Mai mult decut un curent literar, modernismul este o paradigma culturala, care s-a manifestat la inceputul secolului xx-lea. Modernismul artistic este expresia pe care aceasta criza a individului o primeste, in diversele curente innoitoare: simbolismul, expresionismul si avangarda. Totodata, termenul „modernism” a fost impus in Romania, de Eugen Lovinescu prin intermediul revistei „Sburatorul” (1919). Trasaturile caracteristice impuse de Blaga Expresionismul este curentul care afirma ca arta vine din exprimarea profunda a gandurilor si sentimentelor interioare , folosind elemente precum natura si limbajul, chiar daca aceasta conexiune cu arta poate fi pusa la indoiala. Poezia „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga, deschide volumul de debut al acestuia, „Poemele luminii”. Este o arta poetica blagiana prin tema creatiei, a expresivitatii limbajului si a exacerbarii eului liric. Tema creatiei si a viziunii diferite a lumii(caracteristica) Tema poeziei este cunoasterea si atitudinea eului liric in fata marilor mistere ale universului. In poezie autorul distinge cunoasterea paradisiaca, adica cea rationala, a omului de stiinta care urmareste sa lamureasca aspectele lumii, in felul acesta distrugandu-i tainele, de cea luciferica, a artistului, care protejeaza misterele, astfel sporandu- le. De asemenea , Blaga asociaza cele doua cunoasteri cu metaforele prasticizante si relevatorii. ( Prima inlocuieste expresia directa, fiind o simpla inlocuire a limbajului denotativ(uzual,comun) cu limbajul figurant, in timp ce metafora revelatorie are drept rol imbogatirea sensurilor, iar anularea intelesului obisnuit potenteaza mister.) Eul liric se unicizeaza de restul lumii, considerand ca ceilalti „sugruma vraja nepatrunsului ascuns”, el fiind cel care „sporeste a lumii taina”. Titlul(caracteristica) Titlul poeziei, reluat in incipit, contine o metafora revelatorie a universului imaginat ca o „corola” usiasa alcatuita nu din petale, ci din „minuni”, adica din mister, astfel anticipand tema cunoasterii. De asemenea , titlul anunta caracterul subiectiv(reflexiv) al lirismului, prin pronumele personal „eu” si prin verbul negativ la persoana I , „nu strivesc”. Idei/imagini poetice(particularitati de compozitie) In prima si ultima secventa lirica, verbele sinonime „nu strivesc” si „nu ucid”, se raporteaza la „tainele/ce le-ntalnesc in calea mea”. Astfel, se exprima optiunea creatorului pentru cunoasterea luciferica. Aceste taine sunt relevante printr-o enumeratie de simboluri metaforice: „flori”, „ochi”, „buze”, „morminte”. „Florile” sunt expresia frumosului, a naturii, a vietii; „ochii” simbolizeaza cunoasterea; „buzele”-sarutul,deci iubirea, iar „mormintele”-taina mortii si destinul. Urmatoarea secventa lirica se bazeaza pe mai multe opozitii semantice. Prima este reprezentata de structurile poetice „lumina altora” si „lumina mea”. O alta opozitie se realizeaza intre verbele „sugruma” si „sporesc”, care exprima consecintele cunoasterii paradisiace si cea luciferica. Astfel , verbul „sugruma”, sinonim cu „ucide”, „distruge”, exprima apropierea de tainele lumii prin ratiune, cu mijloacele omului de stiinta, in vreme ce verbul la persoana I „sporesc”, cu sensul „nuantez”, „amplific”, defineste atitudinea artistului. In continuare, urmeaza o comparatie ampla a atitudinii artistului cu imaginea enigmatica a lunii care, in mod paradoxal, prin lumina ei, „nu micsoreaza, ci tremuratoare/mareste si mai tare taina noptii”. Altfel spus, luminozitatea difuza a lunii, sporeste fiori si intensifica mister lumii. Concluzia In concluzie, „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga, sintetizeaza ideile filozifice ale omului superior, in opozitie cu cel comun. Prin acest text, poetul atrage atentia asupra modului in care le putem percepe: fie judecandu-le, gasindu-le un rost logic, fie bucurandu-ne de frumusetea lor, fara a incerca sa le descifram.