Cuprins:

Pagina:

Productia de masini.Generalitati Productia in masa Surse internationale Inainte 3 Designul Tehnologia asamblarii in constructia de masini Metode de elaborare a autoturismelor Structura operatiilor asamblare Modernizarea 8 si tehnologice automatizarea in procesul montajului de productie

2 2 3 4 5 7 de 7 -

Factorii de influenta asupra structurii montajului tehnologii noi Sanatate si siguranta -

10 13

Productia Masini

De

Una dintre cele mai importante industrii ale lumii, productia de masini, asigura milioane de locuri de munca, genereaza venituri enorme si este baza unei game intregi de industrii si servicii inrudite. Productia de autoturisme face parte din industria cea mai larga, a constructiei de vehicule pe benzina si motorina precum autobuzele, autocamioanele si motocicletele. Industria producatoare de autoturisme este responsabila pentru planificarea, proiectarea, productia si comercializarea modelelor de autoturisme. Astazi exista peste 456 de milioane de autoturisme si 39 de milioane de autocamioane si autobuze in functiune in lume. Acestea alcatuiesc o retea de transport indispensabila peste tot in jurul lumii. Dezvoltarea autoturismului a fost produsul multor minti din multe tari, de-a lungul mai multor secole. Primele autoturisme moderne au fost construite de Gottlieb Daimler si Karl Benz din Germania din 1885. Intre 1886 si 1898 in intreaga lume au fost construite aproximativ 300 de autoturisme. Cu un secol mai tirziu, fabricarea de autoturisme, extinzindu-se global, devenise cea mai mare activitate de productie din lume, cu aproximativ 54 de milioane de vehicule construite anual.

PRODUCTIA IN MASA
Desi productia de autoturisme a inceput in Europa, SUA a inceput sa domine productia in prima jumatate a secolului XX. Acest curent s-a accelerat in 1914 cind Henry Ford a inceput productia in masa a autoturismelor pe linii de asamblare. Cele doua elemente de baza ale acestui proces au fost sistemul de transmisie si limitarea muncitorilor la o anumita sarcina. Piesele erau standardizate si productia in fabrica a fost reorganizata pentru cresterea eficientei. Ford si-a dat seama ca productia in masa eficienta ar scdea preturile. Autoturismele au devenit accesibile pentru omul mediu, ceea ce a creat o piata uriasa pentru aceste vehicule.
2

In 1916 productia anuala de autoturisme in SUA atinsese un milion de unitati. In anii 1920 firma SUA General Motors a pus accentul pe designul masinii si a introdus anual noi modele. Firma a comercializat linii de autoturisme pentru grupuri de venituri diferite-- Cadillac-uri pentru bogati si Chevrolet-uri pentru mase. In cel de-al doilea razboi mondial (1939-1945) productia de autoturisme a fost pusa in serviciul militar. Dupa 1945, vinzarile de autoturisme au exploadat in SUA, a carei industrie de automobile a ajuns sa domine piata globala. Insa pe masura ce Europa si Japonia si-au reconstruit economia, cota parte din piata a SUA a scazut. Astazi productia de autoturisme este dominata de Europa, SUA si Japonia. In lume exista aproximativ 40 de producataori activi. Principalii producatori de autoturisme - General Motors, Ford, Volkswagen, Daimler, Chryler si Toyota-sunt printre cele mai mari companii din lume. Multi producatori de autoturisme sunt companii comerciale multinationale cere produc vehicule in tara mama dar au vinzari pe plan international. Alti producatori au devenit corporatii multinationale care detin sau controleaza facilitati de productie in diferite tari. General Motors, cea mai mare companie de autoturisme din lume, este o firma cu baza in SUA care produce peste opt milioane de autoturisme si autocamioane anual. Ea a dezvoltat diferite marci in intrega lume, Cadillac-uri in SUA, Holden in Australia, si Opel in Europa si in America Lataina.

