LICENȚĂ DE NOTA 10*

DREPT ADMINISTRATIV

PARTEA I
1. Care dintre urmatoarele forme de activitate intalnite in administratia publica produc efecte
juridice?
a) actul administrativ
b) faptul administrative
c) operatiunile administrative

2. Care din tipurile de acte produc efecte juridice:

a) actele cu caracter politic
b) actele administrative
c) contractele administrative
d) actele civile
e) adeverintele

3. Sunt manifestari unilaterale de vointa:

a) actele administrative emise la cerere
b) actele adoptate de catre mai multe autoritati impreuna
c) actele emise de catre o autoritate din proprie initiativa
d) actele emise cu participarea mai multor persoane

4. Actele administrative normative:

a) sunt reglementari de principiu formulate in abstract
b) sunt acte admnistative jurisdictionale
c) creeaza drepturi si obligatii cu privire la persoane determinate
d) pot contine norme imperative, prohibitive, permisive
e). se clasifica în acte creatore de drepturi si obligatii, acte administrativ-jurisdictionale , acte de constrangere
administrativa, acte atributive de statut personal.

5. Procesul verbal de constatare a contraventiei este:

a) act administrative jurisdictional
b) act administrativ individual
c) act prin care se aplica o sanctiune administrativa
6. Pot emite acte administrative:
a) prefectul, consiliul judetean, consiliul local, primarul, guvernul, seful statului
b) Autorități de conducere din Parlament
c) autoritatile care fac parte din puterea judecatoreasca
d) persoanele private atunci cand dobandesc atributii de putere publica

7. Actele administrativ-jurisdictionale sunt:

a) acte emise de autoritatile judecatoresti
b) acte emise de autoritati ale administratiei publice
c) acte emise dupa o procedura asemanatoare procedurii judiciare

8. Competenta unei autoritati administrative:

a) este stabilita de lege
b) poate fi transmisa unei autoritati inferioare prin acte administrative
c) este obligatorie, dar exista situatii in care se poate renuta la aceasta
d) are caracter permanent

9. Delegarea de atributii presupune ca :

a) delegantul pierde posibilitatea de a decide in acel domeniu
b) delegatarul poate subdelega atributiile care i-au fost delegate
c) autoritatea deleganta renunta temporar la atributia de putere publica, pana la revocarea expresa a delegarii
d) ramane valabila chiar daca titularul functiei careia ii sunt delegate atributiile este schimbat

10. Delegarea de semnatura:

a) presupune atat delegarea semnaturii cat si a atributiilor
b) ramane valabila chiar daca titularul functiei catre care s-a delegat semnatura este schimbat
c) este o modalitate interna de oranizare optima a activitatii
d) daca delegantul isi pierde functia, delegarea inceteaza
e) delegantul pastreaza raspunderea in acel domeniu
f) subdelegarea semnaturii este posibila
11. Avizul consultativ este:
a) o forma procedurala care presupune o consultare obligatorie
b) poate fi solicitat altei autoritati publice sau publicului(cetatenilor)
c) cand emite actul, autoritatea care a solicitat opinia(avizul) trebuie sa i se conformeze

12. Care dintre următoarele manifestări de voinţă ale unei persoane fizice sau juridice pot fi
considerate ca fiind o „petiţie”:
a) o cerere privind acordarea unei scutiri de la plata unei taxe locale
b) un recurs administrativ prealabil
c) o sesizare privind existenţa unei surpări de teren
d) o propunere privind încheierea unui parteneriat public-privat

13. Faptele administrative:

a) produc efecte juridice
b) sunt manifestari de vointa ale autoritailor administratiei publice

14. Caracteristica actelor administrative de a fi executorii din oficiu semnifica faptul ca:
a) poate fi executat imediat dupa comunicare sau aducere la cunostinta publica
b) va putea fi executat fortat
c) autoritatea publica emite din oficiu un alt act prin care investeste actul administrativ cu forta obligatorie

15. Principiul paralelismului competentelor presupune ca:

a) intinderea competentei unei autoritati inferioare nu poate depasi competenta autoritatii superioare
b) competenta revocarii actului apartine autoritatii emitente
16. Forma scrisa a actului administrativ:
a) este o conditie de valabilitate a actului administrativ
b) faciliteaza dovada existentei actului administrativ
c) este suficienta pentru a considera ca suntem in prezenta unui act adminstrativ, chiar daca nu avem o
manifestare de vointa producatoare de efecte juridice
17. In conf. cu OG 27/2002, raspunsul la petitii trebuie sa cuprinda obligatoriu:
a) motivarea in fapt a solutiei
b) motivarea legala a solutiei
c) termenul de contestare
d) instanta competenta sa judece contestatia.

18. Sunt exemple de operaţiuni materiale-tehnice:

a) darea de seamă;
b) diploma de bacalaureat;
c) avizul;
d) rapoarte si sinteze.

19. Care sunt condiţiile de valabilitate ale actului administrativ?

a) să fie obligatoriu;
b) să fie emis în regim de putere publică;
c) să fie emis de organul competent, sau de organul imediat superior ierarhic;
d) să fie emis în forma şi cu procedura prevăzută de lege.

20. Definiţi operaţiunile materiale tehnice:

a) activităţi ale administraţiei publice în vederea îndeplinirii de către acestea a atribuţiilor conferite de lege,
care nu produc prin ele însele efecte juridice.
b) Fapta săvârşită cu vinovăţie, stabilită şi sancţionată prin lege, prin hotărâre a consiliului local al comunei
c) Sunt manifestări unilaterale de voinţă, făcute în scopul de a produce efecte juridice, a căror realizare este
garantată de puterea publică cu care sunt înzestrate autorităţile administraţiei publice.
d) Declaraţii de voinţă prin care se afirmă anumite principii directoare sau se precizează atitudinea pe care
autorităţile emitente

21. Alegeţi trăsăturile caracteristice ale actului administrativ: nici un răspuns

a) dat fiind faptul că pot fi atacate în instanţa de contencios administrativ, nu sunt obligatorii;
b) provin din cutume unanim recunoscute;
c) sunt valabile timp de 49 de ani;
d) se negociază de către părţile implicate.
22. Ce este cvorumul? Nici un răspuns.
a) numărul de voturi necesare pentru ca hotărârea să fie valabilă şi obligatorie;
b) cerinţele obligatorii pentru valabilitatea unui proces-verbal de contravenţie;
c) operaţiunea prin care organul administrativ emitent aduce la cunoştinţa celui interesat un act
administrativ;
d) procedura prin care autorizaţia este considerată acordată dacă autoritatea administraţiei publice nu
răspunde solicitantului în termenul prevăzut de lege pentru emiterea respectivei autorizaţii.

23. Definiţi faptele materiale juridice

a) Transformări în lumea materială înconjurătoare care produc efecte juridice, independent de existenţa unei
manifestări de voinţă în acest scop.
b) Fapta săvârşită cu vinovăţie, stabilită şi sancţionată prin lege, ordonanţă, prin hotărâre a Guvernului sau,
după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei sau oraşului,
c) Sunt manifestări unilaterale de voinţă, făcute în scopul de a produce efecte juridice, a căror realizare este
garantată de puterea publică
d) Se încheie de către autorităţile administraţiei publice şi, de regulă, un particular.

[Link]ţi trăsăturile caracteristice ale actului administrativ

a) sunt manifestări de voinţă unilaterale;
b) sunt emise în temeiul şi pentru realizarea puterii publice;
c) sunt executorii prin ele însele;
d) sunt emise pe baza legii şi pentru organizarea executării şi executarea în concret a legilor şi a celorlalte
acte normative.

25. Daţi exemple de acte prin care se aplică constrângerea administrativă

a) hotărârile motivate ale Comisiei de reexaminare din cadrul Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci;
b) ordonanţele de urgenţă ale Guvernului;
c) diploma şcolară, diploma universitară, decizia de pensionare;
d) procesul-verbal de contravenţie.
[Link] acte dintre cele enumerate mai jos sunt acte atributive de statut personal:
a) autorizaţia de construcţie, actul administrativ fiscal prin care se stabileşte impozitul pe care îl datorează
un cetăţean pentru clădirile pe care le deţine;
b) hotărârile consiliului local;
c) procesul-verbal de contravenţie;
d) diploma şcolară, diploma universitară, decizia de pensionare.

27. De câte feluri sunt avizele?

a) prealabile, concomitente, posterioare;
b) anulabile, revocabile, suspendabile;
c) facultative, consultative, conforme;
d) transparente, proporţionale, nediscriminatorii.

28. Incetarea numai pentru viitor a efectelor juridice ale unui act administrative intervine in urma:
a) anularii
b) revocarii
c) inexistentei
d) abrogarii

29. Informatiile de interes public trebuie comunicate cetatenilor în cel mult:

a) 48 ore
b) 24 ore
c) 10 zile
d) 30 zile

30. In conformitate cu Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, sunt
informatii de interes public pe care autoritatile sau institutiile publice au obligatia sa le comunice din
oficiu urmatoarele:
a) actele normative care reglementeaza organizarea si functionarea autoritatii sau institutiei publice;
b) sursele financiare, bugetul si bilantul contabil;
c) programele si strategiile proprii;
d) modalitatile de contestare a deciziei autoritatii sau a institutiei publice in situatia in care persoana se
considera vatamata in privinta dreptului de acces la informatiile de interes public solicitate.
31. Refuzul angajatului desemnat al unei autoritati ori institutii publice pentru aplicarea prevederilor
544/2001 :
a) constituie abatere numai daca a fost exprimat explicit
b) constituie abatere indiferent daca a fost refuzul explicit sau tacit
c) atrage raspunderea disciplinara a celui vinovat.
d) nu se sanctioneaza.

32. Revocarea:
a) produce efecte juridice numai pentru viitor
b) este de competenta autoritatii emitente
c) are ca si consecinte repunerea in functie a actului anterior daca acesta avea ca si obiect aceeasi situatie
juridica

33. Repartizarea petitiilor in vederea solutionarii lor se realizeaza de catre:

a) seful compartimentului de relatii cu publicul
b) seful compartimentului de specialitate
c) seful institutiei

34. Solicitarea in scris a informatiilor de interes public cuprinde urmatoarele elemente:

a) autoritatea sau institutia publica la care se adreseaza cererea;
b) informatia solicitata, astfel incat sa permita autoritatii sau institutiei publice identificarea informatiei de
interes public
c) motivele care stau la baza solicitarii informatiei
d) numele, prenumele si semnatura solicitantului, precum si adresa la care se solicita primirea raspunsului.
 PARTEA II

[Link] dintre consiliul județean și consiliile locale din județ este:

a) de subordonare;
b) de coordonare;
c) de tutelă administrativă.

2. În exercitarea atribuţiilor privind funcţia de ofiţer de stare civilă şi autoritate tutelară de către
primar:
a) primarul acționează în calitatea sa de autoritate locală autonomă exercitându-se asupra activității sale
tutela administrativă ;
b) primarul acționează în calitate de reprezentant al statului în comuna sau în oraşul în care a fost ales,
exercitânduse asupra activității sale controlul ierarhic ;
c) primarul acționează în calitatea sa de autoritate locală autonomă exercitându-se asupra activității sale
controlul ierarhic

3. Consiliul local se dizolvă de drept în următoarele situații:

a) în cazul în care acesta nu se întruneşte timp de două luni consecutiv, deşi a fost convocat conform
prevederilor legale;
b) în cazul în care nu a adoptat în 3 şedinţe ordinare consecutive nici o hotărâre;
c) nu a adoptat nicio hotărâre în 3 şedinţe ordinare sau extraordinare ţinute pe durata a patru luni
calendaristice consecutive
d) în situaţia în care numărul consilierilor locali se reduce sub jumătate plus unu şi nu se poate completa prin
supleanţi.
e) nu se întruneşte cel puţin într-o şedinţă ordinară sau extraordinară, pe durata a patru luni calendaristice
consecutive, deşi a fost convocat conform prevederilor legale

[Link]ărârile consiliului local se semnează de către:

a) primar;
b) secretar;
c) preşedintele de şedinţă;
d) preşedintele consiliului local.
[Link] local adoptă cu votul majorităţii calificate a consilierilor locali:
a) hotărârile privind bugetul local;
b) hotărârile privind contractarea de împrumuturi, în condiţiile legii;
c) hotărârile privind administrarea patrimoniului;
d)hotărârile privind dobândirea sau înstrăinarea dreptului de proprietate în cazul bunurilor imobile
e) hotărârile privind participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală sau de cooperare
transfrontalieră.

6. Viceprimarul :
a) este ales cu votul majorităţii calificate din rândul membrilor acestuia;
b) este ales cu votul majorităţii absolute a consilierilor locali, din rândul membrilor acestuia;
c) este numit de către primar.
d)este eliberat din funcție cu votul majorității absolute a consilierilor locali
e) este eliberat din funcție cu votul majorității calificate a consilierilor locali

7. Au calitatea de aleși locali:

a) primarul;
b) secretarul unității administrativ-teritoriale;
c) consilierii locali;
d) administratorul public;
e) consilierii județeni.
f) Administratorul public
g) Presedintele consiliului judetean

8. Unităţile administrativ teritoriale sunt:

a) comunele;
b) oraşele;
c) satele;
d) consiliul local, consiliul județean, primarul si președintele consiliului județean;
e) judeţele.
9. Consiliul local ales în cursul unui mandat, ca urmare a dizolvării consiliului local:
a) va exercita un mandat de 4 ani;
b) va exercita un mandat de 2 ani;
c) încheie mandatul precedentei autorități a administrației publice locale.

[Link]ărârile consiliului local se contrasemnează pentru legalitate de către:

a) 3 până la 5 consilieri;
b) secretarul comunei, orașului sau municipiului;
c) prefect;
d) secretarul județului.

11. In exercitarea atribuţiilor privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor, referendumului şi a

recensământului de catre primar:
a) primarul actioneaza în calitatea sa de autoritate locală autonomă exercitandu-se asupra activitatii sale
tutela administrativa
b) primarul actioneaza în calitate de reprezentant al statului în comuna sau în oraşul în care a fost ales,
exercitanduse asupra activitatii sale un control ierarhic ;
c) primarul actioneaza în calitatea sa de autoritate locală autonomă exercitandu-se asupra activitatii sale
controlul ierarhic.

12. Calitatea de primar încetează, de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în
următoarele situații:
a) schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială;
b) condamnare definitivă la o pedeapsă privativă de libertate.
c) Punerea sub interdictie judecătorească
d) pierderea, prin demisie, a calităţii de membru al partidului politic pe a cărei listă a fost ales.
e) arestarea preventivă.

[Link] local adoptă cu votul majorităţii absolute a consilierilor locali:

a) hotărârile privind bugetul local;
b) hotărârile privind contractarea de împrumuturi, în condiţiile legii;
c) hotărârile privind administratrea patrimoniului
d) hotărârile privind participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală sau de cooperare
transfrontalieră.
14. Constituirea consiliilor locale se face în termen de:
a) 25 de zile de la data desfăşurării alegerilor
b) 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor
c) 15 zile de la data desfăşurării alegerilor
d) 60 de zile de la data desfăşurării alegerilor

15. Organizarea referendumului local în scopul încetării mandatului primarului se realizeaza astfel:
a) ca urmare a unei cereri adresate prefectului;
b) ca urmare a unei cereri adresate Guvernului;
c) ca urmare a unei cereri adresate consiliului local
d) cererea trebuie semnată de cel puţin 25 % din cetăţenii cu drept de vot din comună sau oraş, procent care
trebuie realizat in fiecare localitate componenta a comunei sau orasului
e) cererea trebuie semnata de jumatate plus unul din numarul alegatorilor cu drept de vot din localitate.
f) referendumul este valabil dacă s-au prezentat la urne cel puţin 30% din nr. total al loc. cu drept de vot.
g) activitatea CL încetează dacă s-au pronunţat în acest sens cel puţin 1/2 plus unu din numărul total al
voturilor valabil exprimate

16. In situatia in care primarul si viceprimarul sunt suspendati din functie in acelasi timp:
a) prefectul numeste un inlocuitor pana la rezolvarea situatiei;
b) consiliul alege un viceprimar care va exercita si atributiile conferite de lege primarului pana la alegerea
unui nou primar;
c) consiliul deleaga un consilier care va indeplini atat atributiile primarului cat si ale viceprimarului pana la
incetarea suspendarii;
d) secretarul comunei sau orasului va indeplini atributiile primarului iar un consilier delegat de catre
consiliul local va indeplini atributiile viceprimarului pana la incetarea suspendarii.

17. În cazul în care secretarul unităţii administrativ-teritoriale consideră că hotărârea consiliului local
este ilegală:
a) nu va contrasemna hotărârea;
b) va contrasemna hotărârea, dar își va prezenta obiecțiile;
c) în acest caz, va depune în scris şi va expune consiliului local opinia sa motivată.
d) se semnează de cel puţin 2 cl care au participat la şedinţă
e) se consemnează în procesul-verbal al şedinţei.
18. Delegatul sătesc :
a) este ales pe perioada mandatului consiliului local de către consiliul local ;
b) la discutarea problemelor privind satele respective va fi invitat în mod obligatoriu;
c) beneficiază de un vot cu caracter consultativ ;
d) este ales pe perioada mandatului consiliului local de o adunare sătească;
e) este membru al consiliului local.
Variante din altă grilă: (NU-I SURSĂ SIGURĂ)
a. este reprezentantul comunei la sedintele consiliului judetean
b. este ales de votul majoritatii locuitorilor cu drept de vot din comuna
c. este reprezentant al locuitorilor satelor care nu au consilieri alesi In consiliul local, sedintele consiliului
local
d. este ales de o adunare satesca convocata de primar.

