Electrotehnologii

Denumirea testului: Electrotehnologii
ID test: ElectrificareaAMR
Întrebări total în test: 360
Partea 1 50%: Număr de întrebări - 173, ([48,06%]-35%-16,94% ).
Partea 2 30%: Număr de întrebări - 126, (48,06%-[35%]-16,94% ).
Numărul total de grupuri (teme): 22
-------------------------------------------------------------------------------------------
Partea 1 50%: Număr de întrebări - 173, (48,06%).
Grupul (tema): Tema01
Întrebarea 1.
Electrotehnologia studiază .....
Variante de răspuns:
1. fenomenele ce ţin de transferul de energie în lichide.

2. mişcarea ordonată a sarcinilor electrice.
3. fenomenele ce ţin de mişcarea corpurilor solide în câmp electric.
4. fenomenele ce însoţesc trecerea curentului electric alternativ sau continuu prin medii
lichide, topituri, aer la aplicarea câmpului electric de intensitate înaltă sau joasă
Întrebarea 2.
Savantul Michael Faraday este autorul următoarelor descoperiri in domeniul electrochimiei:
1. Electroosmoza şi Electroforeza.
2. Teoria despre rolul curentului în electrochimie.
3. Degajarea oxigenului şi hidrogenului la trecerea curentului electric prin apă.
4. Legea I şi Legea II ale electrochimiei
Întrebarea 3.
Legea I a electrochimiei se descrie conform relaţiei:
1. m = A · I · τ
2. m = A · I / τ
3. m = A + I · τ
4. m = A / I · τ
Întrebarea 4.
Ionii cu sarcină negativă care se mişcă spre anod se numesc:
1. Cationi.
2. Molecule.
3. Electroni.
4. Anioni.
Întrebarea 5.
Energia electrică se converteşte în energie chimică în:
1. celule galvanice şi celule pentru electroliză

2. celule pentru electroliză
3. celule galvanice în dependenţă de tensiunea de alimentare
4. celule galvanice
Întrebarea 6.
Constanta Faraday este echivalentă cu
1. 98500 C
2. 26.8 A∙h
3. 28.6 A∙h
4. 25.8 A∙h
Întrebarea 7.
Randamentul proceselor electrochimice se determină conform relaţiei
1. η = Qt ∙ Qp
2. η = Qt + Qp
3. η = Qt - Qp
4. η = Qt/Qp
Întrebarea 8.
Jordan Ritter a elaborat

1. Legea II a electrolizei
2. Şirul tensiunilor
3. Mecanismul de disociere a apei
4. Legea I a electrolizei
Întrebarea 9.
Teodor Grotgus a descoperit
1. Legea II a electrolizei
3. Legea I a electrolizei
Întrebarea 10.
Fiernand Reitz a descoperit
2. Legile electrolizei
3. Electroosmoza şi Electroforeza
Întrebarea 11.
Fridrih Kohlrausch a înaintat
1. Metoda de măsurarea conductivităţii lichidelor

3. Metoda de măsurare a rezistenţei lichidelor
4. Metoda de electroliză a lichidelor
Întrebarea 12.
Echivalentul electrochimic al unei substanţe este...
1. Invers proporţional cu masa molară a substanţei şi invers proporţională cu modulul valenţei

acelui element chimic.
2. Direct proporţional cu masa molară a substanţei şi invers proporţională cu modulul
valenţei acelui element chimic.
3. Egal cu modulul valenţei elementului chimic.
4. Egal cu masa molară a substanţei.
Întrebarea 13.
Care din soluţia de mai jos nu este electrolit:
1. NaCl
2. Apa distilată
3. KOH
4. H2SO4
Întrebarea 14.
Noţiunea de migrare a ionilor descrie:
1. mişcare haotică a ionilor la aplicarea tensiunii electrice

2. mişcare dirijata a ionilor la aplicarea tensiunii electrice
3. ionii încărcaţi negativ fiind atraşi de catod
4. ionii încărcaţi pozitiv fiind atraşi de anod
Întrebarea 15.
Luând în consideraţiune constanta celulei conductometrice, K, conductivitatea electrolitului, EC,

se va calcula conform formulei, având măsurată rezistenţa electrolitului, R, cu această celulă:
1. EC = K / R
2. EC = K – R
3. EC = K · R
4. EC = K + R
Întrebarea 16.
Măsurările conductometrice se realizează la:
1. curent continuu şi frecvenţă înaltă

2. curent alternativ şi frecvenţă înaltă
3. curent continuu şi frecvenţă joasă
4. curent alternativ şi frecvenţă joasă
Întrebarea 17.
Care dependenţă stă la baza conductometriei?
1. curentul – concentraţia ionică în electrolit

2. conductivitatea electrolitului – concentraţia totală de săruri în electrolit
3. tensiunea – concentraţia ionică în electrolit
4. tensiunea – conductivitatea electrolitului
Întrebarea 18.
Care din elementele de mai jos nu sunt considerate conductori de specia II?
1. Acizi neorganici
2. Amoniac
3. Metalele
4. Apa cu conţinut de săruri
Întrebarea 19.
Care substanţe sunt numite electroliţi?
1. Substanţele care nu conduc curentul electric

2. Substanţele care nu conţin săruri
3. Substanţele care conduc curentul electric
4. Substanţele conductibilitatea electrică a cărora este nulă
Întrebarea 20.
Care sunt ionii în care disociază NaCl?
1. Na- şi Cl-
2. Na+ şi Cl+
3. Na+ şi Cl-
4. Na2+ şi Cl-
Întrebarea 21.
1. Na+ şi Cl+
2. Na2+ şi Cl-
3. Na+ şi Cl-
4. Na- şi Cl-
Întrebarea 22.
Cine a introdus noţiunea de disociere electrolitică?
1. Svante Arrhenius
2. Fiernand Reitz
3. Jordan Ritter
4. Michel Faraday
Întrebarea 23.
Gradul de disociere a substanţei determină
1. produsul dintre numărul de molecule disociate şi numărul total de molecule dizolvate

2. produsul dintre numărul de molecule disociate şi numărul de molecule dizolvate
3. numărul de molecule disociate şi numărul total de molecule dizolvate
4. raportul dintre numărul de molecule disociate şi numărul total de molecule dizolvate
Întrebarea 24.
Exemplu de electroliţi „tari” servesc....
1. Sărurile
2. Lichide cu gradul de disociere << 1
3. Apa distilată
4. Uleiul de transformator
Întrebarea 25.
Indicaţi direcţia de mişcare a ionilor pozitivi la migrare ionică
1. haotic
2. în direcţia electrodului pozitiv (catodul)
3. în direcţia electrodului negativ(catodul)
4. în direcţia atât a anodului cât şi catodului
Întrebarea 26.
În cazul conductoarelor de specia I (metalice) rezistenţa poate fi calculată conform relaţiei:
1. R = r · (L / S)
2. R = r /(L / S)
3. R = r /(L · S)
4. R = r +(L · S)
Întrebarea 27.
Conductivitatea este valoarea inversă a rezistenţei specifice şi se determină conform formulei:
1. EC = 1 ∙ r
2. EC = 1 + r
3. EC = 1 / r
4. EC = 1 - r
Întrebarea 28.
Măsurarea conductivităţii electroliţilor se face cu ajutorul punţilor numite:
1. punţi inductive
2. punţi cu diode
3. punţi Maxwell
4. punţi Kohlrausch:
Întrebarea 29.
Alegeţi afirmaţia corectă din cele expuse mai jos:
1. Constanta celulei (K) este determinată pentru fiecare celulă în parte

2. Constanta celulei (K) este unică pentru toate celulele
3. Constanta celulei (K) este caracteristică pentru măsurarea rezistenţei metalelor
4. Constanta celulei (K) este ignorată la măsurările de conductometrie
Întrebarea 30.
Pentru construirea graficului de calibrare la măsurările de conductometrie se foloseşte:
1. Probe cu diverse concentraţii de NaCl

2. Probe cu diverse concentraţii de acizi
3. Probe cu diverse concentraţii de baze
4. Probe cu diverse concentraţii de NaOH
Întrebarea 31.
Dispozitivele moderne pentru măsurările de conductometrie sunt numite:
1. Conductometre
2. Voltmetre
3. Ohmmetre
4. Ampermetre
Întrebarea 32.
Dispozitivele moderne pentru măsurările de conductometrie sunt numite:
1. Voltmetre
2. Ohmmetre
3. Conductometre
4. Ampermetre
Întrebarea 33.
Din probele de apă enumerate mai jos, cea mai mică valoare a conductivităţii o are:
1. Apa sistemelor de termoficare

2. Apa absolut pură
3. Apa din ocean
4. Apa potabilă urbană
Întrebarea 34.
Potenţialul de electrod este:
1. potenţialul ce apare la interfaţa conductor electronic/conductor ionic

2. potenţialul ce apare între doi electrozi
3. potenţialul ce apare în electrolit
4. potenţialul ce apare la alimentare celulei galvanice cu curent electric
Întrebarea 35.
Ca exemplu de Electrod specia I poate servi sistemul:
1. ZnSO4/Ag
2. AgNO3/Zn
3. Cu SO4/ Zn
4. AgNO3/Ag
Întrebarea 36.
Electrod de specia II poate servi sistemul:
1. [AgCl]Cl-/Ag
2. [AgCl]Cl-/Zn
3. [AgCl]Cl-/Cu
4. [HgCl]Cl-/Ag
Întrebarea 37.
Potenţialul de electrod al electrozilor de referinţă este:
1. variabil în soliţii de electrolit

2. variabil în dependenţă de temperatură
3. constant indiferent de soluţia in care este imersat
4. constant în celule galvanice
Întrebarea 38.
Potenţialul de electrod al electrodului de măsurare este direct proporţional cu:
1. tensiunea aplicată la celula galvanică

2. concentraţia ionică a probei de analizat
3. curentul celulei galvanice
4. temperatura probei de analizat
Întrebarea 39.
Potenţiometria are la bază măsurarea dependenţei:
1. curent – concentraţie ionică

2. tensiune – concentraţie ionică
3. densitate – concentraţie ionică
4. rezistenţă – concentraţie ionică
Întrebarea 40.
Potenţialul RedOx este indicele
1. ce caracterizează capacitatea de oxidare a unui sistem

2. ce caracterizează capacitatea de reducere a unui sistem
3. ce caracterizează capacitate termică a unui sistem
4. ce caracterizează concentraţia de săruri într-un lichid
Întrebarea 41.
Ce determină ecuaţia Nernst?
1. Tensiunea electromotoare creată de către un electrod

2. Tensiunea electromotoare
3. Tensiunea electromotoare creată între doi electrozi
4. Căderea de tensiune între doi electrozi de genul I
Întrebarea 42.
Care din procesele de electrod prezentate mai jos nu au loc la anod?
1. degajarea hidrogenului
2. degajarea clorului
3. dizolvarea electrochimică a metalelor
4. degajarea oxigenului
Întrebarea 43.
Care din procesele de electrod prezentate mai jos nu au loc la catod?
1. descărcarea (reducerea) parţială a ionilor metalelor

2. descărcarea ionilor metalelor - obţinerea depunerilor
Întrebarea 44.
Electroplacarea este aplicarea practică a:
1. dizolvării anodice a metalelor

