Blaga- ,,Eu nu strivesc corla de minuni a lumii”

Lucian Blaga, remarcabilă figură culturală a epocii interbelice, a fost cunoscut drept
scriitor, dramaturg (autorul piesei "Mesterul Manole") și eseist. El s-a impus ca unul
dintre cei trei reprezentanți de seamă ai modernismului poetic interbelic, ală turi de
Tudor Arghezi și Ion Barbu. De asemenea, Blaga a creat un univers filozofic distinct,
punâ nd în centrul să u conceptele de mister și minune.
,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga este o capodopera a
volumului ,,Poemele luminii” (1919) si totodata, o arta poetica, deorece autorul isi
exprima convingerile despre natura si rolul poeziei, despre mecanismele creatiei, despre
menirea lui ca poet prin mijloace artistice si idei.
Poezia se incadreaza in curentul modernismului prin urmatoarele trasaturi:
intelectualizarea mesajului, necesitatea unui public elitist, tehnica ingambamentului,
limbajul metaforic, reflexivitatea versurilor.
Tema predominanta a poeziei este cunoasterea redata prin raportul om-univers. Asadar,
prima secventa ilustreaza atitudinea poetica fata de tainele lumii cu ajutorul verbelor la
forma negativa-,, nu strivesc”, ,,nu ucid”- respectiv refuzul cunoasterii rationale, care
distruge „misterul”. Prin enumeratia ,,in flori, in ochi, pe buze ori morminte” sunt
descrise detalieri ale ,,corolei”, respectiv cateva dintre tainele vietii. ,,Florile” sugereaza
frumusetea, naturaletea, puritatea, fragilitatea, ,,ochii” – cunoasterea, ,,buzele” – iubirea,
iar ,,mormintele” moartea. Totodata, se realizeaza o paralela intre campul semantic al
vietii si respectiv al mortii: ,,flori, ochi, buze” si ,,morminte”.
A doua secventa, mai ampla, se construieste pe baza unor relatii de opozitie. Prima se
stabileste intre campul semantic al luminii (,,lumina altora”/,,mea”, ,,raze”, ,,luna”, ,,alb”) si
campul semantic al intunericului(,,adancimi de intuneric, ,,taina noptii”, ,,intunecata
zare”), insa opozitia fundamentala este cea dintre „lumina altora” si ,,lumina mea”.
Laitmotivul luminii apare in doua contexte metaforice, desemnand doua forme de
raportare la univers, la mister, anume „lumina altora”, ce reprezinta cunoasterea
rationala, logica care „sugruma” vraja si ,,striveste, ucide”, nu sporeste, ci miscoreaza, nu
imbogateste, nu iubeste (metafore!) si ,,lumina mea”, cunoasterea pentru care militeaza
poetul, cea intuitiva, poetica, care pune mai multe intrebari, pentru a spori „taina”, fara
nevoia de a avea un raspuns, de a descifra intelesurile.
In viziunea lui Blaga, rolul poetului nu este acela de a descifra tainele lumii, ci de a le
potenta prin trairea interioara si prin contemplarea formelor concrete prin care ele se
infatiseaza. De asemenea, rolul poeziei este acela ca, prin mit si simbol, elemente
specifice imaginatiei, creatorul sa patrunda in tainele Universului, sporindu-le.
(Alte) Doua elemente de structura si compozitie sunt titlul si finalul. Titilul „Eu nu
strivesc corola de minuni a lumii” accentueaza crezul poetic subiectiv prin pronumele la
persoana I singular, dar si dorinta de a proteja misterele lumii prin verbul la forma
negativa „nu strivesc”. Mai mult, metafora „corola de minuni a lumii” desemneaza
totalitatea misterelor lumii si face referire la frumusetea/sacralitatea/caracterul tainic,
dar si la fragilitatea acestora. Totodata, trimite la ideea de perfectiune prin raportarea la
forma circulara, dar si la mister prin continutul semantic al substantivului „minuni”,
fenomene inexplicabile pe cale rationala. +Lumina este o metafora a intregului volum,
apare in multe poezii cu diferite semnificatii- iubire, puritate, credinta, traire frenetica a
vietii.
Finalul poeziei are un rol concluziv, dar si de cauzalitate prin adverbul „caci” (eu iubesc).
Cunoasterea poetica este o cunoastere iubitoare de mister. Prin conjunctia
coordonatoare copulativa „si”, eul liric face referire la totalitatea misterelor, el „iubeste”
toata corola: „si flori si ochi si buze si morminte”.
La baza sistemului sau filozofic, Blaga asaza termenul „mister”; in functie de raportarea
la mister, cunoasterea poate fi: cunoastere parasidiaca- numeste obiectele si le inseriaza
(„lumina altora”) sau luciferica- are constiinta misterului („lumina mea”).
,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”de Lucian Blaga este o arta poetica moderna
pentru ca interesul autorului este deplasat de la principiile tehnicii poetice la relatia
poet-lume si poet-creatie. Creatia este un mijlocitor intre eu si lume.
Astfel, prin acest text poetul atrage atenția asupra tainelor din jurul nostru, precum și
asupra modului în care le putem percepe: fie judecâ ndu-le, gă sindu-le un rost logic, fie
bucurâ ndu-ne de frumusețea lor, fă ră a încerca să le descifră m.