Începând cu secolul XVIII-lea, odată cu apariţia primelor constituţii

scrise, s-a impus, alături de alte mari instituţii juridice, şi Constituţia, ca lege
fundamentală a oricărui stat.

În curs sunt analizate definiţiile formulate de diferiţi autori, din ţări care
au o constituţie scrisă sub forma unui document unic, din ţări care nu au o
constituţie scrisă (exemplu, Anglia) şi din ţări care au o constituţie scrisă, dar
sub forma unui ansamblu de documente constituţionale (exemplu, Canada).

Distinctia dintre constitutiile cutumiare si cele scrise este cu valoare

relativa,fiind evident ca in perioada contemporana un se pot identifica state
care sa se bázeze numai pe constitutii cutumiare,adica obiceiuri cu valoare
juridica referitoare la relatiile sociale cu privire la instaurarea si exercitarea
puterii de stat.Statele care recunosc valoarea constitutionala unui anumit numar
de obiceiuri juridice au si reguli constitutionale scrise provenid de la organul
competent in materia de legiferare,reguli cuprinse in asa numite acte
constitutionale.
Constitutii cutumiare sau nescrire se intalnesc azi in Anglia si in Noua
Zelanda. Ele sunt rezultatul unor practici ,uzante indelungate si
constante,referitoare la sistemul de guvernamant

Doua elemente ar trebui reunite de o norma pentru a i se conferi

calitatea de cutuma:
1. elementul material - consta în cutuma propriu-zisa. Cutuma se formeaza
printr-o repetare continua a anumitor acte, proceduri sau obiceiuri. Repetarea
trebuie sa fie identica si sa se desfasoare timp îndelungat;
2. elementul psihologic – convingerea fiecarui destinatar al cutumei ca ea
exista si ca trebuie sa se conformeze continutului sau prescriptiei acesteia.
Constitutiile scrise au fost adoptate de majoritatea statelor. Ele apar sub forma
unui act unic, unitar si sistematic, care cuprinde principalele norme de
organizare a statului.

Pana in secolul al XVIII-lea cand au aparut primele constitutii

scrise,organizarea politica a diferitelor state s-a realizat exclusiv prin
cutume.Nu putem lega aparitia constitutiei de adoptarea ei in forma scrisa.
Aparitia constitutiei este rezultatul unui proces indelungat si inca inanaite de
apritia constitutiilor scrise anumite reguli de organizare si functionare a puterii
de stat au existat in fiecare stat.Secolul al XVII-lea are rolul de a le fi
sistematizat,adaptat si materializat intr-o forma scrisa, adoptatata dupa o
procedura solemna.

Trebuie precizat ca nu orice precedent in domeniul constitutiei devine

cutuma.In acest scop uzanta respectiva trebuie:

• Sa fie practicata o vreme relativ indelungata;

• Practica sa fie constanta,adica sa nu fie intrerupata de practici constante
contrare
 • Sa fie clara;

• Sa ii recunoasca valoarea obligatorie de catre colectivitatae unama unde

exista practica(conditii consesului dupa cum o denumesc unii autori)

Constituţia engleză se prezintă astăzi ca fiind formată dintr-o parte

scrisă, în care sunt cuprinse dreptul statuar (statue law) şi dreptul judiciar
sau al precedentelor (common law) şi dintr-o parte nescrisă, formată din
dreptul cutumiar, aşa numitele convenţii constituţionale.

Aceasta cuprinde astăzi: Magna Charta Libertatum (1215), Petiton of

Right (27 iunie 1628), Habeas Corpus (1679), Bill of Right (13 februarie
1689), Act of Settlement (Actul de stabilire a succesiunii la tron-1701), Act of
Parliament (prin care se stabileşte puterea Camerei Lorzilor în raport cu
Camera Comunelor şi reducerea mandatului), Actul referitor la drepturile
omului (prin care se codifică în dreptul britanic Convenţia europeană a
drepturilor omului-1998), Actul de descentralizare a puterii de stat (prin care se
autorizează crearea de Parlamente locale în Scoţia, Irlanda de Nord şi Ţara
Galilor-1998), Actul referitor la Camera Lorzilor (prin care competenţele în
materie de legiferare ale acesteia au fost reduse până la neutralizare-2002).

Modelul englez a fost considerat ca model de referinţă şi a supravieţuit

proclamării independenţei de stat in 1948, regimul fiind considerat un ideal.