2. depozitării catodice a metalelor
Întrebarea 45.
Electrorafinarea este aplicarea practică a:
2. depozitării catodice a metalelor
3. dizolvării anodice a metalelor
Întrebarea 46.
Legea I a lui Faraday se descrie conform relaţiei:
1. m = A / I · τ
2. m = A + I · τ
3. m = A · I · τ
4. m = A · I / τ
Întrebarea 47.
Echivalentul electrochimic este:
1. cantitatea de substanţa care se elimină (după legea II a lui Faraday) la trecerea prin electrolit a
unei unităţi de curent
2. cantitatea de substanţa care se elimină (după legea II a lui Faraday) la trecerea prin electrolit a
unei unităţi de electricitate (1 Coulomb)
3. cantitatea de substanţa care se elimină (după legea I a lui Faraday) la trecerea prin electrolit a
unei unităţi tensiune
4. cantitatea de substanţa care se elimină (după legea I a lui Faraday) la trecerea prin
electrolit a unei unităţi de electricitate (1 Coulomb)
Întrebarea 48.
Echivalentul electrochimic al unei substanţe este:

1. invers proporţional cu masa molară a substanţei şi invers proporţional cu modulul valenţei

acelui element chimic
2. direct proporţional cu masa molară a substanţei şi invers proporţional cu modulul
valenţei acelui element chimic
3. invers proporţional cu masa molară a substanţei şi direct proporţional cu modulul valenţei
4. proporţional cu masa molară a substanţei şi cu modulul valenţei acelui element chimic
Întrebarea 49.
Echivalentul electrochimic al unei substanţe se calculează conform relaţiei:
1. A = M / z
2. A = M ∙ z
3. A = M – z
4. A = M + z
Întrebarea 50.
Legea lui Ohm pentru în sisteme de electroliţi poate fi exprimată cu relaţia:
1. I = (U + Ud) / R
2. I = (U ∙ Ud) / R
3. I = (U – Ud) / R
4. I = (U – Ud) ∙ R
Întrebarea 51.
Fenomenul de polarizare se explică prin:
1. modificarea potenţialului în urma schimbărilor condiţiilor de echilibru

2. modificarea densităţii electrolitului
3. modificarea tensiunii aplicate la un sistem de electrozi
4. modificarea curentului unui sistem de electrozi
Întrebarea 52.
Procesul de dizolvare a metalelor la anod poate fi exprimat prin ecuaţia:
1. Me0 = Me3+ + ne
2. Me0 = Men+ - ne
3. Me0 = Men+ + ne
4. Me0 = Me2+ + ne
Întrebarea 53.
Procesul de depunere a metalelor la catod poate fi exprimat prin ecuaţia:
1. Men+ + ne = Me0
2. Me2+ + ne = Me0
3. Men+ + ne = Me2
4. Men+ - ne = Me0
Întrebarea 54.
Reacţia care are loc la depunerea argintului (Ag) la catod este:
1. Ag2+ + e- => Ag
2. Ag => Ag + e-
3. Ag+ + 2e- => Ag
4. Ag+ + e- => Ag
Întrebarea 55.
Reacţia care are loc la rafinarea cuprului (Cu) la anod este:
1. Cu => Cu3+ + 2e-

2. Cu => Cu2+ + 2e-
3. Cu => Cu2+ - 2e-
4. Cu => Cu+ + 2e-
Întrebarea 56.
Producerea electrochimică a hidrogenului (H2) este un proces ce are loc la:
1. Anod
2. Catod şi Anod
3. Catod
4. În volumul electrolitului supus electrolizei
Întrebarea 57.
Producerea electrochimică a oxigenului (O2) este un proces ce are loc la:
1. Catod
2. Catod şi Anod
4. Anod
Întrebarea 58.
Producerea electrochimică a clorului (Cl2) este un proces ce are loc la:
1. Catod şi Anod
2. Catod
3. Anod
Întrebarea 59.
Una din soluţiile pentru producerea electrochimică a clorului (Cl2) este:
1. NaCl
2. Ca2SO4
3. NaOH
4. H2SO4
Întrebarea 60.
Legea a II a electrolizei poate fi exprimată matematic prin formula:
1. m1/A1 = m2/A2 = const

2. m = A · I · τ = const
3. m1/A1 = m2∙A2 = const
4. m1∙A1 = m2/A2 = const
Întrebarea 61.
Hipocloritul de natriu este o soluţie ce se foloseşte în calitate de:
1. Dezinfectant
2. Corectare de valori pH
3. Acid
4. Bază
Întrebarea 62.
Electroosmoza este mişcarea...
1. particulelor lichide în raport cu reţeaua fixă a materialelor poroase sub acţiunea

câmpului electric
2. procesul de migrare a particulelor încărcate cu sarcină electrică sub influenţa câmpului
electric spre anod sau spre catod în lichide sau diferite geluri
3. particulelor lichide în raport cu reţeaua fixă a materialelor poroase
4. particulelor solide în raport cu fracţia lichidă
Întrebarea 63.
Electroosmoza a fost descoperită de către:
1. M. Faraday
2. F. Reis
3. F. Kohlrausch
4. A. Volta
Întrebarea 64.
Care din definiţiile de mai jos descrie cel mai corect şi amplu Electroforeza?

2. particulelor lichide în raport cu reţeaua fixă a materialelor poroase sub acţiunea câmpului
electric
Întrebarea 65.
Dizolvarea anodică a metalelor este descrisă de următoarea reacţie chimică generală:
1. Fe2+ + 2HO- => Fe(OH)2

2. Cd2+ + 2HO- => Cd(OH)2
3. Mg(s) => Mg2+(aq) + 2e-
4. Me0 => Men+ + ne
Întrebarea 66.
Care din domeniile de aplicare menţionate mai jos nu sunt caracteristice electroosmozei:
1. uscarea (deshidratarea) structurilor poroase şi capilarelor

2. sudarea metalelor
3. desalinizarea şi remedierea solurilor
4. curăţirea apelor reziduale
Întrebarea 67.
Pentru a pune în evidenţă fenomenul de Electroosmoză, F. Reitz a folosit:
1. Un vas de sticlă în formă de “U“

2. O celulă electrochimică
3. Un vas Petrri
4. Un vas plat
Întrebarea 68.
La depunerea unei tensiuni mai mari, apa din vasul de sticlă în formă de ”U” se deplasează:
1. De la catod spre anod

2. La început spre anod apoi spre catod
3. De la anod spre catod
4. Nu se deplasează
Întrebarea 69.
Electroosmoza şi Electroforeza sunt fenomene:
1. Cinematice
2. Electrofizice
3. Electrocinetice
4. Chimice
Întrebarea 70.
Energia electrică în pilele primare se produce:
1. pe seama unor reactanţi ce se găsesc in pilă in cantităţi limitate şi pot fi regeneraţi

2. pe seama unor reactanţi ce se găsesc in pilă in cantităţi limitate şi pot fi regeneraţi
3. pe seama unor reactanţi ce se găsesc in pilă in cantităţi limitate şi nu pot fi regeneraţi
4. pe seama unor reactanţi ce alimentează permanent pila
Întrebarea 71.
Lanţul electrochimic (-) Zn/ZnCl2,NH4Cl/MnO2-C (+) indică:
1. o pilă uscată Leclanche cu electrolit de clorură de amoniu

2. o pilă alcalină Leclanche
3. o pilă alcalină cu oxid de argint
4. o pilă alcalină cu oxid de mercur
Întrebarea 72.
Care din afirmaţiile de mai jos nu se referă la pilele secundare (acumulatoare):
1. este caracteristică solvatarea în caz de întreţinere şi exploatare necorespunzătoare

2. generează energie electrică pe seama unor reactanţi ce se găsesc in pilă in cantităţi limitate şi
pot fi regeneraţi
3. un acumulator descărcat nu se poate reîncărca
4. pot acumula energie electrică sub formă de energie chimică
Întrebarea 73.
Care din lanţurile electrochimice sau reacţii chimice de mai jos simbolizează un acumulator cu
plumb?
1. (-) Pb / PbSO4, H2SO4 / PbO2-Pb (+)

2. (-) Zn/ZnCl2,NH4Cl/MnO2-C (+)
3. Fe2+ + 2HO-  Fe(OH)2
4. Cd2+ + 2HO-  Cd(OH)2
Întrebarea 74.
Selectaţi afirmarea de mai jos care este corectă pentru pilele de combustie:
1. pot acumula energie electrică sub formă de energie chimică.
2. generează energie electrică pe seama unor reactanţi care o alimentează permanent
4. este caracteristică depozitarea sărurilor în caz de întreţinere şi exploatare necorespunzătoare
Întrebarea 75.
Care din afirmaţiile de mai jos se referă la pilele primare?
1. generează energie electrică pe seama unor reactanţi ce se găsesc in pilă in cantităţi limitate şi
pot fi regeneraţi
2. pot acumula energie electrică sub formă de energie chimică.
3. pile electrochimice care nu pot fi regenerate
Întrebarea 76.
Care din lanţurile electrochimice de mai jos reprezintă pila Daniel-Jacobi?
1. (-) Zn / H2SO4/ Cu (+)

2. (-) Zn / KOH / HgO - C (+)
3. (-) Zn / KOH / MnO2 - C (+)
4. (-) Zn / ZnSO4 / CuSO4 / Cu (+)
Întrebarea 77.
Primul inventator al pilei cabon-zinc a fost:
1. Daniel - Jacobi
2. George Leclanche
3. Volta
4. Raymond Gaston Plante
Întrebarea 78.
Coroziunea electrochimică se datorează:
1. microorganismelor
2. soluţiilor de electroliţi
3. gazelor uscate la temperaturi joase
4. gazelor uscate la temperaturi ridicate
Întrebarea 79.
Coroziunea electrochimică este descrisă de următoarea reacţie chimică generală:
1. Cd2+ + 2HO- => Cd(OH)2

2. Mg(s) => Mg2+(aq) + 2e-
3. M => Mz+ + ze-
4. Fe2+ + 2HO- => Fe(OH)2
Întrebarea 80.
Selectaţi afirmaţia care nu este justă pentru Diagrama Pourbaix
1. utilizată pentru stabilirea valorii pH şi E la care metalul va fi stabil la coroziune, va

coroda, sau se va pasiva
2. stabilirea daca metalul se va supune coroziunii biologice
3. utilizată pentru alegerea metodei de protecţie de protecţie a metalelor cunoscute sub
denumirea de protecţie anodică şi protecţia catodică
4. indică echilibrul dintre metal şi speciile de oxidare în diagrama potenţial E - pH, în condiţii
izoterme
Întrebarea 81.
Protecţie catodică cu anozi de sacrificiu constă în:
1. realizarea unui element pentru electroliză prin legarea instalaţiei de protejat cu un metal cu
potenţial mai negativ decât al instalaţiei, în mediul de protejat
2. realizarea unui element galvanic prin legarea instalaţiei de protejat cu un metal cu
3. realizarea unui element galvanic prin legarea instalaţiei de protejat cu un metal cu potenţial
egal cu al instalaţiei, în mediul de protejat
mai pozitiv decât al instalaţiei, în mediul de protejat
Întrebarea 82.
Protecţie catodică cu utilizarea sursei de curent continuu constă în:
3. prin aplicarea unui potenţial negativ la obiectul protejat
mai negativ decât al instalaţiei, în mediul de protejat
Întrebarea 83.
Care din tipurile coroziunii indicate mai jos nu face parte din această listă?
1. Coroziunea chimică
2. Coroziunea electrochimică
3. Coroziunea biochimică
4. Coroziunea fizică
Întrebarea 84.
Viteza de coroziune sau indicele gravimetric se determină conform formulei:
1. Vcor = Dm / S · t
2. Mg(s) => Mg2+(aq) + 2e
3. A = M / z
4. Pmm = Vcor · 8760
Întrebarea 85.
Protecţia anodică constă în:
2. aplicarea unui potenţial pozitiv la obiectul protejat pentru a crea un strat de pasivare
3. realizarea unui element pentru electroliză prin legarea instalaţiei de protejat cu un metal cu
Întrebarea 86.
Indicele pH a unei probe de apă denotă:
1. concentraţia ionilor de hidroxil
2. concentraţia ionilor de oxigen
3. înălţimea vasului în care se găseşte proba
4. concentraţia ionilor de hidrogen
Întrebarea 87.
Electrodializa este bazată pe fenomenul de:
1. oxidare a ionilor
2. orientare a ionilor şi mişcarea lor corespunzător sarcinii lor electrice
3. reducere a ionilor
4. hidratare a ionilor la valori de pH ridicate
Întrebarea 88.
Tehnologia electrochimică de reglare a pH-lui este bazată pe fenomenul de:
2. adaus de bază în mediul tehnologic sau în apa de alimentare
3. adaus de acid în mediul tehnologic sau în apa de alimentare
4. producere a cantităţii necesare de ioni de H+ sau OH- pe calea descompunerii
electrochimice dirijate a apei direct în mediul tehnologic sau în apa de alimentare
Întrebarea 89.
Dealcalinizarea electrică a apei în compartimentul anodic are loc datorită:
2. reacţiei chimice a ionilor de hidrogen produşi la anod şi a ionilor de bicarbonat
3. reacţiei chimice a ionilor de hidrogen produşi la catod şi a ionilor de bicarbonat
4. reacţiei chimice, a ionilor de hidrogen produşi la catod şi a ionilor de hidroxil
Întrebarea 90.
Dedurizarea/desalinizarea electrică a apei în compartimentul anodic are loc în baza:
1. prin reacţia chimică, a ionilor de hidrogen produşi la catod şi a ionilor de bicarbonat

