Sunteți pe pagina 1din 63

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing.

Adrian DOGARIU
1
CALCULUL SI DIMENSIONAREA GRINZII CU ZBRELE 2
1. CERINELE TEMEI DE PROIECTARE 2
2. STRUCTURA HALEI INDUSTRIALE 2
PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE STRUCTURII 2
3. DOMENII DE UTILIZARE A GRINZILOR CU ZBRELE 4
4. ELEMENTELE COMPONENTE 4
5. PRINCIPII DE ALCTUIRE A UNEI GRINZII CU ZBRELE 4
6. FORMA GRINZII CU ZBRELE 6
7. SISTEMUL GEOMETRIC AL GRINZII CU ZBRELE 8
NLIMEA GRINZILOR IN CMP (H
C
) SI PE REAZM (H
R
) 8
SISTEMUL DE MPRIRE INTERIOARA 8
8. NLIMEA OPTIM 10
9. CALCULUL EFORTURILOR IN BARE GRINZILOR CU ZBRELE 13
CALCULUL NCRCRILOR 13
STRI LIMIT ULTIME 15
STAREA LIMITA DE SERVICIU 18
CALCULUL STATIC 19
10. DIMENSIONAREA ELEMENTELOR GRINZILOR CU ZBRELE 21
SECIUNILE TRANSVERSALE ALE ELEMENTELOR 21
DIMENSIUNI SI AXE ALE SECIUNILOR (NOTAII) 21
EFICIENTA SECIUNILOR TRANSVERSALE 23
PREDIMENSIONARE: 24
DISTANTELE INTRE PROFILELE PUIN DEPRTATE GROSIMEA GUSEULUI 24
SOLIDARIZAREA ELEMENTELOR NTINSE SAU COMPRIMATE (PUIN DEPRTATE SAU
DEPRTATE): 24
TIPURI DE OTEL FOLOSITE IN MOD UZUAL LA CONSTRUCIILE METALICE 27
VERIFICAREA CLASEI DE SECIUNI 27
FORMULELE DE DIMENSIONARE 27
DETALII CONSTRUCTIVE SI DE ALCTUIRE 34
11. VERIFICAREA RIGIDITII GENERALE - DETERMINAREA SGEII MAXIME A FERMEI 34
12. REALIZAREA SI CALCULUL PRINDERILOR IN NODURI 34
SOLUII DE REALIZARE: 34
CALCULUL MBINRII (SREN 1993-1-8) 35
MODUL DE REALIZARE AL GUSEULUI SI CALCULUL: 39
INDIREA BARELOR TLPILOR 43
13. DESENE PENTRU GRINDA CU ZBRELE REALIZATA IN VARIANTA CU PRINDERE SUDATA 46
14. EXTRASE DE MATERIALE 46
15. COMPONENTE PROIECT 47
PIESE SCRISE 47
PIESE DESENATE 47
16. BIBLIOGRAFIE 48
17. ANEXE 50
INCARCARI UTILE 50
GREUTATI PROPRII 52
ZPADA 55
VNT 58
Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
2
Calculul si dimensionarea grinzii cu zbrele
1. Cerinele temei de proiectare
Pentru grinda de acoperi, ferma metalica, a structurii de mai jos sa se ntocmeasc:
Piese scrise: memoriu justificativ si breviarul de calcul, extrasele de materiale;
Piese desenate: plana de execuie si detaliile de taiere.
2. Structura halei industriale
h
i
L
T
H

Principalele caracteristici ale structurii
1. deschiderea L=________ [m];
2. traveea T=________ [m];
3. nlimea stlpului H=________ [m];
4. tipul grinzii cu zbrele: __________; panta i(%) = 10 (daca este cazul);
5. tipul seciunii elementelor: ________;
6. schema statica grinda cu zbrele simplu rezemata;
7. nlimea grinzii h
c
; h
r
= funcie de deschiderea L si tipul grinzii cu zbrele
[m];
8. dimensiunea panoului i =__________ [m];
9. valoarea ncrcrii tehnologice ________ [kN/m2];
10. tipul de otel S ______________;
11. locaie: _______________.
Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
3

Structura unei hale metalice

1d Ferma acoperiului grinda cu zabrele (Gh. Mercea)


