CONTABILITATEA și PROFESIA CONTABILĂ în era provocărilor

CONTABILITATEA MĂRFURILOR ȘI PREPARATELOR

DE ALIMENTAȚIE PUBLICĂ
ACCOUNTING OF GOODS AND PREPARATIONS FOR FOOD SERVICES

HAREA Ruslan, dr., conf. univ., ASEM, harea_ruslan@yahoo.com

Rezumat. Această publicație se referă la particularitățile de contabilitate a operațiunilor specifice

cu formare de prețuri la mărfuri și preparate în alimentația publică. Acest articol prezintă formulele de preț
la produse în alimentația publică în cadrul relațiilor comerciale și exemple concrete cu privire la vânzări de
mărfuri și produse în domeniul menționat.

Abstract. This paper is concerned to peculiarities of accounting of specific operations with goods
and prices formation in food industry and restaurants business. This article presents the training models of
the price formulas catering to their stock transactions and concrete examples on good’s sales offered
services in mentioned domain.

Keywords: accounting, catering, dishes catering, price, merchandise, trade margins.

JEL: M41.

Entitățile din domeniul alimentației publice utilizează prețul de vânzare cu amănuntul plus
TVA atât pentru evidenta mărfurilor procurate, cât și pentru evidenta materiei prime,
semifabricatelor și bucatelor proprii. Prețul de vânzare al mărfurilor și bucatelor se stabilește la fel
ca și în celelalte entități de comerț la stocurile destinate vânzării, doar că unitățile de alimentație
publică pot aplica un adaos comercial suplimentar la prețul de vânzare a acestora. Structura prețului
de vânzare în alimentația publică se prezintă în figura 1. Adaosul comercial depinde de organizarea
structurală a întreprinderii și de aceea există:
- un adaos comercial pentru mărfuri, care este aplicat la mărfurile procurate care se
consumă fără a fi supuse prelucrării sau se vor utiliza drept materie primă pentru prepararea
bucatelor ulterioare;
- un alt adaos comercial aplicat la preparatele din activitatea proprie, destinat acoperirii
cheltuielilor de preparare a acestor bucate.
Exemplu: Unitatea de alimentație publică a procurat:
 mărfuri, la preț de achiziție – 30 000 lei (10 000 unități la preț de 3 lei/unitate);
 adaos comercial la mărfuri – 30%;
 adaosul alimentației publice – 10%;
 TVA – 20%.
Suma adaosului comercial aplicat la mărfuri: 9 000 lei = 30 000 lei × 30% : 100%.
Suma adaosului alimentației publice: 3 900 lei = (30 000 lei + 9 000 lei) × 10% : 100%.
Suma produselor la preț de vânzare: 42 900 lei = 30 000 lei + 9 000 lei + 3 900 lei.
Prețul de vânzare a produsului: 4,29 lei = 42 900 lei : 10 000 unități.
În situația menționată propunem să se aplice un adaos comercial mixat din ambele cote aplicate la
această entitate și se va calcula un adaos comercial unic, care poate fi stabilit după următoarea
relație:
υ = a + b + 0,01(a × b) ,
unde,
υ – cota adaosului comercial comun;
a – cota adaosului aplicat la mărfuri,
b – cota adaosului aplicat de alimentația publică.
În așa fel, cota mixată a adaosului aplicat de unitatea de alimentație publică constituie 43%
(30% + 10% + 0,01(30% × 10%)).
Suma adaosului aplicat reprezintă: 12 900 lei = 30 000 lei × 43% : 100%.
Suma mărfurilor la preț de vânzare: 42 900 lei = 30 000 lei + 12 900 lei.
167
 CONTABILITATEA și PROFESIA CONTABILĂ în era provocărilor