19. Viceprimarul :
a) este subordonat al primarului., şi, în situaţiile prevăzute de lege, înlocuitorul de drept al acestuia
b) mandatul său încetează de drept dacă încetează mandatul consiliului local sau dacă își pierde calitatea de
consilier local.
c) primarul ii deleaga obligatoriu atribuții viceprimarului
d) nu îşi păstrează statutul de consilier local ca urmare a alegerii sale ca viceprimar
e) exercita atribuţiile primarului care i-au fost delegate

20. Personalitate juridică de drept public are:

a) consiliul judetean
b) primarul
c) judetul
d) comuna
e) orașul
21. Preşedintele de şedinţă al consiliului local:
a) este ales din rândul consilierilor, pe o durată de cel mult 6 luni;
b) este ales din rândul consilierilor pe o perioadă de cel mult 3 luni
c) alegerea sa se realizează cu majoritate simplă
d) semnează hotărârile consiliului local;
e) poate fi schimbat din funcţie la iniţiativa primarului, cu votul majorităţii consilierilor locali
f) poate fi schimbat din funcţie, la iniţiativa oricărui consilier local, prin votul majorităţii consilierilor locali
în funcţie
g) este ales în maxim 3 luni de la data constituirii consiliului local

22. Suspendarea mandatului primarului intervine:

a) când este pus sub urmărire penală;
b) când este trimis în judecată;
c) când este arestat preventiv
d) când este condamnat pentru o infracţiune

23. Administratorul public:

a) isi realizeaza atributiile în baza unui contract de management
b) are atribuţii de coordonare a aparatului de specialitate
c) are atribuţii de coordonare a serviciilor publice de interes local
d) nu poate exercita calitatea de ordonator principal de credite

24. Tutela administrativa:

a) da dreptul superiorului ierarhic sa anuleze, sa revoce, sa abroge si uneori sa modifice actele inferiorilor;
b) priveste doar legalitatea actului administrativ
c) in Romania se reduce la dreptul prefectului de a sesiza instanta de contencios administrativ
d) da dreptul prefectului sa anuleze, sa revoce, sa abroge si uneori sa modifice actele autoritatilor
subordonate
25. Cine poate hotări concesionarea unui bun din domeniul public al oraşului:
a) consiliul local
b) consiliul judeţean
c) primarul
d) prefectul
e) secretarul oraşului

26. Este declarant primarului ales :

a) candidatul care a intrunit cel mai mare numar de voturi valabil exprimate in primul tur de scrutin.
b) alegerea primarului se realizeaza in doua tururi de scrutin
c) al doilea tur al alegerilor se va organiza numai in caz de balotaj

27. Primaria este:

a) o structura funcţională cu activitate permanentă
b) este alcatuita din primar, viceprimar, secretar unităţii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al
primarului
c) are rolul de a duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând
problemele curente ale colectivităţii locale

28. Vicepresedintii CJ:

a) se aleg cu votul secret al majorităţii consilierilor judeţeni în funcţie.
b) se aleg prin vot direct, secret si liber exprimat de catre cetatenii cu drept de vot
c) isi pastreaza calitate de consilieri judeteni
d) sunt eliberati din funcţie cu votul secret a două treimi din numărul consilierilor în funcţie, la propunerea
motivată a cel puţin unei treimi din numărul acestora.
e) sunt eliberati din funcţie cu votul secret a majoritatii absolute
 PARTEA III

1. Recursul administrativ grațios, prealabil exercitării acțiunii în contencios administrativ :

a) se adresează organului ierarhic superior;
b) în cazul actelor administrative unilaterale trebuie efectuat în termen de 30 de zile de la comunicarea
actului dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului;
c) se adresează organului emitent al actului administrativ.

2. După nivelul atribuțiilor titularului funcției publice, funcțiile publice se împart în:
a) funcții publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici, funcții publice de conducere,
funcții publice de execuție;
b) funcții publice de stat, teritoriale, locale;
c) funcții publice corespunzătoare funcționarilor debutanți și definitivi.
d) funcții publice generale și specifice

3. Proiectele de hotărâri ale consiliului local pot fi inițiate de:

a) numai de către primar
b) de către consilieri județeni și președintele consiliului județean
c) de către primar, consilieri locali sau cetățeni
d) numai de către consilieri locali

4. Sunt activități desfășurate de funcționarii publici, care implică exercitarea prerogativelor de putere
publică:
a) activități de întreținere-reparații, de deservire, pază;
b)activități de secretariat, gospodărie, protocol;
c) elaborarea proiectelor de acte normative și asigurarea avizării acestora;
d) gestionarea resurselor umane și a fondurilor publice.

5. Atribuțiile primarului privind organizarea recensământului fac parte din categoria atribuțiilor
primarului în calitatea sa de:
6. Acțiunea de contencios administrativ subiectiv:
a) este o acțiune care are în centrul său preocuparea față de drepturile subiective ale persoanelor fizice sau
juridice, fătă să se preocupe de legalitatea obiectivă a actului administrativ;
b) este un contencios în anulare;
c) este o acțiune de contencios de plină jurisdicție;
d) este un proces ”contra actului administrativ”, raportat la legi sau alte acte normative care-i guvernează
emiterea.

7. În situația în care funcția de primar și viceprimar sunt vacante în același timp:

a) consiliul local deleagă un nou viceprimar;
b) prefectul numește un înlocuitor până la rezolvarea situației:
c) consiliul local alege un nou viceprimar.

8. Dispoziția de delegare a atribuțiilor primarului:

a) nu poate avea ca obiect toate atribuțiile prevăzute de lege în sarcina primarului;
b) poate avea ca obiect toate atribuțiile prevăzute de lege în sarcina primarului;
c) poate avea ca obiect cel mult jumătate din atribuțiile prevăzute de lege în sarcina primarului.

9. Sunt izvoare ale raporturilor juridice administrative:

a) acte administrative individuale, acte administrative normative, fapte materiale juridice, legea;
b) formalitățile procedurale anterioare emiterii actului administrativ;
c) operațiunile administrative.

10. Într-un regim în care se aplică sistemul centralizării ca sistem de organizare administrativă, forma
specifică de control este:
a) control ierarhic;
b) control de tip coordonare;
c) tutela administrativă.

11. Dați exemple de acte administrative jurisdicționale:

a) deciziile motivate date de comisia numită de Guvern sau de președintele consiliului județean, prin care se
soluționează întâmpinările persoanelor fizice și juridice notificate în legătură propunerile de expropriere;
b) hotărârile motivate ale Comisiei de reexaminare din carul Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci;
c) actul administrativ fiscal prin care se stabilește impozitul pe care îl datorează un cetățean pentru clădirile
pe care le deține.
12. Care sunt formele procedurale concomitente emiterii actului administrativ?
- cvorum, majoritate, motivarea şi semnarea sau contrasemnarea

13. Dați exemple de acte prin care se conferă un statut personal sau acte atributive de statut personal:
a)autorizația de construcție, actul administrativ fiscal prin care se stabilește impozitul pe care îl datorează un
cetățean;
b) hotărârile consiliului local;
c) procesul-verbal de contravenție;
d) diploma școlară, diploma universitară, decizia de pensionare.

14. Dați exemple de acte prin care se stabilesc drepturi sau obligații determinate pentru subiectul
căruia i se adresează;
a) diploma școlară, diploma universitară, decizia de pensionare;
b) procesul-verbal de contravenție;
c) ordonanțele de urgență ale Guvernului.

15. Se exceptează de la accesul liber al cetățenilor la informațiile de interes public, următoarele

categorii de informații:
a) informații din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice, dacă fac parte din categoriile
informațiilor clasificate, potrivit legii;
b) lista cuprinzând categoriile de documente produse și/sau gestionate, potrivit legii;
c) informațiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul
anchetei sau se dezvăluie surse confidențiale;
d) informațiile privind activitățile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingerea
dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum și principiul concurenței loiale, potrivit legii.

16. Anunțul cu privind ședința publică în vederea participării persoanelor interesate la lucrările
ședințelor publice, în conformitate cu Legea 52/2003 privind transparența decizională în
administrația publică se realizează în următoarele condiții:
a) se afișează la sediul autorității publice;
b) se inserează în site-ul propriu;
c) se transmite către mass-media, cu cel puțin 10 zile înainte de desfășurare;
d) trebuie adus la cunoștința cetățenilor și a asociațiilor legal constituite care au prezentat sugestii și
propuneri în scris, cu valoare de recomandare, referitoare la unul dintre domeniile de interes public care
urmează să fie abordat în ședința publică;
e) se transmite către mass-media, cu cel puțin 3 zile înainte de desfășurare.
17. Anularea unui act administrativ:
a) se realizează de către autoritatea emitentă;
b) are ca temei ilegalitatea actului:
c) este o formă de desființare a efectelor juridice ale actului administrative dar este aplicabilă și faptelor
administrative;
d) produce efecte juridice atât pentru viitor cât și pentru trecut;
e) atrage obligația de revocare sau anulare a actelor subsecvente.

18. Care dintre următoarele fapte constituie abateri disciplinare în activitatea de răspuns la petiții, în
conformitate cu OG 27/2002?
a) primirea direct de la petent a petiției în vederea soluționării acesteia;
b) nerespectarea termenului de răspuns;
c) intervenții și stăruințe pentru rezolvarea petiției în afara cadrului legal.

19. Refuzul comunicării informațiilor de interes public solicitate:

a) se motivează;
b) se comunică în termen de 15 zile de la primirea petițiilor;
c) se comunică în 5 zile de la primirea petițiilor;
d) se comunică fără a fi obligatorie motivarea.

20. Precizați care dintre următoarele afirmații sunt adevărate, în conformitate cu prevederile Legii
nr. 544/2001:
a) informațiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o instituție publică nu
pot fi incluse în categoria informațiilor clasificate și constituie informații de interes public:
b) persoanele care efectuează studii și cercetări în folos propriu sau în interes de serviciu au acces la fondul
documentaristic al autorității sau al instituției publice pe baza solicitării personale, în condițiile legii.
c) autoritățile și instituțiile publice pot interzice accesul mijloacelor de informare în masă la acțiunile publice
organizate de acestea.
d) informațiile cu privire la datele personale ale cetățeanului pot deveni informații de interes public numai în
măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcții publice.

21. Dreptul administrativ este o ramură a:

a) dreptului public;
b) dreptului constituțional;
c) dreptul privat.
22. Dreptul administrativ reunește normele juridice care reglementează:
a) organizarea, funcționarea și activitatea statului;
b) organizarea, funcționarea și activitatea autorităților administrației publice;
c) relațiile dintre particulari.

23. Autoritățile administrative asigură:

a) organizarea executării și executarea în concret a legii;
b) executarea civilă;
c) executarea penală.

24. Obiectul dreptului administrativ îl constituie..... normele juridice care reglementează organizarea și
funcționarea organelor care îndeplinesc funcția executivă a statului, activitatea acestora realizată prin
mijloace și proceduri specifice și activitatea de natură administrativă a autorității publice

25. Dreptul administrativ cuprinde reglementările referitoare la relațiile dintre:

a) autoritățile administrației publice și persoanele fizice;
b) autoritățile administrației publice și persoanele juridice;
c) autoritățile administrației publice între ele.

26. Fiind o ramură a dreptului public, normele juridice de drept administrativ:

a) au caracter supletiv, adică particularii, în convențiile dintre ei pot deroga de la normele dreptului
administrativ;
b) au caracter obligatoriu, adică cetățenii nu pot deroga de la normele dreptului administrativ;
c) implică exercitarea puterii publice.

27. În realizarea misiunii administrației publice:

a) interesul public primează în fața interesului privat;
b) interesul privat primează în fața interesului public;
c) fiind pe poziții de inegalitate, particularii sunt obligați să respecte dispozițiile autorităților administrației
publice.

28. Explicați caracterul imperativ al normelor juridice de drept administrativ.... utilizeaza cu precadere
metoda autoritarista. Subiectul trebuie sa se supuna vointei organului administratiei publice
29. Mesajele adresate de Președintele României Parlamentului sunt:
a) acte cu caracter politic;
b) acte administrative producătoare de efecte juridice.

30. Actele normative emise de Președintele României sunt:

a) hotărârile:
b) dispozițiile;
c) decretele;
d) legile;
e) ordinele.

31. Controlul exercitat de Președintele României asupra activității Parlamentului constă în:
a) încheie tratate internaționale negociate de Guvern și le supune spre ratificare Parlamentului;
b) poate trimite o lege spre reexaminare Parlamentului;
c) poate sesiza Curtea Constituțională solicitând verificarea constituționalității legii.

32. Aparatul de specialitate al Președintelui României este:

a) Departamentul Național Anticorupție;
b) Cancelaria Președintelui României;
c) Administrația prezidențială.

33. În procesul de formare a Guvernului, atribuțiile Președintelui sunt:

a) inițiază consultări prealabile cu partidele parlamentare:
b) numește prim-ministrul;
c) nominalizează miniștrii.

34. Ca autoritate a administrației publice centrale, rolul Guvernului constă în:

a) coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești în vederea realizării serviciilor publice de interes
județean;
b) medierea problemelor între stat și locuitorii din județe;
c) exercitarea efectivă a puterii executive în stat.
35. Fiind instituția care exercită efectiv puterea executivă rolul Guvernului constă în:
a) elaborează programul de guvernare;
b) asigură realizarea politicii interne și externe a țării;
c) mediază disputele dintre liderii politici;
d) exercită conducerea generală a administrației publice.

36. Guvernul se află în următoarele categorii de raporturi cu celelalte autorități ale administrației
publice:
a) raporturi de subordonare, în calitate de organ ierarhic superior față de ministere, alte scuturi subordonate
și față de prefecți;
b) raporturi de colaborare cu autoritățile centrale autonome;
c) raporturi de tutelă față de autoritățile administrației publice locale.

37. Ca mod de funcționare, activitatea desfășurată de Guvern presupune că:

a) Guvernul se întrunește lunar;
b) Guvernul se întrunește săptămânal;
c) Guvernul funcționează în mod permanent.

38. Actele normative adoptate de Guvern sunt:

a) hotărârile de guvern;
b) dispozițiile miniștrilor;
c) deciziile primului-ministru;
d) ordonanțele de guvern.

39. Dobândirea calității de prim-ministru se realizează după: nici un răspuns corect

a) alegeri prin vot direct;
b) alegeri prin vot indirect;
c) nominalizare;
d) numire ca urmare a promovării unui concurs.

39. În îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin primului-ministru emite.... decizii

40. Ministerele sunt;
a) organe de specialitate ale administrației publice centrale;
b) organe de specialitate ale administrației publice Guvernului;
c) organe de specialitate ale Președintelui.

41. Pentru implementarea unitară a politicilor Guvernului în teritoriu, majoritatea ministerelor au

organizate în teritoriu....organe de specialitate ale administrației publice centrale

42. Precizați funcțiile guvernului.

a) funcţia de strategie, prin care se asigură elaborarea strategiei de punere în
aplicare a Programului de guvernare;
b) funcţia de implementare, prin care se urmăreşte punerea în aplicare a
c) funcţia de reglementare, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ
şi instituţional necesar în vederea realizării obiectivelor strategice;
d) funcţia de administrare a proprietăţii statului, prin care se asigură
administrarea proprietăţii publice şi private a statului, precum şi gestionarea serviciilor
pentru care statul este responsabil;
e) funcţia de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului român, în
condiţiile legii, reprezentarea pe plan intern şi extern, în domeniul său de activitate;
f) funcţia de autoritate de stat, prin care se asigură urmărirea şi controlul
aplicării şi respectării reglementărilor în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii
naţionale, precum şi în domeniile economic şi social şi al funcţionării instituţiilor şi
organismelor care îşi desfăşoară activitatea în subordinea sau sub autoritatea
Guvernului.

43. În funcție de criteriul obiectului de reglementare norme juridice de drept administrative sunt:
a) norme organice;
b) norme imperative;
c) norme de drept procedural;
d) norme generale;
e) norme de drept material.
44. După criteriul ”competența materială” autoritățile se clasifică în:
a) autorități (organe) cu competență generală;
b) autorități locale;
c) autorități centrale;
d) organe ale administrației publice cu competență specială.

45. Formele de activitate întâlnite în activitatea administrației publice care produc efecte juridice
sunt:
a) actul administrativ
b) faptul administrativ
c) declarațiile politice și mesajele autorităților administrației publice
d) operațiunile administrative

46. Sunt forme procedurale concomitente emiterii actului administrativ:

a) comunicarea, publicarea, aprobarea, confirmarea
b) avizul, acordul, propunerea, rapoartele, certificatele
c) cvorumul, majoritatea, motivarea, semnarea, contrasemnarea

47. Potrivit prevederilor Codului Administrativ durata perioadei de stagiu a funcționarilor publici
este:
a) 2 ani
b) 1 ani
c) 10 luni

48. Hotărârile privind dobândirea sau înstrăinarea dreptului de proprietate în cazul bunurilor
imobile se adoptă de consiliu local cu:
a) majoritatea simpla din numarul consilierilor locali in functie
b) majoritate calificata, de doua treimi din numarul consilierilor locali in functie
c) majoritatea absoluta a numarului consilierilor locali In functie

49. Sunt acte administrative individuale:

a) procesul verbal de constatare a contraventiei
b) o hotarare a unui consiliu local de stabilire a taxelor locale
c) autorizatia de constructie.
50. Raportul juridic care exista Intre functionarul public si autoritatea publica In care Isi desfasoara
activitatea se numeste
a. raport de tutela administrativa
b. raport de munca
c. raport de activitate
d. raport de serviciu
e. raport de colaborare

51. ,,Refuzul nejustificat de rezolvare a cererii”, potrivit legii nr 554/2004 a contenciosului administrativ
semnifica:
a. nesolutionarea in termenul legal a unei cereri
b. exprimarea explicita, cu exces de putere, a vointei de a nu rezolva cererea unei persoane
c. tacerea admnistrativa

52. Care dintre actele administrative de mai jos, sunt exemple de acte administrative prin care se
conferă un statut personal sau acte atributive de statut personal ?
a) actul administrativ fiscal prin care se stabileşte impozitul pe care îl datorează un cetăţean pentru clădirile
pe care le deţine;
b) autorizațiile de construcție
c) procesul-verbal de contravenţie;
d) diploma şcolară, diploma universitară, decizia de pensionare.

53. Termenul maxim de soluționare a petițiilor:

a) 30
b) 45
c) 15
d) 10

54. Autoritățile adminsitrației publice sunt înființate pentru realizarea:

a) puterii legislative
b) puterii judecătorești
c) puterii executive
55. Pentru existenta unui raport juridic administrativ se impune a fi indeplinite urmatoarele conditii
a) să existe o relație socială care face parte din sfera administrației publice, în cadrul căreia cel puțin unul dintre
subiecte este autoritate a administrației publice
b) să existe norme juridice de drept administrativ care să reglementeze această relația socială, stabilind
conduita subiectelor.
c) să se producă sau să se realizeze anumite fapte cu relevanță juridică, sub forma acțiunilor sau evenimentelor.

56. Actele prim-ministrului sunt

a. Dispozitii
b. Ordonante
c. Ordine
d. Hotarari
e. Decizii

57. Prin ,,tacerea administrativa” se intelege:

a. refuzul explicit de a rezolva cererea unei persoane.
b. nesolutionarea in termenul legal a unei cereri
c. exprimarea explicita, cu exces de putere, a vointei de a nu rezolva cererea unei persoane
d. refuzul nejustificat de rezolvare a cererii.

58. Notiunile de administratie publica are urmatoarele acceptiuni:

a. Administratia ca autoritate Insarcinata cu solutionarea litigiilor
b. Administratia ca activitate de organizare a executarii si de executare In concret a legilor, In principal, de
catre organele care compun acest mecanism
c. Admnistratia ca organizare- ansamblul autoritatilor publice, organele administrative, institutiilor care
aplica legea.
59. Sedintele consiliului local se desfasoara legal in prezenta
a. acel putin unei treimi din numarul consilierilor In functie
b. majoritatii calificate a consilierilor locali In functie
c. majoritatii consilierilor locali in functie

60. Actele administrative pe care le emite primarul poarta denumirea de

a. ordine
b. dispozitii
c. hotarari
d. decizii

61. Sunt forme procedurale anterioare emiterii actului administrativ 93

a. comunicarea, publicarea, aprobareasiconfirmarea
b. cvorumul, majoritatea, motivarea si semnarea, contrasemnarea
c. avizul, acordul, propunerea, raportul, certificat.

