BRAGA

Asaltul bauturilor racoritoare chimizate,acidulate si chiar daunatoare sanatatii,ma face sa ma gandesc la ce bauturi racoritoare erau in vremea cand romanii nu auzisera de marcile de sucuri care umplu rafturile magazinelor de astazi. Cati dintre noi au auzit de braga si cati stiu ca este un adevarat izvor de sanatate prin vitaminele si mineralele pe care le contine.?Cati dintre noi au baut braga?Dar cvas ? Hai sa incercam sa preparam braga in casa si pe urma sa o comparam cu racoritoarele noastre cele de toate zilele. Fara E-uri, fara coloranti, fara aditivi de gust Ingrediente: 1 kg cereale (gru, orz, secar, porumb etc.) n cantiti egale, 2 kg mlai. Preparare: Cerealele se pun ntr-un vas cu puin ap. Vasul se acoper cu un ervet i se ine la loc cldu spre a grbi ncolirea. Se scurge bine apa, iar seminele se pun la uscat pe tvi de plastic sau pe tvi emailate. Dup uscare, se macin prin maina de tocat carne, maina de nuci sau rnia de cafea. Ceea ce se obine este malul. Malul se amestec bine cu mlaiul i se pune ntr-o oal cu ap care fierbe (nu trebuie s fie o cantitate prea mare de ap, n aa fel nct s se obin o past consistent), amestecnd continuu, pentru o bun uniformizare. Din aceast past se fac turte cu diametrul de 10-15 cm care se pun pe o tav la cuptor, la foc iute, pn se rumenesc, apoi se scot i se las s se rceasc. Se rup bucele mici i se aeaz ntr-un vas (de preferat din lemn, cu cana de scurgere) cu o capacitate de 10-12 litri. Peste turte se toarn o cantitate de 6 litri ap fiart. Se las 2-3 zile la fermentat, dup care braga e gata. Aceleai turte se mai pot folosi o dat, punndu-se ns ap mai puin (cca 4-4,5 litri). E recomandat ca la gura de scurgere a vasului s se pun crengue, ca s nu se nfunde ieirea. n Moldova, braga se prepar din 2 kg tre de gru, care se amestec cu 1 kg mlai, pn se obine un aluat. Toate acestea se amestec pe lopata de la cuptor i apoi se pune la foc. Dup ce se coace, se scoate din cuptor i se pune la dospit ntr-un butoi de lemn. Se frmnt, se adaug ap, drojdie i se las apoi timp de 4-5 zile. Dup ce se scoate din butoi, se strecoar (s nu aib crupe) i se pune ntr-o can de lut sau de sticl, n care se adaug zahr. Datorit simplitii preparrii, n limba romn a intrat expresia ieftin ca braga Braga este o butur care conine vitamina A i patru tipuri de vitamina B , precum vitaminele C i E.