Prețul de vânzare a fiecărui produs: 4,29 lei = 42 900 lei : 10 000 unități.
În alimentația publică, modul de calculare a prețului la bucatele preparate se mai numește și
Calculație a prețului care se realizează pentru un tip de bucate, o porție, un kg etc. Calcularea
prețurilor la bucate în alimentația publică este normată reieșind din consumul de materie primă
pentru prepararea bucatelor fixat conform „Rețetarului bucatelor și articolelor de culinare pentru
întreprinderile de alimentație publică‖. Rețetarul menționat reglementează normele de consum a
materiei prime conform masei brute în grame; deșeurile în urma prelucrării primare (reci) a materiei
prime în procente la normele brute; normele de consum după cantitatea netă (a semifabricatelor);
pierderile la prelucrarea termică în procente față de cantitatea netă și a semifabricatelor; cantitatea
normativă a bucatelor preparate; cantitatea produselor în grame pe fiecare tip în parte. Odată cu
aceasta, rețetarul prevede consumul de mirodenii, sare și verdeață la un anumit tip de bucate
preparate. Normele de consum a produselor sunt indicate în rețetar pentru materia primă categorie
standard: carnea de pasăre – fără măruntaie, produsele secundare – congelate, carnea de porc – în
stare proaspătă, cartofii – cu deșeuri la prelucrarea la rece etc. În cazul când, la pregătirea bucatelor
se utilizează materie primă de alte standarde, atunci normele de consum se majorează sau se
micșorează și consumul de materie primă se stabilește conform tabelelor de consum a materiei
prime, semifabricatelor și produselor din anexa rețetarului. Cu toate acestea, rețetarul nu dispune de
toate tipurile de bucate și unitatea de alimentație publică este în drept să elaboreze rețete autentice
pentru mâncăruri originale, ceea ce se documentează prin „Fișa de consum a materiei prime la
bucatele preparate‖.
La calcularea prețului bucatelor și a mărfurilor în alimentația publică se utilizează „Fișa de
calculație‖. În această Fișă sunt prevăzute câteva coloane, unde se calculează prețul de vânzare de
fiecare dată când se modifică componentele setului de materii prime și a prețurilor la produse și
materii prime. Odată cu aceasta, fișa de calculație servește pentru stabilirea cantității și valorii totale
a produselor și materiei prime consumate pentru prepararea bucatelor în scopul înregistrării costului
acestora și reflectării ieșirilor din stoc.
Calculul prețului de vânzare la bucate și mărfuri în unitățile de alimentație publică pentru
care se stabilește o limită de adaos comercial (de către patron, de legislație sau organizația ierarhic
superioară) se face în baza calculației conform fișei. În condițiile actuale, criteriul de bază în
aprecierea prețului la oricare tip de mărfuri, produse finite sau servicii se bazează pe nivelul cererii
și ofertei la produse similare. Calculul prețului de vânzare a bucatelor se va realiza mai adecvat
reieșind din condițiile concrete de activitate: concurența existentă, capacitatea de cumpărare a
consumatorilor potențiali etc. În așa fel, se stabilește prețul în țările din Europa și chiar de către
multe entități din Republica Moldova. Astfel, prețurile la produse sunt relativ stabile, ceea ce
facilitează memorizarea listei de prețuri de către chelneri, bucătari, casieri și alte categorii de
personal, permite evitarea întocmirii repetate a fișelor de calculație, reducând astfel munca
serviciului contabil. În mod normal, la calcularea prețului de vânzare se iau în considerație preturile
de achiziție, însă aceasta nu trebuie să fie factorul determinant. Calculația prețurilor în fișe prezintă
nivelul de rentabilitate a anumitor feluri de bucate și poate releva necesitatea de utilizare a materiei
prime mai ieftine sau modificarea sortimentelor la bucatele preparate.
Unitățile de alimentație publică achiziționează mărfuri de la diferiți furnizori (entități de
producție, de comerț cu ridicata etc.), precum și de la diverse unități de comerț cu amănuntul
(magazine) sau chiar de la persoane fizice. De cele mai multe ori, materia primă și mărfurile sunt
recepționate în magazii și înregistrate în gestiunea magazionerilor. Ulterior mărfurile și materiile
prime se transmit în sala de producere, bufete sau alte subdiviziuni structurale. Relațiile dintre
furnizori și unitățile de alimentație sunt stabilite în baza contractului de livrare. Livrarea de mărfuri
se documentează de către furnizor în baza documentelor de însoțire: factura fiscală, factura, anexele
la facturi, contul-factură, actele de achiziție a mărfurilor etc.