Cadru transversal si principalele dimensiuni geometrice (valori uzuale) (Mateescu)
Determinarea ariei aferenta unui nod, necesara determinrii ncrcrilor nodale
L deschidere, d traveea, H nlimea la streain, h
r
nlimea la reazm grinzii cu zabrele, h nlimea
maxima in cmp (la coama) a grinzii cu zabrele, i panoul grinzii cu zabrele, o unghiul diagonalei
Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
4
3. Domenii de utilizare a grinzilor cu zbrele
CCIA grinda pentru susinerea acoperiului unei hale industriale;
CFDP grinda principal in alctuirea unui pasaj pietonal.
4. Elementele componente
Grinzile cu zabrele sunt alctuite din 2 tipuri de bare: Barele de contur, care
mrginesc structura, si se numesc tlpi (inferioara / superioara), si cele interioare, care leag
tlpile intre ele si se numesc zbrele, (cele normale la axa grinzii, verticale montani, iar
cele nclinate diagonale).
Punctele de intersecie ale barelor se numesc noduri, iar intervalul dintre doua noduri
se numete panou.
5. Principii de alctuire a unei grinzii cu zbrele
- cel mai simplu ansamblu;
- prinderea elementelor se considera articulat;
o ipoteza fals in cazul mbinrii elementelor cu seciuni puternice si lungimi
relativi mici (rigiditate mare la ncovoiere) (valabila datorita faptului ca
lungimea barelor este mult mai mare dect dimensiunile seciunii
transversale);
o prinderea se realizeaz cu sudur , nituri sau uruburi (practic nu se realizeaz
o articulaie perfect);
o axele elementelor prinse intr-un nod trebuie sa fie concurente in acelai punct,
fr a introduce excentriciti accidentale. Sau cu alte cuvinte, centrarea
barelor la grinzile cu zabrele trebuie sa se fac dup linia centrelor de greutate,
pentru mbinarea sudata) sau linia centrelor de greutate (tlpile) fie linia
niturilor sau uruburilor (zbrelele) (in cazul mbinrii cu nituri/uruburi).
- ncrcrile se aplic doar in nodurile structurii;
o prin intermediul panelor de acoperi, in cazul acoperiurilor (CCIA);
o prin intermediul antretoazelor, in cazul podurilor (CCIA).
- se obine prin alturarea de triunghiuri indeformabile. Indeformabilitatea geometric =
isi pstreaz forma si dup deformare.

Consecina
- elementele grinzii cu zbrele sunt supuse doar la efort axial (ntindere sau
compresiune)

Mecanica construciilor
- Articulaia interioara
o mpiedica orice translaie relativa intre cele doua corpuri in punctul de
articulare, dar permite rotirea lor relativa in raport cu acest punct.
o Prin suprimarea ei se introduc doua necunoscute (perechile de eforturi
H
A
&V
A
).
o Introduce doua legturi simple intre cele doua corpuri.





I II
I II
A
V
A
H
A

V
A
H
A

- Articulatia interioara multipla
o Daca asambleaza n corpuri, constitue (n-1) articulatii interioare simple (de
unul dintre corpuri au fost legate articulat celelalte (n-1).
o Prin suprimarea ei se introduc 2(n-1) necunoscute.
Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
5
I II
A
n

- Alctuirea sistemelor articulate
In plan, un punct are 2 grade de libertate. Pentru a-l fixa sunt necesare si suficiente 2
legturi simple, necoliniare. Notam cu n numrul nodurilor, inclusiv nodurile de rezemare.
Pentru a le fixa sunt necesare 2n legturi simple. Acestea sunt: barele in numr de b si
legturile simple din reazeme in numr de r. Condiia de invariabilitate geometrica va fi:
b+r=2n
6. Reducerea costului (V. Popescu)
STRUCTURA COSTURILOR
- Costul proiectrii 2 %
- Costul materialelor 35 43 %
o Laminate (profile mici mai scumpe +15%)
o Taiere, debitare (respectarea tolerantelor +2-4%)
o Calitatea de hotel S235 / S355 (+15-20%)
o Electrozi (1-2% din greutatea structurii, preul 3 ori mai mare dect hotel)
o Dispozitive de asamblare (2-3 % din greutatea structurii, preul de 2 ori mai
mare)
o Vopseaua (1 tona OL / 3kg vopsea)
o Pierderi
Platbande 4 10 %
Corniere, profile U 3 14 %
Erori 1 3 %
o Transportul laminatelor la uzina 5 -10 % din valoarea lor (funcie de
distanta)
- Execuia in uzina 37 41 %
Materiale
- Profile, electrozi, nituri, uruburi, vopsea
Combustibil
Energie
Cote de amortizare
Salarii
Regie
+ Profitul uzinei
o Transportul elementelor de la uzina la antier
Distanta
Forma si dimensiunea ncrcare compacta
- Costul montajului 18 22 %
o Asamblare la montaj
o Punere la poziie
o Funcionarea utilajelor

- Cheltuieli de ntreinere / mentenana reparaii, vopsire (la 6 8 ani 4 5 %)
- Economicitatea unei soluii cheltuieli de ntreinere, cota de amortizare

REDUCEREA COSTURILOR
- Proiectarea reducerea consumului concepia, forma constructiva, schema statica,
rezolvarea ngrijita a detaliilor, folosirea elementelor tipizate si uniformizate, reduc de
asemenea manopera.
Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
6
- Coeficientul de construcie raportul intre greutatea construciei si greutatea ei
teoretica cat mai puine elemente alese pe baza constructiva, adoptarea unor gusee
de dimensiuni reduse, eliminarea solidarizrilor si rigidizrilor inutile.
- Metode de calcul cat mai apropiate de modul de comportare a structurii care sa
foloseasc rezerva de rezistenta
- Reducerea volumului de munca pentru execuie si montaj mbinrile necesita
volum de munca mare, formele adoptate trebuie sa permit folosirea metodelor de
lucru si a utilajelor cele mai performante taiere automata, sudare sub strat de flux
soluii tip.
- Otelurile superioare
- Laminatele sa fie folosite la lungimea lor maxima de laminare
- Alegerea seciunilor economice

