Sunteți pe pagina 1din 8

Vodafone, Orange, Cosmote, Zapp, toate aceste companii sunt pe piata romaneasca de mult timp, insa au aparut sub

identitati diferite. Cele mai recente rebrandinguri sunt cele ale Vodafone (fost Connex si Connex Vodafone) si Cosmote (fost Cosmorom), insa nici Zapp si nici Orange nu au fost prezenti de la inceput sub actuala titulatura.

Inceputurile companiei Telemobil pe piata romaneasca sunt foarte indepartate, acesta fiind cam primul operator de telefonie mobila din Romania. Initial, oferta Telemobil era extrem de restransa ca arie. A urmat un serviciu special al Telemobil, SunTel, tehnologie LEMS, cu terminal special si oferte inedite, dar, de asemenea, pe o arie de acoperire redusa si fara prea mare succes. In final, in decembrie 2001, Telemobil a gasit solutia castigatoare: a lansat Zapp Mobile. Dialog, important operator de telefonie mobila in Romania, a devenit Orange dupa ce MobilRom a fost supusa deciziilor internationale ale actionarilor sai principali - France Telecom. Asa apare Orange Romania, un prim rebranding de proportii. Connex a trecut la numele Vodafone in aprilie 2006, dupa aproape un an in care soarta brandului Connex era deja stiuta dupa cumpararea Mobifon de catre Vodafone. Cosmote, lansat oficial in Romania in decembrie 2005, era construit de catre grecii de la OTE, pe ruinele fostului Cosmorom, un serviciu de telefonie mobile, care a esuat la scurt timp de la lansarea sa, din cauza politicii de marketing. Connex a incheiat anul 1997 cu 112.000 de abonati si venituri de 36,5 milioane de euro, iar Dialog a inregistrat venituri de aproape 25 de milioane de euro si a depasit pragul de 100.000 de clienti, in conditiile in care la lansarea serviciului, cifra estimata era de zece ori mai mica. Cu toate acestea, optimismul investitorilor a ramas moderat. Jean Baptiste de Boissiere, presedintele France Telecom (actionarul majoritar al Mobil Rom) de la acel