168
 CONTABILITATEA și PROFESIA CONTABILĂ în era provocărilor

Venitul producătorului Venitul bugetului Venitul comerciantului

Adaos comercial al
Adaos comercial la

+ TVA neexigibilă
prețul de achiziție
producătorului

publice + TVA
aprovizionare
Cheltuieli de

alimentației

neexigibilă
transport-
producție
Costul de

Profitul

Accize

TVA
Prețul producătorului

Prețul de achiziție

Prețul cu amănuntul
plus TVA la mărfuri

Prețul cu amănuntul plus

TVA al alimentaţiei publice

Figura 1. Structura prețului de vânzare în unitățile de alimentație publică

Contabilitatea sintetică a existenței și circulației mărfurilor și materiei prime în magazii se
tine cu ajutorul contului 217 „Mărfuri‖ subcont 2171 „Bunuri procurate în vederea revânzării‖.
Remarcă: În cazul unităților de alimentație publică subcontul 2171 „Bunuri procurate în vederea
revânzării‖ poate fi redenumit „Bunuri la depozit‖. În dependență de sursa de procurare, pentru
evidența decontărilor pentru mărfurile achiziționate se utilizează conturile: 521 „Datorii comerciale
curente‖, 2261 „Creanțe ale titularilor de avans‖, 544 „Alte datorii curente‖.
Exemplu: În restaurant s-au primit mărfuri în sortiment. În documentele de însoțire se
conține următoarea informație:
 valoarea mărfurilor – 15 000 lei, inclusiv TVA – 2 500 lei;
 cheltuielile de transport-aprovizionare – 600 lei, inclusiv TVA – 100 lei;
 adaos comercial – 22%;
 adaosul alimentației publice – 15%;
 la recepție s-au constata lipsuri în sumă de 120,00 lei, la preț de cumpărare inclusiv TVA
din care:
în limita normelor de perisabilitate naturală – 24 lei;
din vina furnizorului – 96 lei.
Lipsurile constatate au fost înregistrate în „Procesul verbal comercial‖, iar către furnizor s-a
înaintat o scrisoare de reclamație care a fost acceptată.
Pentru aprecierea corectă a calculelor valorii de intrare a mărfurilor în patrimoniu informația
disponibilă se prezintă în tabelul 1.