62. Potrivit prevederilor Codului Administrativ, consiliul local se dizolva de drept in cazul in care
a. numarul consilierilor locali In functie este mai mic decat jumatate din numarul membrilor consiliului local
si nu a putut fi completat cu supleanti
b. nu a adoptat nicio hotarare In 3 sedinte ordinare sau extraordinare tinute pe durata a patru luni
calendaristice consecutive
c. nu se Intruneste cel putin Intr-o sedinta ordinara sau extraordinara, pe durata a patru luni calendaristice
consecutive, desi a fost convocat conform prevederilor legale.

63. Potrivit criteriului organic, actele administrative se clasifica in

a. acte administrative emise de autoritatile administrative, acte administrative emise de alte autoriati publice,
acte administrative prin delegatie
b. acte administrative normative si acte administrative individuale

64. Sunt tipuri ale raspunderii juridice a functionarilor publici

a. raspunderea disciplinara
b. raspunderea civila
c. raspunderea penala

65. Cvorumul
a. se refera la numarul de voturi necesare pentru adoptarea unui act administrativ de catre un organ colegial
b. reprezinta numarul de membri, raportat la numarul total al membrilor organului colegial, care trebuie sa
fie prezenti pentru ca sedinta organului colegial sa fie legal constituita si deliberarile acestuia sa fie valabile.

66. In dreptul administrativ

a. interesul public are prioritate fata de interesul privat
b. interesul privat primeaza fata de interesul public
c. subiectii raportului juridic administrativ se afla pe pozitie de egalitate
67. Raporturile de serviciu
a. se nasc prin contractul individual de munca, Incheiat In conditiile legii
b. se nasc prin acte administrative prin delegatie
c. se nasc si se exercita pe baza actului administrativ de numire, emis in conditiile legii.

68. Raportul de coordonare presupune ca

a. unul dintre subiectii raportului desfasoara o activitate de Indrumare a celuilalt subiect
b. unul dintre subiecti realizeaza controlul legalitatii actelor administrative emise de catre autoritatile
administratiei publice locale autonome
c. unul dintre subiectii raportului este plasat pe o pozitie ierarhic superioara (supraordonata), iar celalalt
subiect este plasat pe o pozitie inferioara sau subordonata

69. Este functionar public

a. viceprimarul
b. secretarul unitatii administrativ-teritoriale
c. primarul
d. presedintele consiliului judetean

70. Normele de drept administrativ sunt acele norme care reglementeaza

a. raporturile juridice dintre o persoana fizica (salariat) , pe de o parte, si o persoana juridica sau o persoana
fizica (anajator)
b. raporturile juridice patrimoniale si nepatrimoniale dintre particulari
c. raporturile sociale ce apar Intre autoritatile administratiei publice In realizarea sarcinilor administrative
d. raporturi care apar Intre autoritatile administratiei publice si particulari

71. Schimbarea din functie a presedintelui de sedinta al consiliului local se realizeaza

a. prin hotarare a consiliului local adoptata cu majoritate simpla
b. la initiativa oricarui consilier local
c. prin hotarare a consiliului local adoptata cu majoritate absoluta
d. la initiativa primarului
e. la initiativa a cel putin unei treimi din numarul consilierilor
72. Sunt raporturi de subordonare, raporturile dintre
a. Prefect si consiliile locale
b. Primar si consiliul local
c. Consiliul Judetean si consiliile locale din judet
d. Guvern si prefecti
e. Ministere si serviciile deconcentrate plasate la nivelul judetelor.
f. Prefect si Primar

73. In conformitate cu prevederile Codului Administrativ, primarul actioneaza ca reprezentant al

statului In comuna sau In orasul In care a fost ales, In situatia In care exercita
a. functia de ofiter de stare civila, de autoritate tutelara si asigurarea functionarii serviciilor publice locale de
profil
b. atributia de a propune acordarea de distinctii si titulari
c. atributia de a propune proiectul de buget
d. atributii privind organizarea si desfasurarea alegerilor, referendumului si a recensamantului

74. Avizul consultativ

a. o forma procedurala anterioara care presupune o consultare obligatorie de realizat
b. poate fi solicitat altei autoritati publice sau publicului (cetatenilor)
c. cand emite actul, autoritatea care a solicitat opinia (avizul) trebuie sa i se conformeze

75. Actiunea de contencios administrativ obiectiv

a. este un contencios In anulare
b. este o actiune de contencios In plina jurisdictie
c. este un proces ,,contra actului administrativ”, raportat la legi sau alte acte
d. este o actiune care are In centrul sau preocuparea fata de drepturile subiective care se preocupa de
legalitatea obiectiva a actului administrativ.

76. Potrivit Codului Administrativ, Consiliul local se constituie

a. In maxim 20 de zile de la data alegerilor locale
b. In maxim 60 de zile de la data alegerilor locale
c. In maxim 45 de zile de la data alegerilor locale.
77. Raportul de tutela este acel tip de raport
a. care poate fi asimilat raporturilor de subordonare
b. al carui obiect consta In controlul legalitatii actelor administrative emise de catre autoritatile
administratiei publice locale autonome
c. ai carui obiect consta In activitatea de coordonare sau Indrumare a unei autoritati de catre alta autoritate

78. Actul administrativ

a. este o manifestare unilaterala de vointa
b. este executoriu din oficiu
c. este obligatoriu
d. este emis pe baza legii, In scopul executarii sau organizarii executarii legii.

79. Primarul poate delega, prin dispozitie, atributiile ce Ii sunt conferite de lege
a. secretarului general al unitatii administrativ teritoriale
b. administratorului.

80. In temeiul unor dispozitii ale legii contenciosului administrativ, dar si a unor legi speciale,
introducerea actiunii In contencios administrativ are ca efect suspendarea de drept a actului
administrativ atacat atunci cand
a. este contestat prin recurs gratios
b. este contestat prin recurs ierarhic
c. este atacat cu actiune la instanta de contencios administrativ de persoanele fizice sau juridice
d. actiunea este promovata de catre Prefect.

81. Prefectul, ca autoritate de tutela administrativa jurisdictionalizata poate ataca In fata

contenciosului administrativ
a. dispozitiile primarului, hotararile consiliului local, dispozitiile presedintelui consiliului judetean si
hotararile consiliului judetean.
b. actele normative si individuale, In temeiul de 6 luni prevazut de art. 11 alin 1. Din Legea contenciosului
administrativ
c. actele administrative normative, oricand
d. actele administrative individuale pot fi atacate In termenul de 6 luni cu posibilitatea de prelungire a
termenului la un an
e. actele administrative atacate de prefect nu sunt Intotdeauna suspendate de drept.
82. Prin ,, refuzul nejustificat de rezolvare a cererii”legiuitorul Intelege
a. tacerea administrativa
b. exprimare aexplicita, cu exces de putere, a vointei de a nu rezolva cererea unei persoane.

83. Refuzul nejustificat al autoritatii publice de solutionare a unei cereri vizand emiterea unui aviz
(operatiuneadministrativa) este contestabil pe calea contenciosului administrativ ?
a. da
b. nu

84. Adresa Directiei deconcentrate a unui minister prin care se decide diminuarea salariului unui
functionar public este
a. actul administrativ
b. faptul administrativ
c. operatiunile administrative

85. Actiunea prefectului In contencios administrativ prezinta urmatoarele caracteristici

a. este o actiune de plina jurisdictie
b. este o actiune In anulare
c. determina suspendarea de drept a actului administrativ atacat
d. priveste doar actele administrative normative emise de autoritatile administratiei publice locale
e. obiectul controlului de tutela exercitat de prefect il constituie actul administrativ, tacerea administratiei si
refuzul nejustificat.

86. Exceptia de ilegalitate

a. nu poate fi ridicata In orice proces, ci numai In litigii de contencios administrative
b. nu presupune anularea actului administrativ, ci doar Inlaturarea lui din cauza
c. nu poate fi ridicata oricand fiind posibil a fi ridicata numai In prima instanta
d. nu poate fi ridicata de oricare parte a procesului, ci numai de catre reclamant
e. vizeaza legalitatea unui act administrativ cu caracter individual.

87. In caz de remaniere guvernamentala

a Primul Ministru ii revoca pe unii membri ai guvernului la propunerea Prsedintelui Romaniei
b. Presedintele Romaniei revoca membrii guvernului la propunerea primului ministru
c. Primul ministru ii revoca pe unii membri ai guvernului, urmand ca presedintele Romaniei sa-i numeasca
pe toti ministrii
88. Precizati care din urmatoarele enunturi referitoare la participarea cetatenilor si a asociatiilor
constituite la procesul de luare a deciziilor sunt adevarate
a. adoptarea deciziilor administrative tine de competenta execlusiva a autoritatilor publice.
b. minuta sedintei publice, incluzand si votul fiecarui membru, va fi afisata la sediul autoritatii publice in
cauza si publicata in site-ul propriu chiar si in cazurile in care s-a hotarat vot secret
c. punctele de vedere exprimate in cadrul sedintelor publice de persoanele invitate au valoare de
recomandare

89. Avizul prefectului privind proiectul de buget transmis de catre conducatorii serviciilor publice
deconcentrate ale ministerelor si ale celoralte organe ale administratiei publice centrale din
subordinea Guvernului este :
a. aviz facultativ
b. aviz consultativ
c. aviz conform

90. Se adopta cu votul majoritatii consilierilor locali in functie urmatoarele hotarari Pag 60
a. hotararile privind bugetul
b. hotararile privind contractarea de imprumuturi, in conditiile legii
c. hotararile privind patrimoniul
d. hotararile privind taxele si impozitele locale

91. In conformitate cu Legea administratiei pulice locale, primarul actioneaza ca reprezentant al

statului in comuna sau in orasul in care a fost ales, in exercitatrea urmatoarelor atributii Pag 75
a. atributia de ofiter de stare civila
b. atributia de numire si eliberare din functie a aparatului propriu de specialitate a consiliului local
c. atributia de autoritate tutelara
d. atributii ce-i revin din acte normative privitoare la recensamant
e. atributii ce-i revin din acte normative la organizarea si desfasurarea alegerilor.
92. Consiliul local adopta cu votul a cel putin doua treimi din numarul consilierilor locali in functie –
nici un răspuns corect
a. hotararile privind bugetul local
b. hotararile privind contractarea de imprumuturi, in conditiile legii
c. hotararile privind patrimoniul
d. hotararile privind participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala sau cooperare
transfrontaliera
e. hotararile prin care se stabilesc impozite si taxe locale.

93. In temeiul unor dispozitii ale legii contenciosului administrativ, dar si a unor legi speciale,
introducerea actiunii in contenciosul administrativ are ca efect suspendarea de drept a actului
administrativ atacat atunci cand:
a. este contestat prin recurs gratios
b. este contestat prin recurs ierarhic
c. este atacat cu actiune in instanta de contencios administrativ de persoanele fizice sau juridice
d. actiunea este promovata de catre Prefect

94. Sindicatele pot avea calitatea de reclamant in litigiile de contencios administrativ

a. da
b. nu

95. Legea 188/ 1999 privind statutul functionarilor publici se aplica urmatoarelor categorii
a. functionarilor publici din autoritatile si institutiile publice din administratia centrala
b. personalului din aparatul de lucru al institutiilor si autoritatilor publice angajat cu contract individual de
munca
c. cadrelor didactice
d. functionarilor publici din autoritatile si institutiile publice din administratia locala

96. Dupa nivelul atributiilor titularului functiei publice, functiile publice se impart in
a. functii publice corespunzatoare functionarilor debutanti si definitivi
b. functii publice corespunzatoare categoriei inaltilor functionari publici, functii publice de conducere,
functii publice de executie
c. functii publice generale si specifice
d, functii publice de stat, teritoriale, locale
97. In conformitate cu pervederile legii 188/1999 privind Statutul functionarilor publici,
functionarilor publici le este interzis
a. Sa primeasca direct cereri a caror rezolvare intre in competenta lor
b. Sa discute direct cu petentii, cu exceptia carora le este stabilit asemenea atributii
c. Sa intervina pentru solutionarea acestor cereri

98. Sunt sanctiuni disciplinare, in conformitate cu prevederile Legii 188/1999 privind Statutul
functionarilor publici urmatoarele
a. mustrarea scrisa
b. diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioada de pana la 3 luni
c. suspendarea dreptului de avansare in gradele de salarizare sau dupa caz, de promovare in functia publica
pe o perioada de la 1 la 3 ani
d. retrogradarea in treptele de salarizare sau retrogradarea in functia publica pe o perioada de pana la un an
e. suspendarea de drept a raportului de serviciu
f. eliberarea din functia publica

99. Potrivit legii 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, functionarul public depune
juramantul de credinta
a. in 3 zile de la afisarea rezultatelor concursului organizat pentru ocuparea functiei respective
b. oricand, pana la finalizarea perioadei de stagiu
c. in 3 zile de la emiterea actului administrativ de numire in functia publica

100. Promovarea in functie publica de executie in gradul profesional imediat superior celul detinut de
functionarul public se face astfel
a. prin concurs sau examen, organizat anual
b. concursul sau examentul este organizat semestrial de catre autoritatile si institutiile publice
c. prin transformarea postului ocupat de functionarul public ca urmare a promovarii concursului sau
examenului.

101. Raportul anual privind transparenta decizionala, poate cuprinde urmatoarele elemente
a. numarul total al recomandarilor incluse in proiectele de acte normative si in continutul deciziilor luate
b. numarul participantilor la sedintele publice
c. situatia cazurilor in care autoritatea publica a fost actionata in justitie pentru nerespectarea prevederilor
prezentei legi
d. evaluarea proprie a parteneriatului cu cetatenii si asociatiile legal constituite ale acestora
102. Validarea alegerii primarului
a. se face in termen de 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor
b. se face in termen de 15 zile de la data desfasurarii alegerilor
c. are loc in camera de consiliu a judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla comuna sau orasul
d. de catre un judecator desemnat de presedintele judecatoriei

103. Viceprimarul
a. este ales cu votul majoritatii calificate a consilierilor locali
b. este ales din randul membrilor consiliului local
c. poate fi schimbat din functie de catre consiliul local, prin hotarare adoptata cu votul majoritatii
consilierilor in functie
d. poate fi schimbat din functie la propunerea primarului sau a unei treimi din numarul consilierilor locali in
functie
104. Agentia Nationala a Functionarilor Publici are legitimare procesuala activa si poate sesiza
instanta de contencios administrativ competenta cu privire la :
a. actele prin care autoritatile sau institutiile publice incalca legislatia referitoare la functia publica si
functionarii publici, contestate ca urmare a activitatii proprii de control
b. refuzul autoritatilor de a aplica prevederile legale in domeniul functiei publice si al functionarilor publici.

105. Refuzul nejustificat al autoritatii publice de solutionare a unei cereri vizand emiterea unui aviz (
operatiune administrativa) este contestabil pe calea contenciosului administrativ ?
a. da
b. nu

106. Modalitatea de lucru a Consiliului local este sedinta. Tipurile acestor sedinte, Potrivit Codului
administrativ sunt
a. ordinare, cel putin o data pe luna la convocarea primarului
b. imediate sau de indata
c. Ordinare cel putin o data pe saptamana la convocarea primarului
d. Extraordinare la convocarea primarului sau a cel putin unei treimi din numarul consilierilor locali in
functie
 PARTEA IV

1. Ce este cvorumul? Nu-s sigură.

a) formalitate procedurală concomitentă emiterii actului administrativ
b) operaţiunea prin care organul administrativ emitent aduce la cunoştinţa celui interesat un act
administrativ;
c) cerinţele obligatorii pentru valabilitatea unui proces-verbal de contravenţie;
d) numărul de voturi necesare pentru ca hotărârea să fie valabilă şi obligatorie;
e) formă procedurală prin care autorizaţia este considerată acordată dacă autoritatea
administraţiei publice nu răspunde solicitantului în termenul prevăzut de lege pentru emiterea
respectivei autorizaţii.
f) numărul minim de membri prevăzut de lege pentru întrunirea valabilă a unui organ colegial

2. Ce se înțelege prin confirmarea unui act administrativ?

a. actul prin care un organ al administrației publice încunoștiințează subiectul de drept interesat
că înțelege să- și mențină un act administrativ anterior
b. actul prin care un organ al administrației publice urmărește să acopere un viciu al propriului
său act emis anterior sau să acopere un viciu de care era lovit un act al organului inferior
c. o aprobare dată de organul administrativ superior fără de care un act juridic anterior nu poate
fi pus în executare
d. o aprobare dată de un organ al administrației publice la o cerere înaintată de o persoană fizică
sau juridică

3. Condițiile de valabilitate ale actului administrativ:

a. să fie emis de autoritatea concomitentă și în limitele competenței sale
b. să fie emise în forma și cu respectarea procedurii prevăzute de lege
c. să fie conform cu Constituția, legile și actele normative în vigoare
d. să fie conform cu interesul public urmărit de lege

4. Majoritatea:
a. este o formalitate procedurală concomitentă emiterii actului care se referă la numărul necesar
de voturi pentru ca un act să fie valabil adoptat
b. reprezintă o formalitate legală necesară a fi îndeplinită pentru ca ședința în care se adoptă
actul administrativ să fie legal consitituită

5. Sunt forme procedurale posterioare emiterii actului administrativ:

a. avizul, acordul, propunerea, raportul
b. cvorumul, majoritatea, motivarea și semnarea, contrasemnarea
c. comunicarea, publicarea, aprobarea și confirmarea

6. Abrogarea unui act administrativ este în esență:

a. revocare
b. anulare
c. modificare
d. contestarea inexistenței

7. Cine are autoritatea competentă să suspende un act administrativ? Nu-s sigură.

a. autoritățile administrative emitente
b. autoritățile admnistrative ierarhic superioare, instanțele de contencios administrativ,
Ministerul Public
c. autoritățile administrative emitente, autoritățile administrative imediat superioare, prefectul
și Agenția Națională a Funcționarilor Publici
d. Camera Deputaților, Senatul, Ministerul Public și Agenția Națională a Funcționarilor Publici

8. Ce se înțelege prin revocarea unui act juridic administrativ? Nu-s sigură.

a. o modalitate prin care efectele juridice ale actelor administrative încetează dar numai
temporar, pentru o anumită perioadă de timp
b. modalitate specifică de încetare a efectelor juridice ale actelor administrative de către
organul administrativ emitent
c. încetarea definitivă pentru viitor a efectelor juridice ale unui act administrativ normativ prin
emiterea unui alt act administrativ sau prin afectul legii
9. Ce se întelege prin anularea unui act juridic administrativ?
a. o modalitate prin care efectele juridice ale actelor administrative înceteazî, dar numai
temporar, pentru o anumită perioabă de timp
b. manifestarea de voință a unei autorități publice prin care se desființează efectele juridice ale
unui act administrativ emis de o altă autoriate publică
c. manifestarea de voință prin care autoritatea emitentă a actului determină încetarea a efectelor
actului emis cu încălcarea legii
d. încetarea definitivă pentru viitor a efectelor juridice ale unui act administrativ normativ prin
emiterea unui alt act administrativ sau prin efectul legii

10. Alegeți formele procedurale anterioare emiterii actului administrativ:

a. avizele
b. acordul
c. propunerile
d. rapoartele
e. sesizările

11. Ce este aprobarea?

a. manifestarea de voință a unui organ superior, prin care se declară de acord cu un act deja
emis de un organ inferior, act care fără această manifestare de voință posterioară lui, nu ar
produce, conform legii efecte juridice.
b. înțelegere, manifestarea de voință (comunicat, înștiințare etc.) prin care o autoritate publică
își menține un act administrativ emis anterior
c. este doar o manifestare de voință a unui alt organ administrativ cu privire la un act
administrativ deja elaborat de autoritatea emitentă

12. Care sunt motivele suspendării unui act administrativ?

a. există un dubiu cu privire la legalitatea sa
b. ilegalitatea actului administratv
c. există îndoieli cu privire la oportunitatea sa
c. inoportunitatea
13. Ce se înțelege prin statutul funcționarilor publici?
Funcționarul public este persoana numită, în condițiile legii într-o funcție publică.