moment, estima ca numarul abonatilor de telefonie mobila din Romania ar putea ajunge la un milion pana in 2005. Momentul a venit insa mult mai repede, in a doua jumatate a anului 2000. Intre timp, in 1998 numarul clientilor a urcat pana la 325.000 pentru Connex si 308.000 pentru Dialog, iar in anul urmator, cei doi operatori si-au dublat baza de clienti pana la 702.000, respectiv 622.000. Initial, minutul de convorbire era taxat cu 0,45 de dolari, indiferent daca apelul se facea in retea sau in afara retelei. Prima oferta Dialog a inclus trei tipuri de contracte: cu 50 de minute incluse - 20 de dolari, adica 0,4 dolari pe minut, 150 de minute incluse - 40 de dolari si 0,26 dolari pe minut, respectiv 300 de minute pentru 60 de dolari, adica 0,2 dolari minutul. La scurt timp, Connex a introdus si cartelele preplatite Connex Go, aici minutul de convorbire avand tarife diferentiate, de 0,4 dolari pentru apelurile in retea si 0,6 dolari pentru convorbirile in afara retelei, indiferent ca era vorba de Romtelecom sau Dialog. Serviciile de mesaje text lansate de operatorii de telefonie mobila in urmatoarea perioada, au insemnat deschiderea pietei catre un public mai larg, costul unui mesaj fiind de 7 centi. Chiar si asa, tarifele pentru serviciile de voce au ramas in continuare timp de ani buni destul de ridicate, abia de la jumatatea anilor 2000 intervenind scaderea preturilor si razboiul ieftinirilor intre operatori. Iar profiturile s-au mentinut pe masura, initial chiar si de 50% din venituri, mai apoi dupa cativa ani in jur de 30%, in ciuda investitiilor costisitoare pe care leau avut de facut companiile. In total, numai investitiile celor doi mari operatori in Romania au depasit trei miliarde de euro. In 1999, la doi ani dupa lansarea primelor servicii, in competitie a intrat un al treilea operator, Cosmorom, care a lansat serviciile comerciale in prima parte a anului urmator, mai intai prin serviciul Cosmo pe baza de cartela reincarcabila si dupa o luna dupa prin oferta de abonamente. Intre timp, Telefonica privea cum brandul Telemobil pierde rapid cota de piata, motiv pentru care vinde compania catre Inquam si astfel apare in 2001 brandul Zapp. Oferta care a revolutionat piata la inceputul anilor 2000 a fost Cent 500 de la Connex, prin care clientii puteau vorbi 500 de minute la pretul de numai un cent pe minut in weekend. Piata a traversat o serie de schimbari semnificative de structura. In 2000, France Telecom a cumparat compania Orange din Marea Britanie si a decis sa aplice brandul la nivel de grup, iar doi ani mai tarziu, cand Orange cumpara Mobil Rom, dispare din piata deja consacratul brand Dialog, "care continea patru cuvinte specifice comunicarii cu o tusa internationala evidenta - dial, alo, log si dialog, dar in acelasi timp suna foarte local", spune Laurentiu Stan. Trei ani mai tarziu, Connex a urmat aceeasi cale, odata cu achizitia Mobifon de catre Vodafone, tranzactie estimata la 2,5 miliarde de dolari, dupa care brandul a fost transformat pentru o perioada in Connex-Vodafone. Si tot in 2005 se schimba si situatia Cosmorom, transformat in Cosmote dupa ce a intrat in proportie de 70% in posesia grupului elen de telecomunicatii OTE. In tot acest timp, telefonia fixa a pierdut teren, fiind treptat inlocuita de cea mobila, care a propus o alternativa mult mai la indemana in zonele unde liniile fixe erau putine. Romtelecom, operatorul care a monopolizat multa vreme piata, avea in 1997 peste 3,3 milioane de clienti si venituri de 1,33 miliarde de euro, dupa standardele contabile de la acea vreme, in timp ce anul trecut numara in jur de 2,7 milioane de clienti si venituri de 807,7 milioane de euro. Nici acum, cand telefonia fixa a devenit gratuita chiar si in cazul apelurilor in alte retele, iar abonamentele sunt mici comparativ cu situatia altor tari din jur, interesul de a avea telefonie fixa nu da semne de revenire. Privita in ansamblu, evolutia telecomului romanesc din ultimii aproape 14 ani este atipica. Prin comparatie cu alte tari europene, lucrurile ar fi trebuit sa evolueze mult mai lent.

Calculele sustineau ca ar fi trebuit sa ajunga in 2005 la un grad de penetrare de 30% din populatie, dar atunci nivelul era deja mai mult decat dublu, in 2007 se apropia de 100%, iar acum este mai degraba undeva in jur de 130%, cu 26 de milioane de clienti, in conditiile in care o parte dintre romani au doua sau chiar trei telefoane mobile. Piata, asa cum spun cei mai multi din interiorul ei, dar si spectatorii care privesc de pe margine, este una dintre cele mai dinamice de pe continent, cu toate ca a intrat aproape ultima in zona telefoniei mobile. Anul trecut, valoarea pietei a ajuns la 4,3 miliarde de euro, dupa un varf de 5,1 miliarde in 2009.

Studiu de caz:

ORANGE

Orange Romnia este cel mai mare operator GSM din Romnia. Orange se afl n competi ie direct cu Vodafone pentru cei 13,7 milioane de utilizatori de telefonie mobil din Romnia. Orange a dep it Vodafone (pe atunci Connex) n privin a num rului de clien i n septembrie 2004. Orange Romnia este filiala romneasc a operatorului global de telefonie mobil Orange SA, divizia de telecomunicatii mobile a France Telecom. Orange Romnia este detinut n proportie de 96,8% de France Telecom. Principalii competitori pe piata de telefonie mobil din Romnia sunt: Vodafone Romnia, Cosmote Romnia, Zapp Mobile (CDMA) iar mai nou si RCS & RDS. Orange Romnia controleaz de asemenea 4,33% din activele operatorului moldovean Orange Moldova (fost Voxtel). n decembrie 2008, Orange detinea 101 de magazine proprii, 1.100 de magazine partenere si aproximativ 35.000 de puncte de vnzare a cartelelor prepl tite, avnd cea mai ampl retea de distributie a unui operator de telecomunicatii mobile din Romnia. Romania, in top 5 mondial la telefonia mobila in 2013