169
 CONTABILITATEA și PROFESIA CONTABILĂ în era provocărilor

Tabelul 1. Calculul valorii de intrare a mărfurilor în patrimoniu

Lipsurile de mărfuri
Suma
în limita normelor Existenta reală
Indicatori conform din vina
de perisabilitate a mărfurilor, lei
facturii, lei furnizorului, lei
naturală, lei
A 1 2 3 4 (c.1 - c.2 - c.3)
Valoarea mărfurilor la
16 000 24 96 15 880
preturi contractuale
TVA 2 500 4 16 2 480
Cheltuieli de transport-
600 - - 600
aprovizionare
TVA 100 - - 100
Valoarea mărfurilor la
cost de achiziție 14 000 20 80 13 900
(r. 1 – r. 2 + r. 3 – r. 4)
Conform calculelor menționate se vor efectua următoarele înregistrări contabile:
1. Pentru valoarea mărfurilor primite de la furnizori la suma fără TVA:
D 217 „Mărfuri‖ subcont 2171 „Bunuri la depozit‖ – 13 500 lei (16 000 lei – 2 500 lei);
C 521 „Datorii comerciale curente‖ – 13 500 lei.
2. Pentru TVA deductibilă la aprovizionarea cu mărfuri în mărime de 1/6 din valoarea
mărfurilor facturate:
D 534 „Datorii față de buget‖ subcont 5344 „Datorii privind TVA‖;
C 521 „Datorii comerciale curente‖ – 2 500 lei (16 000 / 6).
3. Pentru valoarea cheltuielilor de transportare a mărfurilor la depozitul întreprinderii de
alimentație publică în sumă fără TVA:
D 217 „Mărfuri‖ subcont 2171 „Bunuri la depozit‖ – 500 lei (600 lei – 100 lei);
C 521 „Datorii comerciale curente‖ – 500 lei.
4. Pentru TVA deductibilă la transportarea mărfurilor în mărime de 1/6 din valoarea CTA:
D 534 „Datorii față de buget‖ subcont 5344 „Datorii privind TVA‖ - 100 lei ( 600 lei / 6);
C 521 „Datorii comerciale curente‖ – 100 lei (600 lei / 6).
5. Constatarea lipsurilor de mărfuri la preț de achiziție fără TVA:
D 714 „Alte cheltuieli din activitatea operațională‖ subcont 7144 „Cheltuieli privind lipsurile și
pierderile din deteriorarea activelor imobilizate și circulante‖;
C 217 „Mărfuri‖ subcont 2171 „Bunuri la depozit‖ la suma de 80 lei.
6. Restabilirea sumei TVA decontată la mărfurile constatate lipsă:
D 713 „Cheltuieli administrative‖ subcont 7133 „Cheltuieli cu impozitele și taxele, cu excepția
impozitului pe venit‖ la suma de 20 lei (4 lei + 16 lei);
C 534 „Datorii față de buget‖ subcont 5344 „Datorii privind TVA‖ – 20 lei.
7. Decontarea lipsurilor în limita normelor de perisabilitate naturală:
D 712 „Cheltuieli de distribuire‖ subcont 7129 „Cheltuieli privind lipsurile în limita normelor de
perisabilitate naturală‖ – 20 lei;
C 217 „Mărfuri‖ subcont 2171 „Bunuri la depozit‖.
8. Înregistrarea lipsurilor din vina furnizorului:
D 234 „Alte creanțe curente‖ subcont 2342 „Creanțe privind reclamațiile înaintate și
recunoscute‖ – 80 lei;
C 612 „Alte venituri din activitatea operațională‖ subcont 6123 „Venituri din recuperarea
prejudiciului material‖ la valoarea totală a mărfurilor constatate lipsă inclusiv TVA – 80 lei.
În cazul când mărfurile primite sunt contabilizate la preț de vânzare cu amănuntul plus TVA,
atunci pentru mărimea adaosului comercial se vor reflecta încă două formule contabile:
9. La valoarea adaosului comercial aplicat la mărfurile primite.
D 217 „Mărfuri‖ subcont 2171 „Bunuri la depozit‖;
C 831 „Adaos comercial‖ la suma de 3 058 lei (13 900 lei × 22% : 100%).