Cosntitutia cutumiara are dezavantajul; ca este imprecisa,incerta,fiind greu

de stabilit daca o anume cutuma a cazut sau nu in desuetudine,care este sensul
clar si concret al cutumei,sau care este momentul in care o practica noua a
dobandit valoare cutumiara

Constitutia scrisa.

Dezanvantajele constitutie cutumiare au dus,dupa un proces relativ

indelungat,la aparitia constitutiilor scrise,constitutii ce ofera avantaje
indiscutabile in raport cu constitutia cutumiara,respectiv:

• Claritate
• Precizie

• Certitudine

• Posibiliatea de a fi cunsocuta de toti membrii societatii si de a fi folosita de

acestia pentru apararea drepturilor lor,pentru protectia in fata aboslutismului
sau albitrarului.

Secolul al XVIII-lea impune,deci constituţia scrisă pe considerentul că

ea oferă precizie ,certitudine, claritate. Asupra superiorităţii legii scrise asupra
cutumei, superioritate demonstrată de publiciştii secolului al XVIII-lea , la baza
constituţiei scrise au mai stat şi ideea contractelor scrise, ideea domniei legii,
teoria contractului social şi ideea conform căreia constituţia trebuie să fie un
mijloc de educaţie morală şi politică, graţie căruia individul se ridică la rangul
de cetăţean prin cunoaşterea drepturilor sale.

Cosntitutiile sunt cuprinse fie intr-un document unic si sitematizat,fie in mai

multe documente strans unite intre ele asa incat formaeaza un ansamblu unitar
referitor la relatiile sociale privind instaurarea si exercitarea puterii de stat,la
drepturiile si libertatiile cetatenesti

Intinderea constitutiilor scrise difera foarte mult de la stat la stat.unele

contin doar princiipiile esentia el referitoare la guvernamant ,altele intra in
detalii la parti din administratie,justitie,finante,organizare militara.Cand
constitutia stabileste doar principiile esentiale ea este de reguila urmata de o
serie de acte care reglementeaza principalele chestiuni tinanad de organizarea
statului,aceste legi fiind cunsocute sub denumirea de legi fundamentale sau legi
organice.Cand aceste legi sunt adoptate dupa aceiasi procedura ca si
constitutita si nu pot fi modificate decat dupa regulile preazute pentru
aceasta,se poate spune ca fac parte din constitutie

Constitutia scrisa a fost adoptata prima oara de catre fostele colonii

engleze din America, dupa 11 ani de la cucerirea independentei, ca un act care
a consfintit si a consolidat emanciparea lor politica in raport cu Coroana
britanica, stabilita prin Declaratia de Independenta din 4 iulie 1776. Statul
Vrginia a adoptat prima Constitutie la 29 iunie 1776, urmata de Constitutia
statului New Jersey, in anul 1777 si de celelalte constitutii ale fostelor colonii
engleze din America de Nord, adoptate pana la constituierea Confederatiei
celor 13 state nord-americane, in 1777. Aceste constitutii sunt socotite ca
reprezantand primul val al constitutionalismului.

Al doilea val al constitutionalismului este marcat de adoptarea Constitutiei

federale americane in anul 1787, numita si „Constitutia de la Philadelphia” si
constinuat de constitutiile revolutionare din Franta (1791, 1793, 1795), precum
si de constitutiile adoptate in alte tari ale Europei sub influenta
constitutionalismului francez (Constitutia Suediei la 8 iunie 1809, Constitutia
Norvegiei la 17 mai 1814 etc).

Cel de-al treilea val al constitutionalismului incepe odata cu restauratia

monarhiei in Franta, prin Constitutia lui Ludovic al XVIII-lea din 1814 si
dureaza pana in anul revolutionar 1848.

Cel de-al patrulea val al constitutionalismului incepe cu constitutiile

revolutionare ale anului 1848 si dureaza pana la caderea lui Napoleon al III-lea,
iar cel de-al cincilea val incepe la 1875 (Constitutia Republicii a III-a) si
dureaza pana la primul razboi mondial. Perioada interbelica este considerata ca
perioada celui de-al saselea val, iar dupa cel de-al doilea razboi mondial se
apreciaza ca au mai fost trei valuri (1945-1958 in Franta, 1975-1978 in Spania,
Portugalia si Grecia, si in perioada 1948-1990 in statele est-europene

Bibliografie:

1. Bianca Selejan-Gutan, Drept constitutional si institutii

politice, note de curs;
2. Gheorghe Uglean, Nicolae Pavel, Drept constitutional 1- note
de curs.