Romania va fi una dintre putinele tari de pe glob care vor avea in 2013 o rata de penetrare a telefoniei mobile de peste 150%, ceea ce inseamna ca in urmatorii cinci ani numarul de cartele SIM de pe piata locala va ajunge la aproape 32 de milioane, potrivit unui studiu al companiei de cercetare Informa. La nivel global, rata de penetrare se va apropia de 75% in 2013, iar tarile cu cele mai mari rate ale penetrarii telefoniei mobile vor fi Grecia (183%), Ucraina (173%), Italia (168%), Rusia (153%) si Romania (152%), releva studiul Informa Global Mobile Forecasts 2013.

Internetul Peste 50% dintre internauti au inceput sa utilizeze internetul in perioada 2000-2004. Romania are 3 orase care intra in top 100 orase cu cea mai mare viteza medie la conexiune, plasandu-se pe locul 5 in lume, dupa Japonia, Corea de Sud, SUA si Olanda. Orasele romanesti sunt in ordinea vitezei medii Constanta, Timisoara, Iasi.

Pentru vitezele maxime ale conexiunilor, Romania are 4 orase in top 100 si ocupa locul 4, dupa Japonia, SUA, Corea de Sud. In top, pe langa Constanta, Timisoara, Iasi, intra si Bucurestiul. Ca sursa de atacuri informatice, Romania se plaseaza pe locul 8, in scadere fata de alti ani, pe primele locuri fiind Rusia, SUA, China, Taiwan, Brazilia, Italia, Germania. In Romania, cea mai buna infrastructura pentru internet o are Constanta, atat in ceea ce priveste viteza medie a conexiunilor (locul 61 mondial cu 7623 Kbps) cat si media vitezelor maxime (locul 13 mondial cu 34133 Kbps). In Romania, anual, conexiunile in banda larga cresc cu aprox. 25%, avand una din cele mai mari rate de crestere din lume. Cea mai nou edi ie a raportului State of the Internet arat c , Romnia s-a men inut pe locul nti pe plan european i pe locul al patrulea n lume n ceea ce prive te viteza medie a conexiunilor la internet. Potrivit datelor oficiale, ara noastr (6,8 Mbps) este devansat numai de Coreea de Sud (17 Mbps), Hong Kong(8,6 Mbps) i Japonia (8,0 Mbps). De asemenea, mai multe ora e romne ti au intrat n topul primelor 100 de ora e la nivel mondial cu cele mai mari viteze medii ale conexiunilor la internet. Constan a ocup locul second n Europa fiind ntrecut doar de ora ul suedez Umea. Romania are 5,7 milioane de utilizatori de Internet, iar rata de penetrare a Internetului a ajuns la 32%, arata un studiu recent. Insa, rata de penetrare a Internetului in tara noastra este cea mai scazuta din UE, unde media este de 60%, cel mai bine situandu-se in top tarile nordice. In Romania, 51% dintre utilizatorii de Internet sunt femei, iar 49% barbati, arata un studiu realizat de InSites Consulting, potrivit Financiarul. 49% dintre utilizatorii de Internet sustin ca sunt inscrisi pe o retea de socializare locala, 38% dintre ei au un cont pe Facebook, 24% sunt inscrisi pe Myspace, 49% pe Netlog si 60% pe alte retele. Romania a fost pe locul sapte in topul tarilor din care provin spammerii, in primele doua luni ale anului, arata un studiu al PandaLabs. Brazilia a fost pe primul loc, intre tarile cu cei mai multi spammeri, fiind urmata de India, Vietnam, Coreea, SUA si Rusia. Majoritatea mesajelor sunt utilizate fie pentru a trimite amenintari, fie pentru a vinde diverse produse ilegal, informeaza Help Net. Romania se afla, in topul spammerilor, imediat sub China, alte tari cu multi spammeri fiind Germania, Polonia, Marea Britanie si Argentina. In ceea ce priveste orasele, Seul a fost primul pe lista, urmat de Hanoi, New Delhi, Sao Paolo si Bangkok.