SURSE INTERNATIONALE
Globalizarea, procesul prin care firmele functioneaza pe plan international, a facut din ce in ce mai dificila identificarea unui autoturism ca fiind produsul unei anumite firme sau tari. Acum multi producatori de autoturisme produc sau achizitioneaza componenete in diferite tari si apoi asambleaza vehiculele pe teritoriul tarii mama. Aceasta utilizare de surse internationale s-a dovedit adesea cea mai ieftina metoda de achizitionare de componente si producatori precum Ford au dezvoltat acelasi model de autoturisme mondiale produse in mai multe state din piese facute in alte parti. Anual se intraduc noi modele de autoturisme, producatorii implementind tehnologii si designuri noi pentru a-i convinge pe conducatorii auto sa cumpere vehicule noi. Adesea aceste progrese apar din nevoia de crestere a sigurantei, de imbunatatire a eficientei energiei sau de scadere a emisiilor de gaze de esapament care polueaza aerul. Consumatorul poate alege dintr-o gama larga de vehicule. Exista sute de modele numite sau numerotate cu mii de variatiuni bazate pe tipul caroseriei, capacitatea motorului si categoria de pret. Proiectarea unui autoturism nou este in mod normal initiata cu 3-5 ani inainte de a intra in productie. Principalele decizii privind proiectarea de autoturisme noi sunt luate de un grup de directori principali dintr-o corporatie. Acest grup adesea cuprinde presedintele si membrii comitetului director, directorul de marketing, directorul de vinzari, directorul comercial si seful departamentului de dezvoltare a produselor. Acestia stabilesc bugetul, administreaza forta de munca si hotarasc termenele. Deciziile de management se iau intotdeauna dupa consultari strinse cu departamentele specializate ale organizatiei.
3

INAINTE DE PRODUCTIE
Inainte de construirea unui autoturism, acesta trebuie cercetat, proiectat si dezvoltat intr-un produs fiabil. Procesul de proiectare a unui nou autoturism este lung si complicat. Inainte de planificarea initiala, analistii de piata studiaza nevoile si preferintele consumatorilor. Ei aduna informatii despre autoturismul preferat de public. Tendintele pietii, studiile de piata si tiparele de cumparare indica ce tip de autoturism ar trebui facut. Consumatorii au devenit parte a echipei care influenteaza designul vehiculelor. Se formeaza grupuri focale de consumatori pentru testarea inovatiilor recente si pentru a descoperi daca acestea ar trebui aplicate unui autoturism nou. Raspunsul lor ii ajuta pe proiectanti se dezvolte modele noi. Insa unele idei de design sunt produsul anumitor indivizi. Designurile sunt inotatoare-coada a masinilor SUA din anii 1950, spre exemplu, au fost dezvoltate de Harley J. Earl. El era designer sef la General Motors si a hotarit sa adauge aripioare la modelul din 1948 al Cadillac-ului, inspirat din avioanele de lupta din cel de-al doilea razboi mondial. Informatiile adunate prin analiza de piata vor fi de ajutor pentru planurile de stabilire a scopurilor de baza de design pentru noul model. Printre acestea se numara dimensiunea, greutatea si piata potentiala. In laboratoarele de cercetare echipe de chimisti, fizicieni, specialisti in calculatoare si metalurgisti vor planifica, evolua si testa idei noi pentru autoturism. Rezultatele obtinute de acesti cercetatori vor fi puse in practica de laboratoarele de constructii. O echipa de ingineri transforma ideile si datele in produse care au aplicatii practice pentru constructia autoturismului.Acesti ingineri vor produce planuri si vor rezolva probleme legate de acustica, partea electrica, mecanica, siguranta si hidraulica masinii.

DESIGNUL
Urmatorul pas in procesul de productie este designul. Tehnologia computerizata de design permite desenarea si manipularea unor planuri de constructii detaliate pe ecran. Aceasta metoda furnizeaza variatii de design din care se va selecta o varianta finala. Pe linga stilul general al caroseriei, stilistul se va gindi si la scheme de culori si designuri interioare pentru tapiserie si feronerie. In acest stadiu, un modelator din lut va produce o reprezentare miniaturala si una in marime naturala a autoturismului. Acestea sunt acoperite cu material plastic si alte materiale pentru a simula suprafata articolului finit. Aceasta macheta ofera baza pentru alte desene si copii heliografice. De asemenea ea poate fi fotografiata si utilizata de departamentul marketing pentru a testa reactiile grupurilor. Departamentul marketing va alege un nume pentru noul model si analistii de piata vor continua investigatiile pentru a descoperi ce cota parte din piata poate sa ocupe autoturismul. Dupa stabilirea modelului, se poate construi un vehicul prototip functional adevarat. Acesta este trecut prin teste riguroase pe terenuri si piste de testare. Noul model va fi trecut prin tuneluri de vint, tuneluri de nisip si teste de ciocnire. Soferii de testare duc masina pe terenuri dificile, in conditii ostile. Apoi dau raporturi despre comportarea masinii si sugereaza imbunatatiri.
4