14. Funcționarii publici sunt:

a. prefectul, Avocatul Poporului, personalul Ministerului Public, personalul luat în evidență de
Agenția Națională a Funcționarilor Publici
b. primarii, ofițerii și subofițerii din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, special
abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de către miniștrii și de către alți conducători ai
autorităților administrației publice și centrale, de prefecți, președinți ai consiliilor județene,
primari, de primarul general al municipiului București, precum și de alte persoane prevăzute în
legi speciale
c. persoanele care ocupă o funcție permanentă, și investită în mod legal cu atribuțiile acesteia,
în scopul realizării competenței autorității publice sau instituției publice din care face parte
acea funcție
d. persoanele numite, în condițiile legii într-o funcție publică

15. Ce se înțelege prin corpul funcționarilor publici?

Totalitatea funcționarilor publici care îndeplinesc activitățile prevăzute anterior în cadrul
autorităților și instituțiilor publice din administrația publică centrală și locală.

16. Autoritățile și instituțiile publice în cadrul cărora sunt înființate funcții publice sunt:
a. autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice centrale
b. autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice locale
c. structurile de specialitate ale Administrației Prezidențiale
d. structurile de specialitate ale Parlamentului României
e. structurile autorității judecătorești
17. Ce se înțelege prin funcția publică?
a. transformarea în lumea materială înconjurătoare care produce efecte juridice, independent
de existența unei manifestări de voință în acest scop
b. complexul drepturilor și obligațiilor de interes general public stabilit potrivit legii în scopul
realizării competenței unei autorități sau instituții publice de către persoane legal învestitec. manifestarea
unilaterală de voință, făcută în scopul de a produce efecte juridice a cărei
realizare este garantată de puterea publică cu care sunt înzestrate autoritățile administrației
publice
d. activitate a administrație publice în vederea îndeplinirii de către acestea a atribuțiilor
conferite de lege, care nu produc prin ea însăși efecte juridice

18. Ce raport juridic există între autoritatea publică și funcționarul public?

a. rapot de muncă
b. raport de serviciu

19. Pot beneficia de statute speciale funcționari publici care își desfășoară activitatea în cadrul
următoarelor servicii publice:
a. structurile de specialitate ale Parlamentului României
b. structuri de specialitate ale Administrației Prezidențiale
c. corpul magistraților
d. serviciile diplomatice și Consulare
e. cadrele didactice
f. instituțiile din sitemul de ordine publică și securitate națională
g. structurilor de specialitate ale Consiliului Legislativ
20. Prevederile Codului administrativ privind funcționarii pubici nu se aplică în raport cu:
a. personalul contractual salariat din aparatul propriu al autorităților și instituțiilor publice, care
desfășoară activități de secretariat, administrative, protocol, gospodărire, întreținere-reparații
și de deservire, pază
b. personalul salariat încadrat la cabinetul demnitarului
c. magistrații, personalul asimilat acestora
d. cadrele didactice și alte categorii de personal din unitățile și instituțiile de învățământ
e. persoanele numite sau alese în funcții de deminitate publică
f. personalul din unitățile sanitare
g. personalul regiilor autonome, companiile și societăților naționale, precum și al societăților
din sectorul public
h. personalul militar
i. membrii Corpului diplomatic și consular al României

21. Alegeți trăsăturile funcționarilor publici: Nu-s sigură.

a. este o persoană juridică aleasă democratic, conform algoritmului legal
b. este învestită în mod legal în funcție printr-un act de voință unilaterală, urmat de depunerea
jurământului prevăzut de lege
c. exercită o funcție publică cu caracter permanent

22. Ce sunt funcțiile publice din clasa a-II-a?

a. funcții publice stabilite și avizate în cadrul aparatului propriu al autorităților administrației
publice locale și al instituțiilor publice subordonate acestora
b. funcții publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari public
c. ansamblul atribuțiilor și responsabilităților cu caracter specific unor autorități și instituții
publice, în vederea realizării competențelor lor specifice sau care necesită competențe și
responsabilități specifice
d. funcții publice corespunzătoare categoriei funcționarilor publici de execuție
e. funcții publice cu studii superioare de scurtă durată absolvite cu diplomă
23. Care sunt gradele profesionale ale funcțiior publice de execuție?
a. clasa I, clasa a-II-a, clasa a-III-a
b. superior, principal, asistent, debutant
c. funcționari publici debutanți și funcționari publici definitivi
d. funcționari supuși statutului general și funcționari supuși unor statute speciale

24. Ce sunt funcțiile publice din clasa I?

a. ansamblul atribuțiilor și responsabilităților cu caracter general și comun tuturor autorităților
li instituțiilor publice, în vederea realizării competențelor lor generale
b. funcțiile publice pentru a căror ocupare se cer studii superioare de lungă durată absolvite cu
diplomă de licență sau echivalentă
c. funcțiile publice pentru a căror ocupare se cer studii liceale, absolvite cu diplomă
d. funcțiile publice stabilite și avizate în cadrul prefectului, serviciilor publice deconcentrate
ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile
administrativ teritoriale

25. Funcțiile publice se clasifică după nivelul la care este situată autoritatea sau instituția
publică în:
a. funcții publice corespunzătoare funcționarilor debutanți și definitivi
b. funcțiile publice generale și specifice
c. funcții publice de stat, teritoriale, locale

26. Funcții publice de stat sunt funcțiile publice stabilite în cadrul:

a. Ministerelor
b. structurilor autorității judecătorești
c. serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației
publice centrale
d. structurilor de specialitate ale Administrației Prezidențiale
e. structurilor de specialitate ale Parlamentului României
f. aparatul propriu al autorităților administrației publice locale

27. Categoria înalților funcționari publici cuprinde persoanele numite în una dintre următoarele
funcții publice: Nu-s sigură.
a. secretarul general și secretarul general adjunct din cadrul autorităților și instituțiilor publice
centrale
b. director general și director general adjunct
c. prefect
d. subprefect
e. ministru
f. secretar de stat
g. inspector guvernamental

28. Funcția publică de secretar general al unității administrativ-teritoriale este: Nu-s sigură.
a. înaltă funcție publică
b. funcție publică generală
c. funcție publică specifică
d. funcție publică de conducere
e. funcție publică de evecuție

29. Promovarea:
a. în grad profesional și în clasă nu sunt condiționate de existența unui post vacant
b. în grad profesional și în clasă sunt condiționate de existeța unui post vacant
c. într-o funcție publică din categoria înalților funcționari publici, precum și într-o funcție
publică de conducere nu este condiționată de existența unui post vacant
d. într-o funcție publică din categoria înalților funcționari publici, precum și într-o funcție
publică de conducere este condiționată de existența unui post vacant.

30. Funcționarul public are dreptul să refuze îndeplinirea dispozițiilor primite de la superiorul
ierarhic:
a. în scris
b. motivat
c. dacă le consideră ilegale
d. dacă dispoziția este formulată în scris, funcționarul public este obligat să o execute, chiar
dacă este vădit ilegală
e. are îndatorirea să aducă la cunoștință superiorului ierarhic al persoanei care a emis dispoziția
astfel de situații

31. Actul administrativ de numire în funcție publică are formă scrisă și trebuie să conțină:
a. temeiul legal al numirii
b. numele funcționarului public
c. denumirea funcției publice
d. data de la care urmează să exercite funcția publică
e. drepturile salariale
f. locul de desfășurare a activității

32. Care este modalitatea prin care o persoană poate deveni funcționar public?
a. alegerea în funcție
b. numirea în funcție publică
c. desemnarea în funcție publică

33. Potrivit Codului administrativ, funcționarul public depune jurământul:

a. în 3 zile de la afișarea rezultatelor concursului organizat pentru ocuparea funcției respective
b. oricând, până la finalizarea perioadei de stagiu
c. în 3 zile de la emiterea actului administrativ de numire în funcția publică definitivă

34. Sunt sancțiuni disciplinare în conformitate cu prevederile Codului administrativ,

următoarele:
a. mustrarea scrisă
b. diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioadă de până la 3 luni
c. diminuarea drepturilor salariale cu 10-15% pe o perioadă de până la un an de zile
d. suspendarea dreptului de promovare pe o perioadă de la unu la 3 ani
e. retrogradarea într-o funcție publică de nivel inferior, pe o perioadă de până la un an, cu
diminuarea corespunzătoare a salariului
f. destituirea din funcția publică
g. suspendarea de drept a raportului de serviciu
h. eliberarea din funcție publică

35. Constituie abateri disciplinare ale funcționarilor publici următoarele:

a. nerespectarea a programului de lucru
b. nerespectarea disciplinei financiare
c. abuzul în serviciu contra intereselor persoanei9
d. manifestările care aduc atingerea prestigiului autorității sau instituției publice în care își
desfășoară activitatea
e. neglijarea repetată în rezolvarea lucrărilor
f. producerea de pagube autorității

36. Situații care angajează răspunderea civilă a funcționarilor publici:

a. pentru pagubele produse cu vinovăție patrimonului autorității sau instituției publice în care
funcționează
b. pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit
c. pentru daunele plătite de autoritatea sau instituia publică în calitate de comitent, unor terțe
persoane, în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile

37. Când intervine răspunderea penală a funcționarilor publici?

a. în situația săvârșirii de contravenții
b. în situația săvârșirii de infracțiuni
c. în situația săvârșirii de abateri disciplinare
d. în situația producerii unor pagube

38. Funcționarul public poate să comunice încetarea raporturilor de serviciu prin demisie.
Demisia: Nu-s sigură.
a. trebuie notificată în scris persoanei care are competența legală de numire în funcția publică
b. trebuie în mod obligatoriu motivată
c. nu trebuie motivată
d. produce efecte din momentul înregistrării

39. Care sunt trăsăturile specifice funcției publice? Nu-s sigură.

a. este creată în scopul realizării competenței autorităților publice și serviciilor publice, în
general, și ale administrației publice în special
b. se atribuie în urma licitației deschise, a licitației restrânse, a dialogului competitiv sau a
negocierii
c. are ca obiect prestarea unuia sau a mai multor servicii de către un particular în favoarea unei
autorități publice
d. are caracter de continuitate, fără limită de timp și fără intermitență

40. Delegarea funcționarilor publici:

a. se dispune în interesul autorității sau instituției publice în care este încadrat funcționarul
public, pe o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice într-un an
b. este o modalitate de modificare a raportului de serviciu
c. o modalitate de încetare a raportului de serviciu care se dispune de persoana care are
competența legală de numire în funcția publică prin act administrativ și care se comuniă
funcționarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere
d. se dispune în interesul autorității sau instituției publice în care este încadrat funcționarul
public, pe o perioadă de cel mult 180 de zile calendaristice într-un an
e. o sancțiune disciplinară, aplicată pentru motive neimputabile funcționarului public

41. Destituirea din funcția publică se dispune:

a. din cauza faptului că starea sănătății fizice/psihice a funcționarului public, constatată prin
decizie a organelor competente de expertiză medicală, nu mai este corespunzătoare
b. la cererea funcționarului public
c. la expirara termenului în care a fost ocupată, pe perioada determinată, funcția publică
d. pentru săvârșirea repetată a unor abateri disciplinare
42. În ce condiții poate avea loc raporturile de serviciu ale funcționarilor publici?
a. de drept
b. prin acordul părților
c. prin eliberare din funcție publică
d. prin destituire din funcție publică
e. prin demisie

MANAGEMENT PUBLIC

PARTEA I

1. Care dintre următoarele concepte corespunde afirmației: În schimbul resurselor puse la

dispoziție de către cetățeni, organizațiile publice sunt obligate să obțină rezultate în termeni de
economie, eficacitate și eficiență.
a. Subsidiaritate
b. Valoare pentru bani
c. Responsabilitate managerială
d. Transparență

2. Tehnicile de marketing public se pot referi la:

a. Descurajarea unor comportamente publice
b. Construcția unei imagini pozitive a instituției publice
c. Activități de recrutare pentru diverse organizații publice
d. Încurajarea unor comportamente publice

3. Urmărirea exclusivă a interesului personal poate fi, în anumite cazuri, dezastroasă pentru
comunitate. Acest lucru este exemplificat de:
a. Dilema prizonierului
b. Dilema comunităților
c. Tragedia contribuabilului
d. Tragedia comunităților

4. Reacția pe care o au grupurile afectate (clienți/ cetățeni, beneficiari, etc.) la rezultatele și

imapactul obținute de către organizație se numește:
a. Feedback
b. Input
c. Output
d. Outcome
5. Care dintre următoarele sunt eșecuri ale pieței?
a. Bunurile publice
b. Prețul ridicat al chiriilor
c. Externalitățile
d. Asimetria informațională
e. Concurența perfectă
f. Internalitățile
g. Nici un răspuns corect
h. Concurența imperfectă (monopol, oligopol)

6. Leadership-ul organizațional se bazează pe diferite tipuri de influență:

a. Inspirație
b. Persuasiune irațională
c. Nici un răspuns corect
d. Convocare
e. Apropierea
f. Politici/ Tactici de coaliție

7. O decizie strategică influențează sau afectează oganizația:

a. Pe termen scurt și superficial
b. Pe termen scurt și de o manieră determinată
c. Pe termen lung și de o manieră determinată
d. Pe termen lung și superficial

8. Definițiile referitoare la leadership au în comun următoarele elemente:

a. Ideea că acest termen se referă la un fenomen de grup
b. Ideea că liderul este înnăscut („lider de naști, nu devii”)
c. Ideea că liderii pot fi găsiți numai în vârful ierarhiilor formale
d. Ideea exercitării unui proces de influențare intenționată a membrilor organizației de către leader
e. Ideea că leaderul poate fi analizat pe baza unui set de caracteristici

9. Rațiunea de a exista a organizațiilor publice se bazează pe următoarele idei:

a. Anumite servicii sunt prea costisitoare pentru a fi furnizate de firme private
b. Organizațiile publice sunt mai eficiente decât organizațiile private
c. De anumite servicii beneficiază toți cetățenii care trebuie să plătească taxe în schimbul acestora
d. Cetățenii dețin competențele necesare pentru a lua cele mai bune decizii
e. Fără organizațiile publice ar fi haos

10. Următoarele sunt caracteristici specifice organizațiilor publice:

a. Absența pieței ca output
b. Susținerea necondiționată a publicului
c. Influnețele politice
d. Caracterul coercitiv al anumitor activități
e. Lipsa constrângerilor legale și formale
f. Claritatea obiectivelor, lipsa conflictului

11. Diagnoza organizațională presupune sau trebuie să includă:

a. Niciunul dintre răspunsuri
b. Blamarea birocrației
c. Blamarea individului
d. Relaționarea disfuncționalităților organizaționale...

12. Rolul managementului strategic este:

a. Producerea unei cantități semnificative de documente strategice
b. Integrarea viziunii strategice la toate nivelurile organizației
c. Promovarea exclusivă a planificării strategice

13. Organizațiile publice...

a. Își îmbunătățesc performanțele prin promovarea specializării și diviziunii muncii
b. Se bazează pe coordonare și control pentru atingerea obiectivelor organizației
c. Nu vizează obiectivele specifice, prestabilite
d. Sunt construite în ideea atingerii unor interese politice partizante

14. Organizațiile publice (comparativ cu cele private) se caracterizează prin faptul că:
a. Operează în condiții de inexistență sau existență limitată a concurenței
b. Tind să aibă un număr mare de obiective, uneori aflate într-o relație contractuală
c. Sunt deseori conduse de profesioniști
d. Dispun de un instrument foarte bun de evaluare a activității proprii: profitul
e. Beneficiază de susținerea necondiționată a publicului
f. Urmăresc finalități externe lor, se confruntă cu restricții legale mai puternice în activitatea lor

15. Organizațiile publice și organizațiile private... habar n-am... cum vrea domnu
a. Sunt exact la fel din perspectiva managementului
b. Sunt diferite în majoritatea aspectelor esențiale ????
c. Sunt similare în majoritatea aspectelor neesențiale ???
d. Sunt diferite în majoritatea aspectelor neesențiale
e. Sunt similare în majoritatea aspectelor esențiale ???