2. migrării ionilor Ca2+ şi Mg2+ sub acţiunea câmpului electric din acest compartiment
3. formării şi precipitării compuşilor de hidroxil Ca(OH)2 şi Mg(OH)2, datorită valorilor alcaline
de pH
Întrebarea 91.
Dedurizarea/desalinizarea electrică a apei în compartimentul catodic are loc în baza:
1. formării şi precipitării compuşilor de hidroxil Ca(OH)2 şi Mg(OH)2, datorită valorilor

alcaline de pH
Întrebarea 92.
Electrocoagularea are loc în baza:
3. distrugerii electrochimice a anodului
de pH
Întrebarea 93.
Electroflotarea are loc în baza:
1. oxidării ionilor
2. degajării gazelor la electrozi
Întrebarea 94.
Pentru realizarea procesului de Electrocoagulare, anodului poate fi realizat în baza:
1. Metalelor indistructive electrochimic

2. Metale executate în formă de grilă
3. Metale bazice
4. Metalelor distructive electrochimic
Întrebarea 95.
Valoarea indicelui de hidrogen, pH, se calculează conform formulei:

1. pH = log[OH-]
2. pH = -log[H+]
3. pH = log[OH+]
4. pH = log[H+]
Întrebarea 96.
Duritatea apei este determinată preponderent de:
1. suma ionilor OH- şi H+

2. suma ionilor de Ca2+ şi Mg2+
3. suma ionilor de Na+ şi Cl-
4. suma tuturor ionilor din apă
Întrebarea 97.
Mineralizarea apei este determinată de:

Întrebarea 98.
Conductivitatea probelor de apei este determinată de:

3. Ionii de Na+ şi Cl-
4. ionii de Ca2+ şi Mg2+
Întrebarea 99.
Apa potabilă şi cea de irigare se consideră calitativă, dacă mineralizarea ei nu depăşeşte:
1. 3500 mg/l
2. 2500 mg/l
3. 500 mg/l
4. 1500 mg/l
Întrebarea 100.
Membranele anion-selective sunt permiabile pentru:
1. cationi (ioni cu sarcină pozitivă)

2. Anioni (ioni cu sarcină negativă)
3. ioni cu sarcină pozitivă şi ioni cu sarcină negativă
4. ionii cu sarcină neutră
Întrebarea 101.
Membranele cation-selective sunt permiabile pentru:
1. ionii cu sarcină neutră

2. ioni cu sarcină pozitivă şi ioni cu sarcină negativă
3. Anioni (ioni cu sarcină negativă)
4. cationi (ioni cu sarcină pozitivă)
Întrebarea 102.
Electrodializatoarele sunt aparate în care se realizează:
1. Desalinizarea apei
2. Electrocoagularea
3. Osmoza inversă
4. Corectarea valorilor de pH
Întrebarea 103.
Dealcalinizarea electrică a apei în compartimentul anodic este descrisă de formula:
1. HCO3- + H+ = CO2 + H2O

2. Mg(s) => Mg2+(aq) + 2e-
3. Fe2+ + 2HO- => Fe(OH)2
4. Cd2+ + 2HO- => Cd(OH)2
Întrebarea 104.
Dealcalinizarea electrică a apei în compartimentul catodic este descrisă de formula:
1. Cd2+ + 2HO- => Cd(OH)2
2. Mg(s) => Mg2+(aq) + 2e-
3. Fe2+ + 2HO- => Fe(OH)2
4. OH- + HCO3- = CO32- + H2O
Întrebarea 105.
Dezinfectarea electrică a apei este descrisă de formula:
1. Cd2+ + 2HO- => Cd(OH)2

2. OH- + HCO3- = CO32- + H2O
3. Fe2+ + 2HO- => Fe(OH)2
4. Cl2 + H2O = HOCl + Cl- + H+
Întrebarea 106.
Dezinfectarea electrică a apei este descrisă de formula:
1. OH- + HCO3- = CO32- + H2O

2. Fe2+ + 2HO- => Fe(OH)2
3. Cl2 + H2O = HOCl + Cl- + H+
4. Cd2+ + 2HO- => Cd(OH)2
Întrebarea 107.
1. Catod
2. Catod şi Anod
3. Anod
Întrebarea 108.
1. Catod şi Anod
2. Catod
3. Anod
Întrebarea 109.
1. Catod şi Anod
2. Catod
4. Anod
Întrebarea 110.
1. Me0 = Me2+ + ne
2. Me0 = Men+ + ne
3. Me0 = Me3+ + ne
4. Me0 = Men+ - ne
Întrebarea 111.
Redresorul mono-alternanţă asigură:
1. circularea prin consumator a curentului continuu

2. circularea prin consumator a curentului în alternanţele pozitive şi negative, fiind un curent
continuu dar pulsator
3. circularea prin consumator a curentului numai în alternanţele pozitive, fiind un curent
4. circularea prin consumator a curentului numai în alternanţele negative, fiind un curent
Întrebarea 112.
Principalul dezavantaj al redresoarelor mono-alternanţă este:

2. transformatorul trebuie să aibă un secundar, care să furnizeze tensiuni scăzute
4. curentul este util numai în alternanţa pozitivă
Întrebarea 113.
Redresorul bi-alternanţă este alcătuit din:

1. Din transformator cu secundarul ce trebuie să asigure tensiuni egale

2. Din două redresoare mono-alternananţă şi un transformator cu un secundar cu punct
median
3. Din patru diode şi un transformator
4. Din patru redresoare mono-alternananţă
Întrebarea 114.
Principalul dezavantaj al redresoarelor bi-alternanţă este:
1. transformatorul trebuie să aibă un secundar dublu, care să furnizeze tensiuni egale

Întrebarea 115.
Redresorul punte realizează:

4. redresarea bi-alternanţă fără să fie necesar un transformator cu secundar dublu
Întrebarea 116.
Redresorul punte este alcătuit din:
1. Din două redresoare mono-alternananţă şi un transformator cu un secundar cu punct median

4. Din patru diode redresoare
Întrebarea 117.
Membranele anionice sunt permiabile pentru:
1. ionii cu sarcină pozitivă
2. ionii cu sarcină negativă
3. ionii cu sarcină atât pozitivă cât şi negativă
4. ionii neutri
Întrebarea 118.
Membranele cationice sunt permiabile pentru:

2. ionii neutri
Întrebarea 119.
In calitate de catod poate fi utilizat orice material:
1. posedă valori mici ale conductivităţii electrice

2. din metal
3. nu conduc curentul electric
4. poseda valori suficiente ale conductivităţii electrice
Întrebarea 120.

2. din metal
Întrebarea 121.
Care din metale enumerate mai jos pot fi folosite în calitate de catozi ale celulelor de electroliză:
1. Grafit
2. Aluminium
3. Toate cele enumerate
4. Fer
Întrebarea 122.
Care din metale enumerate mai jos pot fi folosite în calitate de catod pentru instalaţiile de
electroliză:
1. Fer
3. Aluminium
4. Grafit
Întrebarea 123.
Care din metale enumerate mai jos pot fi folosite în calitate de anod insolubil pentru instalaţiile
de electroliză:
1. Cadmium
2. Plăci acoperite cu oxid de platina sau ruteniu
3. Fer
4. Aluminium
Întrebarea 124.
Diafragmele sunt permiabile pentru:
1. ionii neutri
Întrebarea 125.
Tensiunea aplicată la o instalaţie electrotehnologică monopolară este exprimată de expresia:
1. Pt = (jc + ja + I×R)×I
2. U = Et + jc + ja + I×R
3. P = 0.86 × U × I
4. W = (Pch + Pt )·t
Întrebarea 126.
Cea mai mare parte de energia electrică consumată de instalaţia electrotehnologică este
convertită:
1. Acizi
2. Gaze
3. În căldură
4. Baze
Întrebarea 127.
Redresorul mono-alternanţă asigură:

Întrebarea 128.
Principalul dezavantaj al redresoarelor mono-alternanţă este:
1. curentul este util numai în alternanţa pozitivă

Întrebarea 129.
Redresorul bi-alternanţă este alcătuit din:

2. Din patru redresoare mono-alternananţă
3. Din două redresoare mono-alternananţă şi un transformator cu un secundar cu punct
median
Întrebarea 130.
Principalul dezavantaj al redresoarelor bialternanţă este:
3. transformatorul trebuie să aibă un secundar dublu, care să furnizeze tensiuni egale
Întrebarea 131.
Redresorul punte realizează:

2. redresarea bi-alternanţă fără să fie necesar un transformator cu secundar dublu
Întrebarea 132.
Redresorul punte este alcătuit din:
1. Din patru diode redresoare

3. Din două redresoare mono-alternananţă şi un transformator cu un secundar cu punct median
Întrebarea 133.
Membranele anionice sunt permiabile pentru:

3. ionii neutri
Întrebarea 134.
Membranele cationice sunt permiabile pentru:

2. ionii neutri
Întrebarea 135.

3. din metal
Întrebarea 136.