Analistii de testare interpreteaza aceste date si isi trimit concluziile la inginerii, care vor avea o ideie mai buna despre cum va reactiona vehiculul in conditii reale de conducere. Urmatorul stadiu in procesul de productie este pregatirea pentru productie. Copiile heliografice si datele autoturismului sunt transmise departamentului de productie. Acestia se asigura ca fabrica este adecvat redotata astfel incit utilajele sa produca noul stil de vehicul. Sculerii si matriterii sunt in principal responsabili pentru acest proces. Departamentele de achizitie comanda materiile prime, in cazul in care componentele sunt facute chiar de catre companie. Cei mai mari producatori pot sa produca cadre si componente in fabrici de asamblare regionale si interprind asamblarea finala la o uzina centrala. Dupa ce materiile prime au fost livrate, ele sunt inspectate inainte de a fi turnate, forjate, stantate sau mulate in diferite forme. Printre aceste materiale se numara otelul, aluminiul, zincul si materialul plastic. Procesele de forjare si turnare produc diferite componente, asamblate apoi in subansamble (cutii de viteza, motoare, portiere, etc.). Productia unui autoturism mediu implica asamblarea a peste 15,000 de piese individuale. Adesea producatorul nu va face componentele acasa ci trimite comenzi la furnizori externi. Aceasta utilizare a surselor externe a creat o uriasa industrie a pieselor auto generind o afacere de peste 50 miliarde dolari SUA anual. Exista peste 10,000 furnizori SUA, 2,300 furnizori europeni si 2,100 furnizori japonezi in industria autoturismelor. Asamblarea tuturor componentelor are loc de-a lungul unei linii de productie foarte bine reglate si mecanizate. Piesele sunt miscate prin aer, suspendate de carlige mobile, transportate pe curele de transmisie si de incarcatoare cu furca sau catiri electronici. De asemenea, se utilizeaza o gama de instalatii computerizate si robotizate. Sistemul liniei de asamblare este dispus in model de rau continand numeroase linii afluente, diferitele piese convergind in anumite puncte de asamblare unde sunt puse laolalta si trimise spre urmatorul stadiu de asamblare. La uzinele mari, pot fi produse aproximativ 60-80 de autoturisme pe ora. In cele mai multe stadii de productie este inspectata calitatea lucrarii. In etapele de productie si vinzare, cercetatorii de piata continua sa monotorizeze reactia industriei, mass mediei si a publicului la autoturism. Sondajele si cercetarile de produs ajuta la planificarea campaniilor de vinzare. De exemplu, daca sondajele arata ca se apreciaza calitatile de economisire de energie ale modelului, atunci reclamele vor accentua aceste calitati. Departamentul de publicitate utilizeaza cercetarea de piata pentru a produce materiale pentru distribuitori si pentru campaniile promotionate in mass media. Personalul de vinzari al corporatiei se asigura ca distribuitorii de autoturisme ai firmei sunt pregatiti sa vinda modelul.

Tehnologia asamblarii in constructia de masini.

Automobilele sunt responsabile pentru 25% din emisiunile de dioxid de carbon din lume. Dioxidul de carbon gazos contribuie foarte mult la nclzirea global. Fabricanii precum i oferii devin din ce n ce mai contieni de efectul negativ al motoruilui cu ardere intern, ceea ce are ca rezultat faptul c construcia de automobile este constant mbuntit, pentrua produce autoturisme mai eficiente i mai sigure din punct de vedere ecologic.
5