16. Construcția unei culturi organizaționale moderne în cadrul organizației publice reprezintă:
a. O decizie strategică
b. Un element minor din punct de vedere managerial
c. O tactică de creștere a nivelului cultural al angajaților

17. Cultura organizațională poate fi analizată (Schein) la următoarele niveluri:

a. Presupuneri de bază
b. Nivelul de execuție
c. Valorile organizației
d. Nici un răspuns corect
e. Nivelul de conducere
f. Manifestări vizibile
18. O decizie strategică afectează organizația...
a. Pe termen lung și superficial
b. Pe termen scurt și superficial
c. Pe termen scurt și de o manieră determinată
d. Pe termen lung și de o manieră determinată

19. Mediul organizației publice este axat pe:

a. Condiții tehnologice
b. Condiții sistemice
c. Nici unul dintre răspunsuri
d. Condiții culturale
e. Condiții istorice
f. Condiții economice
g. Condiții nefavorabile

20. Care dintre următoarele elemente ale analizei SWOT se referă la mediul extern?
a. Puncte slabe
b. Puncte tari
c. Oportunități
d. Amenințări

21. Cultura organizațională se referă în principal la:

a. Latura formală a organizației
b. Latura simbolică a organizației
c. Latura morală a organizației
d. Latura politică a organizației
 PARTEA II

1. Ratiunea de a exista a organizatiilor publice se bazeaza pe urm idei :

-in anumite cazuri cetatenii nu detin competenta necesara pt a lua cele mai bune decizii
-anumite servicii nu sunt profitabile pt a fi furnizate de firme private

2. Organizatiile publice :
- isi imbunatatesc performantele prin promovarea specializarii si diviziunii muncii
- se bazeaza pe coordonare si control pt atingerea obiectivelor

[Link] sistemica in managementul administratiei publice se bazeaza pe relatia :

-input - procese - output-feedback

4. Mediul organizatiei:
-influenteaza puternic organizatia publica

5. O decizie strategica afecteaza organizatia

- de o maniera determinata ,
- pe termen lung
- puternic

6. Urmarirea excesiva a interesului personal poate fi, in anumite cazuri , dezastruoasa pt comunitate.
Acest lucru este exemplificat de
- dilema contribuabilului
-dilema prizonierului
-tragedia comunitatilor

7. Functiile managementului public se plaseaza la urm niveluri:

- strategie
-managementul componentelor interne
-managementul componentelor externe

8. Tragedia comunitatilor arata faptul ca:

- urmarirea excesiva a interesului personal poate fi uneori dezastruos pt comunitate

[Link] strategica este justificata de :

- ajuta decidentii sa retionalizeze activitatea organizatiei

10. Analiza SWOT semnifica analizarea de catre organizatie a :

-oportunitatilor
-amenintarilor
-punctele tari
-punctele slabe

11. Diagnoza organizationala este caracterizata de abordari simpliste si

superficiale precum:
-blamarea individului
-blamarea birocratiei
- analiza organizatiei ca fiind o jungla in care numai cei puternici supravietuiesc

12. Toate definitiile referitoare la leadership au in comun cel putin doua

elemente :
- ideea ca acest termen se refera la un fenomen de grup
-ideea exercitarii unui proces de influentare intentionata a membrilor organizatiei din
partea liderului

13. Conceptul de valore pentru bani ( value for money ) :

- in schimbul resurselor puse la dispozitie organizatiile publice sunt obligate sa obtina
rezultate in termeni de economie,eficienta si eficacitate.

14. Managementul strategic are 3 niveluri:

-tactic
-strategic
-operational

15. Principalele modalitati de transmitere a culturii organizationale se refera la :

-povestiri
-tinuta
-ritualuri
-simboluri
-limbaj
-mituri
-eroi
-norme

16. Modelul de analiza oferit de Schein considera ca putem intelege cultura org pe baza unei analize la
trei niveluri:
-manifestari vizibile
-valorile organizatiei
-presupuneri de baza

17. Teoria situationala considera ca stilurile de leadership trebuie adaptate in functie de maturitatea
grupului in cauza :
-in termeni de atitudini
-in termeni de abilitati

18. Grila Blake se bazeaza pe doua dimensiuni:

-preocuparea pentru oameni
-preocuparea pentru obiective

19. Modelele de analiza a leadership-ului sunt :

-Ohio State Leadership
-Grila Blake
-Universitatea din Michigan

20. Teoria contingentei a pus in evidenta faptul ca :

- comportamentul de succes al liderului trebuie definit in functie de situatia specifica la
care se refera
Principala calitate a teoriei contingentei este ca:
-a aratat ca nu exista un set universal valabil de calitati si comportamente manageriale
-leadership-ul este dependent de o serie de elemente situationale

21. Mediul organizatiei publice este axat pe urmatoarele coordonate:

-conditii tehnologice
-conditii legale
-conditii economice
-conditii demografice
-conditii ecologice
-conditii culturale
-conditii politice

22. Rolurile leadership-ului:

- reprezentare
-leadership
-relationare
-monitorizare
-diseminare
-purtator de cuvant
-antreprenor
-managementul crizelor
-alocare de resurse
-negociere

[Link] leadership-ului
-definirea misiunilor si rolurilor institutionale, stabilirea obiectivelor organizatiei
-reprezentarea institutionala a scopurilor
-apararea integritatii institutionale
-controlul conflictelor interne

24. Care din următoarele concepte este “o proiecție mentală despre cum ar trebui să arate organizația
în viitor”?
- VIZIUNE
25. Parteneriatul Public Privat prezintă următoarele avantaje:
- ÎMPĂRȚIREA RISCULUI
- REFORMA MANAGERIALĂ ȘI MODERNIZAREA

26. Conceptul leadership este legat de noțiunea de putere. Această putere se paote baza atât pe poziție
cât și pe capacități personale. Când puterea se bazează pe capacități personale, vorbim de:
- PUTEREA BAZATĂ PE COMUNICARE
- PUTEREA BAZATĂ PE EXPERTIZA LIDERULUI
- PUTEREA BAZATĂ PE CHARISMĂ

27. Care dintre următoarele sunt caracteristici ale bunurilor publice:

- EXCLUDEREA UNOR CETĂȚENI DE LA FOLOSIREA LOR NU SE JUSTIFICĂ ODATĂ CE
FOLOSIREA LOR DE CĂTRE MAI MULTE PERSOANE NU MODIFICĂ NEAPĂRAT COSTURILE
MANAGEMENT PUBLIC
1. Studiul managementului public se referă la:
- conducerea organizaţiilor publice.
2. Sursele care stau la baza ambiguității (neclarității) în organizațiile publice:
1. Definirea problemei centrale a organizaţiei este deficitară;
2. Nimeni nu ştie ce se întâmplă cu adevărat în organizaţie, datorită lipsei de
informaţie şi de comunicare;
3. Nu se ştie care sunt scopurile organizaţiei
4. Lipsa resurselor necesare.
5. Nu se ştie ce trebuie să facă fiecare
6. Probleme legate de capacitatea de implementare.
7. Evaluarea rezultatelor
3. Principiile care stau la baza oricărei organizații (publice sau private):
a. Organizaţiile există pentru a atinge scopuri şi obiective prestabilite;
b. Organizaţiile funcţionează cel mai bine atunci când raţionalitatea prevalează faţă
de preferinţele personale şi presiunile externe;
c. Structurile trebuie construite în concordanţă cu circumstanţele organizaţionale
(mediu, tehnologie, scopuri);
d. Organizaţiile îşi îmbunătăţesc eficienţa şi performanţele prin promovarea
specializării şi a diviziunii muncii;
e. Formele de coordonare şi control sunt esenţiale pentru asigurarea cooperării
indivizilor şi unităţilor structurale în ideea atingerii obiectivelor comune ale organizaţiei;
f. Problemele apărute datorită deficienţelor structurale pot fi remediate prin
intermediul restructurării organizaţiei.
4. Cele mai importante teme legate de managementul organizațiilor:
1. necesitatea unei perspective strategice (scopuri şi obiective determinate),
2. raţionalitatea,
3. importanţa mediului organizaţiei,
 4. specializarea şi diviziunea muncii,
5. coordonarea şi controlul,
6. designul organizaţional.
Mediul organizațiilor publice
5. Principalele coordonate pe care este axat mediul organizațiilor publice
(Raney): foarte important
1. Condiţii tehnologice
2. Condiţii legale
3. Condiţii politice
4. Condiţii economice
5. Condiţii demografice
6. Condiţii ecologice
7. Condiţiile culturale
Condiţii tehnologice: nivelul de cunoştinţe şi capacităţi ştiinţifice, de la
comunicaţii şi transporturi la agricultură şi medicină.
Condiţii legale: legi, reglementări, caracteristici ale instituţiilor de specialitate etc.
Condiţii politice: caracteristici ale proceselor politice, ale instituţiilor politice,
gradul de stabilitate politică etc.
Condiţii economice: Activitatea administraţiei este condiţionată de gradul de
dezvoltare economică a societăţii (prosperitatea, nivelul inflaţiei, taxele, capitalul existent,
etc.).
Condiţii demografice: Acestea se referă în principal la caracteristici ale populaţiei
precum vârsta, sexul, rasa, religia, etnia etc.
Condiţii ecologice: elemente ale mediului, incluzând clima, caracteristicile
geografice, poluarea, resursele naturale etc.
Condiţiile culturale se referă la valori predominante, atitudini, convingeri, cutume,
procese de socializare privitoare la elemente precum structura familiei, practici politice,
practici religioase etc.
 6. Organizaţia publică este imposibil de înţeles, analizat sau condus în lipsa:
- înţelegerii importanţei şi influenţei mediului în care se plasează.
De ce avem nevoie de organizaţii publice?
7. Când vorbim de organizații publice ne referim la:
- administraţia publică (centrală sau locală) şi la instituţii economice aflate sub
controlul statului.
8. Bunurile colective (bunurile publice) se referă la: foarte important
– faptul că serviciile publice sunt furnizate ca urmare a unor alegeri publice şi sunt
finanţate prin fonduri colective.
– odată ce sunt oferite unei persoane, ele sunt automat oferite tuturor (apărare
naţională, infrastructura, iluminat public, etc.).
– toţi cetăţenii vor beneficia de ele şi nu doar cei interesaţi să plătească taxe.
9. Urmărirea exclusivă a interesului personal poate fi, în anumite cazuri,
dezastruoasă pentru comunitate. Acest lucru este exemplificat de: foarte important
1. “Tragedia comunităţilor”
2. “Dilema prizonierului”
3. “Dilema contribuabilului”.
Nu întotdeauna rezultatele unei acţiuni raţionale la nivel individual se dovedesc a
fi pozitive la nivelul comunităţii, iar individul nu este capabil să ia întotdeauna decizia
care serveşte cel mai bine interesul lui şi al grupului.
10. Activitatea majoră a sectorului public se referă la stabilirea regulilor şi
obiectivelor colective şi anume:
1. Identificarea valorilor colective
2. Echilibrarea intereselor colective
3. Alegeri exprimând criterii multiple
4. Alegerile colective se bazează pe consimţământul publicului
11. Rațiunea de a exista a organizațiilor publice se bazează pe următoarele idei:
foarte important
 1. piaţa nu este interesată să ofere acele produse care nu furnizează profit sau sunt
foarte riscante pentru firmele private.
2. altă imperfecţiune a pieţei se referă la posibilitatea apariţiei monopolurilor.
3. nu toţi cetăţenii intră pe piaţă cu resurse egale şi ca atare statul trebuie să încerce
să atenueze efectele negative;
4. în anumite situaţii cetăţenii nu deţin competenţele necesare pentru a face cele mai
bune alegeri pe piaţă
5. anumite costuri trebuie asumate de indivizi sau firme care nu iau parte direct la
activitatea comercială în cauză (externalităţi).
12. Principiile de bază în ceea ce priveşte valorile sectorului public, enunțate
de Flynn:
1. construirea unei relaţii corecte cu cetăţeanul care nu trebuie să se simtă ca
fiind o entitate nesemnificativă, lipsită de drepturi;
2. respect dovedit de organizaţie pentru proprii membri;
3. identificarea clară a aşteptărilor publicului / cetăţeanului;
4. responsabilitatea faţă de cetăţean şi pentru acţiunile iniţiate;
5. stabilirea unor limite clare de demarcaţie între politică şi administraţie;
6. transferul puterii către cetăţean;
7. dreptul la alegeri individuale;
8. tratarea egală a cetăţenilor;
Organizații publice și organizații private
13. În analiza diferenţelor intre organizaţiile publice / private există două
abordări majore:
1. una descriptivă (care încearcă doar să prezinte caracteristicile)
2. una normativă (care încearcă să stabilească care dintre ele funcţionează mai
bine).
14. Apartenența la spaţiul public sau la cel privat poate fi structurată în funcţie
de doi factori majori :
 1. proprietate
2. finanțare
15. Combinarea factorilor ”proprietate” și ”finanțare” duce la apariţia a 4
tipuri de organizaţii:
[Link]ţii deţinute şi finanţate de stat (majoritatea instituţiilor
guvernamentale);
2. organizaţii aflate în proprietatea statului, dar finanţate din surse private
(spre exemplu poşta);
3. organizaţii private, dar finanţate de către stat (firme ce “trăiesc” în mod
esenţial pe baza contractelor încheiate cu statul);
4. organizaţii deţinute şi finanţate de către sectorul privat (reţele de magazine
etc).
16. Există mai multe modalitățile în care cele două tipuri de organizații
(publice și private) interacționează:
1. Forme mixte, intermediare şi hibride - Un număr semnificativ de organizaţii
publice sunt construite de o manieră asemănătoare cu firmele private – deşi aparţinând
autorităţilor publice, ele operează într-o manieră tipică afacerilor private, încercând să
obţină câştiguri şi un loc confortabil pe piaţă (serviciile poştale, autorităţi portuare etc).
2. Analogii funcţionale - Multe persoane ce activează în sectorul privat sau în cel
public realizează în general acelaşi tip de activităţi. Dacă considerăm în analiza noastră
rolul unor manageri, directori economici, secretare, informaticieni, femei de serviciu etc.
dintr-o organizaţie publică, fiecare se va plasa mai mult sau mai puţin aproape de
“perechea” din organizaţia privată.
3. Interacţiuni complexe - Serviciile publice, firmele private şi organizaţiile non-
profit interacţionează într-o multitudine de modalităţi, de la contracte şi subvenţii la
livrarea serviciilor către public şi proiecte comune.
Parteneriatul public privat
17. Parteneriatul public privat se bazează în principal pe ideea:
 - cooperării administraţiei publice cu mediul privat pentru obţinerea unor rezultate
mai bune în furnizarea serviciilor publice.
18. Principalele motive pentru construirea parteneriatului public privat:
1. Reforma managerială şi modernizarea – lucrând în parteneriat cu sectorul
privat, managerul public poate învăţa să aplice o abordare mai flexibilă în
programele publice;
2. Atragerea unor finanţări private - organizaţiile publice accesează mediul
privat, obţinând surse financiare suplimentare;
3. Legitimitatea – arată capacitatea administraţiei de a atrage diferite tipuri de
organizaţii în lupta pentru binele comun;
4. Împărţirea riscului - partenerii privaţi îşi asumă o parte din riscurile
financiare ale unor investiţii;
5. Limitarea sectorului public – pe lângă privatizare şi contractualizare,
aceasta este o altă modalitate de a reduce dimensiunile exagerate ale
birocraţiei;
6. Divizarea puterii - parteneriatul este o modalitate de a promova relaţii mai
flexibile si prietenoase cu comunitatea.
19. Caracteristicile organizației publice în comparație cu organizația
privată:
• Responsabilitatea faţă de cetăţean şi faţă de reprezentanţii aleşi.
• Urmărirea unor finalităţi externe. Organizaţiile publice se confruntă cu restricţii
legale mult mai puternice în activitatea lor (inclusiv în ceea ce priveşte stabilirea
misiunilor şi obiectivelor).
• Organizaţiile publice tind să aibă un număr mare de obiective, uneori aflate într-o
relaţie conflictuală.
• Organizaţia publică operează în condiţii de inexistenţă sau existenţă limitată a
concurenţei.
• Piaţă, rentabilitate financiară, profit.
 • Organizaţiile publice sunt rareori conduse de manageri profesionişti.
• Managerii publici operează în contextul unor structuri de autoritate fragmentate.
• Managerul public se confruntă cu limitări serioase în ceea ce priveşte
managementul resurselor umane.
• Relaţia organizaţiei publice cu cetăţeanul.
• Organizaţia publică este supusă unor presiuni politice puternice.
• Dificultatea măsurării performanţelor organizaţionale.
• Organizaţia publică implică folosirea coerciţiei faţă de cetăţean / consumator
Diagnoza organizațională
Diagnoza organizațională este:
• un demers analitic în scopul identificării realității concrete a
organizației în cauză.

20. “Diagnoza organizaţională” este caracterizată prin abordări simpliste şi

superficiale, precum: foarte important
▪ analiza bazată pe blamarea individului (ţapul ispăşitor)
▪ analiza bazată pe blamarea birocraţiei
▪ analiza organizaţiei că fiind o “junglă” în care numai cei puternici
supravieţuiesc.
21. Organizaţia poate fi analizată din puncte de vedere diferite:
• folosirea managerului public ca factor de analiză
• folosirea organizaţiei formale ca factor de analiză
• folosirea sistemului administrativ naţional sau local ca factor de analiză.
22. Elementele ce trebuie luate în considerare în realizarea dignozei:
1. resursele (financiare, umane, informaţie, tehnologice etc.)
 2. serviciile oferite de către organizaţie pentru cetăţeni
3. analiza mediului (nivel tehnologic, educaţional, elemente demografice,

presiuni externe, sistem legal etc.)

4. scopurile şi obiectivele organizaţionale (atât cele enunţate, cât şi cele care

se găsesc în realitate în buget)

5. comportamentul organizaţional (conflicte, nivel de cooperare, relaţii între

management şi staff, leadership, sisteme de colectare a informaţiei, sisteme

de feedback etc)
6. cultura organizaţională (mentalităţi, rezistenţă la schimbare, valori, stiluri

de muncă, înţelegerea specificităţii serviciului public şi a relaţiei cu

cetăţeanul etc.)
7. structura (fişa posturilor, organigrama, autoritate formală, relaţia între

structuri / compartimente, şedinţe, măsurarea performanţelor, distribuirea

puterii informale, coaliţii etc.).

Abordarea sistemică în diagnoza organizațională

23. Organizaţia este înţeleasă ca un sistem în care interacţionează diverse
elemente: foarte important
1. input-uri (resurse),
2. procese,
3. output-uri (rezultate),
4. outcome-uri (impact) şi
5. feedback (reacţia la rezultate / impact).
24. Abordarea sistemică în dignoza organizațională poate fi reprezentată:
foarte important
1. Input-uri (resurse) reprezintă tot ceea ce organizaţia foloseşte pentru a-şi atinge scopurile,
incluzând oameni, bani şi echipament.
 2. Procese conţin diferitele activităţi pe care organizaţia le realizează cu ajutorul resurselor avute
la dispoziţie.
3. Output-uri (rezultate) - reprezintă tot ceea ce este produs de către o organizaţie.

Output-ul poate fi văzut că fiind cantitativ (numărul de absolvenţi sau de cercetări

publicate) sau calitativ (spre exemplu, gradul de plasare al absolvenţilor pe piaţă
după absolvire, cercetări premiate sau cu impact etc.).
4. Outcome-uri (impact)
5. Feedback (reacţia la rezultate / impact) se referă la reacţia pe care o au grupurile

afectate (clienţi / cetăţeni, beneficiari, finanţatori etc.) la rezultatele şi impactul

obţinute de către organizaţie.
25. Conceptele esențiale (termenii de bază) în managementul public: foarte
important
1. Eficacitatea presupune atingerea obiectivelor organizaţiei.

2. Eficienţă presupune atingerea obiectivelor pe baza folosirii raţionale a

resurselor avute la dispoziţie.

3. Economia resurselor presupune achiziţionarea resurselor (input-urilor) la

un nivel calitativ definit şi la costuri cât mai scăzute.