n timpul fermentaiei, in braga se produce acid lactic ,un tip de acid rar intalnit n produsele alimentare care ajut digestia i este de asemenea, recomandat pentru proprietatea sa de stimulent al secretiei de lapte la femei dupa nastere si ca sursa de valoare de vitamine si saruri minerale in alimentatia sportivilor. Reteta 2 Timp de preparare: 1 ora si 30 minute Ingrediente: 500g mei sfaramat 2 pumni faina de grau apa Mod de preparare: Intr-un vas cu 6 litri de apa se pun meiul si faina amestecandu-se bine.Se lasa la fiert cam trei ore. Se ia de pe foc si se lasa la racit cam o ora.Se completeaza cu apa, pana ce ajunge la volumul initial si se pune din nou la fiert, pana ramane o pasta groasa. Se rastoarna pe o planseta de lemn, se imprastie si se lasa sa se raceasca complet. Se pune apoi intr-un vas de lemn si se adauga 8-10 litri de apa, amestecandu-se bine. Se lasa la fermentat opt ore si se strecoara. Se adauga apa, in concentratia dorita, si se lasa cel putin o ora la rece inainte de a fi servita. Braga, bautura adusa de turci, este pe cale de disparitie Cea mai ieftina bautura racoritoare, braga, este pe cale de disparitie in Romania, traditia fabricarii ei pastrindu-se numai in ciateva orase din sudul tarii unde inca mai traiesc mici comunitati de etnie turca. Braga este o bautura racoritoare naturala cu gust acrisor produsa din malai, faina intermediara, miere de albine si zahar, cunoscuta in tara noastra din perioada Imperiului Otoman, se arata intr-un reportaj Rompres. La Drobeta-Turnu Severin, bautura este pe cale de disparitie, fiind produsa doar de trei familii de turci ramase in oras dupa evacuarea intregii populatii din insula Ada-Kaleh. Reteta de fabricatie a bragii "made Baiaram" este secreta. "Multi specialisti in gastronomie gresesc, spune ea, cind considera ca braga este preparata numai din faina de mei, porumb sau secara. Mai trebuie citeva ingrediente, care sa o faca buna la gust, dar astea se tainuiesc, altfel urmasii ei nu ar mai putea supravietui. Nu este vorba de egoism, dar, daca nu ne vom apara reteta, s-ar inmulti comerciantii de braga ca ciupercile dupa ploaie, iar faima noastra ar scadea", a spus Domnica Baiaram, atragind atentia ca braga "falsificata" pune in pericol stomacul celui care o bea. "Cine crede ca din braga, paharul de 200 de grame fiind de doar 40 de bani, te poti imbogati, se inseala. Noi am mostenit indeletnicirea aceasta, de a produce braga, cu alte cuvinte continuam o traditie aparuta pe aceste meleaguri dupa ce comandantul flotei Portilor de Fier (1716) Ibrahim Pasa si-a amplasat garnizoana in Insula Ada-Kaleh", marturiseste Domnica Baiaram. In magazinele familiei Memish, celebre in Slatina, se produc si se comercializeaza anual aproximativ 10.000 de litri de braga si citronada. In schimb, la Galati, braga este produsa industrial de o singura societate comerciala cu acest profil de activitate. Societatea Comalina Galati produce braga doar in perioada aprilie-septembrie a fiecarui an. Directorul adjunct al societatii, Tudora Pauliuc, spune ca, in lunile mai racoroase din acest interval, productia este de 200-300 de litri pe zi, iar in perioada de canicula, productia depaseste 1.000 de litri zilnic. "Noi am putea sa marim productia, dar beneficiarii, cei care vind la chioscuri sau cofetariile, nu au suficiente aparate de barbotare", a spus Tudora Pauliuc. La Galati, pretul de productie al bauturii este de

2,2 lei pe litru si se vinde la tarabe cu un leu paharul de 200 de mililitri. In judetul dobrogean Tulcea, unde traieste o comunitate turceasca numeroasa, braga a disparut de pe piata de cel putin zece ani, fiind inlocuita cu sucurile naturale. In unele familii de origine turca din judet se mai prepara braga, dar doar pentru consumul propriu.

Brag
De la Wikipedia, enciclopedia liber Braga (boza n limbile slave i limba turc) este o butur rcoritoare, cu gust dulce-acrior, care se obine prin fierberea cu ap a meiului mcinat. Este o butur a turcilor nomazi din Asia Central, consemnat ncepnd din secolul X, care mai apoi a ajuns n Anatolia, iar de acolo s-a rspndit, inclusiv n Balcani.