Telefonia fixa Sectorul telefoniei fixe a cunoscut, n schimb, o evolu ie contradictorie. Astfel, n paralel cu cre terea cu 2,3% a num rului de linii de acces (adic o cre tere cu 120.000 linii, pn la 5,29 milioane la sfr itul anului), num rul de abona i a sc zut cu 30.000 (ajungnd la 4,09 la sfr itul anului), traficul de voce nregistrnd o sc dere semnificativ , de -14%. Rata de penetrare a num rului de linii de acces a ajuns la 24,7% la nivel de popula ie (+0,6 puncte procentuale fa de sfr itul anului 2008), respectiv la 54,7% la nivel de gospod rii (+1,1 puncte procentuale fa de sfr itul anului 2008). Pentru utilizatorii casnici, ofertele fixe de telecomunicatii de la Orange, Vodafone si Cosmote nu sunt atractive in lipsa serviciilor de televiziune. Pentru segmentul business, fixul de la companiile de comunicatii mobile ieftineste facturile Tarife de interconectare mai mici, existenta zonelor inca neacoperite de servicii de telefonie fixa, tentatia mai mare din partea utilizatorilor de a schimba operatorul, in masura in care le sunt oferite conditiile, sunt principalii factori de care tin cont operatorii mobili de telecomunicatii de pe piata locala in decizia de a lansa servicii de telefonie fixa. Traficul de pe fix este in proportie de 40% catre mobil In ceea ce priveste segmentul corporate, argumentul reducerii de costuri constituie unul dintre factorii pe care mizeaza si operatorii mobili atunci cand lanseaza servicii de telefonie fixa. Estimam ca, la nivelul intregii piete de business, potentialul serviciilor de voce fixa este important, atat prin cereri de linii noi, cat mai ales prin cerintele de opti-mizare a costurilor cu telefonia fixa. In contextul economic actual, companiile se orienteaza catre un control mai atent al cheltuielilor, inclusiv in ceea ce priveste serviciile de comunicatii. Cea mai recenta miscare pe aceasta piata apartine companiei Orange, care a lansat serviciul Fix pentru acasa pentru utilizatorii individuali si Office Fix pentru clientii de business. Consideram ca avantajele oferite de acest serviciu vor determina un grad de adoptie ridicat in randul clientilor nostri, a declarat pentru Financiarul Dorin Odiatiu, director de marketing la Orange Romania. Cand vine vorba de evolutia pietei locale de telefonie fixa in 2010, opiniile reprezentantilor operatorilor sunt impartite. Astfel, oficialii DCS estimeaza o stagnare a pietei sau o crestere de cel mult 5%. In opinia Orange, piata de voce fixa traditionala va continua usoara descrestere din ultimii ani. In acelasi timp, masuri de intensificare a competitiei, cum ar fi reglementarea eficienta a accesului la bucla locala, ar putea duce la o atenuare a acestui efect de descrestere, mai spune Dorin Odiatiu.

Num rul de utilizatori activi de telefonie mobil a crescut, anul trecut, cu 900.000 - de la 24,5 milioane la sfr itul anului 2008 la 25,4 milioane la sfr itul anului 2009, rata de penetrare a serviciilor de telefonie mobil ajungnd la 118%.

Traficul total de voce initiat prin retelele mobile de telefonie a crescut cu 39% n 2009, cu 35 puncte procentuale mai mult dect num rul utilizatorilor activi, astfel c traficul de voce efectuat n medie, lunar, de un utilizator activ a crescut cu 28 de minute, ajungnd la 2 ore i 22 de minute. n valori absolute, traficul de voce originat de c tre utilizatorii finali de servicii de telefonie mobil a dep it 20 de miliarde de apeluri, respectiv 42 de miliarde de minute, n timp ce traficul total de mesaje SMS a dep it 7 miliarde, fiind n cre tere cu 73%

fa de anul 2008. n medie, un utilizator a transmis lunar un num r de 25 mesaje SMS, cu 9 mai mult fa de media lunar nregistrat n anul 2008.