Primul automobil a fost construit n urm cu peste o sut de ani, de GottliebDaimler i Karl Benz. n ciuda cercetrilor, dezvoltrilor i reconstruciilor, construcia general a automobilelor s-a schimbat foarte puin, dei n realitate povestea este puin diferit. Criza de combustibil pronunat mai ales n anii 1970 a dus la experimente cu maini cu baterie , motoare Diesel, maini cu gaz sau cu energie solar i maini hibride, care utilizeaz att energie electric ( n orae ) ct i gazolin/benzin ( n cltorii mai lungi ). Alte inovaii care economiseau combustibil erau injecia de combustibil, reducnd cu pn la 20% consumul de gazolin/benzin, reducerea greutii corpului mainii prin utilizarea aluminiului i a materialelor plastice; constructia aerodinamic a corpului mainii cu o rezisten redus a aerului. Dei o main medie din SUA fcea mai puin de 43 km cu 3-3,5 l de gazolin/benzin n 1995, n acelai an Green peace a produs un autoturism care parcurge 100 km cu 3-3,5 l. O inovaie important a introdus convertoare catalitice pentru a oxida gazele de eapament. S-au dezvoltat i microprocesoare pentru msurarea temperaturii, vitezei motorului, presiunii i coninutului de oxigen i de dioxid de carbon a gazelor de eapament, i reajustarea motorului n funcie de aceti factori. n 1992 General Motors i Ford i-au unit forele pentru a dezvolta un acumulator pentru propulsia autovehiculelor nepoluante. S-au alocat 130 milioane dolari pentru cercetri n proiectul de patru ani, aceei suma adugnd Departamentul de Energie al SUA. Astzi o main tipic de familie are o construcie metalic a corpului n care panourile, ntrite adecvat, susin solicitrile drumului prin suspensii anterioare i posterioare independente, cu scaune aezate pe distana dintre axe pentru confort. Este de obicei acionat de un motor cu benzin, un carburator amestecnd benzina cu aerul pentru introducerea n cilindrii motorului (de obicei 4 sau 6), iar motorul este de obicei rcit cu ap. De la motor energia se transmite printr-un ambreiaj la cutie de viteze cu 4 sau 5 viteze.Prinambreiaj oferul ntrerupe legtura ntre motor i cutia de viteze n timp ce schimba viteza. De acolo, la main cu motorul n fa i cu traciunea pe roile din spate , energia acioneaz un arbore de transmisie conectat la angrenajul diferenial, care antreneaz roile din spate. Maina cu motorul n fa i antrenare prin roile din fa are ambreiajul, cutia de viteze i traciunea final ncorporate n unitatea motorului. Tot mai multe maini performante au traciune pe patru roi, conferind o foarte bun inut de drum n condiii umede i de nghe. Construcia aerodinamic i spoilerele mbuntesc i ele inuta de drum. Motoarele Diesel de nalt performan s-au rspndit n rndul autoturismelor particulare. Prin asamblare (montare, montaj) se intelege operatia de reunire intr-un sistem tehnic a elementelor (organelor de masini) care-l compun. Dupa posibilitatea de deplasare relative dintre aceste elemente, in cadrul unui sistem tehnic, se deosebesc: asamblarea prin artuculatie cind unul,sau o parte din aceste elemente se pot rota fata de celelalte,in jurul axei sale sau a unui punct (de exemplu, cuplu cinematic format din mecanismul biela-manivela);prin glisare,cind unul sau o partedin aceste elemente pot aluneca de-a lungul unei gliserie ( de exemplu, cuplul format dintr-un manson si un arbore conelat); prin legatura elastica, cind unul sau o parte din aceste elemente se pot deplasa dupa
6

o directie oarecare fata de celelalte ( de exemplu, legatura prin circuri a osiei unei autovehicule cu sasiul). Asamblarile rigide sau imbinarile nu permit nici o miscare relativa intre elementele asamblate;ele se realizeaza prin insurubare,sudare,impanare etc. Rezulta, deci ca asamblarea se poate executa fie la cald fie la rece.

Metode de elaborare a autoturismelor

Sudare
Prin presiune
1. Aluminotermie 2. Baie de zgura topita 3. In stare rece: 3.1 prin presiune 3.2 ultrascurte 4. La cald: 4.1 forja 4.2 flacara de gaz 4.3 electrica 4.4 frecare 4.4.1. in capete cu sau fara topire 4.4.2 in puncte 4.4.3 in linie Prin topire Cu arc electric: Cu flacara :

Protejat cu gaze:

Neprotejat:

1. Oxiacetilena 2. Hidrogen 3. Oxibutanoxipropan

Ar He H Electro d carbune

Electrod metelic: 1. invelit 2. neinvelit

Dupa posibilitatea de a demonta,asamblarile pot fi : nedemontabile si demontarea elementelor componente se poate efectua numai prin distrugerea acestora. Exemplu:la sudarea, si demontabila ( demontarea elementelor componenti se poate efectua fara distrugerea sau deferiorarea acestora) in cadrul insurubarii.