Proprieti
Braga este tulbure, mucilaginoas, cu substane coloidale n suspensie, datorit coninutului mare de extract cu substane hrnitoare, cu cantiti foarte mici de alcool i de produse de fermentaie acid. Dac este preparat corect, n condiii bune i depozitat corespunztor, braga poate fi considerata ca o butur igienic. Fermentaia buturii ncepe printr-o slab fermentaie alcoolic care, n scurt timp, este nlocuit prin fermentaie acid de tip lactat, acetic, butiric etc. Braga este un mediu complex, propriu pentru dezvoltarea diferitelor microorganisme. Cea mai mare parte dintre microorganisme o reprezint cele din tipul Bacillum Coli i Sacharomyces, care imprim o arom particular pronunat. Se mai gsesc cocci, bacili, mucegaiuri de tipul Mucor. Uneori, n brag se mai adaug zaharin i acid salicilic, pentru ndulcire i asigurarea conservabilitii.

Reete de preparare
n Moldova, braga se prepar din 2 kg tre de gru, care se amestec cu 1 kg mlai, pn se obine un aluat. Toate acestea se amestec pe lopata de la cuptor i apoi se pune la foc. Dup ce se coace, se scoate din cuptor i se pune la dospit ntr-un butoi de lemn. Se frmnt, se adaug ap, drojdie i se las apoi timp de 4-5 zile. Dup ce se scoate din butoi, se strecoar (s nu aib crupe) i se pune ntr-o can de lut sau de sticl, n care se adaug zahr. Alt reet. Ingrediente: 1 kg cereale (gru, orz, secar, porumb etc.) n cantiti egale, 2 kg mlai. Preparare: Cerealele se pun ntr-un vas cu puin ap. Vasul se acoper cu un ervet i se ine la loc cldu spre a grbi ncolirea. Se scurge bine apa, iar seminele se pun la uscat pe tvi de plastic sau pe tvi emailate. Dup uscare, se macin prin maina de tocat carne, maina de nuci sau rnia de cafea. Ceea ce se obine este malul. Malul se amestec bine cu mlaiul i se pune ntr-o oal cu ap care fierbe (nu trebuie s fie o cantitate prea mare de ap, n aa fel nct s se obin o past consistent), amestecnd continuu, pentru o bun uniformizare. Din aceast past se fac turte cu diametrul de 10-15 cm care se pun pe o tav la cuptor, la foc iute, pn se rumenesc, apoi se scot i se las s se rceasc. Se rup bucele mici i se aeaz ntr-un vas (de preferat din lemn, cu cana de scurgere) cu o capacitate de 10-12 litri. Peste turte se toarn o cantitate de 6 litri ap fiart. Se las 2-3 zile la fermentat, dup care braga e gata. Aceleai turte se mai pot folosi o dat, punndu-se ns ap mai puin (cca 4-4,5 litri). E recomandat ca la gura de scurgere a vasului s se pun crengue, ca s nu se nfunde ieirea.

Datorit simplitii preparrii, n limba romn a intrat expresia "ieftin ca braga". Stiru.rol, 2008