170
 CONTABILITATEA și PROFESIA CONTABILĂ în era provocărilor

10. La suma TVA neexigibilă calculată la mărfurile primite în situația când acestea sunt
destinate vânzării ulterioare fără a fi prelucrate:
D 217 „Mărfuri‖ subcont 2171 „Mărfuri la depozit‖;
C 834 „TVA neexigibilă‖ – 3 391,60 lei ((13 900 lei + 3 058 lei) × 20% : 100%).
Transmiterea materiei prime și produselor din depozit către sala de producție se
documentează prin „Fișa limită de ridicare a valorilor materiale‖ ori în baza „Bonului de
consum‖. În situația când prețul de evidentă a depozitului diferă de cel aplicat de sala de producție,
atunci în fișă se indică prețul depozitului. Produsele se transmit din depozit în limita necesităților
zilnice, reflectate în „Planul-meniu‖, împreună cu soldurile din ziua precedentă. Planul-meniu se
întocmește și se semnează de bucătarul-șef, ulterior se aprobă de conducătorul unității de
alimentație publică. În planul-meniu se indică lista bucatelor (cu descrierea succintă) ce urmează să
se prepare în cantitatea planificată pentru o zi. În baza planului-meniu, bucătarul-șef întocmește
cererea de ridicare a produselor din depozit într-un exemplar, în care se indică cantitatea produselor
în unități de măsură corespunzătoare și se transmite la depozit.
Pentru consumatori se elaborează o formă specială de „Meniu‖, în care se descrie lista
bucatelor, masa acestora și prețul de vânzare. Pentru comoditate, denumirea bucatelor se grupează
după calități și particularități de consumare, adică gustări reci, bucate calde, bucate din carne, din
pește, băuturi, deserturi etc.
Contabilizarea operațiilor de eliberare a materiei prime și produselor în secția de producție
tradițional se efectuează utilizând contul 811 „Activități de bază‖. Aici se acumulează pe debit toate
costurile materiale la procesul de preparare a bucatelor împreună cu adaosul comercial aplicat de
alimentația publică, iar în credit se înscrie decontarea bucatelor vândute și pierderile de produse.
Așadar, pentru valoarea totală a mărfurilor, materiei prime și produselor eliberate din depozit
(magazie) în secția de producție (bucătărie) în baza „Fișei limită de ridicare a valorilor materiale‖
se întocmește formula contabilă:
D 811 „Activități de bază‖;
C 217 „Mărfuri‖ subcont 2171 „Bunuri la depozit‖.
Produsele preparate din sala de producție se transmit în componenta stocurilor, pentru
aceasta utilizându-se subcontul 2175 „Produse și preparate din alimentația publică‖ prin
înregistrarea:
D 217 „Mărfuri‖ subcont 2175 „Produse și preparate din alimentația publică‖;
D 811 „Activități de bază‖.
Prețul de vânzare a produselor preparate se stabilește prin însumarea adaosului comercial la
totalitatea cheltuielilor de materii prime și produse prin următoarea formulă contabilă:
D 217 „Mărfuri‖ subcont 2175 „Produse și preparate din alimentația publică‖;
C 831 „Adaos comercial‖.
De menționat, că în multe țări pentru alimentația publică se evită utilizarea conturilor de
costuri pentru calculația prețului la produselor preparate. În acest scop se acumulează informația
direct la conturile de stocuri, adică în contul 217 „Mărfuri‖ subcont 2175 „Produse și preparate din
alimentația publică‖, reducând esențial volumul de muncă a serviciului contabil.
Produsele finite din bucătărie se eliberează la distribuție, bufete, baruri sau în sălile de masă.
Transmiterea bucatelor preparate se documentează prin „Fișa zilnică de ridicare a materialelor
pentru livrarea articolelor finite‖, care se întocmește pentru fiecare zi aparte. În afară de denumirea
și cantitatea produselor, în fișă se înscrie prețul de inventar (de evidentă curentă) și prețul de
vânzare cu amănuntul.
Pentru înregistrarea contabilă a circulației mărfurilor, bucatelor și produselor în alimentația
publică se utilizează informația din rapoartele persoanelor cu răspundere materială. Pentru procesul
de preparare, bucătarul-șef întocmește „Raportul privind mișcarea materiilor prime (produselor),
mărfurilor și ambalajelor la întreprinderile de alimentație publică‖. În raport se înscriu suma
mărfurilor primite din depozit și eliberate din producție atât în prețurile de evidență a sălii de
producție, cât și prețul de vânzare a acestora. Fiecare sumă înscrisă în intrările sau ieșirile de