2. din metal
Întrebarea 137.
Care din materialele enumerate mai jos pot fi folosite în calitate de catozi ale celulelor de
electroliză:

2. Fer
3. Aluminium
4. Grafit
Întrebarea 138.
Care din metale enumerate mai jos pot fi folosite în calitate de catod pentru instalaţiile de
electroliză:
1. Fer
2. Aluminium
3. Grafit
Întrebarea 139.
Care din metale enumerate mai jos pot fi folosite în calitate de anod insolubil pentru instalaţiile
de electroliză:
1. Cadmium
2. Fer
3. Aluminium
4. Plăci acoperite cu oxid de platina sau ruteniu
Întrebarea 140.
Diafragmele sunt permiabile pentru:

3. ionii neutri
Întrebarea 141.
Tensiunea aplicată la o instalaţie electrotehnologică monopolară este exprimată de expresia :
1. W = (Pch + Pt )·t
2. U = Et + jc + ja + I×R
3. Pt = (jc + ja + I×R)×I
4. P = 0.86 × U × I
Întrebarea 142.
Cea mai mare parte de energia electrică consumată de instalaţia electrotehnologică este
convertită:
1. Gaze
2. În căldură
3. Acizi
4. Baze
Întrebarea 143.
Ce se numeşte regim potenţiostat de alimentare cu energie electrică a unei instalaţii de electroliză

:
1. valoarea curentului este menţinută constantă pe durata electrolizei
2. valoarea tensiunii este menţinută constantă pe durata electrolizei
3. valoarea presiunii este menţinută constantă pe durata electrolizei
4. valoarea rezistenţei este menţinută constantă pe durata electrolizei
Întrebarea 144.
Ce se numeşte regim galvanostat de alimentare cu energie electrică a unei instalaţii de electroliză

:

Întrebarea 145.
Ce se numeşte regim galvanostat de alimentare cu energie electrică a unei instalaţii de electroliză

:

Întrebarea 146.
Care din componentele tensiunii aplicate unei instalaţii electrotehnologice monopolare pentru
tratarea apei prin electroliză nu fac parte din aceasta?
1. I×R – căderea de tensiune în electrolit

2. jc – supratensiunea de degajare a hidrogenului la catod
3. M – masa electrozilor
4. Et – potenţialul teoretic de disociere a apei
Întrebarea 147.
Care din componentele tensiunii aplicate unei instalaţii electrotehnologice monopolare pentru
tratarea apei prin electroliză nu fac parte din aceasta?
1. I×R – căderea de tensiune în electrolit

2. M – masa electrozilor
3. Et – potenţialul teoretic de disociere a apei
4. jc – supratensiunea de degajare a hidrogenului la catod
Întrebarea 148.
Care din materialele prezentate mai jos nu sunt caracteristice pentru confecţionarea
diafragmelor?
1. peliculă polipropilen
2. din ţesătură belting
3. ceramică
4. răşini ion-selective
Întrebarea 149.
Care trebuie să fie valoare admisibilă a tensiunii de alimentare a instalaţiilor electrotehnologice

de tratare a apei din punct de vedere a tehnicii securităţii?
1. 220 V
2. 15 kV
3. 36 V
4. 380 V
Întrebarea 150.
Drenajul electric al solului este bazat pe fenomenul de:
1. Electroforeză
2. Oxidarea metalelor
3. Electroosmoză
4. Reducerea metalelor
Întrebarea 151.
Introducerea microelementelor în sol este bazată pe:
1. Distrugerea electrochimică a anodului

2. Electroforeză
3. Hidroliza metalelor
Întrebarea 152.
Introducerea pilonilor în sol este bazată pe fenomenul de:
2. Electroosmoză
3. Electroforeză
Întrebarea 153.
Desalinizarea solului este bazată pe:
1. Disocierea sărurilor greu solubile prin electroliză

4. Electroforeză
Întrebarea 154.
Desalinizarea solului este bazată pe:
1. Oxidare a metalelor
2. Reducere a metalelor
3. Disociere a sărurilor greu solubile prin electroliză
4. Electroforeză
Întrebarea 155.
Care din enunţurile de mai jos descrie cel mai corect principiul de funcţionare a dispozitivului
UPI-2 este bazat pe:
1. redresarea, si aplicarea tensiunii între nul şi fazele motorului electric

2. redresarea, multiplicarea si aplicarea tensiunii între fazele înfăşurărilor motorului electric
3. redresarea, si aplicarea tensiunii între corpul şi înfăşurările motorului electric
4. redresarea, multiplicarea si aplicarea tensiunii între corpul şi înfăşurările motorului
electric
Întrebarea 156.
Care din enunţurile de mai jos nu este corect în cazul dispozitivului UPI-2:
1. redresează şi multiplică tensiunea de alimentare

2. exclude posibilitatea de cuplare a motorului la reţea când izolaţia înfăşurărilor acestuia este
umedă
3. semnalează lipsa unei faze la funcţionarea motorului electric trifazat
4. semnalează starea izolaţiei înfăşurărilor motorului electric
Întrebarea 157.
Care din metodele menţionate mai jos nu fac parte din cele ce se utilizează tradiţional la uscarea
înfăşurărilor motoarelor electrice?
1. metoda inductivă
2. metoda încălzirii externe
3. uscarea cu microunde
4. uscarea în cuptoare
Întrebarea 158.
Care este valoare admisibilă a rezistenţei înfăşurărilor motoarelor electrice pentru ca acestea să
fie exploatate?
1. Nu mai mică de 500 kOhm

2. Mai mică de 500 kOhm
3. Orice valoare
4. 300 kOhm
Întrebarea 159.
Care blocurile enumerate mai jos nu fac parte din schema funcţională a dispozitivului UPI-2?
1. de modulare a tensiunii
2. ridicare - redresare a tensiunii
3. de semnalizare a stării izolaţiei înfăşurării
4. de blocare contra conectării motorului când nivelul rezistenţei izolaţiei este scăzut
Întrebarea 160.
1. redresare – multiplicare a tensiunii

Întrebarea 161.
Blocul redresare - multiplicare a tensiunii din cadrul dispozitivului UPI-2 are menirea de:
1. A redresa şi multiplica tensiunea până la valoare de 600 V mers în gol

2. A semnaliza starea izolaţiei înfăşurării
3. A bloca contra conectării motorului când nivelul rezistenţei izolaţiei este scăzut
4. A deconecta motorul electric de la reţea
Întrebarea 162.
Blocul de semnalizare a stării izolaţiei înfăşurării din cadrul dispozitivului UPI-2 are menirea de:

Întrebarea 163.
Blocul de blocare contra conectării motorului din cadrul dispozitivului UPI-2 are menirea de:

2. A bloca contra conectării motorului când nivelul rezistenţei izolaţiei este scăzut++
Întrebarea 164.
Blocul redresare - multiplicare a tensiunii din cadrul dispozitivului UPI-2 are este executat în
baza:
1. Unui circuit C1; C2; C3; VD1; VD2; VD3 ce alcătuiesc multiplicatorul de tensiune
2. Unui circuit C1; C2; C3; VR1; R2; R3 ce alcătuiesc multiplicatorul de tensiune
3. Unui circuit VD1; VD2; VD3; VD4; VD5; VD6 ce alcătuiesc multiplicatorul de tensiune
4. Unui circuit C1; C2; C3; L1; L2; L3 ce alcătuiesc multiplicatorul de tensiune
Întrebarea 165.
Care este formula de calcul a puterii electrice consumate a dispozitivului UPI-2:
1. P = U ∙ I
2. P = U ∙ R
3. P = R ∙ I
4. P = U / I
Întrebarea 166.
fie exploatate?

3. 300 kOhm
4. Orice valoare
Întrebarea 167.
Blocul de semnalizare a stării izolaţiei înfăşurării din cadrul dispozitivului UPI-2 are menirea de:

Întrebarea 168.
Care din afirmaţiile de mai jos nu este corectă despre tehnologia de prelucrare prin electroeroziune
a metalelor:
1. între cei doi electrozi se afla un mediu dielectric

2. electrodul - piesă este legat la polul pozitiv al sursei de curent
3. electrodul – sculă este legat la polul negativ al unei surse de curent continuu
4. electrodul – sculă este legat la polul pozitiv al unei surse de curent continuu
Întrebarea 169.
Ce se numeşte electroeroziune?
1. Eroziunea este fenomenul de distrugere a integrităţii straturilor de material al pieselor
2. Eroziunea este fenomenul de lustruire electrochimică a pieselor
3. Eroziunea este fenomenul de găurire a pieselor
4. Eroziunea este fenomenul de acoperire a pieselor
Întrebarea 170.
Desalinizarea solului este bazată pe fenomenul de:
1. Electroforeză
Întrebarea 171.
Blocul redresare - multiplicare a tensiunii din cadrul dispozitivului UPI-2 este executat în baza:
1. Unui circuit VD1; VD2; VD3; VD4; VD5; VD6 ce alcătuiesc multiplicatorul de tensiune
2. Unui circuit C1; C2; C3; VR1; R2; R3 ce alcătuiesc multiplicatorul de tensiune
3. Unui circuit C1; C2; C3; L1; L2; L3 ce alcătuiesc multiplicatorul de tensiune
4. Unui circuit C1; C2; C3; VD1; VD2; VD3 ce alcătuiesc multiplicatorul de tensiune
Întrebarea 172.
Tensiunea aplicată la o instalaţie electrotehnologică monopolară este exprimată de expresia:
1. W = (Pch + Pt )·t
2. U = Et + jc + ja + I×R
3. P = 0.86 × U × I
4. Pt = (jc + ja + I×R)×I
Întrebarea 173.
Care din condiţiile de mai jos nu afectează calitatea acoperirii?
1. densitatea de curent
2. temperatura electrolitului
3. compoziţia electrolitului
4. secţiunea conductoarelor ce alimentează instalaţia de electroliză
Partea 2 30%: Număr de întrebări - 126, (35%).

Întrebarea 174.
Care din afirmaţia de mai jos nu este corectă despre tehnologia obţinerii învelişurilor galvanice
decorative de Ag:
1. catodul poate fi din fer

2. se bazează pe procesul de electrod de dizolvarea anodică a metalului
3. baia electrolitică este soluţia de AgNO3
4. anodul poate fi din Ni
Întrebarea 175.
Care din afirmaţia de mai jos nu este corectă despre tehnologia obţinerii învelişurilor galvanice
anticorosive:
1. electrolitul conţine un compus al metalului care se depune

2. obiectul de acoperit constituie catodul şi se leagă la polul pozitiv al unei surse de curent
3. anodul este alcătuit din metalul acoperirii şi se dizolvă in timpul electrolizei
4. durata procesului de depunere depinde de metalul depus
Întrebarea 176.
Care din afirmaţiile de mai jos nu este corectă despre tehnologia de prelucrare prin electroeroziune
a metalelor:
1. între cei doi electrozi se afla un mediu dielectric

2. electrodul - piesă este legat la polul pozitiv al sursei de curent
3. electrodul – sculă este legat la polul pozitiv al unei surse de curent continuu
4. electrodul – sculă este legat la polul negativ al unei surse de curent continuu
Întrebarea 177.
Care din reacţiile de mai jos descriu procesul de electrod care are loc la anod la electrorafinarea
cuprului:
1. Cu2+ + Cu => Cu => Cu2+

2. Cu => Cu2+ + 2e-
3. Zn2+ + 2e- => Zn
4. Cu2+ + 2e- => Cu
Întrebarea 178.
Care din reacţiile de mai jos descrie procesul reducere a cuprului:
1. Cu => Cu2+ + 2e-

2. Cu2+ + 2e- => Cu
3. Cu2+ + Cu => Cu => Cu2+
4. Zn2+ + 2e- => Zn
Întrebarea 179.
În ce constă tehnologia obţinerii învelişurilor galvanice decorative?
1. în aplicarea unui strat fin, ornamental şi protector al unui metal pe altul, utilizând
curentul electric
2. în obţinerea metalelor pure rafinate sub acţiunea curentului electric
3. în protecţia conductelor metalice sub acţiunea curentului electric
4. în coroziunea metalelor mai puţin nobile sub acţiunea curentului electric
Întrebarea 180.
Care din reacţiile de mai jos este caracteristică depunerii argintului la catod:
1. Cu2+ + 2e- => Cu

2. Ag+ + e- => Ag
3. Ag => Ag+ + e- => Ag
4. Ag => Ag+ + e-
Întrebarea 181.
Ca obiect de acoperit într-o instalaţie de electroliză pentru placare cu argint serveşte:
1. catodul şi se leagă la polul negativ al unei surse de curent