Licoarea care i-a racorit pe romani de-a lungul secolelor, pentru un pret de nimic, a devenit o specialitate tot mai rara si mai scumpa. Au existat vremuri in care braga se cumpara de pe toate drumurile, de parca ar fi izvorat din pamant. Au baut-o turcii, a baut-o si Caragiale, si toti cei carora le-a fost dat sa auda in zilele caniculare "Braaaga reeece aveeem!". Pe atunci, daca gaseai ceva la pret de chilipir, ziceai ca a fost "ieftin ca braga". Prin anii 70 si 80, la cofetaria "Trandafirul" din Galati se vindeau si 200 de litri de braga pe zi, din mai pana in octombrie. Anii 2000 anunta disparitia unei lumi, cu tot cu delicatesele si trufandalele ei. Paradoxal, desi e o bautura care se face buna de aruncat in doua zile, braga inca rezista. Ultimii bragagii, la Galati Daca ar fi sa tinem cont de parerile domnului Gabriel Catalin Pauliuc, aflat in situatia de a fi implinit deja 40 de ani si de a fi emigrat "pe jumatate in Italia, la Roma, am afla doua lucruri: unu, ca nu oricine poate sa prepare braga, si doi, ca, de indata ce pui piciorul in orasul Galati, simti "pur si simplu cum din unii oameni se revarsa necontenit ceva straniu: "Ceva ca o rautate ar fi cele mai potrivite cuvinte ale sale. De-a lungul timpului, pesemne aceleasi resentimente i-au incercat, fata de meseria lor aparent marunta, pe toti bragagii din judet. Numai cine nu a gustat din bautura dulceaga, de o culoare indescriptibila - in fata careia ai revelatia unei anumite elegante nebanuite a culorii maro -, nu stie cata savoare, cata istorie si cat chin se ascund dincolo de tejghea. Vremurile l-au razbunat insa, cumva, si pe Gabriel Catalin Pauliuc. Cazanul imens de fonta, care i-a marcat copilaria, mai exista si acum, iar reteta de preparare a bauturii, care se vindea doar daca era rece ca un sarut de adio, a ramas neschimbata. Mama lui, o femeie din cale afara de apriga - "avea niste maini atat de batatorite de munca, incat ii era rusine sa dea mana la pupat - , pe care lumea o tine minte insa cu drag si o pomeneste des, l-a invatat un mestesug din care nu se imbogateste, dar din care ar putea sa devina aproape celebru. Acum, el este singurul producator si distribuitor de braga cu licenta din judet si nu are la cunostinta sa mai fi ramas vreun concurent in tara. De la ICSAP mostenire "Braga trebuie sa fie un pic inasprita, sa piste. E buna azi, dar e si mai buna maine, hotaraste cofetarul George Zmeu, 66 de ani, care de cand se stie a baut braga, fara sa permita ca alte bauturi sa-si faca loc in gusturile lui. Pentru un pahar cu braga facuta ca la carte, isi aduce aminte ca era in stare sa strabata kilometri intregi, pe bicicleta, sub soarele dogoritor al verilor de altadata, pana la Braila, pe cand era copil. Acum, Galatiul a ramas singurul oras in care se mai vinde aceasta bautura, in virtutea nu atat a unei traditii pastrate cu limba de moarte, cat a oamenilor care se intorc in trecut - unde totul este de trei ori mai frumos decat prezentul - de indata ce duc paharul la gura. In 1975, George Zmeu avea sa ia in grija sa laboratorul de braga al ICSAP-ului (Intreprinderea Comerciala de Stat si Alimentatie Publica), unde se preparau mii de litri din aceasta racoritoare, intr-o epoca in care nimeni nu gustase sau macar vazuse frisca sintetica, sa zicem. Mestesugul l-au invatat si el, si doamna Vali, mama asociatului sau de acum in afacerea cu braga, de la evreul Bal Solomon. Erau vremurile in care bragageriile cu placinte si covrigi se insinuau incet, dar statornic, in constiinta oamenilor, din randul carora mai poti si acum sa auzi suspine nostalgice. "Vino matale sa dai la raz, sa vezi cum e! In anul 1993, "afacerea cu braga s-a privatizat, iar de atunci, asociatii George Zmeu si Gabriel Pauliuc se chinuiesc sa o tina pe o linie de plutire. Nu sucurile ar fi cea mai mare amenintare, cat rautatea nesecata a unor oameni. "Asa-i romanu: vrea sa castige mult si repede. Comerciantii cumpara de la noi, dar pe traseu te trezesti ca se vinde apa chioara si ca noi ne stricam reputatia. Romanu nu stie sa castige cate putin si sa-si atraga clientul, se aprinde Gabriel Pauliuc, care munceste si in Italia, de 5 ani, ca "garajist.

