EXAMINAREA

MAMOGRAFICA
MAMOGRAFIA
 Investigatia radiologica a glandei mamare
 De preferat dupa 40 de ani
 Criterii de calitate f stricte - examen dificil
- buna practica
 Sensibilitate si specificitate bune >40 ani
 de fapt in functie si de dimensiunile si structura
sanului
MAMOGRAFIA
 Metoda de screening populational – leziuni
nepalpabile
 Leziuni palpabile >40 ani
 Sensibilitate – 80-90%
 Specificitate – 20%
 Variaza f mult in functie de calitatea tehnica
 MAMOGRAFIA
 Compresie importanta a glandei – 10-20 de Kg
pt obtinerea unei grosimi cat mai mici
 Raze moi (25-30 KV) – functie de grosimea
glandei
 mAs: 50 - 100 – pt obtinerea unui contrast
adecvat (iontomat cu puncte de innegrire)
 APARATURA
 Aparat
 Tub radiologic
 Elemente de compresie

 Grila antidifuzoare

 Masa de comanda - Iontomat (AEC)

 Receptor
 Caseta ( ecran întăritor unic+ film mamografic)
 Receptori digitali

 Developare
APARATURA
 Tub de raze X – anoda de compozitii diferite in
functie de necesitati
 Suport de filme – 18/24 si 24/30 in functie de
dimensiunea glandei
 Element de compresie (pt fiecare tip de film) – cu
marcaje pentru celula de iontomat
 Element de compresie localizata (creste rezolutia)
 Element pt mamografia marita (apropierea
glandei de focar)
APARATURA
 Elemente pentru manevre interventionale

 Placi de compresie gradate pentru stereotaxie

 Placi de compresie cu orificii pentru localizarea
leziunilor si marcarea sau biopsia lor
APARATURA
 Masa de comanda
 Elemente automate pentru 3-4 dimensiuni ale
glandei
 Posibilitatea reglarii manuale – situatii speciale

 Ansamblul tub-suport film se poate inclina (40°-

50°) la dreapta si stanga pentru obtinerea unor
proiectii optime (paralele cu marele pectoral) -
incidenta oblica
 APARATURA
 Anodul
 Focar - 0,1-0,3mm (chiar pana la 0,6mm)
 Clasic – molibden (Mo)
 Mo-Rh (rhodium) acest din urmă mai util pt. sâni
denşi (energie crescuta )
 permite reducerea dozei pt. sani voluminoşi
 Mo-Tu (tungsten)
 Filtru – Mo, Rh
APARATURA
 Combinatie anod-filtru
 Mo-Mo - raze moi, rezolutie mare, iradiere
importanta
 Mo-Rh - penetrabilitate crescuta, iradiere mai
redusa
 W-Rh - reducere la maxim a iradierii(33-49%),
utile la apratele digitale
APARATURA
 Grosimea sanului (comprimat) e cel mai
important factor de alegere a combinatiei
anoda/filtru
 Studii - caseta film (Japonia)
 San <4cm: Mo-Mo - 28kV
 San 4-6cm: Mo-Rh - 28kV

 San >6cm: Mo-Rh - 30kV

 APARATURA
 Studiu Suedia - Combinatie anod-filtru fata
de Mo-Mo

 Se vede tesut glandular, m. pectoral, piele

 San <6cm - Mo-Rh - 27kV (reduce doza cu 25%!)

 San >6cm - W-Rh - 26kV (reduce doza cu 50%!!)
APARATURA
 Combinatiile “tari” anod/filtru: W-Mo, Rh-Rh, W-
Rh
 scad doza de iradiere
 Cresc sensibilitatea in detectarea leziunilor
nodulare
 Scad sensibilitatea in detectarea microcalcificarilor
 Sensibilitatea creste daca scadem “viteza” filmului
 REDUCEREA IRADIERII
 Grosime mare – contrast slab/iradiere mare
(compresie buna!)
 Focare “dure” W,Rh - scad doza la sani voluminosi!
 Tensiune mare – contrast slab/iradiere mica
(compromis tensiune/timp de expunere)
 Ecran rapid – scade doza la sani voluminosi!
 Marire imagine – calitate buna/iradiere mare
(compromis 1,5; timp de expunere redus)
 Grila antidifuzoare – creste doza (scoatem la marire
>1,5)
REDUCEREA IRADIERII
 COMPRESIA
 Scade grosimea tesutului
 Reduce suprapunerile

 Creste rezolutia spatiala si de contrast

 Scade radiatia difuzata

 Scade iradierea
INCIDENTE
 OBLICA (med-lat) (lat-med)
 CRANIO-CAUDALA
 PROFIL(med-lat/lat-med)
 CRANIO-CAUDALA EXTINSA (lateral/ medial)
 CRANIO-CAUDALA DERULATA

 COMPRESIE LOCALIZATA
 MAMOGRAFIE MARITA
INCIDENTE
 Craniocaudala bilateral (medial)
 Caudocraniala – leziuni superioare, cifotici,
barbati
 Mediolaterala oblica - pentru prelungirea axilara
 Lateromediala oblica inf-lat
 Lateromediala oblica sup-lat
 Tangentiala
INCIDENTE
INCIDENTE
 OBLIC med-lat
 Cea mai completa imagine – superior/posterior
 Distorsiune anterior/central/medial