2. anodul şi se leagă la polul pozitiv al unei surse de curent
3. catodul şi se leagă la polul pozitiv al unei surse de curent
4. catodul şi anodul în egală măsură
Întrebarea 182.
Electrolitul (baia de electroliza) a unei instalaţie de electroliză pentru placare cu metal:
1. bază
2. un compus al metalului care se depune
3. un compus al metalului care nu se depune
4. acid
Întrebarea 183.
1. secţiunea conductoarelor ce alimentează instalaţia de electroliză

Întrebarea 184.
Care din tratamentele preliminare de mai jos nu sunt caracteristice tehnologiilor de placare
electrochimică?
1. Măsurarea tensiunii de alimentare a instalaţiei de electroliză

2. Decaparea
3. Prelucrarea mecanică
4. Degresarea
Întrebarea 185.
Ce se numeşte electroeroziune?
1. Eroziunea este fenomenul de găurire a pieselor

2. Eroziunea este fenomenul de acoperire a pieselor
3. Eroziunea este fenomenul de distrugere a integrităţii straturilor de material al pieselor
4. Eroziunea este fenomenul de lustruire electrochimică a pieselor
Întrebarea 186.
Care din reacţiile de mai jos este caracteristică rafinării cuprului la catod?
1. Cu2+ + 2e- => Cu

2. Cu2+ + Cu => Cu => Cu2+
3. Cu => Cu2+ + 2e-
4. Ag+ + e- => Ag
Întrebarea 187.
Care este compusul de bază al băii de electroliză la electrorafinarea cuprului?
1. K2SO4
2. CuSO4
3. CaSO4
4. Na2SO4
Întrebarea 188.
Care este rolul dielectricului în instalaţiile de electroeroziune a metalelor?
1. asigura legătura galvanică dintre piesă şi sculă

2. asigura evacuarea produsele rezultate în urma eroziunii
3. asigura repartizarea energiei impulsurilor de curent electric între piesa şi scula şi de a
evacua produsele rezultate în urma eroziunii
4. asigura repartizarea energiei mecanice între piesa şi sculă
Întrebarea 189.
Ce se numeşte electrorafinare?
1. reducerea metalelor
2. protecţia anticorozivă a metalelor
3. placarea electrochimică a metalelor
4. dizolvarea anodică a metalelor
Întrebarea 190.
Care din expresiile de mai jos descrie corect noţiunea de “impuls electric”?
1. acţiunea cu energie electrică în decursul unei perioade îndelungate alternate cu pauze

2. acţiunea cu energie electrică în decursul unei perioade îndelungate fără pauze
3. acţiunea cu energie electrică
4. acţiunea cu energie electrică în decursul unei perioade mici alternate cu pauze
Întrebarea 191.
Care din parametrii de mai jos nu se referă la impulsul electric?

1. valoarea tensiunii impulsului

2. durata impulsului
3. densitatea impulsului
4. spongiozitatea impulsului
Întrebarea 192.
Care din afirmaţiile de mai jos nu se referă la principiul de funcţionare a gardului electric?
1. durata impulsurilor este de câteva minute

2. valoarea maximală a curentului pentru sarcina de 500 Ohm este de 0,15…0,3 A
3. frecvenţa impulsurilor constituie 1...1,5 Hz
4. valoarea de amplitudă a impulsurilor în regimul “mersului în gol” a generatorului constituie
10…15 kV
Întrebarea 193.
Principiul de lucru al generatoarelor de impulsuri pentru gardurile electrice este bazat pe:
1. acumularea de energie în condensator apoi descărcarea lui la bobina primară a

transformatorului ridicător TV sau direct în conductoarele gardului
2. acumularea de energie în condensator
3. acumularea de energie în bobină apoi descărcarea ei direct în conductoarele gardului
4. acumularea de energie în condensator apoi descărcarea lui la bobina secundară
transformatorului ridicător TV sau direct în conductoarele gardului
Întrebarea 194.
Care din afirmaţiile de mai jos nu se referă la principiul de funcţionare a instalaţiei

electrohidraulice?
1. pentru valoarea maximă a curentului până la 250 kA se dezvoltă o putere momentană de 200
MW iar energia impulsului atinge până la 106 J
2. temperatura înaltă în canalul de descărcare (până la 400000C) asigură formarea unui mediu de
vapori şi gaze
3. presiunea în mediu de vapori şi gaze atinge (1…1,5)·103 MPa
4. energia electrică înmagazinată în condensator, în canalul de descărcare nu se
transformă în mecanică, termică etc.
Întrebarea 195.
Care este formula de calcul a frecvenţei de repetare a impulsurilor electrice?

1. f = 1/T
2. f = 1 ∙ T
3. f = 1 + T
4. f = 1 - T
Întrebarea 196.
Care sunt regimurile de funcţionare a generatoarelor de impulsuri electrice?
1. în regim permanent şi de aşteptare

2. numai în regim continuu
3. numai în regim intermitent
4. la alegerea personalului de deservire
Întrebarea 197.
Care domeniile prezentate mai jos nu sunt caracteristice utilizării efectului electrohidraulic?
1. prelucrarea apei, laptelui, apelor de scurgere

2. mărunţirea îngrăşămintelor greu solubile
3. electrorafinarea metalelor nobile
4. spălarea lînei
Întrebarea 198.
Care din expresiile de mai jos nu sunt specifice descărcării în coroană?
1. intensitatea câmpului în regiunea electrodului cu raza mică a curburii atinge 15 kV/cm

2. pentru realizarea unei astfel de descărcări e necesar ca cel puţin un electrod al spaţiului de
descărcare să posede o rază mică a curburii
3. zona luminiscentă în jurul electrodului cu raza mică a curburii a primit denumirea de “strat de
coronare” a zonei interioare, iar electrodul este numit “electrod de coronare”
4. se formează aeroioni pozitivi, care se îndreaptă spre electrodul pozitiv legat la pământ
Întrebarea 199.
Care din afirmaţiile de mai jos nu sunt caracteristice instalaţiilor de descărcare cu electrozi în
formă de ace?
1. se montează pe tavan şi au forma unei lustre
2. repartizarea uniformă a ionilor în încăperile nu prea mari
3. repartizare uniformă a ionilor în încăperile de suprafaţă mare
4. electrodul de coronare este executat în formă de ace
Întrebarea 200.
Care din afirmaţiile de mai jos nu sunt caracteristice instalaţiilor de descărcare cu electrozi în
formă de conductor:
1. se montează pe tavan sau pe peretele încăperii

2. repartizarea uniformă a ionilor în încăperile nu prea mari
3. repartizare uniformă a ionilor în încăperile de suprafaţă mare
4. electrodul de coronare este executat în formă de conductor
Întrebarea 201.
Concentraţia de aeroioni negativi în interiorul unei încăperi este:
1. mai mare de 7000...10000 aeroioni / cm3 de aer

2. mai mare de 100 aeroioni / cm3 de aer
3. mai mare de 700 aeroioni / cm3 de aer
4. mai mare de 700...1000 aeroioni / cm3 de aer
Întrebarea 202.
Care este intensitatea câmpului electrostatic necesară pentru formarea coroane?
1. 1 kV/cm
2. 10 kV/cm
3. 15 kV/cm şi mai mult
4. 5 kV/cm
Întrebarea 203.
Care este intensitatea câmpului electrostatic necesară pentru formarea coroane?
1. 15 kV/cm şi mai mult

2. 5 kV/cm
3. 1 kV/cm
4. 10 kV/cm
Întrebarea 204.
Electrodul cu rază mică a curburii poarte denumirea de:
1. electrod în formă de conductor

2. electrod de legare la pământ
3. electrod de coronare
4. electrod plan
Întrebarea 205.
Instalaţia pentru ionizare cu electrozi în formă de ace mai poartă denumirea de:
1. Petală de romaniţă
2. Instalaţie de iradiere
3. Lustra lui Cigevskii
4. Lustra de ionizare
Întrebarea 206.
Instalaţia pentru ionizare cu electrozi în formă de ace se montează:
1. Pe tavanul încăperii
2. Pe perimetrul încăperii
3. În instalaţiile de ventilare a încăperilor
4. La intrarea încăperii
Întrebarea 207.
Instalaţia pentru ionizare cu electrozi în formă de ace se montează:
1. La intrarea încăperii
2. Pe perimetrul încăperii
3. În instalaţiile de ventilare a încăperilor
4. Pe tavanul încăperii
Întrebarea 208.
Intensitatea câmpului electric la care apare descărcarea în coroană e numită:
1. procesului de ionizare
2. electrică
3. Fluxului de ioni
4. critică
Întrebarea 209.
Unitatea de măsură a cantităţii ionilor obţinuţi de pe o unitate de lungime a conductorului de

coronare este:
1. Ion/m2
2. Ion/m3
3. Ion ∙ m3
4. Ion/m
Întrebarea 210.
Curentul de descărcare, A, a coroanei se determină conform relaţiei:
1. I = e / n ∙V ∙ τ
2. I = e ∙n ∙V/τ
3. I = e ∙n ∙V
4. I = e ∙n ∙V ∙ τ
Întrebarea 211.
Indicele pH a unei probe de apă denotă:
1. concentraţia ionilor de hidroxil

2. înălţimea vasului în care se găseşte proba
3. concentraţia ionilor de hidrogen
4. concentraţia ionilor de oxigen
Întrebarea 212.
Electrodializa este bazată pe fenomenul de:
1. hidratare a ionilor la valori de pH ridicate

3. reducere a ionilor
4. orientare a ionilor şi mişcarea lor corespunzător sarcinii lor electrice
Întrebarea 213.
Tehnologia electrochimică de reglare a pH-lui este bazată pe fenomenul de:
1. adaus de acid în mediul tehnologic sau în apa de alimentare

2. producere a cantităţii necesare de ioni de H+ sau OH- pe calea descompunerii
electrochimice dirijate a apei direct în mediul tehnologic sau în apa de alimentare
3. adaus de bază în mediul tehnologic sau în apa de alimentare
Întrebarea 214.
Dealcalinizarea electrică a apei în compartimentul anodic are loc datorită:

3. reacţiei chimice, a ionilor de hidrogen produşi la catod şi a ionilor de hidroxil
4. reacţiei chimice a ionilor de hidrogen produşi la anod şi a ionilor de bicarbonat
Întrebarea 215.
Dedurizarea/desalinizarea electrică a apei în compartimentul anodic are loc în baza:
de pH
Întrebarea 216.
Dedurizarea/desalinizarea electrică a apei în compartimentul catodic are loc în baza:
4. formării şi precipitării compuşilor de hidroxil Ca(OH)2 şi Mg(OH)2, datorită valorilor
alcaline de pH
Întrebarea 217.
Electrocoagularea are loc în baza:


de pH
Întrebarea 218.
Electroflotarea are loc în baza:
1. degajării gazelor la electrozi

4. oxidării ionilor
Întrebarea 219.
Pentru realizarea procesului de Electrocoagulare, anodului poate fi realizat în baza:
1. Metale bazice
2. Metale executate în formă de grilă
3. Metalelor distructive electrochimic
4. Metalelor indistrictive electrochimic
Întrebarea 220.
Valoarea indicelui de hidrogen, pH , se calculează conform formulei:
1. pH = log[OH+]
2. pH = log[OH-]
3. pH = log[H+]
4. pH = -log[H+]
Întrebarea 221.
Duritatea apei este determinată preponderent de:

Întrebarea 222.
Esenţa încărcării (electrizării) particulei prin contact constă:
1. în apariţia la suprafaţa particulei care nu este contact cu electrodul (aflat sub acţiunea unui
potenţial electric determinat) a unei sarcini electrice
2. în faptul că particulele sunt amplasate în câmpul electric al stratului exterior a descărcării prin
coroană, unde există sarcini de volum – ioni de gaze, ce se depun pe suprafaţa particulei
3. în apariţia la suprafaţa particulei care este în contact cu electrodul (aflat sub acţiunea
unui potenţial electric determinat) a unei sarcini electrice
4. încărcarea particulei cu sarcină prin difuzie – de la ionii ce se mişcă din direcţia electrodului
de coronare, precum şi prin contact – de la electrodul plan legat la pământ
Întrebarea 223.
Esenţa încărcării particulei prin difuzie constă:
1. în apariţia la suprafaţa particulei care este în contact cu electrodul (aflat sub acţiunea unui
3. în faptul că particulele sunt amplasate în câmpul electric al stratului exterior a
descărcării prin coroană, unde există sarcini de volum – ioni de gaze, ce se depun pe
suprafaţa particulei
4. încărcarea particulei cu sarcină prin difuzie – de la ionii ce se mişcă din direcţia electrodului
de coronare, precum şi prin contact – de la electrodul plan legat la pământ
Întrebarea 224.
Esenţa încărcării combinate a particulei constă:
2. în apariţia la suprafaţa particulei care este în contact cu electrodul (aflat sub acţiunea unui
3. în faptul că particulele sunt amplasate în câmpul electric al stratului exterior a descărcării prin
coroană, unde există sarcini de volum – ioni de gaze, ce se depun pe suprafaţa particulei
4. încărcarea particulei cu sarcină prin difuzie – de la ionii ce se mişcă din direcţia
electrodului de coronare, precum şi prin contact – de la electrodul plan legat la pământ
Întrebarea 225.
Forţa de interacţiune a sarcinii particulei şi intensităţii câmpului electric în locul de amplasare a

particulei este numită:
1. forţa imaginii în oglindă

2. forţa ponderomotoare
3. forţa culoniană
4. forţa de greutate
Întrebarea 226.
Forţa de interacţiune a sarcinii particulei şi sarcinii induse este numită:
Întrebarea 227.
Forţa imaginii în oglindă oferă posibilitatea:
1. deplasării particulelor conductoare pe suprafaţa electrodului

2. reţinerii mai îndelungate pe suprafaţa electrodului a particulelor conductoare pe suprafaţa
electrodului
3. reţinerii mai îndelungate pe suprafaţa electrodului a particulelor dielectrice în
comparaţie cu cele conductoare
4. părăsirii de către particulele dielectrice a suprafeţei electrodului
Întrebarea 228.
Care este forţa prezentă doar în câmpurile electrice neomogene:

Întrebarea 229.
Care este formula de calcul pentru forţa culoniană?

1. F = Q ∙ E
2. F = Q / E
3. F = Q + E
4. F = Q = E
Întrebarea 230.
Care din metodele indicate mai jos nu face parte din cele de încărcare electrostatică a seminţelor?
1. prin tratare magnetică

2. combinată
3. prin difuziune
4. prin contact (încărcarea pe electrod)
Întrebarea 231.
La baza separării electrostatice a seminţelor în instalaţiile cu cameră stă încărcarea particulei:
1. magnetică
2. combinată
3. prin difuzie
4. prin contact
Întrebarea 232.
La baza separării electrostatice a seminţelor în instalaţiile cu plase stă încărcarea particulei:
1. prin contact
2. magnetică
3. prin difuzie
4. combinată
Întrebarea 233.
La baza separării electrostatice a seminţelor în instalaţiile cu tambur stă încărcarea particulei:
1. combinată
2. magnetică
3. prin contact
4. prin difuziune
Întrebarea 234.
Care din forţele enumerate mai jos nu acţionează asupra seminţelor în instalaţiile cu tambur?

3. forţa pondemotoare
4. forţa centrifugă
Întrebarea 235.
Care din caracteristicile electrice de mai jos ale seminţelor nu sunt utilizate la separarea
electrostatică?
1. greutatea seminţelor
2. capacitatea electrică
3. conductibilitatea electrică
4. permitivitate dielectrică
Întrebarea 236.
Sarcina maximă, Qmax, a particulei conductoare sferice la încărcarea prin contact este calculată
conform formulei:
1. Qmax = 2π3/3 ∙ E ∙r2

2. Qmax = 2π3/3 ∙ E0 ∙ r2
3. Qmax = 2π3/3 ∙ E0 ∙ E ∙r2
4. Qmax = 2π3/3 ∙ r2
Întrebarea 237.
Sarcina maximă, Qmax, a particulei conductoare (εr → ∞)sferice la încărcarea prin difuzie este
calculată conform formulei:
1. Qmax = 12π3 ∙ E ∙r2

2. Qmax = 12π3 ∙ r2
3. Qmax = 12π3∙ E0 ∙ r2
4. Qmax = 12π3 ∙ E0 ∙ E ∙r2
Întrebarea 238.
Sarcina maximă, Qmax, a particulei conductoare (εr → ∞)sferice la încărcarea prin difuzie este
calculată conform formulei:
1. Qmax = Qdif + μ
2. Qmax = Qdif -μ
3. Qmax = Qdif /μ
4. Qmax = Qdif ∙μ
Întrebarea 239.
La baza separării electrostatice a seminţelor în instalaţiile cu plase stă încărcarea particulei:
1. prin difuzie
2. prin contact
3. magnetică
4. combinată
Întrebarea 240.
La baza separării electrostatice a seminţelor în instalaţiile cu tambur stă încărcarea particulei:
1. prin contact
2. combinată
3. magnetică
4. prin difuziune
Întrebarea 241.
Care din executările constructive (menţionate mai jos) ale instalaţiilor de curăţire electrostatică
nu este caracteristică pentru acestea :
1. Instalaţii cu curea
2. instalaţii cu tambur
3. instalaţii cu cameră
4. instalaţii cu site
Întrebarea 242.
Care sunt cele două forţe care acţionează asupra seminţei în instalaţiile cu cameră şi determină
traiectoria mişcării acesteia?
1. Forţa gravitaţională şi forţa pondemotoare

2. Forţa gravitaţională şi forţa imaginii în oglindă
3. Forţa culoniană şi forţa gravitaţională
4. Forţa pondemotoare şi forţa imaginii în oglindă
Întrebarea 243.
Care este forţa care nu acţionează asupra seminţei în instalaţiile cu tambur?
1. Forţa culoniană
2. Forţa gravitaţională
3. Forţa imaginii în oglindă
4. Forţa pondemotoare
Întrebarea 244.
Care este forţa care nu acţionează asupra seminţei în instalaţiile cu tambur?
3. Forţa imaginii în oglindă
Întrebarea 245.
Care este forţa care nu acţionează asupra seminţei în instalaţiile dielectrice?
4. Forţa centrifugă
Întrebarea 246.
Care este caracteristică ce determină funcţionarea instalaţiei de selectare a seminţelor după

culoare?
1. Lungimea de undă a culorii

2. Permeabilitatea dielectrică
3. Conductivitatea electrică
4. Greutatea seminţei
Întrebarea 247.
Care din afirmaţiile de mai jos nu sunt corecte în cazul încărcării electrostatice a particulelor de
aerozol în instalaţii de dispersare?
1. încărcarea aerozolului are loc prin inducţie magnetică

2. încărcarea aerozolului are loc prin difuzie electrostatică
3. încărcarea aerozolului are loc prin inducţie electrostatică
4. încărcarea aerozolului are loc prin contact
Întrebarea 248.
La pulverizarea electrostatică a pesticidelor pulbere se foloseşte încărcarea prin:
1. contact
2. difuzie electrostatică
3. inducţie electrostatică
4. inducţie magnetică
Întrebarea 249.
Care din afirmaţiile de mai jos nu sunt corecte în pulverizării centrifugal – electrostatice a
pesticidelor?
1. încărcarea particulelor are loc prin contact

2. încărcarea particulelor are loc prin inducţie electrostatică
3. dimensiunile particulelor depind de viteza periferică a discului, de caracteristicile lichidului ce
se pulverizează şi tensiunea electrică aplicată electrodului activ
4. la aplicarea tensiunii de 30 kV, curentul de electrizare variază între 0,5 şi 6 mA
Întrebarea 250.
Dacă la electrodul de ionizare a pulverizatorul nu se va aplica tensiune atunci pulberea:
1. particulele de pulbere se depun uniform atât pe partea superioară a frunzelor

2. se depune pe suprafaţa superioară şi dorsală
3. nu cad de pe frunze
4. se împrăştie neuniform şi prezintă numeroase aglomerări care cad de pe plante pe sol
Întrebarea 251.
Alimentarea duzei pulverizator electrodinamic de pesticide se face:
1. Prin presiunea creată de pompă

2. Prin tensiunea electrică aplicată
3. Prin gravitaţie
4. Prin centrifugare
Întrebarea 252.
Încărcarea particulelor la pulverizarea pneumatică electrostatică a pesticidelor se face prin:
1. inducţie electrostatică
2. contact
3. inducţie magnetică
4. difuzie electrostatică
Întrebarea 253.
Care din echipamentele enumerate mai jos nu face parte din construcţia unui pulverizator
pneumatic electrostatic:
1. Sursă de tensiune înaltă

2. Pulverizator clasic pneumatic
3. Complect de electrozi
4. Disc metalic cu caneluri
Întrebarea 254.
Care trebuie să fie valoare admisibilă a tensiunii de alimentare a instalaţiilor electrotehnologice

de tratare a apei din punct de vedere a tehnicii securităţii?
1. 15 kV
2. 380 V
3. 36 V
4. 220 V
Întrebarea 255.

Întrebarea 256.

Întrebarea 257.

10…15 kV
Întrebarea 258.
Drenajul electric al solului este bazat pe fenomenul de:
3. Electroosmoză
4. Electroforeză
Întrebarea 259.
Introducerea microelementelor în sol este bazat pe fenomenul de:
1. Electroforeză
2. Distrugere electrochimică a anodului
4. Hidroliza metalelor
Întrebarea 260.
Introducerea pilonilor în sol este bazată pe fenomenul de:
2. Electroforeză
4. Electroosmoză
Întrebarea 261.
2. Electroforeză
Întrebarea 262.
1. Reducere a metalelor
2. Disociere a sărurilor greu solubile prin electroliză
3. Electroforeză
4. Oxidare a metalelor
Întrebarea 263.
Care din enunţurile de mai jos descrie cel mai corect principiul de funcţionare a dispozitivului
UPI-2 este bazat pe:
1. redresarea, multiplicarea si aplicarea tensiunii între fazele înfăşurărilor motorului electric

2. redresarea, si aplicarea tensiunii între nul şi fazele motorului electric
3. redresarea, si aplicarea tensiunii între corpul şi înfăşurările motorului electric
4. redresarea, multiplicarea si aplicarea tensiunii între corpul şi înfăşurările motorului
electric
Întrebarea 264.
Care din enunţurile de mai jos nu este corect în cazul dispozitivului UPI-2:
1. redresează şi multiplică tensiunea de alimentare

2. exclude posibilitatea de cuplare a motorului la reţea când izolaţia înfăşurărilor acestuia este
umedă
3. semnalează starea izolaţiei înfăşurărilor motorului electric
4. semnalează lipsa unei faze la funcţionarea motorului electric trifazat
Întrebarea 265.
Care din metodele menţionate mai jos nu fac parte din cele ce se utilizează tradiţional la uscarea
înfăşurărilor motoarelor electrice?
1. metoda inductivă
2. metoda încălzirii externe
3. uscarea în cuptoare
4. uscarea cu microunde
Întrebarea 266.
fie exploatate?