"Tot procedeul de preparare nu se poate mecaniza, din cauza aburilor. A venit si socrul meu, odata, cu idei, ca de ce nu montez un motor nu stiu unde. I-am zis: "Vino matale sa dai la raz, sa vezi cum e, ca se face ca in sauna si dai jos cinci kilograme acolo", explica galateanul expatriat de ce nu produce cantitati industriale de braga. Mai mult, aceasta bautura, care a traversat secolele in ciuda perisabilitatii ei, nu poate fi imbuteliata sub niciun chip, pentru ca fermenteaza repede si "sare in aer. Nectarul nostalgiei Braga care se vinde acum in Galati se numeste Alina. "Cand ne-am privatizat cu raposata, ne tot gandeam la un nume si nu stiam care sa fie. Atunci am intrebat prima fetita iesita in cale cum o cheama si Alina i-a ramas numele, povesteste Zmeu George, care nu isi ascunde mandria de a fi fost in stare sa pastreze traditia unei bauturi pe care acum o beau pe nerasuflate mai mult batranii. "Braga nu mai e deloc ieftina. A ramas asa, dar numai cu vorba. Noi o dam cu 3 lei litrul, dar la om ajunge cu 6 sau 7 lei. Acum costa si malaiul, si faina, si zaharul. Nici nu mai incape vorba sa-i punem miere sau arome, ca n-am mai sti care ar fi pretul de vanzare. Cand primele semne ale capitalismului fioros au aparut si in magazinele din Galati, sub chipul unor bauturi racoritoare deghizate in culorile curcubeului, cofetarul a simtit ca se apropie sfarsitul. Daca paharul de braga va sari de 1 leu, va sti ca o lume a disparut. FR SECRETE Reteta traditionala a fost deconspirata SC Comalina SRL din Galati este acum singurul producator de braga din Romania cu licenta de fabricatie si contract de analiza cu Facultatea de Industrii Alimentare, Universitatea "Dunarea de Jos. Desi se zice ca un bragagiu adevarat nu ar spune reteta de fabricatie nici picurat cu ceara, patronii nu se codesc sa dezvaluie exact cum se prepara braga, fiind convinsi de faptul ca, de fapt, tot secretul sta ascuns in cazanul in care se fierbe, jumatate de zi, un amestec facut din malai si faina intermediara. Dupa o zi in care se lasa la racit, compozitia se strecoara prin sita, iar ceea ce se obtine se amesteca apoi cu apa, zahar sau miere de albine. Termenul de garantie nu depaseste doua zile, iar bautura se poate vinde numai acolo unde exista aparate de barbotat, care sa impiedice sedimentarile. GENERAIA BRAGA Urmasii care au descoperit tainele doamnei Vali Catalin Gabriel Pauliuc avea 16 ani cand a inceput sa afle tainele concrete ale acestei bauturi mostenite de la turci, acum pe cale sa se evapore odata cu amintirile celor care s-au nascut inainte de a se inventa CocaCola. barbatul tine minte ca, mai ales vara, aproape in fiecare zi, odata intors de la scoala, mama lui, doamna Vali, Dumnezeu s-o ierte!, il punea nici mai mult, nici mai putin decat sa amestece pana ii amorteau mainile, cu o lingura-lopata, intr-un cazan imens, de 600 de litri, in care fierbea o mamaliga nemaivazuta, facuta din malai si faina. In niste aburi de nedescris, continutul moale era turnat in jgheaburi de lemn, dupa care tinut la rece si batut cu un lemn intr-o covata, apoi strecurat si pus in apa calda, pentru ca, in cele din urma, rezultatul braga - sa fie vandut pe cativa bani oamenilor insetati. Trecatorul bea si pleca multumit mai departe, fara sa stie ca in paharul lui se topisera ore intregi de truda si de concentrare. George Zmeu, cofetar, 66 de ani: "Braga nu mai e deloc ieftina. A ramas asa, dar numai cu vorba. Noi o dam cu 3 lei litrul, dar la om ajunge cu 6 sau 7 lei."
SC Comalina SRL din Galati este acum singurul producator de braga din Romania cu licenta de fabricatie si contract de analiza cu Facultatea de Industrii Alimentare, Universitatea Dunarea de Jos.