- Execuia optimizarea, tehnologizare etc
- Montajul organizarea reduce costul, accelereaz procesul de montaj (reduce
timpul).
7. Forma grinzii cu zbrele
Scop: consum redus de otel si volum minim de manoper
Forma (conturul) se alege in concordan cu legea de variaie a solicitrilor produse
de ncrcri. O form ce corespunde in bun msur cerinei amintite este cea bitrapezoidal.
nclinaia tlpii (i %), numit si pant, se stabilete in funcie de tipul de nvelitoare
utilizat (asigure scurgerea apelor meteorice).
La acoperiuri cu pante mari se folosesc grinzile cu zbrele triunghiulare.
Cnd eforturile nu sunt prea mari sau nu variaz prea mult in lungul deschiderii,
grinzile cu zbrele se pot realiza cu tlpi paralele.

Grinzile cu zbrele se pot realiza:
- cu un perete formate dintr-un profil cu seciune unitar (laminat sau sudat) sau din
dou pofile laminate aezate apropiat;
- cu doi perei barele sunt alctuite din seciuni compuse, formate din dou profile
aezate deprtat si legate intre ele prin plcue sau zbrelue.
In mod obinuit au o alctuire simetrica.

ACOPERISURI
Cel mai vechi sistem folosit este cel triunghiular a si c, deschideri mici 10 12m, pana in
max. 15m, nvelitori ce necesitau pante mari (peste 25%), la hale cu degajri mari de gaze.
Inaltimea 1/2 -1/4 L.
Grinzile poligonale sunt cele mai folosite pentru deschideri 20-25 m pentru pante 4 15%
pentru nvelitori din tabla cutata sau beton.
Acoperiuri in dini de fierstru pentru hale ce necesita o foarte buna iluminare (industria
uoara).
Deschideri mari, cu distantele intre noduri mai mari de 3 m se folosesc ferme cu mprire
interioara suplimentare h.
Deschideri peste 24 m , 30 m se recomanda o contrasgeata i.

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
7


Solicitri mici, cu manoper redus grinzii cu tlpi paralele (a, b, c, d, e) toate
zbrelele au aceiai dimensiune,
o Sistemul a se realizeaz cu nodurile rigide (Vierendeal)
o Sistemul b doar cu diagonale este un sistem simplu cu noduri puine si simple,
utilizat in cazul deschiderilor mici si la sarcini mici (pane etc.)
o Sistemul c cu montani necesita un numr mai mare de noduri, insa se executa
simplu si uor, asigura barelor o rigiditate mai mare, prin reducerea lungimii
de flambaj a tlpilor. Are diagonalele alternante care sunt cele mai utilizate.
o Sistemul d cu diagonale descendente are avantajul ca acestea sunt ntinse
(lucru foarte important datorita lungimii lor), montanii fiind comprimai.
o Sistemul cu diagonalele ncruciate X, nu se folosete dect in cazurile in care
este necesara asigurarea unei rigiditi sporite a sistemului sau schimbarea
sensului ncrcri, din cauza dificultilor de execuie.
o Sistemul e se folosete cnd exista sarcini intre tlpile sistemului.
Contur poligonal, pentru deschideri mari se realizeaz o uniformizare a eforturilor in
tlpile grinzii.


Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
8
PODURI
Cu deschideri 50 70 m au inaltimi l/5 l/7 cu panourile de 5.5m.
8. Sistemul geometric al grinzii cu zbrele
nlimea grinzilor pe reazm (h
r
) [in cmp (h
c
)]:
- Minima 1200 mm
- Tipul de contur ales
- Panta i% - funcie de tipul de nvelitoare

Pante, in cm/m
Materialul nvelitorii
Minime Uzuale Maxime
Tabla planca cu faluri duble 7 15 40 Vertical
Tabla ondulata 15 15 40 Vertical
Tabla cutata 5 5 20 Vertical
Carton asfalt, pnza asfaltica (bitumata) pe suport rigid 2 3 Vertical
Azbociment ondulat petreceri simple 25 30 50 -
Azbociment ondulat petreceri duble 10 - Vertical
Geam montant in chit 30 70 Vertical
Geam montant in suport etansat special 15 25 Vertical
(Mateescu)

- Gabaritul de transport (3300-3500 mm)
- Modularea modul de baza M = 100 mm, preferabil multimodulului 3M = 300 mm
Sistemul de mprire interioara
- Poziia forelor fiecare punct de aplicare trebuie s-i corespund un nod;
- Numr minim de noduri pentru a reduce consumul (gusee etc);
- nclinarea optim a diagonalelor 45
o
;
- Distana a constant ( )
c
h a 2 , 1 ... 1 = [ ( )h a 8 , 0 ... 6 , 0 = - sistem triunghiular] intre
noduri (panoul) i (grinzile cu nlime variabil), nclinarea diagonalelor 35-50
o
;
- Distanta d (pe inclinat panou talpa superioare) d = 1.5 3m
- Deschideri mari sisteme secundare cu rolul de-a descrca sistemul principal (sau a
reduce distanta intre doua pane, respectiv distanta de rezemare a invelitorii)