171
 CONTABILITATEA și PROFESIA CONTABILĂ în era provocărilor

mărfuri, bucate sau produse se confirmă prin documente însoțitoare ce se anexează la raport.
Totodată, la raport se anexează un exemplar al planului-meniu și a meniului propriu zis.
Majoritatea unităților de alimentație publică își organizează vânzarea produselor proprii și a
mărfurilor atât prin sala de masă, cât și prin intermediul bufetelor, barurilor, magazinelor culinare și
altor subdiviziuni. Astfel, preparatele proprii, semifabricatele și mărfurile pot fi primite din sălile de
producție, magazii, precum și de la diferiți terți. Primirea produselor din sălile de producție se
documentează prin „Fișa zilnică de ridicare a materialelor pentru livrarea articolelor finite‖, iar
din depozite prin „Bonul de primire‖ sau „Bonul de consum‖.
Materiile prime auxiliare (mirodenii, coloranți, esențe, șervețele de masă etc.), necesare atât
în procesul de preparare, cât și la deservirea clienților se eliberează din depozit în baza unui bon de
consum sau fișă de ridicare separat. Suma cheltuită a acestora nu se include în prețul de vânzare a
produselor și bucatelor și se stabilește prin inventariere la sfârșitul lunii. Contabilizarea acestor
cheltuieli se înregistrează în:
D 712 „Cheltuieli de distribuire‖ la suma totală a materiilor prime auxiliare;
C 217 „Mărfuri‖ subcont 2171 „Bunuri la depozit‖.
Contabilitatea produselor proprii, mărfurilor procurate aflate în bufete, magazinele culinare
și de cofetărie se evidențiază la contul 217 „Mărfuri” subcont 2172 „Produse transmise spre
vânzare magazinelor proprii” la prețul de vânzare cu amănuntul. În debitul acestui cont se înscrie
primirea produselor și mărfurilor în rețeaua de comerț, iar în credit costul mărfurilor vândute sau
transmise din gestiune. Diferența de preț aplicată de unitățile de alimentație publică se
contabilizează prin utilizarea contului 831 „Adaos comercial‖.
Remarcă: TVA neexigibilă se calculează la preț doar de către subdiviziunile care
comercializează produsele și mărfurile nemijlocit consumatorilor. În situația transmiterii dintr-o
gestiune în alta se poate aplica adaosul comercial, pe când TVA neexigibilă nu se aplică la fiecare
subdiviziune din circuitul intern.
Exemplu: La entitatea de alimentație publică – bufet s-au primit de la furnizori și din secțiile
de producție:
 mărfuri, la preț de achiziție în sumă de 6 600 lei, TVA – 1 100 lei;
 produse preparate, la preturi de vânzare fără TVA din sala de producție – 3 200 lei;
 adaosul comercial aplicat de bufet reprezintă 10%.
Valoarea mărfurilor și bucatelor aflate în stoc la începutul zilei constituie 1 500 lei, la preț
de vânzare cu amănuntul, inclusiv TVA neexigibilă – 250 lei.
Vânzările pentru ziua respectivă au constituit 5 400 lei, preț de vânzare cu amănuntul plus
TVA, inclusiv TVA – 900 lei.
În baza informației conținute în raportul bufetierului se execută înregistrările:
1. Pentru valoarea mărfurilor primite de la furnizori în sumă fără TVA:
D 217 „Mărfuri‖ subcont 2172 „Produse transmise spre vânzare magazinelor proprii‖ la suma de
5 500 lei (6 600 lei – 1 100 lei);
C 521 „Datorii comerciale curente‖.
2. Pentru TVA deductibilă la aprovizionare în mărime de 1/6 din valoarea mărfurilor
facturate:
D 534 „Datorii față de buget‖ subcont 5344 „Datorii privind TVA‖;
C 521 „Datorii comerciale curente‖ – 1 100 lei (6 600 / 6).
3. Pentru valoarea produselor primite din secția de producție:
D 217 „Mărfuri‖ subcont 2172 „Produse transmise spre vânzare magazinelor proprii‖ la suma de
3 200 lei;
C 217 „Mărfuri‖ subcont 2175 „Produse și preparate din alimentația publică‖.
4. Calcularea adaosului comercial aferent mărfurilor procurate: (op. 1 + op. 3) × 10%:
D 217 „Mărfuri‖ subcont 2172 „Produse transmise spre vânzare magazinelor proprii‖;
C 831 „Adaos comercial‖ – 870 lei ((5 500 lei + 3 200 lei ) × 10% : 100%).