4. Valoare pentru bani (Value for money). în schimbul resurselor puse la

dispoziţie, organizaţiile publice sunt obligate să obţină rezultate în termeni

de economie, eficacitate şi eficienţă.
5. Subsidiaritatea reprezintă un concept foarte important în managementul

modern şi semnifică luarea deciziilor la primul nivel de competenţă existent

în organizaţie.
6. Responsabilitate managerială. semnifică necesitatea ca persoana vizată să

recunoască o obligaţie de a explica şi justifica acţiunile sale către cineva;

26. Sunt mai multe tipuri de responsabilități:
1. Responsabilitatea politică se exercită faţă de reprezentanţi aleşi în funcţii

publice.
 2. Responsabilitatea legală: se exercită faţă de lege şi instanţe

3. Responsabilitatea birocratică se exercită faţă de coduri şi norme interne

sistemului.
4. Responsabilitatea profesională se exercită faţă de standarde stabilite de

propriul corp profesional

27. Kester, Painter şi Barnes, consideră că responsabilizarea
managerului poate fi gândită la următoarele niveluri:
1. Financiar
2. Bugetar
3. Managerial
4. Politic

Sisteme de măsurare a performanţelor (SMP) / Ce semnifică succesul în organizaţia

publică?
28. Performanţa organizaţiei poate fi măsurată prin:
1. raportare la ceea ce organizaţia a realizat în trecut (care sunt rezultatele
de astăzi raportate la rezultatele anterioare?)
2. compararea rezultatelor organizaţiei cu cele ale unei organizaţii
similare
3. raportare la obiectivele desemnate
4. raportare la potenţialul organizaţiei (ce ar fi capabilă să facă organizaţia
şi ce face în termeni reali)
29. Principalele elemente manageriale care vizează folosirea Sistemelor de
Măsurare a Performanţelor (SMP) sunt:
 1. îmbunătăţirea funcţionării organizaţiei din punctul de vedere al
eficienţei, eficacităţii, calităţii serviciilor şi economiei resurselor;
2. îmbunătăţirea mecanismelor de control managerial (managerul deţine

informaţii reale referitoare la funcţionarea organizaţiei care îi permit să

intervină în zonele deficitare);
3. îmbunătăţirea procesului bugetar (prin relaţionarea utilizării resurselor

existente de obţinerea de performanţe);

4. motivarea personalului în direcţia îmbunătăţirii performanţelor.
30. Aplicarea SMP în sectorul public se poate lovi de obstacole serioase, între
care cele mai importante se referă la:
Competenţe inadecvate.
Fixarea nesatisfăcătoare a obiectivelor.
Atitudini negative.
Lipsa informaţiilor despre costuri.
Măsurarea rezultatelor.
Probleme de personal.
Rigiditate structurală.
Managementul public
31. Drucker, spunea că “Managerii şi managementul fac ca instituţiile să fie
performante”. Foarte important
32. Managementul poate fi privit ca fiind:foarte important
• efortul de stabilire şi atingere a obiectivelor organizaţiei pe baza economiei
resurselor, eficacităţii şi eficienţei.
33. După Allison, fucțiile managementului general (public) sunt: foarte
important
1. Strategie
2. Managementul Componentelor Interne
3. Managementul Componentelor Externe
Suplimentar
1. Strategie:
• Stabilirea priorităţilor şi obiectivelor pentru organizaţie;
• Producerea planurilor operaţionale pentru realizarea acestor obiective
2. Managementul componentelor interne:
• Organizare:
• Conducerea personalului şi sistemului de management al personalului:
• Controlul performanţelor / Evaluarea.
3. Managementul componentelor externe:
• Cooperarea cu unităţile “externe” ale organizaţiei
• Cooperarea cu organizaţii independente
• Cooperarea cu presa şi publicul

34. Elementele importante care trebuie luate în considerare de fiecare manager

public :
managementul se structurează pe două niveluri importante: foarte
important
1. cel strategic (care se referă în principal la efortul de stabilire a

obiectivelor organizaţiei) şi
2. cel operaţional (care se referă la activităţile cotidiene puse în aplicare

pentru atingerea obiectivelor definite);

resursa umană reprezintă un factor esenţial în organizaţie; neglijarea
importanţei acesteia poate duce la rezultate negative;
relaţia cu publicul / cetăţeanul şi mass-media este esenţială pentru
organizaţia publică, datorită caracteristicilor sale.
35. Fondatorii managementului științific au fost:
 ▪ Henry Fayol
▪ Frederich Taylor
36. Fondatorul mișcării pentru relațiile umane a fost:
▪ Elton Mayo
37. Școala relațiilor umane a dus în discuţie :
▪ importanţa considerării resursei umane în organizaţie, existenţa
relaţiilor formale şi informale.
▪ a pus în evidenţă faptul că individul nu este un robot care poate
funcţiona total raţional şi previzibil.
38. Teoria contingenţei a pus în evidenţă faptul că: foarte important
• deciziile manageriale nu pot fi definite într-un mod abstract, general;
• fiecare decizie este luată în funcţie de o situaţie dată într-un mediu
organizaţional specific.
39. Pe baza unor presiuni diverse, administrația publică a fost obligată să
aducă anumite modificări propriului mod de funcţionare:
1. extinderea şi diversificarea rolului administraţiei publice
2. presiuni bugetare
3. presiuni venite din partea cetăţeanului
4. presiuni tehnologice
5. presiuni legate de factorul globalizării
40. Procesul managerial este dificil şi complex; Punctele de pornire în
studierea managementului public sunt:
problemele organizaţiei se pot rezolva prin construcţia unui sistem managerial
funcţional şi raţional şi nu prin apariţia miraculoasa a unor lideri “geniali” şi
providenţiali;
managementul nu reprezintă o carte de bucate;
obiectivul oricărui manager se referă la realizarea obiectivelor organizaţiei în
condiţii de eficienţă şi eficacitate
 raţionalitatea managerială nu este sinonimă cu cea politică;
managerul public trebuie să dea dovadă de o combinaţie largă de calităţi şi
să fie creativ dacă doreşte să fie un manager de succes

Managementul comunităţilor locale

41. Administraţiile publice moderne se bazează în mod esenţial pe:
1. descentralizare,
2. autonomie locală
3. subsidiaritate.
42. Administraţiile publice locale se confruntă cu probleme complexe precum:
1. interdependenţa crescută
2. aşteptări crescute din partea cetăţeanului şi comunităţii
3. complexitate crescută
4. procese de regionalizare şi integrare

5. existenţa unui mediu în continuă schimbare.

43. Managerul public trebuie să cunoască comunitatea şi să relaţioneze cu ea;
principalele ținte în construcția unei relații de succes:
1. configuraţia politică locală;
2. consiliul local;

3. comunitatea de afaceri;
4. organizaţii non-guvernamentale;

5. presa;

6. grupuri defavorizate;
7. personalul institutiei publice;
44. Managerul public se poate confrunta foarte uşor cu situaţii de conflict şi
blocaj în activitatea sa; principalele surse de conflict cu care se poate confrunta
managerul public:
1. depăşirea limitelor / competenţelor (de către primar sau de către consiliul local);
2. controlul informaţiei;
 3. lipsa capacităţii de anticipare a problemelor;
4. politizarea activităţilor manageriale;
5. evitarea responsabilităţilor;
6. controlul angajărilor şi concedierilor;
7. atacuri directe la adresa managerului (pe diverse motive - politice, economice
etc.).
8. lipsa capacităţilor de leadership;
Marketing public, client şi participare cetăţenească
Marketing= ansamblu al activităților, metodelor și tehnicilor care au ca obiect studiul cererii
consumatorilor și satisfacerii acestei cereri cu produse și servicii.

45. La modul general, marketingul public se referă la: foarte important

▪ analiza nevoilor, aşteptărilor şi comportamentelor clienţilor pentru a defini
produsele sau serviciile ce pot fi oferite acestora cu succes, precum şi metodele de
promovare cele mai bune.

46. Participarea cetăţenească se poate plasa la niveluri diferite :

1. informarea publicului
2. consultarea publicului
3. participarea publicului la procesul de luare a deciziilor.
Management strategic în administraţia publică
47. Managementul strategic are 3 niveluri: foarte important
1. strategic
2. tactic
3. operațional
48. Nivelul strategic se referă la:
▪ determinarea obiectivelor, misiunilor şi viziunii organizaţiei;
49. Nivelul tactic se referă la:
▪ alegerea (dintr-un pachet de alternative) unei modalităţi de atingere a
 obiectivelor definite la nivel strategic;
50. Nivelul operaţional se referă la:
▪ activităţile cotidiene realizate de organizaţie pentru punerea în aplicare
a tacticilor definite.
51. David sugerează că există trei etape principale în managementul
strategic: foarte important
1. Formularea strategiilor
[Link] strategiilor
3. Evaluarea strategiilor
52. Allan Steiss consideră că există 6 elemente ale deciziei strategice în fiecare
organizaţie: foarte important
1. Misiuni de bază;
2. Grupurile ţintă (membri, clienţi, alte organizaţii ale administraţiei publice
etc);
3. Scopuri şi obiective;
4. Programe şi servicii oferite de către organizaţie pentru atingerea scopurilor
şi obiectivelor;
5. Aria geografică de influenţă: identificarea ariei geografice în care
programele organizaţiei au impact: local, regional, naţional, internaţional;
6. Avantaj comparativ: cum reuşeşte organizaţia să aibă un avantaj
semnificativ faţă de actori similari pe piaţă.
53. Thompson şi Strickland considera că sunt 5 sarcini ale managementului
strategic:
1. formularea unei viziuni strategice în ceea ce priveşte viitorul organizaţiei -
direcţie pe termen lung, misiuni;
2. convertirea viziunii strategice în obiective măsurabile şi rezultate în termeni
de performanţă;
3. dezvoltarea şi testarea strategiilor dezvoltate pentru realizarea rezultatelor
dorite;
4. implementarea şi executarea strategiilor determinate eficient şi efectiv;
5. evaluarea performanţei, realizarea unor ajustări în ceea ce priveşte
obiectivele, direcţia, implementarea pe baza experienţei noilor dezvoltări,
schimbările apărute etc.
54. Sunt câteva obesrvații preliminare referitoare la managementul strategic
în general:
managementul strategic se referă în principal la eficacitate şi nu la eficienţă.
planificarea şi managementul strategic se leagă de o dilemă perpetuă a
organizaţiei publice legată de existenţa unor diferenţe semnificative între rezultatele
aşteptate/dorite şi performanţele reale obţinute.
strategia presupune luarea în considerare a unei perspective pe termen
mediu şi lung;
decizia strategică afectează organizaţia de o manieră determinantă;
managementul strategic include stabilirea obiectivelor, scopurilor,
misiunilor şi viziunii organizaţiei.
managementul strategic conţine şi activităţi legate de managementul resurselor,
implementare, control şi evaluarea programelor.
definirea managementului organizaţiei este direct legată de analiza mediului
organizaţiei.
55. În general, în discutarea managementului strategic, se foloseşte un grup de
concepte şi termeni comuni: foarte important
1. Viziune
2. Misiune
3. Scopuri
4. Obiective
5. Avantaj competitiv
56. Prin viziune se înțelege:
 ▪ o proiecţie mentală despre cum ar trebui să arate organizaţia în viitor.
57. Prin misiune se înțelege:
▪ de ce există organizația și ce urmărește ea
58. Prin scopuri se înțelege:
▪ rezultate generale
59. Westerlund şi Sjostrand consideră că sunt 4 scopuri în organizații: foarte
important
1. scopuri onorifice – scopuri teoretice ce oferă o imagine pozitivă organizaţiei;
2. scopuri tabu – scopuri existente, dar imposibil de exprimat;
3. scopuri stereotipe – scopuri pe care orice organizaţie “serioasă” trebuie să
le aibă;
4. scopuri existente – scopuri “reale”, urmărite în mod direct, chiar dacă sunt
incompatibile cu valorile declarate ale organizaţiei.
60. În relaţie cu procesul de construcţie a strategiilor, Steiss consideră că
scopurile pot fi clasificate ca fiind:
1. scopuri de dezvoltare societală
2. scopuri legate de membrii organizației sau clientelă
3. scopuri de dezvoltare organizaţională
61. Prin obiective se înțelege:
▪ rezultate specifice
▪ nu toate obiectivele se plasează la acelaşi nivel de importanţă şi ca atare
putem vorbi aici de o ierarhie a obiectivelor şi de priorităţi strategice;
62. Prin avantaj competitiv se înțelege:
▪ analiza competitorului, evaluarea resurselor acestuia, construcţia unei
poziţii avantajoase faţă de acesta pe piaţă.
63. Firmele private văd dezvoltarea managementului strategic ca fiind direct
legată de două elemente principale:
1. concurenţa cu competitorii de pe piaţă;
 2. exploatarea oportunităţilor apărute pentru dezvoltarea organizaţiei
64. Principalele pericole, la adresa firmei, în mediul industrial sunt:
rivalitatea între firmele existente deja pe piaţă
1. ameninţarea noilor veniţi pe piaţă
2. puterea de negociere a clienţilor
3. puterea de negociere a furnizorilor
4. ameninţarea noilor produse (care le pot înlocui pe cele vechi, tradiţionale).
65. Ca şi modalitate de analiză şi interpretare, managementul strategic poate
fi abordat din diferite puncte de vedere: foarte important
1. perspectiva axata pe mediu vede managementul strategic ca o interacţiune
între organizaţie şi mediul acesteia; cel mai important lucru se referă aici la
analiza mediului pentru identificarea constrângerilor sau oportunităţilor;
2. perspectiva axată pe luarea deciziilor analizează procesul de luare a
deciziilor strategice în organizaţie;
3. perspectiva axată pe leadership analizează managementul strategic din
punctul de vedere al liderului; cel mai important aspect este cine ia deciziile
strategice şi care este profilul acestei persoane (sau grup).
66. Modul de abordare în care este înţeles demersul strategic în organizaţii este:
foarte important
1. abordarea raţională (sau sinoptică) ce vede elaborarea strategiilor ca fiind
un proces logic şi liniar.
2. abordarea incrementală - nu semnifică eliminarea raţionalităţii din cadrul
procesului strategic; ea propune mai degrabă o combinaţie de raţionalitate şi
intuiţie, de raţionalitate şi asimilare de cunoştinţe noi. De altfelm această
confruntare între cele două teorii sugerează cel mai bine esenţa
managementului strategic în organizaţii, plasat continuu între raţiune şi
instinct.
67. În efortul de înţelegere sau formulare a strategiilor manageriale se pot
accentua aspecte diferite, precum:
1. sistemele de planificare strategică; accentul cade aici pe procesul de planificare strategică,
identificat cu un demers raţional şi organizat;
2. analiza participanţilor/actorilor; accentul cade aici pe analiza persoanelor şi

grupurilor interesate, puterea şi influenţa lor, capacitatea de negociere etc. Strategia

particulară adoptată reprezintă rezultatul unui proces de confruntare între grupuri
interesate;
3. managementul problemelor strategice; accentul cade aici pe identificarea

problemelor fundamentale cu care organizaţia se confruntă şi pe rezolvarea lor;

4. negocieri strategice; dezvoltarea strategiilor este văzută ca un proces puternic

politizat, în care activitatea cea mai importantă se referă la negocieri şi

compromisuri continue.
Abordarea strategică în organizaţiile publice
68. Principalele elemente care influenţează aplicarea demersului strategic în
instituţiile publice:
misiunile şi scopurile organizaţiei publice sunt deseori definite în reglementări
legale;
lipsa concurenţei;
existenţa unor obiective vagi şi generale;
perioadele de timp incluse în documentele strategice sunt de multe ori prea reduse;
chiar dacă se reuşeşte stabilirea unor strategii pe termen lung. perioadele
electorale sunt capabile să ducă la distrugerea acestora.
coaliţiile politice pot fi instabile;
stabilirea obiectivelor în sectorul public reprezintă un proces mult mai larg decât
în cel privat;
lipsa informaţiei necesare sau lipsa capacităţii de analiză a informaţiei poate duce
la formularea defectuoasă a strategiilor.
greutatea stabilirii unor rezultate măsurabile în sectorul public;
 asumarea riscurilor nu reprezintă un tip de comportament încurajat de sectorul
public.
Unul din exemplele cele mai bune legate de folosirea greşită a planificării se
referă la societăţile comuniste.
69. Motivele principale ce stau la baza formulării unei strategii:foarte
important
1. Existenţa unui proces raţional de planificare strategică
2. Existenţa unui efort particular al managerului
3. Existenţa unei abordări incrementale
4. Existenţa unei culturi organizaţionale favorabile
5. Existenţa unor influenţe politice
6. Existenţa unor documente legale (strategia se construieşte datorită
faptului că reglementări legale solicită acest lucru).
70. Sursele de putere pot fi reprezentate de:
a) În interiorul organizaţiei:
puterea formală (ierarhică);
puterea informală (carismă);
controlul resurselor strategice;
deţinerea de cunoştinţe specializate;
controlul mediului (capacităţi de negociere);
implicare la nivel de implementare (capacitate discreţionară).
b) În exteriorul organizaţiei:
controlul resurselor strategice (resurse financiare, umane, sprijin politic etc.);
implicare la nivel de implementare;
deţinerea de cunoştinţe specializate (contractori);
putere informală (relaţii şi reţele).
71. Organizaţiile publice pot promova abordări diferite în definirea strategiilor.
Cele patru tipuri de strategii promovate de instituțiile publice, identificate de
Wechleser şi Backoff:
1. strategie de dezvoltare
2. strategie de transformare
3. strategie de protecţie
4. strategie politică
72. Pot exista mai multe tipuri de reacţie a instituţiilor publice din punctul de
vedere al deciziilor strategice:
apărătorii – apar în medii stabile şi încearcă să îşi protejeze poziţia deţinută,
accentuând centralizarea;
analiticii – corespund unor contexte de schimbare moderată şi permit o
dezvoltare controlată a proceselor inovatoare;
prospectorii – sunt de găsit în medii de dinamism şi creştere - ei caută
oportunităţi şi îşi asumă riscuri, promovând un management descentralizat şi organic;
reactivii – pot fi identificaţi în orice context, operând fără un scop clar,
răspunzând provocărilor existente pe măsură ce acestea apar.

Planificare şi management strategic

73. Cele 4 faze principale de evoluție a managementului strategic: foarte
important
1. planificarea bugetară care se referă la compararea rezultatelor cu

obiectivele bugetare;
2. planificarea bazată pe realizarea unor analize / previziuni care

încearcă să prevadă evoluţia organizaţiei pe perioade mai lungi;

3. planificare structurată pe relaţia cu mediul (planificarea strategică)

în care se încearcă realizarea unei conectări cu piaţa şi competitorii;

4. managementul strategic care semnifică înglobarea abordării
strategice la nivelul organizaţiei şi relaţionarea planificării cu
sistemele de control, motivare, cultură organizaţională etc.
Planificarea strategică
 74. Planificarea strategică are meritul de a fi adus pentru prima dată în
discuţie doi termeni foarte importanţi:
1. misiunea organizaţiei şi
2. analiza mediului
75. Componentele unei planificări strategice sunt:
1. misiuni şi scopuri generale

2. analiza mediului
3. evaluarea structurii interne şi a resurselor,

4. formularea, evaluarea şi selectarea strategiilor;

5. implementarea şi controlul planurilor strategice;

6. evaluarea rezultatelor şi evoluţiilor.