Structura operatiilor tehnologice in procesul de asamblare:

Peste 60 milioane de automobile sunt produse n lume anual.Majoritatea au patru roi i motor cu ardere intern de tip piston , rcit cu ap ,alimentat cu gazolin/benzin sau cu motorin. Din nefericire, arderea combustibililor fosili de ctre autoturisme la o scar att de larg provoac o grav poluare a aerului poluare fonic, iar drumurile ocup terenuri valoroase. In tabelul de mai jos reprezentat schematic componenta operatiilor tehnologice intr-un proces de asamblare din care rezulta ca se pot deosebi: operatii tehnologice de baza ( insurubare, nitruire,sudare) si operatii tehnologice secundare, a caror importanta nu poate fi minimalizate, cum ar fi, de exemplu: manipularea, curatarea, ajustarea.
7

Componenta montajului

Operatii tehnologice de :
Imbinare
insurubare presare nituire deformare plastica deformare elastica lipire

Control
control executie piesa masurarea masurilor fizice

Oper. speciale Ajustare

curatire lacuire marcare incalzire reglarea jocului echilibrare calibrare

Manipulare
inmagazina re transport orientare pozitionare fixare

Se deosebesc 2 masuri esentiale de organizare a asamblarii : asamblarea stationara si cea mobila. Indifirent de modul de organizare al asamblarii, succesiunea operatiilor,trebuie sa aiba o anumita ordine, impusa de felul in care reperele ocupa locul prevazut in ansamblul produsului. Nerespectarea succesesiunii logice poate sa conduca la demontari dese cu implicatii negative asupra productivitatii si calitatii. Succesiunea naturala logica, a reprezentarii grafice numita schema de asamblare sau ciclograma asamblarii. Prin ciclul de asamblare in cazul masinilor se intelege intervalul de timp necesar realizarii tuturor operatiilor de asamblare care nu sunt suprapuse in timp. Ciclul de asamblare poate fi micsorat prin suprapunerea in timp sau executarea concomitenta a numarului maxim de operatii de asamblare precum si prin micsorarea normelor de timp ale operatiilor de asamblare. Micsorarea ciclului de asamblare conduce implicit la cresterea capacitatii de productie si a productivitatii muncii.

Mecanizarea si automatizarea montajului.

Tehnologiile de asamblare nu au cunoscut dinamica de dezvoltare a celor de prelucrare mecanica sau a celor din sectoarele primare. In domeniul montajului,automatizarea se afla cu mult mai in urma si aceasta datorita faptului ca 70-85% din muncitorii angajati in domeniul montajului isi desfasoara in munca

activitatea manual, iar asamblarea manuala poate reprezenta 30-50% din totalul costurilor de praductie. Modernizarea montajului din industria constructii de masini se impune cu pregnanta datorita urmatoarelor considerente: ciclul de productie scade permanent, datorita procentului rapid de invechire a produselor, costurile de asamblare sunt ridicate datorita numarului mare de muncitori din sectiile de montaj, schimbarea frecventa de modele, adoptarea la cerintele pietei externe, solicita o adoptare rapide si flexibila a montajului, dorinta indreptatita a intreprinderilor de a se evita munca deosebit de grea si nociva sanatatii muncitorilor, ridicarea productivitatii, in vederea asigurarii competitivitatii si rentabilitatii intreprinderilor. Dintre toti factorii enumerati, cresterea productivitatii muncii sunt apreciate ca fiind cele mai importante obiective. Masurile principale privind rationalizarea montajului, in vederea modernizarii acestuia si asigurarea cresterii productivitatii muncii in acest domeniu sunt prezentate in tabelul de mai jos din care rezulta ca automatizarea nu este singura solutie in vederea modernizarii montajului.

Potentialul de crestere al productiei :

Productie
Instalatii de montaj -Automatizare -Cresterea randamentulu i -Optimizarea procesului de montaj Personal -Cresterea activitatii calificate -Detalcarea solicitarilor fizice -Detalcarea solicitarilor psihice Material -Organizarea fluxului de materiale -Automatizarea fluxului de materiale -Reducerearezervelor de materiale

Logistica
Informatie -Organizarea fluxului informational -Colaborarea sub furnizor -Utilizarea tehnicii de comunicatie moderna

Produs -Structurarea produselor in functie de montaj; -Verifica livrarea la colaboratori; -Creste nivelul de calitate