2. 300 kOhm
4. Orice valoare
Întrebarea 267.
2. ridicare - redresare a tensiunii
Întrebarea 268.
2. redresare – multiplicare a tensiunii
Întrebarea 269.
Ca obiect de acoperit într-o instalaţie de electroliză pentru placare cu argint serveşte:
1. catodul şi se leagă la polul negativ al unei surse de curent

2. anodul şi se leagă la polul pozitiv al unei surse de curent
3. catodul şi se leagă la polul pozitiv al unei surse de curent
4. catodul şi anodul în egală măsură
Întrebarea 270.
Electrolitul (baia de electroliza) a unei instalaţie de electroliză pentru placare cu metal:
1. bază
2. un compus al metalului care se depune
3. acid
4. un compus al metalului care nu se depune
Întrebarea 271.
4. secţiunea conductoarelor ce alimentează instalaţia de electroliză++
Întrebarea 272.
Care din tratamentele preliminare de mai jos nu sunt caracteristice tehnologiilor de placare
electrochimică?
1. Decaparea
2. Degresarea
3. Măsurarea tensiunii de alimentare a instalaţiei de electroliză
4. Prelucrarea mecanică
Întrebarea 273.
Pentru care din redresoarele de tensiune este validă relaţia PN » (3,4-3,5)·P0 ?
1. redresorul de monoalternanţă
2. redresor cu cascadă
3. redresor pentru ambele semiperioade cu utilizarea bornei mediane a bobinei secundare
4. redresor cu punte pentru ambele semiperioade
Întrebarea 274.
Pentru a realiza o schemă de dublare a tensiunii sunt necesare:
1. un condensator C1, o diodă cu tensiune inversă corespunzătoare D1, transformator T

2. transformator T, două condensatoare C1 şi C2 şi două diode cu tensiune inversă
corespunzătoare D1 şi D2
3. transformator T, trei condensatoare C1, C2, C3 şi trei diode cu tensiune inversă corespunzătoare
D1, D2, D4
4. transformator T, un condensator C1, o diodă cu tensiune inversă corespunzătoare D1
Întrebarea 275.
Blocurile componente ale surselor de înaltă tensiune pentru separatoare, se execută în condiţii de
protecţie:
1. PI-45
2. IP-54
3. IP-55
4. IP-45
Întrebarea 276.
Fiecare sursă de înaltă tensiune trebuie prevăzută cu aparatură pentru protecţia:
1. la scurtcircuit
2. la suprasarcină
3. la sarcini atmosferice
4. la dispariţia de fază
Întrebarea 277.
Care din notările convenţionale de mai jos indică un reglator de tensiune:
1. UZ1
2. TR
3. UZ
4. UV
Întrebarea 278.
Care trebuie să fie curentul maxim al surselor de curent continuu şi cel alternativ?
1. 100 mA
2. 20 mA
3. 150 mA
4. 200 mA
Întrebarea 279.

Întrebarea 280.
Întrebarea 281.

10…15 kV
Întrebarea 282.
Pentru care din redresoarele de tensiune este validă relaţia PN » 1,5×P0
1. redresorul de mono-alternanţă
Întrebarea 283.
Pentru care din redresoarele de tensiune este validă relaţia PN » 1,25×P0

2. redresorul de mono-alternanţă
Întrebarea 284.
Reglarea tensiunii în sursele de tensiune se face cu:
1. ajutorul unui voltmetru de tensiune înaltă

2. ajutorul unui magazin de rezistenţe
3. ajutorul redresorului de tensiune
4. ajutorul autotransformatorului LATR
Întrebarea 285.
Absenţa tensiunii în sursele de tensiune este semnalizată cu:

2. ajutorul kilovoltmetrului
Întrebarea 286.
Protecţia contra absenţei tensiunii în sursele de tensiune este realizată cu:

2. ajutorul contactorul electromagnetic
Întrebarea 287.
Echivalentul electrochimic al unei substanţe este:
1. direct proporţional cu masa molară a substanţei şi invers proporţional cu modulul

valenţei acelui element chimic
2. proporţional cu masa molară a substanţei şi cu modulul valenţei acelui element chimic
3. invers proporţional cu masa molară a substanţei şi invers proporţional cu modulul valenţei
4. invers proporţional cu masa molară a substanţei şi direct proporţional cu modulul valenţei
Întrebarea 288.
Echivalentul electrochimic al unei substanţe se calculează conform relaţiei:
1. A = M + z
2. A = M – z
3. A = M ∙ z
4. A = M / z
Întrebarea 289.
Legea lui Ohm pentru în sisteme de electroliţi poate fi exprimată cu relaţia:
1. I = (U + Ud) / R
2. I = (U – Ud) ∙ R
3. I = (U ∙ Ud) / R
4. I = (U – Ud) / R
Întrebarea 290.
Fenomenul de polarizare se explică prin:
1. modificarea curentului unui sistem de electrozi
2. modificarea densităţii electrolitului
3. modificarea tensiunii aplicate la un sistem de electrozi
4. modificarea potenţialului în urma schimbărilor condiţiilor de echilibru
Întrebarea 291.
1. Me0 = Me2+ + ne
2. Me0 = Men+ + ne
3. Me0 = Me3+ + ne
4. Me0 = Men+ - ne
Întrebarea 292.
Procesul de depunere a metalelor la catod poate fi exprimat prin ecuaţia:
1. Men+ + ne = Me2
2. Me2+ + ne = Me0
3. Men+ - ne = Me0
4. Men+ + ne = Me0
Întrebarea 293.
Reacţia care are loc la depunerea argintului (Ag) la catod este:
1. Ag2+ + e- => Ag
2. Ag => Ag + e-
3. Ag+ + 2e- => Ag
4. Ag+ + e- => Ag
Întrebarea 294.
Reacţia care are loc la rafinarea cuprului (Cu) la anod este:
1. Cu => Cu2+ - 2e-

2. Cu => Cu+ + 2e-
3. Cu => Cu3+ + 2e-
4. Cu => Cu2+ + 2e-
Întrebarea 295.
1. Anod
2. Catod
3. Catod şi Anod
Întrebarea 296.
1. Catod
3. Catod şi Anod
4. Anod
Întrebarea 297.
1. Anod
3. Catod
4. Catod şi Anod
Întrebarea 298.

2. Anod
3. Catod şi Anod
4. Catod
Întrebarea 299.
1. Anod
2. Catod
4. Catod şi Anod
Partea 3 40%: Număr de întrebări - 61, (16,94%).
Întrebarea 300.
Care din afirmaţiile de mai jos nu corespunde principiilor pe care se bazează vopsirea în câmp
electrostatic?
1. respingerea sarcinilor de acelaşi sens

2. efectul câmpului electric asupra unei sarcini
3. efectului migrării ionilor
4. efectul presiunii electrostatice
Întrebarea 301.

Întrebarea 302.

Întrebarea 303.
Întrebarea 304.

10…15 kV
Întrebarea 305.
Întrebarea 306.

10…15 kV
Întrebarea 307.
În schema de principiu a instalaţiei de vopsire electrostatică, obiectul de vopsit este:
1. conectat la polul negativ al sursei de tensiune înaltă

2. împămîntat
3. nu are legătură galvanică
4. este conectat la catodul sursei de tensiune înaltă
Întrebarea 308.
În schema de principiu a instalaţiei de vopsire electrostatică, particula de vopsea este încărcată
prin:
1. combinat
2. inducţie
3. contact
4. difuzie
Întrebarea 309.
Efectul câmpului electric asupra unei sarcini se manifestă prin:
1. asigurarea formarea pe suprafaţa obiectului supus procesului de vopsire a unui strat de

grosime constantă
2. spargerea particulei în particule şi mai fine
3. deplasarea particulei
4. orientarea după liniile de forţă ale câmpului
Întrebarea 310.
Efectul respingerii sarcinilor de acelaşi sens se manifestă prin:
1. deplasarea particulei
2. asigură formarea pe suprafaţa obiectului supus procesului de vopsire a unui strat uniform
3. se orientează după liniile de forţă ale câmpului
4. strat de grosime constantă
Întrebarea 311.
Efectul presiunii electrostatice se manifestă prin:

2. se orientează după liniile de forţă ale câmpului
3. asigură formarea pe suprafaţa obiectului supus procesului de vopsire a unui strat uniform
Întrebarea 312.
La vopsirea in câmp electrostatic curentul maxim de scurtcircuit nu trebuie sa depăşească:
1. 20 mA
2. 2 mA
3. 50 mA
4. 0,2 mA
Întrebarea 313.
Care din afirmaţiile de mai jos nu corespunde principiilor de construcţie a electrofiltrelor?
1. cu electrozi în formă de cilindru

2. cu electrozi în formă de ciclon
3. cu electrozi în formă de plăci
4. cu electrozi de coronare cu puncte fixate ale descărcării în coroană
Întrebarea 314.
Electrodul de coronare al electrofiltrelor…
1. este conectat la polul pozitiv al sursei de tensiune înaltă, STÎ

2. nu este conectat nici la un pol al sursei de tensiune înaltă, STÎ
3. este conectat la polul negativ al sursei de tensiune înaltă, STÎ
4. este conectat periodic la polul pozitiv al sursei de tensiune înaltă, STÎ
Întrebarea 315.
Electrodul de depunere al electrofiltrelor…
1. este legat la pământ

2. nu este conectat nici la un pol al sursei de tensiune înaltă, STÎ
3. este conectat la polul pozitiv al sursei de tensiune înaltă, STÎ
4. este conectat periodic la polul pozitiv al sursei de tensiune înaltă, STÎ
Întrebarea 316.
Pentru încărcarea particulelor de poluant se foloseşte metoda:
1. combinată
2. prin inducţie ionică
3. prin contact
4. prin difuziune ionică
Întrebarea 317.
De ce nu este posibilă încărcarea prin contact a particulelor în cadrul electrofiltrelor?
1. Deoarece se găsesc în mişcare liberă

2. Deoarece rezistenţa acestora este mică
3. Deoarece suprafaţa lor este netedă
4. Deoarece sunt umede
Întrebarea 318.
Încărcarea particulelor de aerosol în cadrul electrofiltrelor constă în:
1. Contactarea acestora cu electrodul împămîntat

2. Alipirea de suprafaţa acestora a ionilor negativi
3. Alipirea de suprafaţa acestora a ionilor pozitivi
4. Contactarea acestora cu electrodul de ionizare
Întrebarea 319.
Care din forţele enumerate mai jos nu acţionează asupra particulelor de aerosol din electrofiltre?
2. Forţa de rezistenţa a fluxului de aer
3. Forţa ponderomotoare
4. Forţa de greutate
Întrebarea 320.
Care din forţele enumerate mai jos nu acţionează asupra particulelor de aerosol din electrofiltre?
2. Forţa ponderomotoare
3. Forţa fluxului de aer
4. Forţa de greutate
Întrebarea 321.
Care din elementele de mai jos nu sunt considerate conductori de specia II?
1. Metalele
2. Amoniac
3. Apa cu conţinut de săruri
4. Acizi neorganici
Întrebarea 322.
Care substanţe sunt numite electroliţi?
1. Substanţele care nu conduc curentul electric

2. Substanţele conductibilitatea electrică a cărora este nulă
3. Substanţele care conduc curentul electric
4. Substanţele care nu conţin săruri
Întrebarea 323.
1. Na2+ şi Cl-
2. Na+ şi Cl-
3. Na- şi Cl-
4. Na+ şi Cl+
Întrebarea 324.
1. Na2+ şi Cl-
2. Na+ şi Cl-
3. Na+ şi Cl+
4. Na- şi Cl-
Întrebarea 325.
Potenţialul de electrod al electrozilor de referinţă este
1. constant indiferent de soluţia in care este imersat

