Este un sistem politic și economic în care puterea este concentrată în mâinile statului și ale

partidului comunist. Acest sistem a fost dezvoltat în baza teoriilor lui Karl Marx și Friedrich
Engels, care au scris despre necesitatea unei revoluții a muncitorilor pentru a instaura o
societate fără clase și fără proprietate privată.

Primul stat care a adoptat oficial comunismul a fost Uniunea Sovietică, formată în 1922
după Revoluția Rusă din 1917. Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS), sub
conducerea lui Vladimir Lenin și ulterior a lui Iosif Stalin, a instaurat un regim comunist în
țară. Alte țări, precum China, Cuba și Vietnam, au adoptat ulterior modele comuniste în
cursul secolului al XX-lea, fie în urma revoluțiilor proprii, fie prin influența Uniunii Sovietice.
Iată câteva trăsături generale ale regimului comunist:

● Ideologia Marxistă-Leninistă: Regimurile comuniste au avut la bază ideologia

marxistă, adaptată și dezvoltată de Lenin. Aceasta presupunea abolirea proprietății
private și instaurarea proprietății colective, eliminarea claselor sociale și
implementarea dictaturii proletariatului.
● Partid Comunist Dominant: Regimurile comuniste erau caracterizate de dominanța
unui singur partid comunist, care deținea controlul asupra statului și aparatului
guvernamental. Partidul Comunist era, în mod frecvent, singurul partid politic legal și
exercita o influență considerabilă asupra vieții politice și sociale.
● Planificarea Economică Centralizată: Economia era planificată central de către stat,
iar mijloacele de producție, precum fabricile și pământul, erau de obicei deținute de
stat sau colectivități. Planurile cincinale sau planurile similare erau utilizate pentru a
dirija dezvoltarea economică.
● Colectivism și Solidaritate Socială: Ideea de colectivism era promovată, iar individul
era văzut în contextul comunității sau clasei muncitoare. Solidaritatea socială și
egalitarismul erau principii fundamentale, cel puțin în teorie.
● Control Asupra Informațiilor și Cenzură: Regimurile comuniste exercitau un control
strict asupra mass-mediei și informațiilor. Cenzura era obișnuită, iar presa era adesea
un instrument de propagandă pentru a promova ideologia oficială și pentru a
discredita orice formă de opoziție.
● Supraveghere și Represiune Politică: Aparatul de securitate era utilizat pentru
supravegherea cetățenilor și eliminarea opoziției politice. Arestările arbitrare, tortura
și detențiile politice erau practici comune.
● Cultul Personalității: Unele regimuri comuniste au dezvoltat un cult al personalității în
jurul liderului lor, prezentându-l ca pe o figură carismatică și indispensabilă pentru
succesul revoluției și al regimului.
● Transformări Sociale și Educație Ideologică: În încercarea de a modela o nouă
societate, regimurile comuniste au adesea încercat să schimbe mentalitățile prin
intermediul educației ideologice și transformărilor sociale. Aceste eforturi au inclus
schimbări în sistemul de învățământ și promovarea valorilor socialiste și comuniste.

Marea Teroare a fost o campanie politică brutală condusă de dictatorul sovietic Iosif Stalin
pentru a elimina membrii disidenți ai PartiduluiComunist și pe oricine altcineva pe care
l-aconsiderat o amenințare. Majoritatea experţilor cred că cel puțin 750.000 de oameni au
fost executaţi în timpul Marii Terori, care a avut loc între 1936 și 1938. Peste un milion de
alte persoane au fost trimise în lagăre de muncă forțată, cunoscute sub numele de
Gulaguri.Această operaţiune nemiloasă și sângeroasă a provocat o teroare agresivă în
întreaga URSS și a afectat țara timp de mulți ani.

Iată câteva aspecte cheie ale Marelui Teroare:

● Cauze și Context: Marea Teroare a fost declanșată de temerile lui Stalin legate
de potențialele amenințări la adresa autorității sale. El și-a consolidat puterea,
eliminând orice posibilă opoziție reală sau percepută în cadrul Partidului
Comunist Sovietic și al societății în general.
● Procesele de la Moscova: În cadrul unor procese politice amplu mediatizate,
cunoscute sub numele de Procesele de la Moscova, au fost judecați și
condamnați la moarte numeroși lideri comuniști de frunte, inclusiv foști
camarazi de-ai lui Stalin, care au fost acuzați de trădare, spionaj și conspirație
împotriva statului sovietic. Aceste procese au fost, în realitate, manipulări
politice, iar "mărturiile" au fost obținute prin tortură și presiuni psihologice.
● Arestări și Execuții Masive: În cadrul Marelui Teroare, milioane de oameni au
fost arestați și închiși în lagăre de muncă forțată (gulaguri) sau executați
sumar. Victimele includeau nu numai lideri politici, ci și intelectuali, membri ai
armatei, muncitori și cetățeni obișnuiți.
● Operațiunea Poliție Secretă (NKVD): Aparatul de securitate al Uniunii
Sovietice, NKVD (Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne), a fost
principalul instrument folosit în timpul Marelui Teroare pentru a implementa
arestările, anchetele și execuțiile. Mulți dintre membrii NKVD au fost, de
asemenea, victime ale represiunilor ulterioare.
● Deportări și Represiuni în Masă: O altă caracteristică a Marelui Teroare a fost
deportarea masivă a anumitor grupuri etnice, cum ar fi polonezii, ucrainenii și
alții, sub pretextul "inamicilor poporului." Aceste deportări au dus la suferințe
umane imense și la pierderi de vieți