Sisteme funcie de mprirea interioar:
- Triunghiular;
- Diagonale alternante si montani;
- Diagonale descendente si montani;
- Diagonale ascendente si montani;
- Diagonale ncruciate si montani;
- Montani si diagonale in K;
- Rombic;
- Rombic cu montani.
Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
9

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
10

Schema grinzii cu zbrele Denumirea
Grinda cu zbrele cu tlpi paralele cu
diagonale alternante si montani
Grinda cu zbrele cu tlpi paralele cu
diagonale descendente si montani
L
h
i
A
B
i
h
L
L
h
i
C
Grinda cu zbrele cu tlpi paralele cu
diagonale alternante
Grinda cu zbrele bitrapezoidal cu
diagonale alternante si montani
Grinda cu zbrele bitrapezoidal cu
diagonale descendente si montani
Grinda cu zbrele bitrapezoidal cu
diagonale alternante

9. nlimea optim
- Condiia de rigiditate (Mateescu)
2 7 . 3

>
o
E
l
f
l
h
a
s

l f
l
h
a
2 5190
2
min

>
(serbescu)
f
a
- sgeata admis(l/250)
o efortul unitar maxim din tlpi
- Consum minim de otel (Mateescu)
Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
11
1 7 . 0 + = m
m
l
k h
op

k coeficient ce tine seama de sistemul zbrelelor (1 triunghiular;
0.58 montani si diagonale descendente, 0.71 montani si
diagonale alternante)
m numrul de panouri ale grinzii (m = l/i)

- Grinzi cu zbrele cu tlpi paralele:
l h

=
10
1
6
1
;

- Grinzi cu zbrele cu tlpi nclinate:
l h

=
9
1
5
1
; l h
r

=
18
1
15
1


- Grinzi cu zbrele triunghiulare:
l h

=
5
1
2
1
;

- Grinzi continue cu zbrele:
l h

=
20
1
15
1
.


(Mateescu)
Destinaia Elementul Forma grinzii Raport indicat h/l

l h

=
10
1
6
1


l h

=
9
1
7
1

Ferme

l h

=
4
1
2
1


l h

=
5
1
4
1

Grinzi de
rulare

l h

=
10
1
7
1


l h

=
18
1
12
1

Construcii
industriale
Grinzi din
otel
rotund

l h

=
18
1
12
1

Pod rulant
Grinda
principala

l h

=
14
1
12
1

Poduri de
sosea
Grinda
principala

l h

=
10
1
7
1

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
12

l h

=
10
1
7
1

l h

=
10
1
7
1


l h
r

=
17
1
13
1


l h

=
8
1
5 . 5
1


l h

=
8
1
6
1


l h

=
10
1
7
1


l h

=
8
1
5 . 5
1


l h

=
12
1
8
1


l h

=
9
1
7
1

l h

=
12
1
8
1


( )h h
r
5 . 1 2 . 1 =
Poduri
cale ferata


l h

=
10
1
6
1


- Pentru prindere articulata
l h

=
17
1
15
1
.
- Pentru prindere rigida
l h

=
17
1
13
1
.
Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
13


Desigur nlimea se alege si funcie de cerine funcionale si impuneri de ordin
arhitectural.
10. Calculul eforturilor in bare grinzilor cu zbrele
Sunt structuri alctuite din bare drepte, articulate la noduri. Pot fi att static
determinate cat si static nedeterminate.
Calculul ncrcrilor
- Stabilirea ipotezelor de ncrcare (aciuni in construcii);
o Permanent;
Greutatea nvelitorii;
Greutatea panelor;


Greutatea luminatorului;
Greutatea proprie a fermei;
Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
14



Greutatea depunerilor de praf industrial.
Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
15
o Tehnologic;
Greutatea elementelor de instalaii suspendate.
o Climaterice;
Vnt;
Zpad;
Variaii de temperatur etc.;

- Stabilirea combinaiilor de calcul SLS (starea limita de serviciu sau a exploatrii
normale), SLU (starea limita ultima: de rezistenta sau stabilitate)
o Particular, se vor folosi doar combinaiile din gruparea fundamentala.
- Stabilirea schemei de ncrcare (reducerea ncrcrilor in nodurile grinzii cu zbrele).

Stri limit ultime
- EQU: Pierderea echilibrului static a structurii sau a unei pri a acesteia considerat ca
un corp rigid, unde:
o variaii mici n valoarea distribuiei spaiale a aciunilor de la o singur surs
sunt considerate importante, i
o rezistenele materialelor de construcie sau ale solului, n general, nu sunt
decisive;
- STR: Cedarea intern sau deformarea excesiv a structurii sau elementelor structurale,
inclusiv fundaii, piloi, perei de subsol, etc. unde rezistenele materialelor de
construcie a structurii sunt decisive;
- GEO: Cedarea sau deformarea excesiv a solului unde rezistena pmntului sau rocii
sunt semnificative n asigurarea rezistenei;
- FAT: Cedarea la oboseal a structurii sau elementelor structurale.
Pentru fiecare caz critic de ncrcare, valorile de calcul ale efectelor aciunilor (Ed)
trebuie determinate prin gruparea valorilor aciunilor care sunt considerate s apar simultan.
Fiecare grupare de aciuni include:
- o aciune variabil important, sau
- o aciune accidental.
Coeficienii pariali de sigurana:

