UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

STUDII UNIVERSITARE DE MASTER

Management și consiliere educațională

Managementului învățării la clasele pregătitoare. Identificarea unui stil de

învățare personal (auditiv/ vizual/kinestezic).

Coordonare științifică : Masterand: Brebenel (Stancu) Mihaela

Conf. univ. dr. Enache Roxana
 București

2023-2024

Ipoteza cercetării: Dacă cadrul didactic le dă posibilitatea elevilor de a alege tipul de sarcini de
lucru, după modelul VAK (visual, auditory, kinesthetic), atunci elevul își conturează un stil de
învățare personal, determinand un management al invatarii personal.

 Instrumentul: Fișa de observare

Test de evaluare inițial și final
 Clasa Pregătitoare – 23 elevi
 An școlar 2023-2024

Scop și obiective:
Cercetarea își propune să analizeze rezultatul stimulării elevilor de către cadrul didactic în
alegerea sacinilor de lucru, după modelul VAK ( visual, auditory, kinesthetic).
Scopul cercetării este acela de a verifica dacă utilizarea unor tehnici și metode de identificare a
stilului personal de învățare stimulează dezvoltarea inteligențelor multiple ducând la conturarea
unui stil de învățare personal și a unui management al învatarii personal.
Obiectivele cercetării:
 Utilizarea unor tehnici și metode de identificare a stilului personal de învățare;
 Examinarea modului de stimulare a stilului de învățare identificat prin utilizarea unor
tehnici și metode ;
 Investigarea efectelor stilului de învățare asupra dezvoltării intelectuale a elevilor în
învățământul de stat;
Comportamente urmărite:
 Elevul rezolvă cel puțin 3 sarcini zilnic cu ajutorul stilului de învățare observat de cadrul
didactic.
 Elevul utilizează săptămânal stilul deînvățare personal (cel identificat) în rezolvarea
sarcinilor , utilizând un element specific
(vizual/auditiv/ kinestezic).
 Elevul folosește zilnic în mediu apropiat cel puțin o resursă diferită care să-l sprijine în
stilul de învățare personal ( cel identificat).
 Elevul inițiază zilnic cel puțin o activitate în grup în care să predomine stilul de
învățare personal ( cel identificat) .

Etapele cercetării
A. Etapa inițială:
 Evaluarea inițială s-a realizat la începutul cercetării pentru a observa în ce măsură elevii
rezolvă sarcinile, fără a avea posibilitatea de a alege tipul de sarcini în funcție de stilul
personal de învățare și activismul acestora în interacțiunea cu materialul de studiu.
Evaluare inițială a implicat o gamă largă de activități, cum ar fi, probe practice, probe
orale, teste și fișe individuale. Scopul evaluării a fost acela de a obține o înțelegere cât
mai completă a situației, de a planifica și a aplica un plan de intervenție eficient. În urma
probelor de evaluare inițiale, am constatat că doar 20% din totalul de elevi evaluați ( 23)
sunt implicați în propriul proces de învățare. Informatiile obținute au fost consemnate in
caietul de observatii.
B Etapa identificării inteligențelor multiple
Doctorul Howard Gardner (201I. p.48), fondatorul Teoriei inteligențelor multiple ne
îndeamnă:
„Este extrem de important să recunoaștem și să creștem toate tipurile diferite de
inteligențe și toate combinațiile inteligențelor. Toți suntem atât de diferiți pentru că prezentăm
combinații diferite de inteligențe. Dacă admitem lucrul acesta, vom avea, cel puțin, o șansă în
plus de a aborda corespunzător multitudinea de probleme cu care ne confruntăm în lume.”

Jean Piaget confirmă definiția inteligenței ca aptitudine generală cu o anume bază nativă.
Adaptarea constă în echilibrarea dintre asimilarea informațională la schemele preexistente și
acomodarea sau restructurarea impusă de noile informații ce nu se potrivesc perfect cu vechile
scheme. Echilibrarea pe care Piaget o definește inteligență, se produce în baza acomodărilor, a
restructurărilor sau reorganizărilor mentale. Măsura inteligenței este echivalentă cu rata
acomodărilor ce permit o bună înțelegere și rezolvare de probleme. Dacă asimilarea este
superficială, iar acomodarea (prin prelucrarea informațiilor) nu se produce decât lent și
insuficient, atunci și echilibrarea inteligentă este insuficientă

B. Etapa experimentală
Elevilor li s-a precizat faptul că vor fi implicați în jocuri prin care vor descoperi stilurile
de învățare, preferința pentru metoda prin care învățăm și ne aducem aminte ce învățăm. Fiecare
dintre noi are o capacitate extraordinară de a învăţa în diferite moduri. Pentru a determina ce stil
de învăţare avem, nu trebuie decât să ne gîndim la cum preferăm să învăţăm ceva nou. Ne
place să asimilăm noile informaţii, abilităţi, atitudini prin imagini, emoţii, contacte cu persoane
diferite, sunete, aplicaţii practice, prin participare activă, directă?

 Li s-au prezentat zilnic sarcinile de lucru făcând ,, Turul Galeriei’ la fiecare centru
amenajat în sala de clasă. Au fost încurajați să realizeze sarcinile de lucru trecând pe la
fiecare centru, iar la final să așeze o bulină la centrul care a prezentat interes maxim si a
sprijinit într-un procent mai mare în realizarea sarcinii. ( Centrul A. Centrul V. Centrul
 K). Pe lângă centrele de învățare liberă, s-au aplicat probe orale (dialog, discutii libere,
intrebari-raspunsuri, joc de rol, înregistrări audio), probe practic-actionale (activitate
practică, lucru cu obiecte, jetoane, joc exercitiu), probe scrise- fișe de lucru, filmulețe,
observarea comportamentului in timpul si in afara activitatilor, studiul produselor
activitatii.
C. Etapa finală
Evaluarea finală a fost aplicată în luna martie, în ultimele două saptamani și a urmărit gradul de
progres al fiecarui copil și al clasei în ansamblu de la evaluarea initială si până la evaluarea
finală. Atingerea comportamentelors-a realizat datorită elaborarii si punerii în practică a unor
modalități si forme cât mai eficiente de învățare cu ajutorul stilului personal, prin care să se
surprinda cât mai fidel si să oglindeasca clar performanțele elevului în raport cu obiectivele
stabilite.Pe baza datelor obţinute, s-a făcut o analiză comparativă între datele pre și
postexperimentale, în vederea analizei şi interpretării rezultatelor experimentului.
Concluzii: Comparând rezultatele s-a observat că procentul copiilor de la evaluarea inițială a
crescut considerabil față de la evaluarea inițială, unde rezultatele au fost mult mai mici. Acest
lucru dovedește că s-a înregistrat un progres vizibil, atât individual, cât si în ansamblul clasei,
ceea ce dovedeste ca măsurile educative utilizate au fost eficiente, obiectivele stabilite au fost
accesibile, iar activitătile de învățare adaptate caracteristicilor individuale si ritmului propriu de
dezvoltare al fiecarui copil. Copiii își amintesc și înțeleg mai bine informațiile, participă cu
interes la amenajarea spațiului de învățare oferind soluții, studiază materialele într-o manieră
personală, observă progresul și își modifică comportamentul, învață ce înseamnă munca de
calitate, devin mai implicați și mai concentrați când li se cere opinia și observă că ei sunt centrul
de decizie pentru propriile acțiuni.