76. Principalii paşi ai structurării unui model de planificare strategică: foarte
important
1. iniţierea procesului de planificare strategică;

2. realizarea unei analize a istoriei organizaţiei şi a situaţiei sale actuale.

3. clarificarea misiunilor şi valorilor organizaţiei.
4. aplicarea analizei SWOT.

5. Identificarea problemelor strategice cu care se confruntă organizaţia.

6. Formularea unor strategii care să răspundă problemelor strategice

identificate.
7. Analiza alternativelor / strategiilor existente.
8. Implementarea strategiilor selectate.

9. Evaluarea rezultatelor.
77. Analiza SWOT (numită uneori şi analiză situaţională) se referă la două
planuri: foarte important
a. analiza mediului organizaţiei pentru identificarea oportunităţilor şi ameninţărilor.
b. diagnoza internă a organizaţiei pentru a identifica punctele slabe (slăbiciuni) şi
punctele tari (atuuri) în ceea ce priveşte funcţionarea internă a organizaţiei.
 78. Cei 4 termeni principali ai analizei SWOT: foarte important
1. Weaknesses / Slăbiciuni. (Puncte slabe) .Ce nu funcţionează bine în organizaţie?
Care sunt sursele de funcţionare ineficientă şi ineficace?
2. Strenghts / Atuuri. (Puncte tari). Ce funcţionează bine în organizaţie? Care sunt
punctele ei forte? Ce face organizaţia pentru a înregistra rezultate pozitive?
3. Opportunities / Oportunităţi. Care sunt evenimentele din mediul organizaţiei
care pot acţiona în interesul acesteia? Care sunt posibilele schimbări externe care pot fi
speculate?
4. Threats / Ameninţări. Care sunt schimbările din mediul organizaţiei care pot
afecta negativ existenţa şi funcţionarea ei? Care sunt ameninţările la adresa ei? (ele pot
veni din surse multiple: concurenţa, schimbări politice, schimbări economice, schimbări
tehnologice etc.).
79. Putem considera planificarea ca fiind un proces raţional şi structurat de
construcţie a unei strategii organizaţionale pe baza unei relaţii cu următorii factori:
1. Mediu
2. Planificare strategică
3. Capacităţi interne
4. Implementare
5. Evaluare
80. De ce reprezintă managementul strategic un concept mai larg?
Pentru că el conectează organizaţia cu procesul de planificare strategică la toate
nivelurile sale.
81. Rolul managementului strategic este: foarte important
▪ să integreze viziunea strategică la toate nivelurile organizaţiei şi să
utilizeze toate resursele existente pentru atingerea obiectivelor
definite în condiţii de eficienţă, economie a resurselor şi calitate.
82. Elementele sensibile în aplicarea managementului strategic:
managementul strategic este un mod de a îmbunătăţi activitatea
managerului public;
managementul strategic trebuie tratat la justa valoare, fără a-i neglija
importanţa, dar şi fără al considera o soluţie miracol.
planificarea strategică nu reprezintă o activitate separată, izolată de
funcţionarea organizaţiei.
demersul strategic nu este exclusiv atributul managementului superior.
managementul şi planificarea strategică nu înseamnă numai elaborarea
unor documente.
în elaborarea strategiilor publice este recomandată implicarea comunităţii
şi cetăţeanului de câte ori acest lucru este posibil;
Implementarea reprezintă un concept esenţial în managementul strategic.
• managementul strategic reprezintă un proces continuu, raportat la un mediu
în schimbare.

Control şi evaluare în organizaţiile publice

83. Controlul reprezintă:
▪ una din atribuţiile esenţiale ale managerului public sau privat.
84. Conform definiţiei date de Fayol, controlul constă în:

▪ a verifica dacă totul se desfăşoară în conformitate cu planul adoptat,

instrucţiunile date şi principiile stabilite. El are ca obiect identificarea
punctelor slabe şi erorilor pentru a putea rectifica şi preveni...
85. Evaluarea programelor poate fi văzută ca:
1. un instrument al responsabilizării faţă de cetăţean
2. un instrument de acţiune managerială
86. Evaluarea poate fi înțeleasă la trei niveluri diferite:
1. evaluările formative, ce vizează ameliorarea performanţei programului

(evaluarea va furniza date ce stau la baza îmbunătăţirii rezultatelor

programului);
2. evaluările sumative, ce urmăresc dacă un program trebuie început,
 continuat, ales din două sau mai multe alternative sau încheiat;
3. evaluările de monitorizare ce vizează în principal preocuparea pentru

menţinerea calităţii programului; ele se referă la monitorizarea proceselor şi

a rezultatelor obţinute la nivel operaţional.

87. Ca şi observaţii finale referitoare la evaluare, putem menţiona:

evaluarea programelor are un rol pozitiv şi vizează îmbunătăţirea
performanţelor organizaţiei.
întotdeauna resursa umană trebuie implicată în procesul de evaluare;
evaluarea reprezintă un instrument managerial important care permite
luarea deciziilor strategice şi operaţionale pe baza unei cunoaşteri detaliate a
realităţilor organizaţionale.
CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ
88. Cultura organizaţională se bazează pe credinţa că:
▪ organizaţia nu înseamnă doar structuri formale şi raţiune ci şi valori,
atitudini, credinţe.
89. Vorbind despre cultura organizaţională înseamnă să vorbim despre:
▪ importanţa simbolismului pentru oameni – ritualuri, mituri, povestiri şi
legende – şi despre interpretarea evenimentelor, ideilor şi experienţelor care
sunt influenţate şi structurate de grupurile în care trăiesc.
90. Sunt elemente esențiale ale culturii organizaționale:
1. complexitatea culturii organizaţionale
2. cultura organizaţională se referă la aspecte culturale / simbolice şi nu la

aspecte raţionale.
3. cultura organizaţională presupune interpretarea comună a unor evenimente şi
împărtăşirea valorilor, presupunerilor şi comportamentelor de către membrii
organizaţiei.
4. cultura organizaţională este legată de istorie şi tradiţii ale organizaţiei.
 5. cultura organizaţională încearcă să dea sens acţiunii organizaţiei şi mediului
acesteia;
6. cultura organizaţională se bazează pe simboluri şi implică credinţe, valori,

practici
7. cultura unei organizaţii reprezintă ansamblul elementelor care permit

membrilor acesteia să trăiască, să comunice şi să lucreze în comun;

91. Elementele principale pe care Ott le-a luat în considerare în descrierea
culturii organizaționale: foarte important
1. cultura organizaţională este cultura ce există într-o organizaţie;
2. cultura organizaţională este formată din elemente precum: valori,
credinţe, presupuneri, norme de comportament, modele de
comportament, etc.;
3. cultura organizaţională reprezintă o forţă invizibilă, construită social ce
stă în spatele acţiunilor organizaţiei;
4. cultura organizaţională este o energie socială ce face membrii
organizaţiei să acţioneze;
5. cultura organizaţională este o forţă unificatoare ce furnizează direcţie,
claritate, înţeles şi mobilizarea membrilor;
6. cultura organizaţională funcţionează ca un organism de control ce
aprobă sau dezaprobă anume comportamente.
Cultura organizaţională – Subculturi – Cultura societăţii
92. Cultura organizaţională este direct legată, ca şi organizaţia în general, de
mediul în care acţionează. Există două influenţe majore la adresa ei:
1. cea exercitată de cultura societăţii de apartenenţă şi
2. cea exercitată de propriile subculturi.
93. În funcție de relația cu cultura dominantă, subculturile se pot structura la
trei niveluri diferite:
1. subculturi care sunt compatibile cu cultura dominantă şi sunt foarte
 implicate în apărarea valorilor şi credinţelor acesteia;
2. subculturi care acceptă principiile de bază ale culturii dominante dar
dezvoltă şi caracteristici specifice;
3. contraculturile care au principii de bază opuse celor ale culturii
dominante.
Apariţia, transmiterea şi menţinerea culturii organizaţionale
94. Factorii de care se leagă formarea culturii organizaționale sunt:
1. cultura societăţii de apartenenţă.
2. tradiţia şi comportamentele de succes.
3. natura activităţilor organizaţiei şi mediul imediat (comunitatea) în care
aceasta funcţionează.
4. fondatorii.

5. Situaţii de criză.

95. Principalele modalități de transmitere a culturii organizaționale sunt:

foarte important
1. Povestiri
2. Ritualurile organizaţionale
3. Simboluri (materiale sau spirituale).

4. Limbaj
5. Mituri.

6. Eroii
7. Norme

8. Declaraţii de principii
95. Modalităţile şi tehnicile de menţinere a valorilor, credinţelor şi
comportamentelor ce stau la baza culturii organizaţiei sunt:
1. politicile de selecţie a personalului.
2. socializarea membrilor. Socializarea poate fi definită ca fiind procesul

prin care membrii învaţă valorile culturale, normele, credinţele,

 comportamentele necesare pentru a deveni membri ai organizaţiei.
3. acţiunea managerilor,

4. înlăturarea membrilor

Cultura organizaţională ca instrument managerial

96. Există câteva sugestii în ceea ce priveşte acţiunea managerială de
schimbare a culturii organizaţionale prin:
1. definirea clară a ceea ce este important în organizaţie
2. reacţia faţă de evenimentele critice / importante de o manieră care
transmite mesaje culturale clare;
3. practicarea deliberată a rolului de “educator” în cadrul organizaţiei;

4. stabilirea unor criterii clare şi efective pentru acordarea de recompense

şi avansări, pentru selecţie şi promovare a resursei umane, pentru
sancţiuni şi concedieri.
5. managerii trebuie să evidenţieze pentru angajaţi care sunt avantajele pe
care le obţin prin promovarea noului tip de comportament solicitat de
organizaţie;
6. coordonarea designului organizaţional cu mesajele culturale.

7. structurarea spaţiului fizic (inclusiv clădiri) pentru a transmite

caracteristicile culturii organizaţionale;
8. promovarea şi folosirea mijloacelor de comunicare (povestiri, mituri,

limbaj, îmbrăcăminte, ritualuri, simboluri, etc.) pentru promovarea

noilor valori şi comportamente;
9. dezvoltarea unor coduri formale care să transmită „ideologia”
organizaţiei;
10. abordarea schimbării culturii organizaţionale ca un factor major al

reformei organizaţionale;
Analiza culturii organizaţionale
97. Cel mai cunoscut model de analiză a culturii organizaționale este:

• cel oferit de Schein.

98. Schein consideră că putem înţelege cultura organizaţională pe baza unei

analize la trei niveluri diferite: foarte important
1. Manifestări vizibile
2. Valorile organizației
3. Presupunerile de bază
99. Hofstede, Neuijen, Ohavy şi Sanders au propus o analiză a culturii
organizaţionale structurată pe următoarele niveluri:
1. Identitatea membrilor
2. Greutatea grupului
3. Accentul pus pe resursa umană
4. Integrarea unităţilor componente
5. Control
6. Toleranţa la risc
7. Criterii de recompensare
8. Toleranţa la conflict
9. Orientare în termeni de finalităţi
10. Deschiderea faţă de exterior
100. Robbins a prezentat o serie de indici de analiză a culturii organizaţionale:
1. Autonomia individuală
2. Structura
3. Suport
4. Identitate
5. Relaţia dintre performanţă / recompense
 6. Toleranţa la conflict
7. Toleranţa la risc

Cultura organizaţională a organizaţiilor publice

101. Ranson şi Steward au sugerat o listă de elemente pe care orice organizaţie
publică trebuie să le promoveze în procesul de construcţie a culturii organizaţionale:
– apropierea de client;
– atenţie acordată nevoilor exprimate ale cetăţeanului;
– accesul publicului la instituţiile administrative;
– încercarea de percepere a serviciului public din punctul de vedere al cetăţeanului;
– luarea în considerare a sugestiilor, plângerilor şi opiniilor venite din partea
cetăţeanului;
– acceptarea şi promovarea dreptului cetăţeanului de a fi informat;
– promovarea calităţii serviciilor;
– considerarea publicului ca element esenţial de testare al calităţii serviciilor.
102. Aceste elemente pot fi incluse într-o ideologie organizaţională bazată pe
două consideraţii principale:
1. importanţa cetăţeanului şi comunităţii în activitatea administraţiei
publice.
2. importanţa resursei umane în construcţia culturii organizaţionale a
instituţiei publice.

LEADERSHIP ÎN ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ

103. Miturile legate de leadership pot afecta funcţionarea organizaţiei.
Miturile cele mai des întâlnite în organizațiile publice și private sunt:
1. Mitul liderului eroic
2. Mitul liderului înnăscut
 3. Mitul liderului celebru
4. Mitul răspunsurilor simple
104. Alte mituri populare legate de leadership:
Leaderii pot fi găsiţi numai în vârful ierarhiilor formale / oficiale (fals: ei pot fi
întâlniţi şi la nivel informal sau la diverse niveluri ale organizaţiei formale)
1. Liderii controlează totul (încercarea de a controla în mod direct totul într-o

organizaţie reprezintă o iluzie ai cărei dimensiuni cresc direct proporţional

cu complexitatea / mărimea acestei organizaţii)
2. Liderii trebuie sa fie charismatici în mod obligatoriu (exista însă şi cazuri

de lideri care se afirmă prin alte caracteristici sau situaţii în care profilul
liderului charismatic nu este cel mai potrivit)
3. Este imoral să doreşti putere şi acces în poziţii manageriale pentru că

puterea este direct legată de corupţie şi dorinţa de a controla viaţa celorlalţi

(să nu uităm că puterea poate fi un mijloc pentru atingerea unor obiective şi
rezultate pozitive)
4. Există întotdeauna o alegere perfectă în luarea deciziilor („one best

way”); de multe ori nu există o alegere perfectă şi decizia liderului va deranja

/ nemulţumi inevitabil persoane sau grupuri interesate.
105. Prin leadership, majoritatea oamenilor înţeleg: foarte important
• capacitatea unei persoane de a mobiliza şi direcţiona capacităţile membrilor
unei organizaţii pentru atingerea scopurilor definite.
106. Poziția de lider presupune:
• presupune responsabilităţi şi oferă oportunităţi şi beneficii
• presupune o diferenţiere faţă de ceilalţi membri ai organizaţiei în termeni
de putere şi responsabilităţi, adică în termeni de status.
107. Status-ul poate fi definit ca fiind:
• „poziţia unui membru în ierarhia relaţiilor de putere într-o unitate socială
(grup sau sistem) măsurată prin relativa eficacitate a iniţiativei de :
 a) a controla interacţiunea, luarea deciziei şi activităţile grupului
b) a aplica sancţiuni în cazuri de non participare si nesupunere
108. Statu-ul poate avea atât funcții pozitive cât și funcții negative:
Funcţiile pozitive se referă în principal la următoarele aspecte:
• nu toate funcţiile si nivelurile organizaţiei presupun acelaşi nivel de
competente si calităţi; ca atare este vorba de plasarea în fruntea organizaţiei
a celor mai bine pregătiţi profesionişti
• statusul vizează completarea responsabilităţilor cu autoritatea necesară
exercitării lor
• autoritatea şi responsabilitatea presupun o recompensă adecvată, fie ea
financiară sau non financiară
• diferenţierea liderului face ca acesta să poată construi un rol de model pentru
membrii organizaţiei
• poziţionarea specifică a liderului face ca acesta să poată fi un promotor al
schimbării şi inovaţiei organizaţionale; el poate să „rupă” rutina şi să
introducă modalităţi noi de funcţionare. Ceea ce poate părea indisciplină
pentru un membru al organizaţiei este asimilat ca „inspiraţie” pentru lider.
Funcţiile negative ale status-ului se referă în principal la faptul ca odată ce
diferenţierea de status presupune accesul preferenţial la resurse şi putere atractivitatea
poziţiei de lider este foarte mare; mulţi vor să o cucerească şi putini sunt gata să renunţe.
Atingerea poziţiei de lider poate deveni un scop în sine şi nu un mijloc de a susţine
activitatea organizaţiei. Deşi organizaţia ar trebui să fie flexibilă şi să permită accesul
periodic a noi lideri, mai bine pregătiţi şi adaptaţi la schimbări, exista tentaţia unor lideri
de a „îngheţa” organizaţia şi de a bloca accesul oricui la funcţiile ocupate de ei.
109. Problemele cu care se confrunta un lider sunt: foarte important
1. stresul,
2. singurătatea,
3. lipsa unei comunicări sincere cu mulţi dintre subordonaţi sau alte persoane cu
 care intră în contact,
4. nesiguranţa şi tensiunea legata de procesul de luare a deciziilor (mai ales în
ceea ce priveşte efectele acestora),
5. ameninţarea pierderii funcţiei datorita „atacurilor” permanente,
6. agresivitatea multor părţi implicate (in cazul managerilor publici presa este
un bun exemplu),
7. diminuarea sferei vieţii private,
8. scăderea capacităţii de relaxare (mulţi lideri sunt incapabili să „lase în urmă”
problemele de serviciu după ce ziua de muncă se încheie; chiar şi în timpul
socotit oficial liber ei sunt preocupaţi de problemele profesionale, fapt care le
poate afecta starea de sănătate sau calitatea relaţiilor familiale), etc.
110. Liderii sunt legaţi de noţiunea de putere . Prin noțiunea de putere se
înțelege:
• capacitatea de a convinge pe cineva să facă un lucru anume, pe care îl doreşte.
Aceasta putere se poate baza atât pe poziţie cit şi pe capacităţi personale.
111. Puterea bazată pe poziție se referă la:
1. Puterea legitimă, bazată pe alocarea puterii formale de către organizaţie, într-un

mod clar ce furnizează legitimitate liderului

2. Puterea de recompensare, existentă atunci când liderul poate să acorde

recompense pentru realizarea unor sarcini

3. Puterea de coerciţie, structurată pe capacitatea liderului de a pedepsi pe cei care

nu şi-au îndeplinit sarcinile definite de el.

112. Puterea bazată pa capacități personale se referă la:
1. Puterea bazată pe expertiza liderului care poate rezolva diversele probleme

apărute datorită cunoştinţelor şi capacităţilor personale

2. Puterea bazată pe charisma, dependentă de capacitatea liderului de a-i face pe
ceilalţi să îl urmeze şi să creadă în el, datorită unui set de caracteristici personale
3. Puterea bazată pe comunicare, legată de capacitatea liderului de a comunica (în
 scris sau oral, în public sau în spaţiu privat).
113. Personalitatea autoritara reprezintă doar o mică parte din problemele serioase
cu care se poate confrunta leadership-ul organizaţional la nivel comportamental.
Există diferite situaţii deviante ce pot fi întâlnite în managementul organizaţional la
nivelul liderilor și anume:
1. Personalităţi schizoide, bazate pe distanţare faţă de personal, închise şi

necomunicative.
2. Personalităţi obsesive. Acestea au atât părţi pozitive : concentrare pe ordine,

claritate, precizie, control (elemente ce pot aduce claritate în procesul de luare a

deciziilor si pot defini autoritatea în mod coerent) cât şi părţi negative. Părţile
negative se referă la nevoia excesivă de ordine şi precizie, la nevoia de a controla
totul, precum şi la dezvoltarea unor comportamente deviante precum exercitarea
controlului total asupra subordonaţilor.
3. Personalităţi paranoice.