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
16


Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
17


Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
18

Starea limita de serviciu



Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
19
Calculul static
- Numerotarea nodurilor din stnga jos spre dreapta si apoi in sus
- Numerotarea barelor din stnga spre dreapta TI; TS; M; D

In bare apar doar eforturi axiale de ntindere (+) sau compresiune (-), a cror valoare
se calculeaz utiliznd:
- Metoda izolrii nodurilor;
- Metoda seciunilor;
- Calculul automat (Axis, Sap2000, etc.).

Determinarea eforturilor maxime in barele fermei


Se va neglija efectul de cadru


Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
20
Element Bara
Eforturi din incarcarea unitara
1kN/m
Eforturi din incarcarea
permanenta
Efroturi din incarcarea cu
zapada
Efroturi din incarcarea
utila
Efroturi din incarcarea data
de vant
Efroturi din combinatiile de incarcari
(SLS / SLU)
Efroturi
maxime
1/2s 1/2d t t I II III t V -> V <- C1 C2 C3 + -
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 ..
1-2
2-3
TI



Se folosete principiul proporionalitii si al suprapunerii efectelor;

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
21

11. Dimensionarea elementelor grinzilor cu zbrele

Seciunile transversale ale elementelor
trebuie alese in aa fel nct materialul sa fie folosit cat mai raional:
- forma seciunii transversale;
- tipurile de seciuni pe elemente;
- prinderi uoare in noduri;
- barele comprimate cu raza de giraie mare (materialul cat mai deprtat).
Talpa inferioara: corniere cu aripi neegale cu aripa lunga in prelungire;
Zabrele: corniere cu aripi egale (mai economic neegale cu aripa scurta in prelungire)
Dimensiuni si axe ale seciunilor (notaii)

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
22
Tipuri de seciuni utilizate la elementele solicitate axial:
- Seciuni simple (laminate sau sudate) S;

- Seciuni compuse:
o Puin deprtate PD;

o Deprtate D.

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
23

Eficienta seciunilor transversale

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
24
Predimensionare:
- bare ntinse, in special prinderea cu nituri / uruburi se va folosi un efort axial capabil
redus cu 1.10 1.25;
- bare comprimate (considernd o zveltee de ~100 => coeficientul de reducere sau cu
metoda razelor aproximative de giraie - coeficienilor de forma);
Din experiena de proiectare se tie ca pentru anumite elemente coeficientul de
zveltee are valori apropiate de

Elementul de construcie
i
Tlpi 80-100 Obinuite
Zabrele 100-120
Tlpi 40-60(80)
Grinzi cu zabrele
Grele
Zabrele 60-80(100)
Distantele intre profilele puin deprtate grosimea guseului
- D efortul maxim din zabrele (montani, diagonale) (de compresiune)
o Grinzi nituite
( )
( ) ( )
( ) ( )
( )mm t kN D
mm t kN D
mm t kN D
mm t kN D
g
g
g
g
20 ... 14 350
14 ... 12 350 ... 250
12 ... 10 250 ... 150
10 ... 8 150
= >
= =
= =
= s

o Grinzi sudate
( )
( ) ( )
( ) ( )
( )mm t kN D
mm t kN D
mm t kN D
mm t kN D
g
g
g
g
18 ... 12 350
12 ... 10 350 ... 250
10 ... 8 250 ... 150
8 ... 6 150
= >
= =
= =
= s

Solidarizarea elementelor ntinse sau comprimate (puin deprtate sau deprtate):
- Elemente puin deprtate fururi (minim 2) dispuse la:
o Elemente comprimate ( )i l 50 40
1
s ;
o Elemente ntinse i l 80
1
s .

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
25

- Elemente deprtate:
o Plcute (solicitate la ncovoiere si for tietoare);
o Zbrelue (solicitate la for axiala);




Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
26

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
27
Tipuri de otel folosite in mod uzual la construciile metalice
- Limita de curgere f
y
si rezistenta la rupere f
u
;

Grosimi nominale ale elementului t(mm)
t <= 40 mm 40 mm < t <= 80 mm Marca de otel
f
y
(N/mm
2
) f
u
(N/mm
2
) f
y
(N/mm
2
) f
u
(N/mm
2
)
S 235 235 360 215 360
S 275 275 430 255 410
S 355 355 510 335 470
S 450 440 550 410 550

- Alte caracteristici mecanice (pentru toate mrcile de otel);
o Modulul de elasticitate longitudinal: E = 210 000 N/mm
2
;
o Modulul de forfecare:
( )
2
/ 81000
1 2
mm N
E
G =
+
=
v
;
o Coeficientul lui Poisson in domeniul elastic: 3 . 0 = v ;
o Coeficientul de dilatare termica:
6
10 12