Principalele cai pentru modernizarea montajului sunt: automatizarea montajului; proiectarea produselor , in conformitate cu cerintele automatizarii montajului , structurarea si modernizarea montajului introducerea de noi tehnologii de fabricatii si de asamblare. Dintre toti factorii prezentati, automatizarea montajului produce impactul cel mai mare si direct in modernizarea acestu domenii. Automatizarea se poate realiza prin :aplicarea sistemelor rigide de automatizare. La masinile si linile de montaj sunt astfel conceputi incat sa efectueze operatii strict specializate pentru un singur produs, sau prin sisteme flexibile de demontaj, cu diferite grade de flexibilitate, in functie de marimea seriei de fabricatie. In sistemele flexibile de montaj robotii industriali si in general intregul echipament de manipulare a pieselor sunt elementele componente principale programabile, in jurul carora sunt construite sisteme flexibile de monotaj. Principalele probleme ce trebuie rezolvate
9

cu ajutorul robotilor sunt:orientarea si aranjarea pieselor intr-o anumita ordine, stabilirea dispozitiilor de apucare si de scule adecvate, dotarea cu senzori de forta si sistemul de control a fortelor intre piesele asamblat , introducerea slifturilor in alezajele cu toleranta redusa, stabilirea unei strategii de implementare. Conceptual pot fi stabilite unele modalitati de demontare automatizate : a) robotul efectueaza montajul in cadrul celulei flexibie de montaj .Operatiile principale sunt: alimentarea pieselor , efectuarea operatiilor de asamblare, transferal subansamblului sau produsului finit realizate. b) Robotul asigura sortarea si orientarea pieselor pe transportul interoptional . c) Robotul inlocueste operatiile manuale intr-o linie de asamblare cu mai multe posturi, in care munca manuala ramine prezenta. Practic robotii pot fi inserati printre lucratori, pot fi realizate cellule flexibile care sa colaboreze cu lucratorii si pot fi realizate linii intregi automate. Stuctura si modernizarea montajului: pentru structurarea sau restructurarea montajului este necesar sa se tina seama de toate componentele care definesc montajul. In acest sens in tabelul de mai jos sunt prezentati factorii de influenta asupra structurarii montajului care pot fi grupati in componente fixe si variabile.

Factorii de influenta asupra structurii montajului

Independenti de intreprindere Influenta pietii

a) Spectrul de produse. a) b) Tipul comenzii. b) c) Numarul de piese componente. c) ale produsului proiectat. Componentele montajului
Componente fixe

Varietatea solicitarii Marimea lotului Inlocuirea produsului (produs derivat)

Componente variabile

Spatiul rezervat montajului, Modalitati de asamblare personaluluide montaj Posibilitatile productiei Mijloacele de productie fixe ale Mijloacele de informare montajului Materialele Structura montajului Stabilirea procedeului Planificarea desfasurarii productiei Stabilirea cantitatii Gruparea componentelor Factorii independenti de intrerindere ca : spectru de produse , felul comenzii, numarul de piese componente ale produsului proectat sunt stabile, in principiu prin scopurile globale privitoare la strategia dezvoltarii. Acesti factori sunt determinati in structurarea montajului si ei se modifica la intervale mari de timp. Variatiile in solicitarile produselor marimea lotului, datorita cerintelor pietei, impun modificari la intervale scurte, ale structurari montajului care