172
 CONTABILITATEA și PROFESIA CONTABILĂ în era provocărilor

5. Calcularea TVA neexigibilă la suma mărfurilor primite cu adaos comercial: (op. 1 + op.
3 + op. 4) × 20%:
D 217 „Mărfuri‖ subcont 2172 „Produse transmise spre vânzare magazinelor proprii‖;
C 834 „TVA neexigibilă‖ – 1 914 lei ((5 500 lei + 3 200 lei + 870 lei) × 20% : 100%).
6. La încasarea sumelor din vânzarea cu plată în numerar fără TVA se înscrie:
D 241 „Casa‖ – 4 500 lei (5 400 lei – 900 lei);
C 611 „Venituri din vânzări‖ subcont 6112 „Venituri din vânzarea mărfurilor‖.
7. Pentru TVA calculată la suma încasărilor din vânzarea mărfurilor:
D 241 „Casa‖ – la suma TVA colectată – 900 lei (5 400 lei / 6);
C 534 „Datorii față de buget‖ subcont 5344 „Datorii privind TVA‖.
8. Decontarea TVA neeligibile incluse în prețul de vânzare, suma trebuie să coincidă cu
mărimea TVA colectată în operația 7:
D 834 „TVA neexigibilă‖ la suma de 900 lei;
C 217 „Mărfuri‖ subcont 2172 „Produse transmise spre vânzare magazinelor proprii‖.
9. Decontarea adaosului comercial aferent mărfurilor și produselor vândute (se calculează
după relația: 4 500 × 10% / 110% = 409,10 lei):
D 831„Adaos comercial‖ la suma de 409,10 lei;
C 217 „Mărfuri‖ subcont 2172 „Produse transmise spre vânzare magazinelor proprii‖.
10. La sfârșitul lunii se înregistrează costul mărfurilor vândute la prețul de achiziție a
acestora:
D 711 „Costul vânzărilor‖ subcont 7112 „Valoarea contabilă a mărfurilor vândute‖ la suma de 4
090,90 lei (4 500 lei – 409,10 lei);
C 217 „Mărfuri‖ subcont 2172 „Produse transmise spre vânzare magazinelor proprii‖.
În măsura în care prestatorii de servicii de alimentație publică au stocuri, ei le evaluează la
costurile lor de producție. Aceste costuri constau, în primul rând, în manopera și în alte costuri
legate de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor, inclusiv personalul însărcinat cu
supravegherea, precum și în cheltuielile generale de atribuit. Manopera și alte costuri legate de
vânzare și de personalul angajat în administrație nu se includ, ci sunt recunoscute drept cheltuieli în
perioada în care sunt suportate. Costul stocurilor unui prestator de servicii nu include marjele de
profit sau cheltuielile neatribuibile, care sunt adesea incorporate în preturile facturate.

Bibliografie:
1. Hotărârea Departamentului Comerțului din 3 septembrie 1996 „Cu privire la aprobarea
normelor perisabilității naturale a mărfurilor alimentare și nealimentare la întreprinderile de
comerț de toate formele de proprietate din Republica Moldova și instrucțiunii privind aplicarea
lor‖ // Monitorul Oficial, Nr. 22–23, 1997.
2. Hotărârea Ministerului Economiei nr.57 din 21.12.2001 „Cu privire la aprobarea actelor
normative ce reglementează activitatea agenților economici din sfera alimentației publice‖ //
Monitorul Oficial, Nr. 21–22, 2002.

173