= o ;
Verificarea clasei de seciuni
y
f
235
= r 3 15 ; C
t
h
t
c
w f
s r
Formulele de dimensionare
Utiliznd formulele SR EN 1993 1 -1 se vor dimensiona:

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
28


- Bare supuse la compresiune: 0 . 1
,
s
Rd c
Ed
N
N
.

o Verificarea de rezistenta:

0
,
M
y
Rd c
Af
N
y
= seciuni de clasa 1,2,3;

0
,
M
y eff
Rd c
f A
N
y
= seciuni de clasa 4.
o Verificarea de stabilitate: 0 . 1
,
s
Rd b
Ed
N
N
.
Lungimii de flambaj
cr
L :
- Pentru tlpii, in planul grinzii lungimea teoretica a barei
(distanta intre doua noduri consecutive), perpendicular pe
planul grinzii se ia distanta intre doua noduri fixate prin
intermediul contravntuirilor.
- Pentru zabrele de la reazem pe ambele direcii lungimea
teoretica;
Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
29
- Celelalte zabrele: planul grinzii 0.8l, perpendicular l; in cazul
zbrelelor din evi la care prinderea se realizeaz direct 0.9l pe
ambele direcii.
n STAS 10108/0-78, pentru tlpi comprimate, lungimea de flambaj n planul grinzii
se consider ca fiind distana dintre nodurile teoretice, iar n plan normal grinzii este distana
ntre nodurile de fixare mpotriva deplasrilor n acest plan.

Grinzi cu zbrele
Elementul
talp diagonale i montani de reazem celelalte zbrele Direcia de flambaj
l
f
lungimea de flambaj
n planul grinzi l l 0.8l
Transversal planului
grinzi
l
1
l l
n care: l este lungimea elementului ntre nodurile teoretice
l
1
este distana ntre nodurile fixate mpotriva deplasrilor n planul transversal grinzii


Lungimile de flambaj pentru zbrele ncruciate i prinse la intersecii conform STAS
10108/0-78
Zbrele ncruciate i prinse la intersecii
Schema grinzi Lungimea de flambaj n planul transversal grinzii
felul solicitrilor n barele
care se opun flambajului
caracteristica nodului de
intersecie a diagonalei
ntindere efort nul compresiune
ambele diagonale nentrerupte 0.5l 0.7l l
bara care se opune flambajului
este ntrerupt i barele sunt
legate ntre ele cu guseu
0.7l l 1.4l

Lungimea de flambaj n planul grinzii lf=l1

Se prezint lungimile de flambaj, n planul grinzii i n plan perpendicular pe planul
grinzii, conform normei belgiene NB51-002.

Caz Elementul considerat Lungime de flambaj
1

talp
l l
fl
9 . 0 =

2
Diagonal
marginal
l l
fl
9 . 0 =

F
l
a
m
b
a
j

n

p
l
a
n
u
l

g
r
i
n
z
i
i

3

montant sau
diagonal
l l
fl
9 . 0 =

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
30
4

intersecie de
dou bare prinse
n mijlocul lor
l l
fl
5 . 0 =

5

talp cu noduri
contravntuite
l l
fl
=

6

talp la care un
punct nu este
contravntuit
(F1>F2)

+ =
1
2
25 . 0 75 . 0
F
F
l l
fl

7

montant sau
diagonal
0.9 sau
fl
l l l =

0.85 0.35
t
fl
c
F
l l
F

=



0.5
fl
l l >

8

intersecie a unei
bare ntinse cu
una comprimat
0.9 0.85 0.35
t
fl
c
F
l l
F

=


l l
fl
45 . 0 >

F
l
a
m
b
a
j

n

p
l
a
n

p
e
r
p
e
n
d
i
c
u
l
a
r

p
e

p
l
a
n
u
l

g
r
i
n
z
i
i

9
montant de
zbrelire n K
(F1>F2)

+ =
1
2
25 . 0 75 . 0
F
F
l l
fl

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
31


Curbe de flambaj: (forma seciunii)

+ = d
d + d
=
2
_ _
_
2 2
2 . 0 1 5 . 0 ,
1
i i o
i


Zvelteea
1
1
i
i
i
L
N
Af
cr
cr
y
= = (clasa 1,2,3)
cr
y eff
N
f A
= i (clasa 4)
2
2
f
cr
l
EI
N
r
= - Fora axiala critica
Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
32
1
_
1
_
i
i
i
i
i
i
z
z
y
y
=
=
r r i 9 . 93
1
= =
y
f
E
;

= z y
_ _ _
; max i i i ;
ANEXA BB 1.2. Zabrele din corniere
_
,
_
7 . 0 5 . 0
i
i eff i i + = ;
Capacitatea elementului
Rd b
N
,
:

0
,
M
y
Rd b
Af
N
y

= seciuni de clasa 1,2,3;



0
,
M
y eff
Rd b
f A
N
y

= seciuni de clasa 4.
- factorul de reducere pentru modul de flambaj considerat.
o Verificarea de zveltee ( 120 =
a
i - montant si diagonala de la reazm,
150 =
a
i - celelalte elemente):
o Detalii constructive si de alctuire:
- Bare supuse la ntindere:
o Verificri de rezistenta: 0 . 1
,
s
Rd t
Ed
N
N
.
Arie bruta:
0
,
M
y
Rd pl
Af
N
y
= ; prin
nec Ed Rd pl
A N N =
,
(orientativ);
Arie neta:
2
,
M
u net
Rd u
f A
N
y
= ;