10

vor trebui adaptate continuu la acest cerinte, fara modificari esentiale la structura de baza. La alegerea unei solutii pentru sistemul de asamblare solicitat, trebuie sa se tina sema de o serie de factori ca productia anuala, complexitatea produsului, flexibilitatea productiei cerute, eficientei economice. In practica se adopta un sistem cu asamblare cit mai potrovit cu cerintele si necesitatile unei intreprinderi, atat din punct de vedere al solutionarii tehnice (productivitate mare, flexibilitate ridicata) cat si economice (productie redusa, eficienta economica ridicata) 1. linie de montaj flexibila complet automatizata, programabila: sistemul de baza pentru transferul paletelor este transportul cu doua benzi, cu functionare asincrona, proectat modular. Posturile automate prevazute pentru operatiile tehnologice sunt concepute tot modular. Posturile de control sunt in general independente de tact. Este un sistem de flexibilitate limitata, comlect automatizata, programabil. 2. manipulator automat de montaj, cu flexibilitati limitate avind o constructie modulara pentru toate elementele lui componente. 3. celula flexibila : constructie modulara alcatuita din:sistemul de alimentare, sistemul demanipulare, utilajele tehnologice pentru realizarea operatiilor de asamblare, sistemul de transfer al paletelor. Utilizarea robotului in sistemul de manipulare programabil asigura o mare flexibilitate sistemului de montaj. 4. post de lucru mecanizat de constructie modulara prevazuta cu containere, masina pneumatica de insurubat si dispozitiv de ridicare a containerelor. 5. echipament de asamblare semiautomata cu operatii manuale si mecanizati, este o constructie modulara alcatuita din sistemul de alimentare, orientarea si manipularea, iar pentru transferal interoptional se foloseste o masa relative indexata. 6. linie de montaj flexibila partial automatizata, cu posturi automate scoase in afara linii principale si posturi automate de montaj. Este alcatuita dintr-un tranportator modular cu doua benzi, posturi automate si posturi manuale de lucru, sistemul este asincron iar faletele sunt distribuite printr-un sistem codificat. 7. post de asamblare manual: constituit din module ca masa de lucru, scaune, containere, subporti containere. 8. posturi manuale in linii dispuse in linii sistemul este alcatiuit din 2 posturi individuale legate intre ele printr-un sistem pick-up, cu ajutorul caruia se asigura transferul interoperational. 9. linie de montaj manuala de constructie modulara la care montajul se realizeaza pe palete de lucru, a caror deplasare, de la un post de lucru la altul, se face printrun sistem de canale de transfer.Portiunele intermediare folosesc ca depozite.
11

Cu alta cale pentru reducerea timpului de asamblare (respectiv manoperei ) o constituie introducerea noilor tehnologii de asamblare care sa simplifice operatiile de montaj si se permita automatezarea lor. Metoda de imbinare cea mai folosita astazi insurubarea implica cheltuieli de asamblare relative mari, iar automatezarea sa este posibila, insa cu solutionari tehnice complicate. De aceea se fac eforturi tot mai mari pentru a se realeza noi tehnologii care se elimine pe cit posibil imbinarile prin suruburi. Mijloacele de asamblare, in care se realezeaza acest deziderat si usureaza automatezarea montajului principal, tehnologiile prezentate se caracterezeaza prin: a) realezarea de piese complexe:din material plastic, usor de fabricat , cu procedee actuale, care reduce numarul componentelor si astfel se limina operatiile de asasmblare. b) Realezarea de imbinari prin lipire. Datorita programului tehnic pot fi lipite diverse materiale care ilimina pisele de legatura, cum sint niturele si suruburile. Acest procedel de asamblare este mult mai simplu si poate fi automatezat. c) Realezarea de imbinari elastice. Acest procedeu foloseste ca elemente de asamblare piese elastice, care permit o montare usoara si sigura, printr-o miscare simpla rectilinie. Sistemul elimina de asemenea pisele de legatura, asamblarea devine simpla si permite automatezarea. Se remarca faptul ca noile tehnologii, cu implicatii directe asupra simlificarii si usurarii automatizarii montajului sint intr-o dezvoltarea exploziva pe plan mondial.

Tehnologii noi
1.1 Materiale compozitive: Aliaje: Noryl + SPN (5 sorturi); RFN (2 sorturi) + Noryl UVN (1 sort) + Noryl

Principiul de elaborare
Piesele mecanice sunt turnate prin injectie

Efecte
Prin realizarea ansamblului monobloc, se elimina asamblarea elementelor componente

Exemple
Aliajele Noryl (ppo/p) produse de firma General Electric pentru producerea de tablouri de bord monobloc pentru autoturisme. Amestecuri pp/elastomeri se utilizeaza la autovehicule de mare tonaj si autoturisme pentru repere exterioare Firma Polimer Compozites produce repere pentru masini de Kevlar. Fiberloc produs de firma B.F.Goodrich este

Materiale plastice armate: kevtar fiberlok azdel

Prelucrarea prin extrudare si injectie

Prin realizarea ansamblului monobloc, se elimina asamblarea elementelor componente 12

1.3 Materiale plastice metalizate

Electrod de punere de metale pe materiale plastic

Prin realizarea ansamblului monobloc, se elimina asamblarea elementelor componente Prin realizarea ansamblului monobloc, se elimina asamblarea elementelor componente

1.4 Compozitive sandwich

Se introduc doua sau mai multi polimeri in stare lichida sub forma de structuri fluide intr-o matrita din care se obtine structura sandwich direct Lipirea pieselor. Datorita progresului mare pot fi lipite diverse materiale.

