Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Se iau 500 de grame de cereale – grâu, orz şi secară amestecate bine, relativ în
părţi egale. Cerealele se pun într-un vas cu jumătate de litru de apă. Vasul se
acoperă la loc cald spre a grăbi încolţirea. Se scurge bine apa, iar seminţele se
pun la uscat. După uscare, se macină prin râşniţa de cafea. Ceea ce se obţine
este malţul, care se amestecă bine cu un kilogram de mei şi se pune într-o oală
cu apa care fierbe. Apa trebuie să fie mai puţină, pentru că se doreşte obţinerea
unei paste.
După ce se obţine această pastă, se lasă la răcit şi apoi se toarnă într-un vas
cu 5-6 litri de apă, lăsându-se două zile la fermentat.
Se fierbe apa cu meiul măcinat. Lichidul tulbure sau amestecul obţinut după răcire,
aflat la începutul unei fermentaţii alcoolice şi acide, reprezintă braga proaspătă sau
dulce. La scurt timp după preparare, braga se înăcreşte, obţinându-se braga acră.
Braga devine tulbure, mucilaginoasă cu cantităţi foarte mici de alcool şi produse de
fermentaţie acidă.
Această reţetă a fost făcută de familia Bairam din fosta insulă Ada-Kaleh, care a fost
scufundată când au fost construite hidrocentrala şi barajul de la Porţile de Fier, lângă
Drobeta Turnu-Severin.
Băutura din cereale – grâu, secară, orz şi mei se fierbe timp de cinci ore numai pe
foc de lemne, după care se răceşte şi se pune la fermentat încă opt ore, iar apoi se
strecoară.
Se adaugă miere sau zahăr şi apă, după care se mai lasă o zi la rece. Apoi este
tocmai bună de băut.
III Reteta de braga cu malai (mai romaneasca)
După uscare, se macină prin maşina de tocat carne, maşina de nuci sau râşniţa de
cafea. Ceea ce se obţine este malţul. Malţul se amestecă bine cu mălaiul şi se pune
într-o oală cu apă care fierbe (nu trebuie să fie o cantitate prea mare de apă, în aşa
fel încât să se obţină o pastă consistentă), amestecând continuu, pentru o bună
uniformizare.
Din această pastă se fac turte cu diametrul de 10-15 cm care se pun pe o tavă la
cuptor, la foc iute, până se rumenesc, apoi se scot şi se lasă să se răcească.
Se rup bucăţele mici şi se aşează într-un vas (de preferat din lemn, cu cana de
scurgere) cu o capacitate de 10-12 litri. Peste turte se toarnă o cantitate de 6 litri apă
fiartă. Se lasă 2-3 zile la fermentat, după care braga e gata.
Aceleaşi turte se mai pot folosi o dată, punându-se însă apă mai puţină (cca 4-4,5
litri). E recomandat ca la gura de scurgere a vasului să se pună crenguţe, ca să nu
se înfunde ieşirea.
După ce se coace, se scoate din cuptor şi se pune la dospit într-un butoi de lemn. Se
frământă, se adaugă apă, drojdie şi se lasă apoi timp de 4-5 zile.
După ce se scoate din butoi, se strecoară (să nu aibă crupe) şi se pune într-o cană
de lut sau de sticlă, în care se adaugă zahăr.
IV Reteta de braga din mei sfaramat
(Ferment de casa)
Ingrediente: 1-2 linguri de faina usor rumenita, 1 cana de apa calduta, 1 lingura de
zahar
Se fierbe apa cu meiul macinat. Lichidul tulbure sau amestecul obtinut dupa racire,
aflat la inceputul unei fermentatii alcoolice si acide, reprezinta braga proaspata sau
dulce. La scurt timp dupa preparare, braga se inacreste, obtinandu-se braga acra.
Braga devine tulbure, mucilaginoasa cu cantitati foarte mici de alcool si produse de
fermentatie acida.
Tehnologia: intr-un rezervor cilindric si vertical, fabricat din otel inox alimentar se
introduc : - 35 kg mei sfaramat; - circa 375 litri de apa potabila. Amestecul rezultat se
fierbe timp de 3 ore, dupa care se lasa in repaos 1 ora. Se repeta operatiunea: se
adauga iar apa, se amesteca, se fierbe pret de 10 ore. Dupa cea de a doua fierbere,
amestecul se raceste complet. Pentru ca racirea sa se faca in timp cat mai scurt,
masa vascoasa, ramasa in vasul de preparare, se scoate si se intinde la aer, pe
scanduri curate si uscate. Masa racita se amesteca apoi cu apa si se lasa circa 8
ore, timp in care incepe fermentatia. Se mai adauga o cantitate de apa potabila, se
strecoara prin sita, pentru retinerea impuritatilor vegetale grosiere, provenite din mei.
Filtratul reprezinta braga proaspata sau dulce.