 M.pectoral se vede “larg” in axila

 M.pectoral se vede (convex) pana la mamelon
(sau inferior) – obligatoriu la 80%
 Sant inframamar vizibil (deschis)
 Masuram distanta mamelon pectoral
INCIDENTE
INCIDENTE
INCIDENTE
 INCIDENTE
 Craniocaudal (CC)
 Vede bine medial si anterior, central si posteromedial
 Lipsuri – lateral (OBLIC sau CC extinsa)

 Mamelon centrat
 Se vede suficient san medial?
 M.pectoral vizibil (30-40%)
 Distanta mamelon pectoral egala cu distanta de la
OBLIC (max 1cm diferenta)
INCIDENTE
INCIDENTE
INCIDENTE
INCIDENTE
INCIDENTE
 CRANIOCAUDALA extinsa (lateral)
 Pentru vizualizarea extremitatii laterale in
incidenta CC
 Se introduce sub compresor mai mult din
portiunea laterala (pana la axila)

 Se poate face si pentru regiunea mediala

INCIDENTE
INCIDENTE
 Craniocaudala DERULATA
 Pentru eliminarea suprapunerilor

 Oricand exista suprapuneri se pot folosi:

 Compresia localizata
 Derularea
 Schimbarea orientarii razei (180grade)
INCIDENTE
 Incidenta DERULATA
 INCIDENTE
 PROFIL (90grade)
med-lat sau lat-med
 Lez ventrale

 Localizare leziune –

biopsie, marcaj
INCIDENTE
 OBLIC
lateromedial
 Portiune mediala
 Pectus excavatum ,
operatie pe cord,
pacemaker
INCIDENTE
 Compresie localizata
 Permite localizarea anomaliilor suspecte
 Permite o compresie mai buna (intr-un singur loc)
 Elimina psudoleziunile aparute din suprapuneri
prin “intinderea” tesutului mamar

 Cu sau fara magnificatie

INCIDENTE
INCIDENTE
 MAGNIFICATIE
 Cu sau fara compresie localizata
 Mamografie marita
 Necesita focar mai mic
 Fara grila
 Detalii fine de contur
 Pentru microcalcificari
 Reduce contrastul general si pentru leziunile mari
INCIDENTE
INCIDENTE
 CORECT
 Marele pectoral vizibil; toata grasimea
retroglandulara
 Mamelon in profil in afara glandei
 Vizualizarea santului inframamar

 Fara pliuri cutanate

 Ne asiguram ca pacientul a inteles ca nu trebuie
sa se miste
 Fara alte elemente anatomice suprapuse
 DEVELOPAREA
 Temperatura 35-40° C (ideal 36-38°C)
 Timpul de developare 20-50 s (ideal 40 s)
SEMIOLOGIE MAMOGRAFICA
 Opacitati nodulare
 bine conturate
 sters conturate/ spiculate
 Hipertransparente
 Asimetrie de densitate
 Calcificari (forme variate)
 macro
 micro
 vasculare
SEMIOLOGIE MAMOGRAFICA
 Clasificare BIRAD

 1 – fara modificari vizibile radiologic

 2 – noduli cert benigni
 3 – noduli/calcificari risc malign <5%
 4 – noduli/calcificari risc malign - 5-50%
 5 – noduli/calcificari cert maligne
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL
IN EXPLORAREA MAMOGRAFICA
 Curatarea aparatului dupa fiecare utilizare
 Inregistrarea datelor pacientului
 Instruirea pacientului

 Controlul vizual si palpator al sanului si axilei.

 Semnalarea leziunilor tegumentare proeminente
(nevi, etc)
 Semnalarea modificarilor anatomice congenitale
sau dobandite (postoperatorii)
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL
IN EXPLORAREA MAMOGRAFICA
 Pozitionarea corecta a glandei in elementele de
compresie
 Inclinarea optima a aparatului (cand e cazul)
Selectarea compresiei optime/suportabile pentru
pacient

 Semnalarea secretiilor glandulare

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL
IN EXPLORAREA MAMOGRAFICA

 Selectarea elementelor electrice optime in

functie de dimensiunile glandei (programe
automate prestabilite sau reglare manuala
pentru cazuri speciale)
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL
IN EXPLORAREA MAMOGRAFICA
 Aplicarea normelor de protectie impotriva
infectiilor nosocomiale si a contaminarii
suprafetelor si a spatiului de lucru.
 Cunoasterea normelor de asepsie in manevrele
interventionale.
 Mentinerea curateniei aparatului si a instalatiilor
conexe.

 Efectuarea controlului periodic al calitatii – la

indicatiile medicului
ECOGRAFIA
MAMARA
APARATURA
 Ecograf – sonda liniara : 7,5-10 MHz
 Mod B
 Doppler
 Elastografie
INDICATII
 Pana la 30 de ani – prima investigatie
 Examen complementar in sanii densi,
diagnosticul diferential chist/nodul
 Foarte sensibil la imagini lichidiene, dilatatii
canaliculare