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
33



mbinri categoria C (frecare):
0
,
M
y net
Rd net
f A
N
y
= .
o Verificarea de zveltee ( 400 =
a
i );
Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
34
o Detalii constructive si de alctuire.
Detalii constructive si de alctuire
Numrul de seciuni utilizate se reduce la maxim 58.
Tlpile in general se executa cu seciune constanta (l<24m). Lungime elementelor mai
mica de 12m (gabaritul maxim de transport tronsoane de expediie <12m).

Daca este necesara tronsonarea tlpilor, aceasta se realizeaz in afara nodurilor si in
panourile cu efort axial cat mai mic si cat mai aproape de marginea guseului. Jontarea
(mbinare supusa la efort axial) se face fie cu eclise, fie cu corniere adiionale, fie cu ambele
cu observaia ca elementele adiionale trebuie sa aib aria cel puin egala cu aria elementelor
de baza.
- Schimbarea seciunii tlpilor (grinzii cu deschiderea mai mare de 24 m) se va face in
nodul unde diferena intre eforturi este maxima.
12. Verificarea rigiditii generale - determinarea sgeii maxime a fermei
Se utilizeaz metoda Maxwell Mohr, aplicnd o fora unitara in punctul si pe
direcia sgeii cutate.

Element Bara N
ik
[kN] n
ik
l
ik
[m] E A
ik
[m
2
]
ik
ik ik ik
EA
l n N

i - k

Talpa superioara
.....


TOTAL

ik
ik ik ik
EA
l n N


Verificarea se face cu relaia:

= s =
300
max
L
f
EA
l n N
f
a
ik
ik ik ik
; sgeata admis depinde de tipul elementului;
Fermele cu deschidere de peste 30 m se recomanda sa se realizeze cu o contrasgeata
data de P+1/2U
13. Realizarea si calculul prinderilor in noduri
Soluii de realizare:
- mbinare cu uruburi sau nituri;
- mbinare cu ajutorul cordoanelor de sudura:
o Prin intermediul unui guseu;
o Prinderea directa.
Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
35

- Prindere directa fara guseu


Prindere in noduri pentru grinzii cu zabrele din corniere
Prindere sudata cu ajutorul unui guseului Prindere cu uruburi


Calculul mbinrii (SREN 1993-1-8)
Distante minime / maxime
- Forfecare in tija urubului:
Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
36
2
,
M
ub v
Rd v
A f
F
y
o
= ;
- Presiune pe gaura:
2
1
,
M
u b
Rd b
dt f k
F
y
o
= ;
- Lungimea si grosimea cordoanelor de sudura (a, l
1
, l
2
);
( )
2
2
||
2 2
3
M w
u
f
y
t t o s + +
1 1
;
Metoda simplificata
a
f
F
M w
u
Rd w

=
2
,
3 y
.
- Daca rezulta mai mult de 6 nituri/uruburi se va dispune o corniera adiionala.

mbinarea de continuitate a tlpilor
- tlpi din eava

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
37

- tlpi din corniere



- tlpi din profil U (spate-n spate, fata-n fata)


Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
38

- tlpi mbinare de continuitate pe antier




Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
39
Modul de realizare al guseului si calculul:
Guseul trebuie sa rezulte cu o forma cat mai simpla se va cuta ca cel puin doua
laturi sa fie paralele. Dimensiunile se iau multiplu de 5mm.

Prinderea guseelor de tlpi se calculeaz la rezultanta eforturilor din zbrelele
concurente in nod / a eforturilor dintre cele doua poriuni de talpa si ncrcarea in nod.

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
40

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
41

- Elemente pentru stabilirea capacitaii portante a guseului


Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
42

- Tipuri de noduri



Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
43
Indirea barelor tlpilor
Centrarea se face dup axa mediana a celor doua axe ce trec prin centrul de greutate,
aceasta va face ca tlpile sa fie aliniate la partea superioara. Indirea se poate face cu eclise si
uruburi sau sudat (panta 1:5).
Detalii de noduri
- Noduri speciale

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
44
- Noduri curente

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
45
Detaliu nod de reazem
- Rezemare pe capul stlpului