2. variabil în soliţii de electrolit
3. constant în celule galvanice
4. variabil în dependenţă de temperatură
Întrebarea 326.
Potenţialul de electrod al electrodului de măsurare este direct proporţional cu:
1. curentul celulei galvanice

2. concentraţia ionică a probei de analizat
3. tensiunea aplicată la celula galvanică
4. temperatura probei de analizat
Întrebarea 327.
Potenţiometria are la bază măsurarea dependenţei:
1. curent – concentraţie ionică

2. tensiune – concentraţie ionică
3. rezistenţă – concentraţie ionică
4. densitate – concentraţie ionică
Întrebarea 328.
Potenţialul RedOx este indicele
1. ce caracterizează concentraţia de săruri într-un lichid

2. ce caracterizează capacitate termică a unui sistem
3. ce caracterizează capacitatea de oxidare a unui sistem
4. ce caracterizează capacitatea de reducere a unui sistem
Întrebarea 329.
La baza tehnologiei de electroplazmoliza stă:
1. magnetizarea lichidului celular

2. descărcarea electrică care străbate celulele plantei
3. migrarea ionilor în celule
4. încărcarea cu sarcină a celulelor
Întrebarea 330.
Distrugerea celulelor în procesul de tratare cu descărcări electrice are loc datorită efectului:
1. termic
2. magnetizarea lichidului celular
3. micro-electrohidraulic
4. încărcarea cu sarcină a celulelor
Întrebarea 331.
Efectul de electroplazmoliză este aplicat pentru prelucrarea legumelor şi fructelor cu scopul:
1. Tratamentului termic al lor

2. încărcării cu sarcină electrică a lor
3. magnetizării lor
4. Intensificării procesului de obţinere a sucului sau de uscare a lor
Întrebarea 332.
Prelucrarea seminţelor se petrece cu scopul de a:
1. le încărca cu sarcină electrică

2. le supune tratamentului termic
3. intensifica procesul de uscare a lor
4. activiza procesele fizico-chimice în interiorul lor
Întrebarea 333.
Unitatea de măsură a energiei asimilate de o unitate de volum a materialului semincer este:
1. J/kg
2. J/m3
3. kW/ m3
4. mol/m3
Întrebarea 334.
Intensitatea câmpului electrostatic în electroplazmolizatoare se determină conform formulei:
1. E = U∙l
2. E = U/ℓ
3. U = R/l
4. I = U/R
Întrebarea 335.
Puterea electrică a unei instalaţii trifazate de electroplazmoliză se determină conform formulei:
1. P = U ∙ l
2. P = U/R
3. P = R/l
4. P = 3 ∙ U ∙ I
Întrebarea 336.
Puterea electrică a unei instalaţii trifazate de electroplazmoliză se determină conform formulei:
1. P = U/R
2. P = U ∙ l
3. P = 3 ∙ U ∙ I
4. P = R/l
Întrebarea 337.
Care din parametri de mai jos nu se referă la oscilaţiile ultrasonore?
1. amplituda
2. viteza de propagare
3. intensitatea
4. densitatea
Întrebarea 338.
Care efectele de mai jos nu sunt caracteristice pentru funcţionarea generatoarelor ultrasonore?
1. magnetostricţiune
2. piezoelectric
3. câmp magnetic
4. efect Joulle-Lentz
Întrebarea 339.
Care din frecvenţele de mai jos nu sunt caracteristice oscilaţiilor mecanice?
1. sunet perceput de om (de la 16 până la 1010 Hz)
2. câmp magnetic
3. industriale (50 Hz)
4. infrasunet (până la 16 Hz)
Întrebarea 340.
Asimilarea oscilaţiilor ultrasonore de către substanţă duce la:
1. Disocierea ei
2. Depunerea de săruri în volumul ei
3. Electroliza ei
4. Încălzirea şi schimbarea structurii ei
Întrebarea 341.
În ce constă efectul piezoelectric?
1. Transformarea energiei electrice

2. La apariţia sarcinilor electrice spontane la suprafaţa cristalelor
3. La apariţia sarcinilor electrice la suprafaţa cristalelor la dilatarea şi comprimarea lor
4. Transformarea energiei cinetice
Întrebarea 342.
În ce constă efectul de magnetostricţiune?
1. Apariţia sarcinilor electrice la suprafaţa cristalelor la dilatarea şi comprimarea lor

2. Schimbarea dimensiunilor materialelor feromagnetice, amplasate în câmp magnetic
3. Transformarea energiei electrice
4. La apariţia sarcinilor electrice spontane la suprafaţa cristalelor
Întrebarea 343.
Care din materialele de mai jos nu au nimic în comun cu generatoarele de ultrasunet?
1. fier
2. nichelul
3. circonat–tetanat de plumb
4. tetanat de bariu
Întrebarea 344.
Care din aplicaţiile de mai jos nu sunt caracteristice aplicării ultrasunetului?
1. prelungirea duratei de păstrare a legumelor

2. Electroliza lichidului
3. sterilizarea productelor alimentare lichide
4. pasteurizarea laptelui
Întrebarea 345.
Care din parametri de mai jos nu se referă la câmpul magnetic?
1. intensitatea câmpului magnetic

2. gradientul intensităţii câmpului magnetic
3. densitatea
4. forţa magnetică
Întrebarea 346.
Tratarea magnetică a apei se utilizează pentru:
1. reducerea depunerilor de săruri pe pereţii schimbătoarelor de căldură

2. încălzirea apei
3. activarea apei
4. reducerea concentraţiei de nitraţi
Întrebarea 347.
Care din categoriile constructive enumerate mai jos nu sunt caracteristice pentru instalaţiile
electromagnetice utilizate pentru curăţire:
1. instalaţii cu tambur
2. Instalaţii cu cameră
3. instalaţii suspendate
4. instalaţii cu curea
Întrebarea 348.
Separarea efectivă în instalaţia magnetică nu depinde de :
1. Gradul de mărunţire a pulberii
2. Conductivitatea electrică a seminţelor
3. Umezirea seminţelor
4. Viteza de rotaţie a tamburului
Întrebarea 349.
Câmpul magnetic în instalaţia magnetică generează :
1. forţa centripetă
2. forţa de frecare
3. forţa magnetică
Întrebarea 350.
Instalaţia magnetică de tratare a apei acţionează asupra sărurilor de:
1. caliu
2. fluor
3. magneziu şi calciu
4. natriu
Întrebarea 351.
Intensitatea câmpului magnetic se notează prin:
1. H
2. I
3. F
4. B
Întrebarea 352.
Unitatea de măsură a intensităţii câmpului magnetic este:
1. V/cm
2. A
3. F
4. A/cm
Întrebarea 353.
Legea a II a electrolizei poate fi exprimată matematic prin formula:
1. m1/A1 = m2/A2 = const

2. m1∙A1 = m2/A2 = const
3. m = A · I · τ = const
4. m1/A1 = m2∙A2 = const
Întrebarea 354.
Hipocloritul de natriu este o soluţie ce se foloseşte în calitate de:
1. Dezinfectant
2. Acid
3. Bază
4. Corectare de valori pH
Întrebarea 355.
Electroosmoza este mişcarea...

2. particulelor lichide în raport cu reţeaua fixă a materialelor poroase sub acţiunea
câmpului electric
Întrebarea 356.
Electroosmoza a fost descoperită de către:
1. A. Volta
2. M. Faraday
3. F. Reis
4. F. Kohlrausch
Întrebarea 357.
Care din definiţiile de mai jos descrie cel mai corect şi amplu Electroforeza?
1. particulelor lichide în raport cu reţeaua fixă a materialelor poroase sub acţiunea câmpului
electric
Întrebarea 358.

Întrebarea 359.
Întrebarea 360.

10…15 kV

Electrotehnologii

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Electrotehnologii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Denumirea testului: Electrotehnologii

Întrebări total în test: 360

Partea 1 50%: Număr de întrebări - 173, ([48,06%]-35%-16,94% ).

Partea 2 30%: Număr de întrebări - 126, (48,06%-[35%]-16,94% ).

Numărul total de grupuri (teme): 22

Partea 1 50%: Număr de întrebări - 173, (48,06%).

Grupul (tema): Tema01

Electrotehnologia studiază .....

1. fenomenele ce ţin de transferul de energie în lichide.

Savantul Michael Faraday este autorul următoarelor descoperiri in domeniul electrochimiei:

Legea I a electrochimiei se descrie conform relaţiei:

Ionii cu sarcină negativă care se mişcă spre anod se numesc:

Energia electrică se converteşte în energie chimică în:

1. celule galvanice şi celule pentru electroliză

Constanta Faraday este echivalentă cu

Randamentul proceselor electrochimice se determină conform relaţiei

Jordan Ritter a elaborat

Teodor Grotgus a descoperit

Fiernand Reitz a descoperit

Fridrih Kohlrausch a înaintat

1. Metoda de măsurarea conductivităţii lichidelor

Echivalentul electrochimic al unei substanţe este...

1. Invers proporţional cu masa molară a substanţei şi invers proporţională cu modulul valenţei

Grupul (tema): Tema02

Care din soluţia de mai jos nu este electrolit:

Noţiunea de migrare a ionilor descrie:

1. mişcare haotică a ionilor la aplicarea tensiunii electrice

Luând în consideraţiune constanta celulei conductometrice, K, conductivitatea electrolitului, EC,

Măsurările conductometrice se realizează la:

1. curent continuu şi frecvenţă înaltă

Care dependenţă stă la baza conductometriei?

1. curentul – concentraţia ionică în electrolit

Care substanţe sunt numite electroliţi?

1. Substanţele care nu conduc curentul electric

Care sunt ionii în care disociază NaCl?

Care sunt ionii în care disociază NaCl?

Cine a introdus noţiunea de disociere electrolitică?

Gradul de disociere a substanţei determină

1. produsul dintre numărul de molecule disociate şi numărul total de molecule dizolvate

Exemplu de electroliţi „tari” servesc....

Indicaţi direcţia de mişcare a ionilor pozitivi la migrare ionică

Conductivitatea este valoarea inversă a rezistenţei specifice şi se determină conform formulei:

Măsurarea conductivităţii electroliţilor se face cu ajutorul punţilor numite:

Alegeţi afirmaţia corectă din cele expuse mai jos:

1. Constanta celulei (K) este determinată pentru fiecare celulă în parte

Pentru construirea graficului de calibrare la măsurările de conductometrie se foloseşte:

1. Probe cu diverse concentraţii de NaCl

Dispozitivele moderne pentru măsurările de conductometrie sunt numite:

Dispozitivele moderne pentru măsurările de conductometrie sunt numite:

1. Apa sistemelor de termoficare

Grupul (tema): Tema03

Potenţialul de electrod este:

1. potenţialul ce apare la interfaţa conductor electronic/conductor ionic

Electrod de specia II poate servi sistemul:

Potenţialul de electrod al electrozilor de referinţă este:

1. variabil în soliţii de electrolit

Potenţialul de electrod al electrodului de măsurare este direct proporţional cu:

1. tensiunea aplicată la celula galvanică

Potenţiometria are la bază măsurarea dependenţei:

1. curent – concentraţie ionică

Potenţialul RedOx este indicele

1. ce caracterizează capacitatea de oxidare a unui sistem

Ce determină ecuaţia Nernst?

1. Tensiunea electromotoare creată de către un electrod