Personalităţi narcisiste. Pentru Kernberg acest tip de personalitate este cel mai periculos
pentru organizaţie. Vorbim aici de indivizi a căror relaţii interpersonale sunt caracterizate
de o excesivă concentrare pe sine, care balansează între supraevaluare şi sentimente de
inferioritate, care sunt excesiv de dependenţi de admiraţia externă şi care exploatează la
maximum relaţiile cu alte persoane.
114. Toate definiţiile referitoare la leadership au în comun cel puţin două
elemente: foarte important
a) ideea că acest termen se referă la un fenomen de grup (presupune implicarea
a doi sau mai mulţi oameni);
b) ideea exercitării unui proces de influenţare intenţionată a membrilor
organizaţiei din partea liderului ( „Leadership-ul este arta de ai face pe alţii să dorească
să facă ceva ce liderul este convins ca trebuie făcut”)

115. Yukl a identificat diferite tipuri de influenţă la nivelul leaderhip-ului

organizaţional:
1. Persuasiunea raţională
2. Inspiraţia
3. Consultarea
4. Apropierea
5. Atribute personale
6. Schimb
7. Tactici de coaliţie
8. Tactici de legitimare
9. Presiunea
116. La nivelul leadership-ului sunt anumite trăsături ce pot furniza șanse
crescute de succes: foarte important
1. Capacitate: inteligenţă, agilitate, capacităţi verbale, originalitate, judecată;

2. Acumulări: nivel de pregătire, cunoştinţe, abilităţi, progrese fizice;

3. Responsabilitate: iniţiativă, agresivitate, perseverenţă, încredere în sine,

dorinţa de a excela;
4. Participare: activitatea, sociabilitate, cooperare, adaptabilitate, umor;

5. Status: poziţie socio-economică, popularitate;

6. Situaţie: nivel mental, abilităţi, necesităţi şi interese ale subordonaţilor,

obiective de atins, etc.

117. Încercările de identificare ale caracteristicilor specifice unui lider de
succes au fost dublate de căutarea valorilor şi motivaţiilor specifice ce îl definesc (de
ce doresc oamenii sa devină lideri?); între numeroasele valori identificate a fi
relevante putem aminti :
1. conformitate: respectarea reglementărilor; realizarea a ceea ce este acceptat,

corespunzător, corect din punct de vedere social;

2. suport: primirea de încurajări din partea altor persoane, tratarea cu consideraţie şi

înţelegere;
 3. recunoaştere: atragerea atenţiei în sens pozitiv; a fi admirat şi considerat important;

4. independenţă: libertatea de a lua propriile decizii sau de a face lucrurile aşa cum

se crede de cuviinţă; libertatea de acţiune;

5. benevolenţă: generozitate; ajutor pentru cei mai puţin norocoşi;

6. leadership: deţinerea de autoritate asupra oamenilor; plasarea într-o poziţie de

influenţă şi putere.

118. Motivele care îi fac pe anumiţi oameni să devină lideri de succes în

organizaţiile publice: foarte important
1. nevoia de putere
2. nevoia de realizare de sine
3. nevoia de acumulare a unor succese
4. nevoia de afiliere (interacţiunea socială, loialitatea, angajamentul se manifestă atât

din partea liderului cât şi din cea a grupului).

119. Modele de analiză în leader-ship:
1. Ohio State Leadership Studies au analizat mai profund aspectele de
comportament legate de conducerea organizaţiilor; ele au plasat liderii în două
categorii distincte: una legată de considerare şi o alta legată de iniţierea structurilor.
Scopul cercetării a fost dezvoltarea unui instrument de măsurare a
comportamentului liderului (Leader Behaviour Descriptuion Questionnaire-
LBDQ).
2. Universitatea din Michigan care a identificat doua stiluri de leadership: unul

orientat spre productie (privilegiază productivitatea) şi altul orientat spre angajaţi

(privilegiază raporturile bune cu angajaţii, luarea în considerare a problemelor si
sentimentelor acestora).
3. Grila lui Blake and Mouton

120. Grila lui Blake se bazează pe două dimensiuni:foarte important

 1. preocuparea pentru oameni şi
2. preocuparea pentru obiective.
121. Grila Blake Mouton analizează în mod specific doar cinci din cele 81 de
unităţi componente teoretic:
1. Management minimal - Managerul care acordă o atenţie scăzută atât obiectivelor

cât şi oamenilor şi care este mult mai preocupat de respectarea procedurilor sau
reglementărilor( efort minim de realizare a unor sarcini si de păstrare a relaţiilor
umane în organizaţie).
2. Management indulgent - Managerul prietenos, care este foarte preocupat de

oameni dar acordă puţină atenţie obiectivelor;

3. Management autoritar -Managerul dur, autoritar (eficienta organizaţiei este cea

mai importanta iar elementele ce ţin de relaţiile inter-umane sunt neglijate) ;

4. Management de compromis - Managerul orientat spre compromis care încearcă

să balanseze interesul pentru cele două componente (performanta organizaţională

medie este obţinută printr-un echilibru intre necesitatea realizării sarcinilor si
menţinerea moralului personalului la un nivel adecvat);
5. Management integrator- Managerul ideal care integrează cele două dimensiuni

într-o activitate eficientă şi eficace (sarcinile sunt realizate de oameni implicaţi si

motivaţi; organizaţia funcţionează pe baza respectului, profesionalităţii şi încrederii
reciproce).
122. Partea pozitiva a abordărilor legate de comportament este ca ele identifica
doua elemente cu impact la nivelul leadership-ului organizaţional:
1. atingerea scopurilor si
2. moralul grupului.
123. Elementele situaționale cu care se confruntă un lider sunt:
1. relaţia lider-membru al organizaţiei;

2. poziţia de putere a liderului;

3. structura obiectivelor;
Teoria contingenței
(contingență=posibilitate ca un lucru să se întâmple sau nu)
124. Principala calitate a teoriei contingenţei este ca a arătat că: foarte
important
1. nu există un set universal valabil de calităţi şi comportamente manageriale şi
2. că leadership-ul este dependent de o serie de elemente situaţionale.

125. Teoria contingenţei s-a extins şi a influenţat şi elemente importante în

managementul organizaţiei, precum:
• structura proceselor de luare a deciziilor.
126. În luarea deciziilor trebuie consideraţi diferiţi factori situaţionali:
▪ dacă liderul / subordonaţii au informaţiile necesare pentru a lua o decizie de
calitate
▪ dacă subordonaţii sunt implicaţi şi dacă susţin procesul de luare a deciziei si
implementarea masurilor selectate
▪ dacă exista un conflict intre subordonaţi în ceea ce priveşte cea mai buna
soluţie.
O altă abordare se referă la relaţionarea proceselor şi obiectivelor şi este legată de ideea
că liderul de succes este capabil să motiveze oamenii din subordine prin definirea clară
a obiectivelor, a căilor / proceselor de atingere a acestora şi a mijloacelor de realizare
efectivă. Din acest punct de vedere au fost identificate tipuri diferite de lideri:
– liderul directiv, care defineşte direcţii şi aşteptări clare;
– liderul suportiv, care promovează relaţii amicale, de susţinere faţă de
subordonaţi;
– liderul orientat spre rezultate, care stabileşte obiective şi aşteptări complexe
în ceea ce primeşte performanţele şi responsabilitatea subordonaţilor;
– liderul participativ, care încurajează subordonaţii să îşi exprime opinii şi
 sugestii;
Teoria situațională
127. Teoria situațională consideră că stilurile de leadership trebuie adaptate în
funcţie de “maturitatea” grupului în cauză: foarte important
1. în termeni de atitudini („psyhological maturity”), adică implicarea şi dorinţa

subordonaţilor de a accepta responsabilităţile desemnate (cât de dispuşi sunt aceştia

să se implice în muncă)
2. în termeni de abilităţi („job maturity”), si anume cit de capabili sunt subordonaţii

să realizeze activităţile desemnate în termeni de experienţa, cunoştinţe si înţelegere

a sarcinilor.
128. Teoria situaţională este importantă şi datorită:
• accentului pus pe importanţa rolului liderului în dezvoltarea calităţii şi
maturităţii grupului.
129. Kelley promovează un tip de abordare bazat pe întrebarea: ce calităţi
trebuie sa deţină subordonaţii pentru ca liderul sa aibă succes?
El indica 4 categorii de calităţi:
1. Subordonaţii sunt capabili să gândească (pot sa lucreze independent, fără
monitorizarea continua si totala a liderului)
2. Subordonaţii se raportează la scopuri mai generoase, plasate dincolo de
obiectivele personale: o cauza, o echipa, o idee. Evident acest lucru nu presupune
dezinteres pentru propriile interese sau propria viata profesionala
3. Subordonaţii îşi concentrează eforturile şi îşi construiesc competentele pentru a
avea un impact maxim în activitatea profesionala si se raportează la standarde de
performanta ridicate.
4. Subordonaţii sunt oneşti, curajoşi şi credibili, au standarde etice înalte, recunosc
meritele si munca altora si nu le e frica sa isi asume propriile greşeli.
130. Fleet consideră că cele mai mari greşeli în leadership se referă la:
1. Propria limitare a liderului (refuzul de a fi la curent cu schimbările şi
 evoluţiile în domeniu şi dorinţa de a se limita la propria arie restrânsă de
competenţă)
2. Refuzul de a-si asuma responsabilitatea pentru acţiunile sale sau de a

accepta responsabilităţi crescute

3. Incapacitatea de a se asigura ca sarcinile sunt înţelese şi realizate de către

subordonaţi
4. Refuzul de a se autoevalua realist la nivel de capacităţi şi rezultate

5. Folosirea poziţiei proprii exclusiv pentru câştiguri personale

6. Lipsa capacităţii de a stabili un exemplu personal pozitiv

7. Incapacitatea de a se face respectat

8. Incapacitatea de a folosi critica în mod constructiv
9. Lipsa de atenţie şi consideraţie acordată subordonaţilor
131. Există cel puţin patru funcţii considerate universale în ceea ce priveşte
leadership-ul:
1. definirea misiunilor şi rolurilor instituţionale, stabilirea obiectivelor
organizaţiei;
2. reprezentarea instituţională a scopurilor (capacitatea de construire a politicilor

în interiorul structurilor organizaţionale);

3. apărarea integrităţii instituţionale (menţinerea valorilor şi identităţii
instituţionale);
4. controlul conflictelor interne (reconcilierea intereselor competiţionale).

132. Mintzberg a realizat o tipologie interesantă referitoare la acţiunile şi

rolurile pe care liderul organizaţiei si le asumă în viaţa de zi cu zi:
1. reprezentare;
2. leadership;

3. relaţionare;

4. monitorizare;

5. diseminare;
6. purtător de cuvânt;

7. antreprenor;

8. managementul crizelor;

9. alocare de resurse;

10. negociere;

133. Tipurile de practici “tipice” pentru nivelul managerial sunt:

1. Luarea deciziilor
a) Planificare şi organizare
b) Rezolvarea problemelor
c) Consultare
d)Delegare:
2. Influenţarea personalului organizaţiei
a) Motivare şi inspiraţie
b) Recunoaştere
c) Recompensare
3. Construirea de relaţii
a) Contacte
b) Managementul conflictelor şi construirea echipelor
c) Dezvoltare profesională şi activităţi de mentor
d) Susţinere
4. Furnizare-căutare de informaţie
a) Monitorizare
b) Clarificarea rolurilor şi obiectivelor
c) Informare
134. James Burns a realizat o distincţie foarte cunoscută între:
1. liderii tranzacţionali şi
2. liderii transformaţionali
 135. Pornind de la teoria lui Burns, Bass a dezvoltat un chestionar (multifactor
leadership questionnaire) pe baza căruia a identificat 7 factori ce stau la baza
comportamentului liderului, grupati în 3 mari categorii:
1. Liderul Transformational (factori):
- Carisma
- Motivarea bazata pe inspiraţie
- Stimularea intelectuala
- Considerarea individuala
2. Liderul tranzacţional (factori):
- Recompensele de contingenţă
- Managementul prin excepţie
3. Factorul de non-leadership. Acesta este bazat pe o atitudine de „laissez faire”
în sensul unei atitudini absente si a unei lipse de implicare în luarea deciziilor.
136. Organizaţia publică semnifică un spaţiu complex, caracterizat de realităţi
şi percepţii diverse; acest lucru necesită din partea liderului o viziune integrată
bazată pe diferitele dimensiuni ale organizaţiei:
1. dimensiunea structurală,
2. dimensiunea resurselor umane,
3. dimensiunea politică,
4. dimensiunea simbolică
137. Fleet considera ca succesul organizaţional în cazul liderilor este dificil
de atins şi bazat pe câteva elemente importante:
1. capacitatea de a învăţa din experienţă
2. capacitatea de autoevaluare realistă
3. capacitatea de a solicita şi accepta critica celorlalţi
4. capacitatea de a fi un exemplu
5. capacitatea de a comunica
6. capacitatea de a delega
 7. capacitatea de a defini o viziune organizaţională si de a-i inspira pe alţii
8. capacitatea de a fi uman si de a înţelege oamenii

138. Klerman si Levinson precum si Kernberg cred că există trei tipuri de

aptitudini necesare pentru un lider de succes:foarte important
1) Aptitudini tehnice
2) Aptitudini conceptuale
3) Aptitudini umane
139. Bennis si Nanus au iniţiat o cercetare asupra 60 de organizaţii private si
30 de organizaţii publice bazata pe interviuri nestructurate cu manageri de succes
(axate pe elemente precum: puncte puternice / slabe ale liderului, filosofia
manageriala, decizii importante în cariera, etc). Pe baza acestei cercetări ei au
afirmat că există câteva cauze care stau la baza succesului în leadership.
1. Capacitatea de a articula o viziune efectiva asupra dezvoltării organizaţiei
(strategie)
2. Capacitatea de a comunica aceasta viziune cu claritate si altor membri ai

organizaţiei, construind scopuri comune şi împărtăşite

3. Capacitatea de a fi perceput ca o persoana de încredere, pe care te poţi baza,

prin angajarea clara pe termen lung fata de viziunea si scopurile organizaţiei

4. Capacitatea de a folosi la nivel maxim resursele personale de inteligenta si
energie, pe baza unei încrederi personale ferme în succesul organizaţiei.
 ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI MANAGEMENT PUBLIC

1. Ratiunea de a exista a organizatiilor publice se bazeaza pe urm idei :

-in anumite cazuri cetatenii nu detin competenta necesara pt a lua cele mai bune decizii

-anumite servicii nu sunt profitabile pt a fi furnizate de firme private

2. Organizatiile publice :

- isi imbunatatesc performantele prin promovarea specializarii si diviziunii muncii

- se bazeaza pe coordonare si control pt atingerea obiectivelor

[Link] sistemica in managementul administratiei publice se bazeaza pe

relatia :

-input - procese - output-feedback

4. Mediul organizatiei:

-influenteaza puternic organizatia publica

5. O decizie strategica afecteaza organizatia

- de o maniera determinata ,

- pe termen lung

- puternic

6. Urmarirea excesiva a interesului personal poate fi, in anumite cazuri ,

dezastruoasa pt comunitate. Acest lucru este exemplificat de

- dilema contribuabilului

-dilema prizonierului

-tragedia comunitatilor

7. Functiile managementului public se plaseaza la urm niveluri:

- strategie

-managementul componentelor interne

-managementul componentelor externe

 8. Tragedia comunitatilor arata faptul ca:

- urmarirea excesiva a interesului personal poate fi uneori dezastruos pt comunitate

[Link] strategica este justificata de :

- ajuta decidentii sa retionalizeze activitatea organizatiei

10. Analiza SWOT semnifica analizarea de catre organizatie a :

-oportunitatilor

-amenintarilor

-punctele tari

-punctele slabe

11. Diagnoza organizationala este caracterizata de abordari simpliste si

superficiale precum:

-blamarea individului

-blamarea birocratiei

- analiza organizatiei ca fiind o jungla in care numai cei puternici supravietuiesc

12. Toate definitiile referitoare la leadership au in comun cel putin doua

elemente :

- ideea ca acest termen se refera la un fenomen de grup

-ideea exercitarii unui proces de influentare intentionata a membrilor organizatiei din

partea liderului

13. Conceptul de valore pentru bani ( value for money ) :

- in schimbul resurselor puse la dispozitie organizatiile publice sunt obligate sa obtina

rezultate in termeni de economie,eficienta si eficacitate.
 14. Managementul strategic are 3 niveluri:

-tactic

-strategic

-operational

15. Principalele modalitati de transmitere a culturii organizationale se refera

la :

-povestiri

-tinuta

-ritualuri

-simboluri

-limbaj

-mituri

-eroi

-norme

16. Modelul de analiza oferit de Schein considera ca putem intelege cultura

org pe baza unei analize la trei niveluri:

-manifestari vizibile

-valorile organizatiei

-presupuneri de baza

17. Teoria situationala considera ca stilurile de leadership trebuie adaptate in

functie de maturitatea grupului in cauza :

-in termeni de atitudini

-in termeni de abilitati

 18. Grila Blake se bazeaza pe doua dimensiuni:

-preocuparea pentru oameni

-preocuparea pentru obiective

19. Modelele de analiza a leadership-ului sunt :

-Ohio State Leadership

-Grila Blake

-Universitatea din Michigan

20. Teoria contingentei a pus in evidenta faptul ca :

- comportamentul de succes al liderului trebuie definit in functie de situatia specifica la

care se refera

Principala calitate a teoriei contingentei este ca:

-a aratat ca nu exista un set universal valabil de calitati si comportamente manageriale

-leadership-ul este dependent de o serie de elemente situationale

21. Marketing public

22. Mediul organizatiei publice este axat pe urmatoarele coordonate:

-conditii tehnologice

-conditii legale

-conditii economice

-conditii demografice

-conditii ecologice

-conditii culturale

-conditii politice

23. Rolurile leadership-ului:

- reprezentare
-leadership

-relationare

-monitorizare

-diseminare

-purtator de cuvant

-antreprenor

-managementul crizelor

-alocare de resurse

-negociere

[Link] leadership-ului

-definirea misiunilor si rolurilor institutionale, stabilirea obiectivelor organizatiei

-reprezentarea institutionala a scopurilor

-apararea integritatii institutionale

-controlul conflictelor interne