- Rezemarea la baza stlpului

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
46
Prinderea panelor

- Prinderea panelor de talpa din corniere


- Prinderea panelor cu scaun din platbande
`
14. Desene pentru grinda cu zbrele realizata in varianta cu prindere sudata
- Formate pentru desene;
- Scri pentru desen;
- Indicatorul pentru desen;
- Tipuri de linii;
- Simboluri pentru elemente, prinderi etc.;
- Cotarea desenului de construcii metalice (tipuri de sgei, unitii de msura);
- Natura pieselor desenate:
o Detalii de taiere poziiile (debitare - uzinare);
o Plane de execuie (asamblare uzinare);
o Plane de montaj (asamblare, montaj antier).
15. Extrase de materiale
o Extras de poziii;
Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
47
o Extras de ansamble;
o Cantiti de materiale.
16. Componente proiect
PIESE SCRISE
- Foaie de capt;
- Borderou piese scrise si desenate;
- Colectiv de elaborare;
- Memoriu tehnic justificativ - nu se cere;
- Breviar de calcul:
o ncrcri ipoteze, combinaii;
o Dimensionare norme, formule de dimensionare si verificare (rezistenta,
stabilitate, rigiditate), rezultate.
- Extrase de material. Elemente (profil, lungime, greutate)
-------------------------------------------------------------------------
Extras pozitii, Contract: 01/2009 Faza:
Titlu:Grinda cu zabrele Date: 23.03.2009
-------------------------------------------------------------------------
Pozitie Profil Nr. Calitate Lungime Aria Greutate
buc. (mm) (m2) (kg)
-------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------
Total pt ___ elemente: ____ ______
-------------------------------------------------------------------------
PIESE DESENATE
- Ferma metalica axele + elementele + prinderile; ferma ansamblu; detaliu prindere
detaliu guseu etc.
-

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
48



17. Bibliografie
- Mercea, Gh Construcii Metalice ~ Structuri, curs pentru ingineri, 1984 Institutul
Politehnic Traian Vuia, Timisoara;
- Mercea, Gh. ndrumtor de proiect vol I & II, IPTV Timisoara;
- Mateescu, D. s.a Construcii Metalice curs secia CCI subingineri, Iasi 1971,
IPTV Timisoara & IPGA Iasi;
- Popescu, V. Construcii metalice industriale Ed. Tehnica 1961;
Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
49
- Serbescu, C. s.a. Hale industriale cu structura metalica ndrumar IP Iasi 1982;
- Mateescu, D Construcii metalice Calculul si proiectarea elementelor de otel Ed.
Tehnica 1980;
- Dalban C. Construcii cu structura metalica Ed. Didactica si Pedagogica 1997;
- SR EN 1990 Eurocod : Bazele proiectrii structurilor
- SR EN 1993 -1 -1
- SR EN 1993 1 8

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
50

18. ANEXE
Incarcari utile




Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
51





Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
52

Greutati proprii


Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
53


Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
54


Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
55

Zpada

Incarcarea data de zapada pe acoperis trebuie sa se determine dupa cum urmeaza:
Pentru situatii de proiecare permanente / tranzitori
k t e i
s c c s =
- Valori recomandate ale coeficientului c
e
pentru diferite topografii ale
amplasamentului
Topografie c
e
Expusa 0.8
Normala 1.0
Adpostita 1.2
Topografie expusa: zone ntinse de teren plat lipsit de adpostire sau cu adpostire limitata,
creata de natura terenului, construcii nalte sau copaci.
Topografie normala: zone unde nu se produce spulberarea semnificativa a zpezii din
aciunea vntului asupra construciilor datorita naturii terenului si prezentei altor construcii
sau a copacilor
Topografie adpostita: zone unde construcia analizata este mult mai joasa dect terenul
nconjurtor sau este nconjurata de copaci nali si / sau construcii nalte
- Coeficientul termic
1 =
t
c

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
56

- Coeficieni de forma ai incarcarii
Panta acoperiului o 030
o
3060
o
60
o

1
0.8 ( ) 30 / 60 8 . 0 o 0.0

1
30 / 8 . 0 8 . 0 o + 1.6 -



- Harta de zonare a valori caracteristice
Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
57

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
58

Vnt
- Presiunea din vnt pe suprafee:
p e ref
c z c q z w ) ( ) ( = ;
z
o
, m
Categoria terenului Descrierea terenului
interval Valoare de cod
I Mare, lacuri, teren
plat
0.003 0.01 0.01
II Cmp deschis 0.03 0.07 0.05
III Zone cu
densitate redusa a
construciilor
0.1 0.4 0.3
IV Zone urbane 0.8 1.2 1.0
Valori mici ale lui z
o
provoac valori mari ale vitezei medii a vntului

- Factorul ) (
0
z k
r

Categoria
terenului
I II III IV
) (
0
z k
r
0.17 0.19 0.22 0.24

- Factorul de rugozitate ) (z c
r

( )
2
0
0
2
ln ) (

=
z
z
z k z c
r r

- Factorul
Categoria
terenului
I II III IV
2.73 2.65 2.35 2.12

- Intensitatea turbulentei la inaltimea z
0
ln 5 . 2
) (
z
z
z I

=
- Factorul de rafala ) (z c
g

[ ] ) ( 2 1 ) ( z I g z c
g
+ = , unde 5 . 3 = g factorul de vnt
- Factorul de expunere ) (z c
e

) ( ) ( ) ( z c z c z c
r g e
=
- Intensitatea de referina
2
612 . 0
ref ref
U q = din tabelul anexa A + harta de zonare
- Coeficieni de presiune
p
c
Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
59


Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
60

o Acoperiuri plate


Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
61

o Acoperiuri intr-o singura panta


Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
62

o Acoperiuri in doua ape


Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2010/2011 Asist.dr. ing. Adrian DOGARIU
63