extractibile, produse petroliere.

3. MONOTORIZAREA GESTIONARII DESEURILOR

Titularul activitatii va monitoriza deseurile generate pe amplasament, rezultate din activitatile

desfasurate, precum si deseurile acceptate pe amplasament de la terti în vederea utilizarii la
instalatia de coincinerare.

4. MONOTORIZAREA CALITATII SOLULUI SI SUBSOLULUI

Titularul activitatii va monitoriza toate activitatile de pe amplasament care pot avea impact
asupra solului si subsolului:
-depozite de deseuri;
-zona rezervoarelor de pacura, separatorul de pacura, rampa de descarcare pacura.
Titularul obiectivului va prezenta anual un raport privind monitorizarea solului in incinta
fabricii de ciment si in punctele de prelevare situate pe planul de situatie cuprins in documentatia
de solicitare a autorizatiei, stabilite conform Studiului privind calitatea solului.

5. MONOTORIZAREA ZGOMOTULUI
 Titularul activitatii va efectua anual masuratori ale nivelului de zgomot, în punctele stabilite
pentru monitorizare (7 puncte in interiorul amplasamentului si 7 puncte in oglinda, in exteriorul
incintei si considerate receptori sensibili):
- concasor Wedag – cu 3 puncte în oglinda în exteriorul amplasamentului;
- moara faina;
- expeditie ciment;
- cuptor clincher;
- sursa industriala din zona (fabrica de var SC CARMEUSE HOLDING SRL Brasov, aflata pe
acelasi amplasament).
Titularul activitatii detine aparate pentru masurarea periodica a vibratiilor la
echipamente,rezultatele masuratorilor fiind inregistrate intru-un program special soft de
mentenanta.
Raportul asupra acestora este parte a Raportului Anual de Mediu.

VIII. RAPORTAREA PRIVIND MONITORIZAREA EMISIILOR

Emisiile in aer se vor raporta sub forma tabelara cu urmatorul continut:

- punctul de emisie;
- parametrul (poluantul);
- data prelevarii probei;
- limita conform autorizatiei integrate de mediu;
- valoarea masurata;
- valoarea masurata a parametrilor de proces;
- echipamentul de depoluare;
- comparatia cu limitele stabilite in autorizatia integrata de mediu;
- reteta de combustibili utilizata in cuptor, in momentul efectuarii prelevarilor de probe.

Emisiile in apa se vor raporta sub forma tabelara cu urmatorul continut:

- punctul de emisie;
- parametru (poluantul);
- data prelevarii probei;
- limita conform autorizatiei integrate de mediu;
- valoarea masurata;
- comparatia cu limitele stabilite.

Emisiile in ape suberane ( 4 foraje de urmarirea a calitatii apelor subterane) se vor

raporta sub forma tabelara cu urmatorul continut:
- F1, F2, F3, F4;
- parametru (poluantul);
- data prelevarii probei;
- limita conform autorizatiei integrate de mediu;
- valoarea masurata;
- comparatia cu limitele stabilite

Emisiile în sol se vor raporta sub forma tabelara cu urmatorul continut:

- punctul de emisie;
- parametru (poluantul);
- data prelevarii probei;
- limita conform autorizatiei integrate de mediu;
- valoarea masurata;
- comparatia cu limitele din Ord. nr. 756/97.

Emisiile de zgomot se vor raporta sub forma tabelara cu urmatorul continut:

- punctul de emisie, distanta fata de vecinatati;
- parametru;
- data masuratorii;
- limita conform autorizatiei integrate de mediu;
- valoarea masurata;
- comparatia cu limitele conform STAS 10009/88.

IX. PROGRAMUL DE CONFORMARE

5. Zgomot Legea Izolarea 28 31.12.2005 Conducerea
protectiei fonica a societatii;
mediului nr. halei de sef
137/1995, reconcasare department
republicata, calcar inversitii,
cu sef atelier
modificarile reconcasare
si
completarile
ulterioare:
STAS
10009/88
X. DISPOZITII FINALE
 Ca urmare a cererii adresate de SC CARPATCEMENT HOLDING SA
Bucuresti, cu sediul în Bucuresti, Sos. Bucucuresti-Ploiesti nr. 1A, Bucharest Business
Park, cladirea C2, et.1-4, sector 1, Bucuresti pentru Punctul de lucru Sucursala Deva -Fabrica
de ciment Chiscadaga situat în comuna Soimus, satul Chiscadaga, str. Principala nr. 1,
înregistrata la ARPM TIMISOARA cu nr. 1195/25.02.2005, privind solicitarea autorizatiei
integrate de mediu pentru activitatea de fabricare a cimentului.În urma analizarii documentelor
transmise, a verificarii si parcurgerii etapelor procedurale, în baza Legii Protectiei Mediului nr.
137/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, a H.G. nr. 408/2004 privind
organizarea si functionarea MMGA, a OUG nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si
controlul integrat al poluarii, aprobata prin Legea nr. 645/2002, al Ord. nr. 818/2003 privind
procedura de emitere a autorizatiei integrate de mediu,

se emite

AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU

Titular: SC CARPATCEMENT HOLDING SA -
SUCURSALA DEVA

Amplasament: str.Principala nr.1, satul CHISCADAGA,

comuna SOIMUS, Judetul HUNEDOARA
CURPINS

I. INTRODUCERE – Date de indentificare a titularului activitatii

II. DATE SPECIFICE ACTIVITATII ECONOMICO-ADMINISTRATIVE
1. Tipul de activitate
2. Numarul de ore pe an lucrate
3. Activitati autorizate
4. Material prime si auxiliare. Mod de depozitare
5. Utilitati
6. Ambalaje
7. Produse si subproduse
8. Substante chimice periculoase
III. FLUXUL TEHNOLOGIC
IV. ANALIZA FACTORILOR DE MEDIU AFECTATI
1. Emisii in atmosfera
2. Emisii in apa
3. Emisii in sol, subsol, ape subterane
3.1. Emisii in sol
3.2. Reducerea poluarii
3.3. Valoarea limita
3.4. Emisii in ape subterane
4. Zgomot si vibratii
4.1. Surse principale de zgomot si vibratii
4.2. Surse ocazionale de zgomot si vibratii
5. Reducerea poluarii
6. Valoarea limita de emisie
V. DESEURI
1. Manevrarea deseurilor
2. Recuperarea si/sau eliminarea deseurilor
VI. EFICIENTA ENERGETICA
VII. MONOTORIZARE
1. Monotorizarea emisiilor in aer
2. Monotorizarea emisiilor in apa
3. Monotorizarea gestionarii deseurilor
4. Monotorizarea calitatii solului si subsolului
5. Monotorizarea zgomotului
VIII. RAPORTAREA PRIVIND MONOTORIZAREA EMISIILOR
IX. PROGRAMUL DE CONFORMARE
X. DISPOZITII FINALE

PROTECTIA MEDIULUI
STUDIU DE IMPACT DE MEDIU LA O FABRICA DE
CIMENT- CHISCADAGA- CARPATCEMENT