2. Imbinari prin lipire

Eliminarea multor piese de legatura. Montajul este simplificat si poate fi automatizat. Procedeul impune totusi controlul permanent al calitatii. Eliminarea multor piese de legatura. Montajul este simplu si permite automatizarea.Forma corespunzatoare permite demontarea.

utilizat pentru carcase, dispozitive, fibre de combus, filtre de apa. Sunt folosite pentru autovehicule, pentru grile de radiator, suporturi si rame de fixare a luminilor de pozitie si farurilor, borduri interioare si exterioare. In industria auto se realizeaza pe baza de poliester, intre 2 straturi de poliesteri armati. Astfel firma General Motors utilizeaza SMC-uri armate pentru constructia usilor de autocamion. Lipirea parbrizelor auto; Fixarea unor parti de caroserie; Aplicarea de capace la motoare auto; Lipirea imbinarii arbore-butuc Numeroase aplicabilitati in industria electrica si a articolelor de uz casnic

3. Imbinari elastice

Piesele elastice sunt astfel incit se imbine printr-o miscare simpla rectilinie.

SANATATE SI SIGURANTA
Unul dintre principalele provocari cu care se infrunta producatorii de autoturisme este de a dezvolta dispozitive de control al poluarii pentru vehicule. Deoarece gazele de esapament ale autoturismelor contribuie semnificativ la poluarea atmosferica, este vitala utilizarea unor inovatii precumconvertoarele catalitice pentru reducerea emisiilor toxice. Cresterea pretului petrolului incurajeaza gasirea altor surse de combustibil. Sunt investigate
13

activ surse de energie alternative pentru autoturisme, precum gazele naturale, electricitatea, etanolul, uleiul vegetal si lumina solara. Insa asemenea alternative ramin nepopulare din cauza distantei limitate pe care pot sa o parcurga aceste vehicule in comparatie cu modelele conventionale actionate cu benzina; in plus, autoturismele ecologice sunt mai costisitoare decit modelele conventionale. Producatorii se preocupa de siguranta autoturismelor. Din 1903 guvernele au impus reglementari de siguranta pentru designul autoturismelor. Din anii 1960 repreyentantii industriei, agentiile guvernamentale si grupurile de asigurari au luat masuri stricte pentru a reduce riscul producerii accidentelor si vor oferi protectie maxima pasagerilor in cazul unei eventuale ciocniri. S-au produs inovatii si caracteristicile existente au fost imbunatatite, inclusiv centurile de siguranta sistemele de frinare avansate si airbagurile. Dezvoltarea materialelor utilizate in productia de masini continua. Pentru a reduce greutatea autoturismului, designerii utilizeaza materiale ca aluminiul si otelul mai usor. Materialele plastice imbunatatite reduc greutatea autoturismului si permit forme mai complexe. Ele permit si suprafete mai netede si automobilistii s-ar putea fixa de panouri de plastic noi, daca accidentele sau moda o vor cere. In natiunile precum SUA, unde productia de autoturisme are o importanta cruciala pentru economie,guvernul adesea ia masuri pentru a proteja industria de concurenta straina. Printre acestea se numara subventiile, cotele de import si tarifele. Aceasta sustinere a fost cruciala data fiind concurenta intensa din industrie. In piata europeana supraproductia a determinat accelerarea actiunilor spre o curatare a industriei in care firmele mai slabe se confrunta cu falimentul si altele, precum Daimler si Chrysler, apar pentru a rezista presiunilor concurentiale. La inceputul secolului 21 industria productiei de automobile isi continua cursa spre dezvoltarea unor motoare mai sigure si mai ecologice. Cercetarilepentru materiale noi si o noua tehnologie a motoarelor continua. Industria va cauta sa se extinda pe piete noi, precum China, India si Coasta Pacificilui, Adrica de Sud si America de Sud. Productia de masini va ramine astfel o industrie importanta, atit ca angajator cit si ca sursa transport pentru milioane de oameni din intrega lume.

14

Bibliografie :
Arborele lumii

Tehnologia Industriala, Metalurgie- Constructie de Masini,

Editura Didactica si Pedagogica . Bucuresti 1992. Coordonatori: C.Pumnea, S.Iacobescu, N.Muresan

Bazele tehnologiei, Bucuresti 1997. Coordonatori: I.Ponoran,

A.Angelescu.

Tehnologie si inovare tehnologica Pro Universalis, Bucuresti 2005. Coordonatori: V.Parausanu, I.Ponoran

15

16